Sunteți pe pagina 1din 8

Scheletul unui adult este format din aproximativ 206 oase.

Oasele prezint un strat exterior dur i gros i un


interior moale, mduva.
Oasele sunt la fel de puternice i rezistente ca betonul i pot suporta mari greuti fr a fi !ndoite, rupte sau
strivite. "iind legate !ntre ele prin articulaii i micate de ctre muchii ataai la ambele extremiti, ele formeaz
spaii #caviti$ care servesc la prote%area organelor moi, asigur&nd !n acelai timp un grad ridicat de mobilitate. 'n
plus, scheletul reprezint cadrul care susine celelalte pri ale corpului.
(a oricare alte componente ale organismului, oasele sunt formate din celule. )cest tip de celule produce ceea ce
este denumit din punct de vedere tehnic un cadru de esut fibros, o substan fundamental relativ moale i
pliabil. 'n interiorul acestui cadru exist o reea de substan mai dur care d, prin calcificare, un material la fel
de rezistent ca betonul, furniz&nd soliditate cadrului de esut fibros. *ezultatul final este o structur extrem de
rezistent i cu o flexibilitate remarcabil.
"ormarea canalului medular reduce foarte puin rezistena osului, reduc&ndu+i !ns, !n acelai timp, foarte mult
greutatea. )ceasta reprezint o lege natural a ingineriei structurale din care natura !i ia toate avanta%ele !n ceea
ce privete formarea oaselor. (analul medular conine mduva osoas !n care are loc producerea celulelor
sanguine.
,ei pare surprinztor, un nou nscut are mai multe oase !n corpul lui dec&t un adult. -a natere, scheletul nou+
nscutului este alctuit din aproximativ ./0 de oase0 de+a lungul anilor, unele din acestea fuzioneaz pentru a
forma segmente mai mari. (raniul unui nou nscut este un bun exemplu !n acest sens0 !n cursul naterii acesta
este supus unei presiuni !ntr+un canal !ngust. ,ac craniul acestuia ar fi la fel de inflexibil ca al unui adult, pur i
simplu ar fi imposibil pentru copil s treac prin canalul pelvin.
Creterea oaselor
(&nd oasele zncep s creasc, acestea sunt complet solide. 1ntr+un stadiu ulterior, ele dezvolt&nd canalul medular.
,up na2tere, aceste fontanele se !nchid treptat. Scheletul unui copil este format nu numai din oase, ci 2idin
cartila%e care sunt mult mai flexibile. 3e msura cre2terii organismului, se !ntresc treptat !nspre o consisten2
osoas + un proces numit osificare, care continu 2ila v&rst adult.
3rocesul de cre4tere are loc printr+o marire a lungimii oaselor bra%elor, picioarelor 4i a coloanei vertebrale. Oasele
lungi ale membrelor au cate o suprafafa de cres.tere la fiecare extremitate s,i acestea reprezinta locul de unde
pome4te cre4terea. Suprafata de crestere este formata, in principal, din cartila% mai mult decat din os 4i din acest
motiv zona cartila%ului de crestere nu este aparenta pe radiografie. Odata ce suprafa5a de cres.tere s+a
transformat in 6esut osos, cres.terea in lungime a oaselor se opreste. Suprafetele de crestere se osifica la toate
oasele intr+o ordine precisa. 7aturitatea completa a scheletului nu se atinge pana la 20 de ani.
3ropor5iile scheletului uman se schimba semnificativ pe masura ce acesta se dezvolta. (apul unui embrion de sase
saptamani este la fel de lung ca si restul corpului0 la nas,tere, capul este inca mare in compara5ie cu restul
corpului, dar centrul de greutate este deplasat de la barbia copilului la ombilic. -a adult, centrul de greutate se
gases.te la nivelul planului transversal situat deasupra simfizei pubiene 4i a organelor genitale.
'n general, scheletul unei femei este mai usor 4i mai mic decat al unui barbat. 3elvisul feminin este proportional
mai larg, creand spa%iu pentru cresterea fatului in timpul sarcinii. 8arbatul are umerii mai largi 4i o cusca toracica
mai lunga, dar, in contradictie cu credin5a populara, barbatul si femeia au acelasi numar de coaste.
O caracteristica importanta 9i remarcabila a oaselor este capacitatea lor
de a create spre o forma adecvata functfei. )cest lucru este important in special pentru oasele lungi, care
formeaza scheletul membrelor. :le sunt mai largi la cele doua extremita5i decat la mi%loc, ceea ce face posibil un
contact mai bun la nivelul suprafe;elor articulare unde acesta este necesar in eel mai inalt grad. 7odelarea oaselor
are loc in special in timpul cres.terii si persista toata via;a.
