CURS 3

METABOLISMUL
Metabolismul este reprezentat de totalitatea proceselor complexe de sintez, de asimilare,
de degradare i de dezasimilare, pe care le sufer substanele dintr-un organism viu.
Metabolismul intermediar.
Metabolismul proteinelor
In organismele vii proteinele constituie din punct de vedere cantitativ, partea cea mai
insemnata dintre componentii organici.
Metabolismul proteinelor este un proces deosebit de complex, care cuprinde anabolism si
catabolism - ce consta in eliberarea aminoacizilor prin hidroliza intr-o prima etapa. In urmatoarea
etapa are loc producerea de energie sau sinteza de glucide, lipide sau alti compusi cu functii
biologice specializate.
Aminoacizi !"#$%#"
&%'ureeurina
(roteinele, asemanator glucidelor si lipidelor nu sunt absorbite la nivel intestinal.
%idroliza proteinelor alimentare se face cu actiunea combinata a sucurilor gastric, pancreatic si
intestinal.
)nzimele care catalizeaza hidroliza legaturii peptidice sunt numite endopeptidaze
*legaturile din interior +, iar cele care catalizeaza legaturile din exteriorul lantului peptidic se
numesc exopeptidaze.
In stomac proteinele sunt mai intai denaturate *maruntite+, favorizand actiunea hidrolitica
specifica pepsinei gastrice cu a,utorul unui p%-.,/.
.. (roteine 0 stomac pepsina
------------ polipeptide cu lant mic
p%-.,/-#
#. In duoden tripsina
----------- peptide, aminoacizi
)utero1inaza
'. In intestinul subtire, sub actiunea enzimei eutero1inaza------ aminoacizi
1
Absorbtia aminoacizilor are loc tot la nivelul intestinului subtire, iar dupa absorbtia lor
sunt preluati in forma libera de catre sange si transportati la ficat. 2icatul utilizeaza o parte a
aminoacizilor pentru sinteza proteinelor proprii si a proteinelor serice, iar restul de aminoacizi
este distribuit prin circulatia sistemica la celelalte tesuturi.
2icatul selecteaza numai aminoacizii necesari, restul aminoacizilor sunt metabolizati
astfel3
.. Aminoacizii $ "# *se oxideaza+-----cetoacid---!"#$%#"$4
#. Aminoacizii se decarboxileaza *pierd !"#+---amine *5-!%#-&%#+
3. 6e dezamineaza *inverseaza gruparea amino+--- ammoniac$uree---urina *incorporarea
amoniacului in uree in vederea excretiei din organism
Metabolismul glucidelor
Metabolismul glucidelor presupune transformarea glucozei in doua moduri3
.. (e cale anaeroba cand glucoza se transforma in acid piruvic si acid lactic
#. Aerob in prezenta aerului
- 7igestia glucidelor incepe in cavitatea bucala unde se gaseste o enzima denumita
ptialina care digera /89 din glucoza.
- In stomac, in prezenta unui p% acid, ptialina este dezactivata si nu mai are loc digestia
glucidelor.
- In duoden unde se gasesc enzime pancreatice cu un p% alcalin se continua
metabolizarea glucidelor aceastea transformandu-se in glucoza si fructoza.
- In intestin sub actiunea unor enzime cum ar fi lactaza, zaharaza , invertaza se continua
digestia glucidelor in glucoza si fructoza.
7in intestine glucoza si fructoza trec in sange prin doua moduri3
- pasiv 0 prin difuziune
- activ 0 cu a,utorul A:( si a unor enzime
;ena porta transporta glucoza si fructoza la ficat unde are loc metabolizarea a
aproximativ /89 din cantitate iar restul se transforma in !"#, %#" si energie 4.
;aloarea normala a glicemiei este de 8,<8-.,.8g=l.
;ariatii ale valorii glicemiei sunt3
- hipoglicemia 0 scaderea valorii glicemiei
- hiperglicemia 0 cresterea valorii glicemiei
7in punct de vedere fiziologic glicemia creste dupa aportul de alimente si se restabileste
la valoarea normala dupa aproximativ ' ore.
2
3
4
Metabolismul lipidelor
"rganismul isi procura lipidele pornind de la alimente, dar le si poate sintetiza prin
transformarea glucidelor. )l isi constituie rezerve energetice sub forma de trigliceride.
>nele alimente contin lipide ?vizibile? *unt, smantana, ulei+, altele lipide ?invizibile?
