Aprobat

Şef catedră V.Coadă

“ “ 2021
Test (examen)
de evaluare a cunoştinţelor la Histologie şi bazele embriologiei
1.Energia de deplasare a spermatozoidului se obţine din:
a) acrosomă d) coadă
b) ribuzomi e) nucleu
c) mitocondrii f) filamentele centrale
2.Identificaţi tipurile de blastulă din imaginea de mai jos şi specificaţi pentru ele modul
gastrulaţiei.?
1. Celoblastula – modul gastrulatiei:
invaginatie

2. Steroblastula – modul de gastrulatie:

epibolie

3. Discoblastula – modul de gastrulatie:

delaminatie

4. Periblastula – modul de gastrulatie: imigratie

3.Descrieţi etapele embriogenezei şi indicaţi esenţa fiecăreia dintre ele.

Reproducere – corespunde perioadei preimbrionare

Embriogeneza – corespunde perioadei ebrionare a dezvoltarii intrauterine
Organogeneza – corespunde perioadei fetale si tine de la inceputul saptamanii a 8-a si tine
pana la nastere

4.Primordiile căror ţesuturi se formează din ectodermul primar, dar din mezoderm?
Din ectoderm: se dezvolt tegumentul cu glandele si formatiunile cornoase, sistemul nervos
si organele de simt
Din mezoderm: musculatura scheletica, musculatura organelor interne si vaselor sangvine,
tesutul conjunctiv, osos, cartilaginos, sangele, epiteliul renal, epiteliul cavitatilor corpului, o
parte din tesuturile sistemului reproductiv

5.Care sînt organele extraembrionare ce se formează în perioada dezvoltării embrionare a

păsărilor?Ce asigură ele?
Alantoida, membrana seroasa, amniotica.
Ele asigura cresterea si dezvoltarea embrionului.
6.Ţesutul epitelial pluristratificat cornificit este caracteristic pentru:
a) cavitatea bucală; c) epiderm;
b) peretele stomacului; d) peretele vezicii urinare.

7.Completaţi fraza: Substanţa interstiţială a ţesutului cartilaginos conţine o substanţă organică

tipică numită condromucoida , care se formează prin unirea acidului condroitin sulfuric si o
parte din proteine.
.
8.Asociaţi răspunsurile, nomerotând respectiv tipul țesutului și tipul celulelor.
1 Ţesutul conjunctiv lax 2 condriociţi
2 Ţesutul cartilaginos 4 osteociţi
3 Ţesutul epitelial 1 fibroblaştitipul
4 Ţesutul osos 1 histociţi
1 celule plasmaticce
3 celule polare
9.Însemnaţi în dreptul fiecărei fraze F(fals) sau A (adevărat).
a) Ţesutul epitelial constă din elemente celulare şi fibre colagene şi elastice. F
b) Celulele ţesutului epitelial sunt polare; A
c) Histociţii provin din hemocitoblaşti, din celule adventiţiale şi alte tipiri şi deaceea se
numesc poliblaşti; F
d) Membrana bazală este o structură tipică care se găseşte la baza tuturor ţesuturilor. F
e) Substanţa organică tipică a ţesutului osos este condromucoida. F

10. . Finisaţi enunţul: Fibroblastul se formează din fibrocit prin schimbarea raportului dintre
endoplasma si ectoplasma. Pe masura extinderii ectoplasmei, celula imbatraneste treptat.

11. Identificaţi tipul de ţesut din figură şi descrieţi legenda. Tesutul osos lamilar:
1. Vase sanguine
2. Tesutul osos spongios
3. Tesutul osos compact
4. Canale haversoniene
5. Osteon
12. Comparaţi particularităţile generale structurale şi funcţionale ale ţesuturilor
epitelial cornificat cu cel conjunctiv lax (Eseu, minimum 15 fraze).