Diferite forme i marimi
:xista mai multe tipuri de oase, fiecare fiind proiectat sa func5ioneze in diverse moduri. Oasele lungi care
alc<tuiesc membrele reprezinta cilindri de 5esut osos dur, avand in interior maduva moale 4i spongioasa. Oasele
scurte, care se gasesc la nivelul incheieturii pumnului 4i a gleznei, au, in principal, aceeas.i alcatuire ca oasele
lungi0 dar sunt mai aplatizate, pentru a permite o mai mare varietate a mis.carilc fara o pierdere a rezistentei.
Oasele plat sunt formate din doua straturi de =esut oso dur cu un strat spongios intre ele. "orm plata ofera
protec5ie #cum ar fi craniul$ sa o suprafa5a mare de inser5ie pentru un> muschi #cum ar fi creasta scapulara
omoplatului$. ?ltimul tip osos, osi neregulat, apare in diferite forme adaptat specific la func5ia pe care o
indeplines,t@ Aertebrele, de exemplu, sunt in form cilindrica pentru a asigura rezisten5a B spa5iul interior necesar
pentru maduv spinarii. Oasele care formeaza structur fe5ei prezinta cavita5i umplute cu aer.
Cartilajele Sistemul osos
(artila%ele sau zg&rciul constituie componenta moale, rezistent, dar !n acela2itimp flexibil, a scheletului corpului.
-a adul ise gse te mai ales articula ii, acoperind extremit ile osoase i!n alte puncte strategice ale scheletului,
unde netezimea 2iflexibilitatea sunt necesare !n cel mai !nalt grad.
Structura cartila%ului nu este aceeas.i in tot scheletul. )ceasta variaza in raport cu functiile specifice pe care le
indeplineste. Coate cartila% ele sunt compuse dintr+o structura de baza, sau matrice, in care sunt incluse celulele, 4i
din fibre constituite din proteine denumite colagen si elastina. (onsistent acestor fibre variaza in diferite tipuri de
tesut cartilaginos, dar toate se aseamana prin faptul ca nu confin vase sanguine. 'n functie de caracteristicile
fizice, ;esutul cartilaginos se imparte in cartila% hialin, cartila% fibros 4i cartila% elastic.
Cartilajul hialin
(artila%ul hialin este un tesut translucid de culoare albastra+alba si, dintre cele trei tipuri histologice, confine cea
mai mica cantitate de celule si de fibre. Coate fibrele pe care le confine sunt formate din colagen. )cest tip de tesut
formeaza scheletul embri onului 4 i are o mare capacitate de crestere, care permite nou+nascutului s< a%unga de la
dimensiuni de aproximativ D/ cm #EF inci$ pana la dimensiunea adultului de E,F0 m #6 picioare$. ,upa ce
cre4terea s+a oprit, cartila%ul hialin ramane intr+un strat foarte striat de E+2 mm #EG.2 inci$ pe suprafata
extremitatilor osoase la nivelul articula5iilor.
(artila%ul hialin este, de asemenea, abundent in tractul respirator, participand la formarea cavit<tii nazale
posterioare #cornete$ si, de asemenea, in inelele rigide, dar flexibile ce mcon%oarS traheea 4i bronhiile care conduc
la plamani. -a extremitatea coastelor, benzi de cartila% hialin fac legatura intre coaste 4i osul stern> avand un rol in
facilitarea expansiunii 4i contracfiei toracelui in timpul respiratiei.
-a nivelul laringelui, cartila%ele hialine sunt implicate nu numai in susfinere, dar 4i in mecanismul vorbirii. 3e
masura mis.carii, ele cotroleaza cantitatea de aer ce trece prin laringe 4i, in consecin5a, timbrul sunetului emis.
Cartilajul fibros
(artila%ul fibros, al doilea tip, este format din mai multe fascicule de colagen care ii confera atat elasticitate, cat 4i
rezistenta la compresii. )mbele insu4iri sunt necesare la locul in care este prezent, in spe9a intre vertebre. 'n
coloana vertebrala, vertebrele sunt separate intre ele printr+un disc fibrocartilaginos. ,iscurile intervertebrale
prote%eaza coloana impotriva traumelor 4i fac posibila pozitia ostostatica.