*carne, peste+@ ele permit absorbtia vitaminelor liposolubile *A, 7, ) si A+.
Intr-o alimentatie echilibrata, energia furnizata de lipide trebuie sa reprezinte maximum
'/9 din energia totala, cu un aport echilibrat in acizi grasi saturati, mononesaturati si
polinesaturati. (entru aceasta, este recomandata cea mai mare varietate alimentara3 astfel, uleiul
de masline este deosebit de bogat in acizi grasi mononesaturati, dar contine si acizi grasi
polinesaturati si saturati, produsele lactate contin acizi grasi saturati, dar si o proportie
importanta *o treime din acizii grasi totali+ de acizi grasi mononesaturati.
Bipidele din alimente, trec din gur Cn stomac, prin faringe i prin esofag, cu structura
neschimbat. Ba nivel gastric, transformrile suferite de grsimi sunt nesemnificative, cu
excepia copiilor mici, care posed enzime din categoria lipazelor *lipaza gastric+, cu care pot
scinda grsimile din lapte i din ou.
Adevratele transformri digestive ale lipidelor se petrec la nivelul duodenului, sub
influena bilei i a sucului pancreatic, precum i la nivelul intestinului subire, datorit activitii
lipazelor intestinale.
Dila realizeaz emulsionarea grsimilor *fracionarea lor Cn picturi foarte fine+,
favorizEnd Cn acelai timp, activitatea lipazelor intestinale, precum i absorbia acizilor grai.
Frsimile dup emulsionare, sunt cu mult mai uor de scindat de ctre lipaze, care
realizeaz hidroliza acestora. 6ub influena srurilor biliare, alturi de grsimile emulsionate,
apar i acizi grai.
Ba nivelul organismului uman, lipidele ,oac rol energetic, funcional i de constituie.
7up absorbie, lipidele urmeaz mai multe ci, care se pot intersecta3
- se depoziteaz Cn esutul adipos, ca substane de rezerv, sub form de trigliceride@
- se stocheaz temporar Cn ficat@
- Cn urma unor reacii, intr Cn structura unor substane complexe *lipoproteine+, unele
dintre ele rmEnEnd Cn circulaia sanguin@
- se oxideaz Cn esuturi, pEn la dioxid de carbon i ap, cu eliberare de energie *. g
de lipide poate elibera G,' 1cal+@
Frsimile din organism, se afl sub form de3 trigliceride, fosfolipide, colesterol i
acizi grai liberi.
Metabolismul lipidelor este sub control endocrin, desfurEndu-se cu participarea
hormonilor anterohipofizari, tiroidieni, pancreatici, suprarenali. :otodat, Cn procesul metabolic
al grsimilor, intervine activ i leptina, hormon specific esutului adipos.
(e lEng sistemul endocrin, Cn reglarea metabolismului lipidelor, mai particip i
sistemul nervos.
(rocesul de desfacere a fraciunilor lipidelor, poart denumirea de lipoliz.
Bipoliza se desfoar, dup cum am artat mai sus, la nivelul tubului digestiv, dar
continu i la nivelul esuturilor, realizEndu-se sub cataliza enzimelor numite lipaze.
5
6
CURS
Metabolismul apei
Apa are un metabolism propriu.
Aportul de apa, aproximativ #/88 ml=zi se face din3
- apa de baut 0 .#88 ml=zi
- apa din alimente 0 .888 ml=zl
- apa din reactiile chimice 0 '88 ml=zi
)liminarea apei din organism se face prin3
- urina 0 ./88 ml=zi
- transpiratie =respiratie 0 <88 ml=zi
- fecale 0 #88 ml=zi
7
6chimbul de apa se face la nivelul membrane celulare prin fenomenul de osmoza si
difuziune. 7in punct de vedere al permeabilitatii prin membrane celulara avem substante3
- permeabile - apa, uree, acid uric, creatinina, glucoza
- semipermeabile 0 ionul de potasiu A
$
, ionul de fosfat acid %#("H
-
- greu permeabile 0 &a
$
, !l
-
- impermeabile 0 proteinele
(rin hidratare se creeaza in corp urmatoarele presiuni3
- presiunea hidrostatica, ce determina sensul de curgere al sangelui3capilar arterial-tesut-
capilar venos
- presiunea coloidal-osmotica, data de prezenta proteinelor si a ionilor intravasculari
- presiunea limfatica, care regleaza apa in plus din interstitii prin reabsorbtie
2actorii care influenteaza metabolismul apei3
- factori endocrine 0 hormonali. )xemplu3 insulina in cantitate mica determina aparitia
7I care duce la poliurie.