Tesutul epitelial este un ţesut limitrof, care acoperă toată suprafaţa organismului şi tapetează
cavităţile organelor interne, ce determină una din funcţiile principale – funcţia de protecţie,
dar mai poate avea si functie de nutritie, secretoare si excretoare. Cu toate că ţesutul epitelial
are o specializare deosebită, în el sunt totdeauna anumite celule, grupuri şi straturi care îşi
păstrează capacitatea de a se dubla şi în rezultat el regenerează.
Epiteliul este întotdeauna aşezat pe ţesut conjunctiv şi este separat de acesta printr-o placă a
structurală numită – membrană bazală. Această membrană asigură prin vasele sangvine care
vin din ţesutul conjunctiv ţesutul epitelial cu substanţe nutritive.
Epiteliul pluristratificat – poate fi cornificat şi necornificat. Dacă în el au loc procese de
cornificare din straturile superificiale în solzi cornoşi – cornificat, dacă nu sunt asemenea
procese – necornificat.
Epiteliul pluristratificat pavimentos cornificat – acest epiteliu, numit epiderm, acoperă
suprafaţa pielii, astfel indeplineste functia de protectie. El are multe straturi de celule care se
grupează în patru – cinci straturi. Epiteliul palmei are cinci straturi: bazal, spinos, granular,
lucid şi cornos în rest are patru straturi.
Stratul bazal şi spinos deoarece au capacitatea de înmulţire, formează un singur strat (stratul
Malpighii).
Stratul granular – are celule de formă turtită, în citoplasma lor sunt granule de cheratohialină.
Stratul lucid – este numai în palma mâinii. El este stratul cu celule în stadiul de transformare
în solzi cornoşi din care este format stratul următor al epiteliului.
Stratul cornos – este alcătuit din solzi cornoşi cu formă de pernuţe. Ei sunt încărcaţi cu
substanţă cheratina şi bule de aer.solzii cornoşi superficiali se desprind necontenit, dar în
locul lor apar solzi noi datorită diferencierii treptate a celulelor stratului bazal. Stratul
epitelial cornos este elastic şi slab conducător de căldură.
Tesutul cojunctiv lax face parte din grupul tesutului conjuctiv propriu-zis. Acest tip de ţesut
ocupă un volum important . Însoţeşte vasele sangvine pînă la capilare, este un substrat
obligator pentru ţesuturile epiteliale , formează straturi intermediare între ţesuturile acestora.
Ţesutul conjunctiv propriu-zis constituie acel mediu, prin care se realizează metabolismul
 intern. Împreună cu sîngele el alcătuieşte un sistem unic cu funcţie trofică şi de protecţie. În
membranele organelor acest ţesut mai capătă şi funcţie mecanică. Structura histologică se
datoreşte în mare măsură funcţiei lui predominante. În acele porţiuni în care predomină
funcţia trofică întîlnim mai multe elemente celulare, iar elementele mecanice ale substanţei
interstiţiale sînt dezvoltate slab. Şi dimpotrivă, acolo unde ţesutul conjunctiv are funcţie de
suport sînt dezvoltate bine elementele mecanice, numărul elementelor celulare fiind relativ
mai mic. Ţesutul conjunctiv lax se caracterizează printr-un număr mare de fibre elastice şi
colagene dispuse haotic, orientate în cele mai diferite direcţii. Între ele şi plachetele
substanţei fundamentale amorfe se află celule: fibroblaşti, histociţi, celule adventiţiale, celule
adipoase, igmentare, plasmatice şi diferite specii de leucociţi mai puţin constanţi. Tesutul
conjuctiv lax este regasit in derm, hipoderm, tesutul de sustinere al mucoaselor, organelor
cavitare, vase de sange si limfatice. Este foarte flexibil si intervine in metabolisemele locale,
permitand schimburile dintre celule si sange.

Barem: Itemii 1,4,5,6,7,8,9,10 – se apreciază cu 0,5 puncte.

Itemii 2,3,11 – cu câte 1 punct.
Itemul 12 + 3 pucnte. Total 10 puncte. Punctele acumulate se convertesc în note.

Student: Ghertescu Valerica

Grupa 13A