"iecare disc este constiruit dintr+un invelis. extern fibrocartilaginos, ce incon% oara nucleul pulpos. 3ortiunea
cartilaginoasa a discului, a carui suprafa%a este lubrifiata, previne deplasarea vertebrelor in timpul mi5carilor, m
vreme ce nucleul pulpos are runctia de absortHie a s.ocurilor. (artila%ul fibros are un rol de conectare intre oase si
ligamente0 la nivelul centurii pehiene, el unes.te oasele bazinului in articulatia numita simfiza pubiana. -a femei.
acest cartila% are o important particulara, deoarece devine mai lax sub influenza hormonilor secreta5i in timpul
sarcinii, pentru a permite trecerea capului fatului.
Cartilajul elastic
(el de+al treilea tip de cartila%, eel elastic, is,i datoreaza denumirea prezen%ei fibrelor de elastina0 ca 4i a celor de
colagen in structura sa. :l este compact, dar flexibil si intra in constitutia epiglotei, care acopera intrarea in caile
respiratorii in timpul deglutitiei #inghitirii$.
(artila%ul elastic formeaza pavilionul urechii, ca si peretii conductului auditiv extern si ai tubelor :ustachio, care
leaga fiecare ureche cu faringele posterior. 'mpreuna cu cartila%ul hialin, cartila%ul elastic participa la structura
laringelui 4i a corzilor vocale.
Structura scheletului uman Sistemul osos
"iecare segment al scheletului indeplines.te o functie particulara. (raniul prote%eaza creierul si, de asemenea, ochii
s.i urechile. ,in cele 2I de oase ale craniului, ED formeaza structura masivului facial. O priBrire asupra craniului
arata cum structurile vulnerable ale fetei sunt prote%ate de aceste oase. (avitatile orbitale care se gasesc sub
frunte adapostesc mecanismele complexe si delicate ale ochiului. -a fel mucoasa olfactiva este adapostita profund
in cavitatea nazala. in maxilarul superior.
?n element frapant al craniului este dimensiunea mandibulei sau maxilarul inferior. "iind mobila, mandibula
reprezinta un instrument ideal de strivire a hranei atunci cand, prin intermediul dintilor, intra in contact cu
maxilarul. (and vedem oasele faciale acoperite cu mu5chi, nervi s,i piele, este greu de observat cat de eficiente
sunt forma 4i dispunerea lor. ?n alt exemplu de structura adaptata este acela ca zona faciala este mai solida in
%urul ochilor 4i al nasului. pentru a preveni deplasarea oaselor faciale fie posterior, sub craniu, fie in sus.
(oloana vertebrala este formata dintr+un lant de oase mici denumite vertebre 4i formeaza axul central al
scheletului. :ste deosebit de solida, dar, deoarece este o ti%a formata din segmente mici, in loc sa fie un os unic,
este, de asemenea, foarte flexibila. )cest lucru ne face capabili sa ne aplecam inainte si sa ne atingem degetele de
la picioare, dar s,i sa ne mentinem poziti ortostatica. Aertebrele prote% eaza, d asemenea, maduva spinarii, dispusa
i> canalul vertebral. :xtremitatea inferioara coloanei vertebrale este denumita cocci0 -a unele animale, cum ar fi
cainii @ pisicile, este mult mai lung si formeaz coada.
Articula iile Sistemul osos
Oasele scheletului sunt unite prin articulatii. ,e4i este necesara o articulare solida, in acelasi timp, unele oase
trebuie sa fie capabile de mobilitate unul in raport cu celalalt. )ceste articulatii ne permit o gama variata de
mis,cari s.i fac din schelet un sistem foarte mobil.
)rticulatiile sunt impar9ite in doua categorii principale + mobile sau sinoviale s.i fixe sau fibroase. )rticulatiile
sinoviale permit o gama larga de miscari s,i sunt delimitate de un inveiis. numit sinovial. 7obilitatea articula9iilor
fibroase este limitata de prezen5a tesutului fibros. 3e langa aceste doua tipuri, unele articulatii ale corpului se
formeaza intre os si cartila%. ,eoarece cartila%ul este foarte flexibil, el permite un grad deosebit de mis.care in
absenta unei membrane sinoviale. )rticulatiile dintre coaste s.i stem sunt exemple de articulatii cartilaginoase.
Articulatii sinoviale
)rticulatiile sinoviale pot fi, la randul lor, impartite m functie de amplitudinea miscarii pe care o pot efectua.
)rticulatiile cotului s,i ale genunchiuiui permit mi4cari de flexie si de extensie0 articulatiile semimobile permit
miscari laterale in toate directiile, deoarece suprafetele articulare sunt aplatizate sau u4or curbate. :xemple de
articulatii semimobile se gasesc la nivelul coloanei vertebrale, oasele pumnului 4i oasele tarsiene. )rticulatiile
pivotante de la baza craniului s,i cea a cotului intre humerus 4i ulna sunt tipuri speciale de articulatii in balama
care se misca in %urul unui pivot. )rticulatia pivotanta a gatului permite mi5carile de rotatie ale capului, iar cea a
cotului asigura rotatia antebratului, facand posibile miscari cum ar fi rasucirea unei chei sau a unei s,urubelnite.
