Anatomia si fiziologia omului , 3 -

ŢESUTURILE
 ŢESUTURILE

1. Definitie: tesutul este o grupare de celule care au aproximativ aceeasi forma si

structura si indeplinesc aceeasi functie.
Celulele sunt unite între ele printr-o substanta intercelulara fie în cantitate mică (s.
de  cimentare), fie în cantitate mai mare (s. fundamentală). Ţesuturile sunt rezultatul
histogenezei, care implică numeroase diviziuni mitotice şi diferenţiere celulară.
Ramura biologiei care se ocupa cu studiul complex morfo-anatomic, fiziologic si
biogenetic al tesuturilor poarta numele de histologie.
Tesuturile sunt de 4 tipuri: epitelial, conjunctiv, muscular, nervos.

2. Tipuri de tesuturi:

I. Tesutul epitelial:
 este format din unul sau mai multe straturi de celule strans legate intre ele,
asezate pe o membrana bazala;
 nu este vascularizat, nutritia lui se face prin difuziune, pe seama tesutului
conjunctiv aflat sub membrana bazala;
 functional, epiteliile se clasifica in epitelii de acoperire, glandulare si senzoriale:

 tesut epitelial de acoperire

- acopera organismul la exterior (epiderma), cap
tuseste la interior principalele organe cavitare, formând mucoase.

- după nr. straturilor de celule pe care le au, pot fi :

 epiteliile unistratificate ale căror celule sunt dispuse intr-un singur strat şi pot avea
forme diferite. Ele pot fi:
 epitelii pavimentoase simple: format din celule turtite ce formeaza pleura,
pericardul, tunica interna a vaselor sangvine, limfatice, endoteliul (peretele) capilarelor,
alveolelor pulmonare;
 epitelii cubice simple: intra in structura bronhiolelor, a peretilor unor canale mici
ale glandelor salivare;
 epitelii cilindrice simple: intra in constitutia mucoasei tubului digestiv de la
cardia pana la rect, a trompelor uterine.

 epitelii pseudostratificate sunt formate din celule asezate intr-un singur strat, dar
nuclei acestora sunt situati la nivele diferite, ceea ce creaza impresia de stratificare.
Intra in structura mucoasei ce captuseste nazofaringele, traheea, bronhiile mari;

 epiteliile pluristratificate contin mai multe straturi de celule asezate pe membrane

bazala. Pot fi :
 pavimentoase: au stratul superficial format din celule turtite cheratinizate
(epiderma) sau necheratinizate (mucoasa bucala, esofagiana, a uretrei, vaginului);
 cubice: au stratul superficial format din celule cubice, formeaza epiteliul
canalelor mici ale glandelor salivare si sebacee;
 cilindrice: stratul superficial contine celule cilindrice, formeaza mucoasa valului
palatin, epiteliul canalelor mari ale glandelor salivare;
 epiteliul de tranzitie: intra in constitutia mucoasei cailor excretoare urinare
(vezica, uretere, uretra), nu permite absorbtia urinei si protejeaza mucoasa de actiunea
iritanta a acesteia.

 tesuturi epiteliale glandulare

- formate din celule epiteliale care au proprietatea de a elabora produsi de secretie
specifici si care formeaza parenchimul glandular. Impreuna cu tesut conjunctiv, vase de
sange si fibre nervoase, acestea formeaza glande.
Glandele pot fi:
 exocrine: isi varsa produsii de secretie prin canale la exteriorul corpului (glanda
sebacee, sudoripare) sau in tubul digestiv (glande salivare, gastrice, intestinale);
 endocrine: isi varsa produsii de secretie, numiţi hormoni, direct in sange sau limfă
(hipofiza, tiroida, etc.);
 mixte: au functie endocrina si exocrina (pancreasul, testiculele, ovarele).

 tesuturi epiteliale senzoriale

- sunt formate din celule receptoare, specializate în receptionarea diferitilor stimuli
externi si interni si celule de sustinere cu rol protector. Aceste epitelii intra in structura
segmentului periferic al analizatorului gustativ, auditiv, vestibular.
 II. Tesutul conjunctiv:
 este alcatuit din:
o celule conjunctive,
o fibre conjunctive (de colagen, reticulina, elastina) si
o substanta fundamentala – ocupă spatiul dintre celule si fibre. Poate fi
moale, dura sau semidura. Intervine in metabolismul apei şi al sarurilor minerale. E
produsa tot de celulele conjunctive.;
 dupa consistenta substantei fundamentale se deosebesc trei tipuri de tesuturi
conjunctive: moi, semidure si dure;

