CELULA SI TESUTURILE

I. CELULA

Celula este unitatea de baza in alcatuirea organismului uman. Celulele pot exista singure
(globulele albe din sange) sau grupate, formand tesuturi (tesutul nervos prin guparea neuronilor).
Celula ♦ membrana
♦ citoplasm
♦ nucleu

Forma, alcatuirea si functia sunt diferite, functie de locul unde este plasata, tesutul din care face
parte, rolul pe care il are. De exemplu celula musculara este fusiforma, neuronul are forma
stelata, globulele albe au forma rotunda.

1
1. Membrana celulara se afla la periferia celulei. Este alcatuita din molecule de proteine si lipide,
legate intre ele , dar care permit schimburile dintre celula si exteriorul acesteia. Membrana are
insa permeabilitate selectiva.

2. Citoplasma celulei este un mediu lichid in care se afla organitele celulare.

Organitele celulare sunt de doua feluri:

a. Organitele comune: – prezente la toate tipurile de celule

 Reticulul endoplasmic apare ca un sistem care face legatura intre exteriorul
celulei si nucleu (este practic un sistem de transport).
 Ribozomii sunt formatiuni sferice cu rol in sinteza proteinelor. Ei plutesc liberi in
citoplasma sau sunt atasati reticulului endoplasmic formind reticulul endoplasmic rugos.
 Lizozomii se prezinta sub forma unor vezicule care contin enzime. Au rol in
digestia intracelulara si fagocitoza.
 Fagocitoza este procesul prin care o celula incorporeaza microbi sau corpuri straine, pe
care ii distruge apoi prin digestie.
 Aparatul Golgi are rol in elaborarea produsilor de secretie ai celulei.

 Mitocondriile produc energie prin ardere celulara.

 Centrozomul (centrul celular) formeaza fusul de diviziune (prin care celula se

multiplica). Centrozomul lipseste din celula nervoasa, care nu se divide

b. Organitele specifice sunt: – necesare doar anumitor tipuri de celule.

 miofibrilele (in fibra musculara),

 neurofibrilele
 corpusculii Nissl (specifice celulei nervoase)

2
3. Nucleul celulei este alcatuit din:

 membrana nucleara – cariolema

 citoplasma nucleara – carioplasma, ce contine o retea de filamente subtiri numita

cromatina; cromatina contine moleculele de ADN (acid dezoxiribonucleic) ce formeaza
cromozomii.
Moleculele de ADN sunt alcatuite dintr-un numar foarte mare de gene – materialul nostru
genetic.
Nucelul contine unul sau mai multinucleoli.Unele celule nu au nici un nucleu (globulele rosii din
sange), iar altele contin in citoplasma mai multi nuclei (celula musculara).

II. TESUTURILE

3
Tesuturile se formeaza prin gruparea mai multor celule de acelasi tip, care indeplinesc o anumita
functie. Principalele tipuri de tesuturi din organism sunt:
1. Tesutul epitelial – ex. primul strat al pielii
2. Tesutul conjunctiv – fasciile care invelesc muschii
3. Tesutul muscular – muschii corpului
4. Tesutul nervos- creierul, maduva spinarii.

1. TESUTUL EPITELIAL

Este format din celule de diferite forme:

● cubice ● prismatice ● cilindrice ● pavimentoase(turtite) ● conice
– strans legate intre ele, aranjate pe unul sau mai multe straturi.
Celulele profunde (din primul strat) sunt asezate pe o membrana bazala, care le separa de tesutul
conjunctiv ce se afla intotdeauna sub tesutul epitelial.

Dupa functie, epiteliile se clasifica in:

a. Epitelii de acoperire
b. Epitelii glandulare
c. Epitelii senzoriale

a. Epiteliile de acoperire formeaza

 epiderma, primul strat al pielii,
 mucoasa, care tapeteaza organele interne cavitare. In functie de numarul de straturi,
aceste epitelii se clasifica in:

♦ Epiteliu unistratificat – un singur strat de celule asezat pe o membrana bazala

♦ Epiteliu pseudostratificat – cu celule asezate pe membrana bazala intr-un singur strat, dar cu
inaltimi diferite sau cu nucleii situati la inaltimi diferite, fapt ce creeaza aparenta de falsa
stratificare.

4
♦ Epiteliu pluristratificat – sunt mai multe straturi suprapuse, cu stratul cel mai profund asezat pe
o membrana bazala. Dupa forma celulelor din ultimul strat (cel superficial), aceste epitelii se
numesc: pavimentoase, cubice, cilindrice, conice.
Exemple:

• Epiderma este un tesut epitelial pluristratificat pavimentos, deoarece are 5 straturi iar ultimul
strat este format din celule turtite, pavimentoase.
• Mucoasa traheei are un epiteliu pseudostratificat cilindric, deoarece are un singur strat de
celule, dar au inaltimi diferite si sunt de forma cilindrica.
• Foitele pleurale sunt epitelii unistratificate pavimentoase, deoarece au un singur strat de celule
turtite, asezate pe o membrana bazala.

b. Epiteliile de acoperire sunt formate din celule care au capacitatea de a elabora produsi
de secretie. Epiteliile secretoare se asociaza cu tesut conjunctiv, vase si nervi, formand glande.