)rticulatiile care sunt mobile in toate directiile, cum ar fi cele al 4oldului 4i umarului, sunt denumite articulatii cu
suprafete sferice.
)rticulatiile degetelor sunt articulatii tipice in balama. :xtremitatile osoase sunt acoperite cu un material denumit
cartila% articular. 'ntreaga articulatie este impre%muita de un 6esut fibros rezistent, denumit capsula articulara.
)cea sta mentine pozitia articulatiei, prevenind orice mi4care anormala. 'n interiorul articulatiei, dar nedepa5ind
cartila%ul articular, se gaseste sinoviala. )cesta este un strat de tesut care, uneori, are doar grosimea unei singure
celule care formeaza lichidul sinovial, ce permite mis.carea 4i reducerea frecarii. :a nu este absolut necesara
pentru functionarea normala a articulatiei si in anumite conditi membrana sinoviala este afectata, artrita
reumatoida. poate fi indepai rS afectarea pe termen scurt a ar Cotu4i, o membrana sinoBiala 0 este, probabil,
esentiala pentru z uzura 4i distrugerea articulatiei.
Articulatia genunchiuiui
)rticulatia genunchiuiui este o e in balama cu o structura :xtremitatea inferioara a femur rotun% ita pentru a
permite o , optima cu extremitatea superioan Suprafetele oaselor sunt acop cartila%.
3entru a permite stabilitatea a> s,i flexibilitatea mi4carilor in articular se gasesc dou= cartilaginoase. )cestea r
portiunile care sufera leziuni i activitatii sportive si pot fi indepa interventie chirurgicala. "ara articulatia
genunchiuiui poate functionala, dar uzura articular astfel meat mai tarziu, in curs poate aparea artrita.
Suprafetele articulare sunt lub> lichid sinovial pentru a asigura m articulatiei. :xista, de asemenea, cu lichid numiti
burse sinoviale, parte din articulatie s.i au un protectie impotriva 5ocurilor sevei.
"orta 4i stabilitatea sunt asigurate de nite benzi fibroase denumite ligamente. "ar a impiedica miscarea
genunchiului, aceste ligamente sunt dispuse pe ambele parti si in interiorul articulatiei, mentionandu+i pozitia.
7i4carile articulatiei genunchiului sunt determinate de mu4chii coapsei. 7u4chii anteriori determina extensia
articulatiei #il trag inainte$ si cei posteriori fac flexia #il trag inapoi$. 'nser%ia acestor mus,chi se afla pe oasele
bazinului si pe femur. -a extremitatea inferioara, aces5ti mus,chi se unesc mtr+un tendon fibros, care se prind pe
tibie, trecand peste articula5ia genunchiului #vezi capitolul .$.
3entru prevenirea frecarii dintre articulate si tendon in timpul miscarii, la acest nivel exista un os inclus in
grosimea tendonului, denumit rotula #patela$, neata4at de restul articulatiei genunchiului. :a are miscari in sus si
in %os raportat la extremitatea inferioara a femurului ce se gase4te in cavitatea articulara si este lubrifiata de
lichidul sinovial. :xista, de asemenea, inca doua burse cu rol de absorbtie a socurilor.
Jenunchiul este important in mod special la locomoKie. (u fiecare pas, el se indoaie, permitand mi4carea inainte a
gambei fara a atinge pamantul + altfel piciorul ar avea o mis.care exterioara datorita tractionarii pelvisului. ,upa
acea, are loc extensia genunchiului si piciorul este adus pe paLmant prin miscari ale articulatiei s.oldului.
Articulatiile fibroase
)rticulatiile fibroase le includ pe cele ale coloanei vertebrate, sacrului, craniului 4i unele din articulatiile gleznei 4i
pelvisului. )ceste articulatii nu au sinoviala0 oasele sunt unite printr+un tesut fibros dens, care nu permite decat
miscari limitate sau nici un tip de mis.care. )rticulatiile coloanei vertebrate reprezinta o exceptie, fiind destul de
flexibile pentru a permite un anumit grad de mobilitate, in acela4i timp mentinandu+4i rolul de sustinere al
acesteia.