 tesuturi conjunctive moi: cu urmatoarele tipuri:

 tesut conjunctiv lax: formeaza hipodermul si insoteste alte tesuturi; are rol trofic, de
sustinere si de aparare; componentele sale sunt uniform raspandite si in proportii egale;
 tesut reticulat: se gaseste in ganglionii limfatici, splina, maduva hematogena; fibrele
de reticulina si celulele conjunctive (reticulocite) sunt organizate in retea; celule
conjunctive predomina;
 tesut fibros: predomina fibrele de colagen, formeaza tendoanele, ligamentele,
capsulele si fasciile musculare, avand rol mechanic;
 tesut adipos: predomina celulele care depoziteaza grasimi (adipocite), se gaseste in
hipoderm, mezenter, in jurul unor organe (rinichi, globi oculari, etc.), avand rol de
izolant termic al corpului;
 tesut elastic: predomina fibrele de elastina, formeaza tunica medie a arterelor mari si
venelor.

 tesut conjunctiv semidur (cartilaginos):

- substanta fundamentala contine condrina, impregnata cu saruri de calciu si sodiu; nu
este vascularizat, nutritia lui se realizeaza din tesutul conjunctiv care il
inconjoara (pericondru – membrana conjunctivo-vasculara ce inveleste cartilajul).
Celulele tinere se numesc condroblaste si secreta substanta fundamentala. Celulele
mature se numesc condrocite si sunt dispuse in cavitati numite condroplaste. Exista trei
tipuri de tesut cartilaginos:

 tesut cartilaginos hialin: constituie matricea pentru osificarea endocondrala (de

cartilaj), la embrion formeaza scheletul, iar la adult formeaza cartilajele costale, traheo-
bronhice, laringeale, septul nazal;
 tesut cartilaginos elastic: este prezent in structura pavilionului urechii, conductul
auditiv extern, epiglota, unele portiuni ale laringelui si ale trompei lui Eustachio;
 tesut cartilaginos fibros: formeaza discurile intervertebrale, meniscurile articulare,
simfiza pubiana, iar uneori este prezent si la locul de insertie a tendoanelor pe os;

 tesut conjunctiv dur (osos):

- substanta fundamentala contine oseina, impregnată cu saruri de calciu si fosfor.
Contine trei tipuri de celule: osteoblaste, celule tinere care secreta oseina, osteocite,
celule mature cu multe prelungiri, adapostite in cavitati
numite osteoplaste, si osteoclaste, celule gigantice, multinucleate, cu un echipament
enzimatic bogat, care distrug si limiteaza formarea tesutului osos. Exista doua tipuri de
tesut osos:

 tesut osos spongios: este format din lamele osoase, trabecule, care delimiteaza
cavitati de diferite marimi, areole, in care se afla maduva hematogena (producatoare de
elemente figurate sangvine). Se gaseste in interiorul oaselor lungi, in oasele scurte si
late, dispozitia trabeculelor asigura o mare rezistenta capetelor oaselor lungi.
 tesut osos compact: formeaza peretele diafizei oaselor lungi si lamele superficiale ale
oaselor scurte si late. Unitatea morfologica si functionala a osului compact
este osteonul (sistemul haversian), alcatuit din canale haversiene in jurul carora se
dispun
5-30 de lamele osoase concentrice intre care se gasesc osteoplastele cu osteocite.
Morfologia oaselor
Suprafaţa externă deţine o mare semnificaţie descriptivă, prezentând o serie de repere
cu rol în determinarea oaselor, în identificarea poziţiei anatomice şi a raporturilor. Pe
suprafaţa oaselor se află două tipuri de repere: proeminenţe şi cavităţi.
Proeminenţele sunt de 2 tipuri:
1. articulare sunt acoperite de cartilaj articular (fiind astfel netede şi
lucioase), contribuind la realizarea unor articulaţii
2. nearticulare nu prezintă cartilaj articular servind la inserţia unor muşchi.
Sunt de mai multe tipuri: apofize, tuberozităţi, eminenţe, tuberculi, spină,
creastă.
Cavităţile sunt de 2 tipuri:
1. articulare răspund unor proeminenţe articulare invers conformate, prezentând
cartilaj articular.
2. neaticulare: canale şi găuri. Canalele adăpostesc diferite elemente anatomice
(tendoane). Găurile reprezintă perforaţii ale osului. Sunt proprii osului anume găuri
nutritive (pe unde intră în os vasele de sânge care îl hrănesc) şi găuri de trecere (orificiile
nervilor cranieni).