Exista trei tipuri de glande:

 Exocrine - produsul lor de secretie este eliminat printr-un canal in exteriorul
organismului
 (ex. :glandele sudoripare)
 Endocrine – produsii lor de secretie – hormonii – sunt eliminati direct in sange
(ex.: glanda tiroida)
 Mixte – a u secretie atat exocrina, cat si endocrina (ex.: pancreasul).

c. Epiteliile senzoriale sunt alcatuite din celule specializate pentru receptionarea stimulilor
din exteriorul sau interiorul organismului. Fiecare stimul este transformat in influx nervos si
transmis neuronilor cu care celulele senzoriale (receptorii) sunt conectate. Influxul nervos este
transportat de catre neuroni pana la centrii nervosi si transformat in senzatii.

5
Exemple: senzatia de frig, de tact, presiune, durere

2. TESUTUL CONJUNCTIV

Acesta leaga diferite organe intre ele, intra in alcatuirea oaselor, are rol trofic (de hranire),
depoziteaza grasimi, intervine in apararea organismului, in fagocitoza. Este un tesut care asigura
rezistenta organismului. Este alcatuit dintr-o substanta gelatinoasa numita substanta
fundamentala, in care se afla celule si fibre. Fibrele dau rezistenta si elasticitate tesutului, si pot fi
de colagen, reticulina sau elastina. Substanta fundamentala poate fi : moale, semidura, dura.
Dupa consistenta acesteia,

Tesutul conjunctiv se clasifica in :

● tesut moale ● semidur ● dur.

● Tesutul conjunctiv moale are mai multe variante:

- Lax : contine in proportii relativ egale, substanta fundamentala si fibre ( ex.: dermul, al
doilea strat al pielii)
- Reticulat : format din fibre de reticulina dispuse sub forma de retea in ochiurile careia se
afla substanta fundamentala si celulele (ex.: maduva hematogena din oase, care produce
globulele albe, globulele rosii si trombocitele)
- Adipos: contine celule rotunde care acumuleaza grasime, ce impinge nucleul la periferie
(ex.: hipodermul, stratul profund al pielii)
- Fibros: contine predominant fibre colagene si elastice, putine celule si substanta
fundamentala (ex.:fasciile care invelesc muschii)
- Elastic : contine numeroase fibre de elastina, anastomozate in retele, cu putine celule si
substanta fundamentala (ex.: tunica mijlocie a vaselor de singe).

6
● Tesutul conjunctiv semidur este un tesut elastic, dar si rezistent. Se mai numeste tesut
cartilaginos si contine fibre in cantitate mare, putine celule si substanta fundamentala. Se
clasifica in :
- Hialin: fibrele sunt elastice si foarte dense (ex.: cartilajele costale)

- Elastic : fibre elastice mai putin dense (ex.: pavilionul urechii, epiglota , virful limbii)

- Fibros: predomina fibrele de colagen (ex.: discurile intervertebrale)

● Tesutul conjunctiv dur intra in alcatuirea oaselor. Acestea pot fi lungi (cu o diafiza si doua
epifize), late si scurte. Oasele se formeaza prin impregnarea substantei fundamentale cu saruri
minerale (de fosfor si calciu). Substanta fundamentala este aranjata sub forma unor lamele –
lamele osoase.
Dupa cum sunt aranjate lamelele, tesutul osos se clasifica in:

- Tesut osos compact – format din lamele osoase dispuse concentric in jurul unor canale
subtiri, numite canale Havers; in aceste canale se afla vase, nervi si tesut conjunctiv lax, cu rol de
nutritie; canalele Havers, impreuna cu lamelele din jur, formeaza sisteme Havers. Prin mijlocul
osului compact trece canalul medular, care contine maduva osoasa rosie (la fat) sau galbena ( la
adult); acest tip de tesut intra in alcatuirea diafizelor oaselor lungi.
- Tesut osos spongios – cu lamele osoase intretaiate, alcatuind areole, de marimi si forme
diferite, care dau aspectul de burete; osul contine in areole maduva osoasa rosie, hematogena
(aici se formeaza globulele rosii, globulele albe si trombocitele); tesutul spongios intra in
alcatuirea oaselor late si scurte si in epifizele oaselor lungi. Oasele sunt invelite la exterior de
periost, o lama subtire cu rol de protectie si hrana.

3. TESUTUL MUSCULAR

7
Este alcatuit din celule musculare fusiforme, legate in fascicule prin tesut conjunctiv. Fiecare
celula are o membrana numita sarcolema si o citoplasma numita sarcoplasma. In citoplasma se
afla unul sau mai multi nuclei si organite celulare, comune si specifice.
Miofibrilele sunt organite specifice celulei musculare, alcatuite din microfilamente subtiri,
contractile, care se numesc actina si miozina. In timpul contractiei musculare, acestea se
intrepatrund alunecand unele peste altele si scurtand celula musculara. In timpul relaxarii,
miofibrilele se departeaza unele de altele, alungind celula.

In functie de aspect si de functia pe care o indeplineste, tesutul muscular poate fi:

- Striat – formeaza muschii scheletici (care se prind de oase)

- Neted – intra in alcatuirea peretilor organelor interne
- Striat de tip cardiac – muschiul inimii.

4. TESUTUL NERVOS

Este alcatuit din doua tipuri de celule:

 Neuronul - asigura functia de conducere a informatiei
 Celula gliala - sustin si hranesc neuronul.

Aceste celule nervoase se asociaza cu tesut conjuctiv, vase si nervi , cu rol de sustinere si nutritie