Ligamentele Sistemul osos
Oasele unei articula ii sunt ac ionate de ctre mu chi. )ce tia se leag de articula ii prin tendoane lipsite de
elasticitate. -igamentele, care au o elasticitate redusa, conecteaza oasele articulare 4i le mentin pozitia prin
limitarea miscSrilor. "ara ligamente, oasele ar putea fi foarte usor dislocate.
-igamentele se gasesc, de asemenea, la nivelul abdomenului, unde au rolul de a mentine pozitia unor organe cum
ar fi ficatul sau uterul, in acelaf i timp permitand un grad de mobilitate necesar pentru modificarile care apar in
cursul alimentatiei, digestiei 4i sarcinii.4i la nivelul sanilor exista ligamente constituite din fibre fine care sustin
greutatea acestora.
,e obicei, devenim constienti de existenta unui ligament atunci cand acesta este lezat. O luxate sau o entorsa de
ligamente poate fi tot atat de dureroasa ca o fractura a osului.
Structura
-igamentele sunt o form de esut con%unctiv. esutul cartilaginos al ligamentelor este format, in principal, din
colagen si din elastina. 'n ma%ontatea ligamentelor, acest tesut es5 a4ezat ordonat in fascicule fibroase. )ceste
fascicule de fibre sunt dispuse in diverse directii, in functie de solicitarile la care sunt supuse. 'n ligamentele cu o
forma cilindrica, fibrele sunt dispuse longitudinal 4i rezista la intindere. )lte ligamente, care au rolul de a preveni
mi4carea laterala a articulatiilor, sunt dispuse sub forma unei retele incrucisate de fibre.
'ntre fibre exista celule specializate numite fibroblasti, care au functie in sinteza fibrelor de colagen si inlocuirea
celor distruse. 'ntre fasciculele fibroase exista un tesut interstitial cu vascularizatie sanguina, limfatica 4i care ofera
posibilita+tea ca fibrele nervoase sa treaca prin el.
-igamentele se atas.eaza de oase. :le se unesc cu fibrele care penetreaza invelis.ul extern al osului #periostul$.
3eriostul are o vasculahzatie 4i o inerva%ie care ii permit sa hraneasca osul, cat s,i sa fumizeze suprafa5a de fixare
pentru ligamente s.i mu4chi. -igamentele s.i periostul se afla intr+o interactiune atat de perfects meat periostul
este frecvent afectat in urma unei leziuni a ligamentului.
:xista ligamente specializate pentru fiecare din variatele tipuri de articulatii ale organismului. 'n articulatiile
ma%ore, ale genunchiului, soldului, cotului si articulatiile intervertebrale, por5iuni din capsula articulara sunt
ingroate pentru consolidare 4i sunt denumite ligamente intrinseci #capsulare$. 'n plus, exista alte ligamente in
interiorul sau exteriorul capsulei articulare care %oaca un rol specific in limitarea diferitelor tipuri de miscari.
)cestea sunt cunoscute sub numele de ligamente extrinseci #accesorii$.
Functie
Aarietatea miscarilor corpului este dependents de forma si aspectul supra+fe%elor osoase articulare s.i a
ligamentelor. 'n unele articula5ii, oasele reprezinta eel mai important factor. -a articulara cotului, ulna formeazS
suprafa5a inferioarS a articula5iei 4i are o forma de carlig care permite doar mi4cari simple, anterioare 4i
posterioare.
-a acest nivel, ligamentele au doar rolul de a preveni frecarea 4i un ligament special #ligamentul anular$,
incon%oara capul radiusului #osul extern al antebra5ului$, legandu+E de ulnS 4i permitand, in acelasi timp,
mis.carea de rotate.
-a articulatia genunchiului. totu4i. fom oaselor nu opune rezistenta la miscan articular5. )stfel, de4i genunchiul
este articulatie in balama, miscarile su controlate printr+un tip special # ligamente #ligamente incrucis.ate$, ca
preBin deplasarea posterioara a articulati si stabilizeaza articulara in ortostatism.
7u4chii ac5ioneaza grupat la nivel articula5iilor, unii prin contractie 4i al prin relaxare, permi5and miscarile oaseM
-igamentele functioneaza in concordar cu aces.ti mus.chi, prevenind miscari i amplitudini excesive. -igamentele nu
su capabile de contractie, fiind o structu statica si pasiva. :le pot fi intinse de c<i miscarile articulatiilor si deBin din
ce in mai tensionate, pana ce mis.carea nu n este posibila. :xists ligamente insen intre doua portiuni ale aceluiasi
os, nefii> afectate de mis.c<ri. :le prote%eaza s mentin pozitia unor structuri importan vasele sanguine 4i nervii.