- reglarea 6&! 0 6&! poate determina o poliurie emotionala
!antitatea de ap din componenetele lichide ale corpului omenesc 3
8
- (lasma 6anguina ' litri
- Bichid interstiial .H litri
- Apa din celule #G litri
9
(rocente de apa Cn corpul omenesc 3
- !reier J/ 9
- (lmEni <8 9
- Inim JG 9
- 6plin J/ 9
- 5inichi <# 9
- 6Enge <' 9
- Muchi J/ 9
- "ase ## 9
Curs !
Metabolismul mineral
)xist elemente chimice care funcioneaz ca electrolii Cn organism A,!l, Mg, !a i &a.
Ionii de A
$
, &a
$
, !a
$#
, Mg
$#
strabat membrana celulara prin osmoza si difuziune si se
gasesc atat in mediul intracellular cat si in cel intracellular determinind turgescenta celulei.
(rocesul de osmoza 0 circulatia de la diluat la concentrat.
(rocesul de difuziune 0 circulatia de la concentrat la diluat.
Metabolismul "a#
&atremia - sodemia normala este de 'g=zi.
Aproximativ '89 din &a prezent Cn corp este depozitat Cn oase ,restul fiind distribuit Cn
lichidele organismului. 6odiu are rol Cn metabolismul apei * ionul de sodiu reine apa +, Cn
echilibrul osmotic i acido 0bazic i de aceea se gsete Cn lacrimi, sEnge etc.
" alt proprietate a acestui element este aceea c mrete excitabilitatea neuromuscular i
tonusul muscular.
6odiul se elimin din organism prin transpiraie, i urin iar dac aceast pierdere nu este
combtut la timp se produc o serie de dereglri ale funciilor celulare. %iponatremia apare in
caz de efort fizic intens, mai ales pe timp de cldur, cand pierderile de sodiu din organism pot
conduce la o caren de sodiu care se manifest prin3 incapacitae de concentrare, grea , crampe
musculare, insomnie, pierdere de cunotin, deshidratare .
10
%ipernatremia se produce din cauza hiperhidratarii prin perfuzie sau a alimentatiei
abusive.
(rin prezena sa Cn concentraie mare Cn sistemul circulator, influeneaz tensiunea i are rol
anticoagulant.
(rintre alte efecte benefice ale sodiului se numr intervenia sa Cn procesul de
metabolizare a nutrienilor cu eliberare de energie pentru desfurarea corect a organismului,
precum i realizarea unei suprafee protectoare pentru mucoasa gastric CmpiedicEnd astfel
erodarea ei prin aciunea sucului gastric.
6ursa de sodiu cea mai cunoscut este sarea de buctrie . Aportul Cn exces de sodiu
printr-o diet numit de specialiti hipersodat, se manifest prin iritabilitate creterea tensiunii
arteriale. Alte surse de sodiu 3 lapte, sfecl de zahr, elin, apa plat *concentraia de sodiu difer
de la un produs la altul +.
Metabolismul $
#
!apacitatea muchilor de a se contracta este legat de nivelul de potasiu din corp .
7ac nivelul de A
$
din organism nu este corespunztor, terminalele nervoase nu vor Cnelege Cn
mod corespunztor semnalele primite de la creier .
&ivelul A afecteaz capacitatea organismului de a regla tensiunea arterial. Kn deficiena
de A apare riscul unei tensiuni arteriale cerscute i a lipsei de energie.
%ipocalemia influenteaza miocardul, produce leziuni hepatice si renale, tulburari de
deglutitie, dispnee, diaree, varsaturi.
11
%ipercalimia este foarte grava si foarte rara. Apare in cazul arsurilor grave si in cazul
transfuziei de sange conservat.
A se gsete Cn grEu , orez, struguri, varz, fasole, praz, ulei de msline .
Alimentele bogate Cn A sunt 3 cartofii dulci, bananele, dovleceii, caisele, stafidele,
smochinele, carnea de vit, soia, avocado, lintea, perele, portocalele, papaLa i spanacul.
Aceste alimente trebuie consumate proaspete, deoarece la gtit se pierde din cantitatea de
potasiu.
Metabolismul Mg
#%
Magnezemia normala 0 'M-H8 mg=zi
Magneziul se gaseste repartizat astfel3
- M89 in oase
- '89 in muschi
- .9 in serul sangvin
- restul in lichidul intracelular
Absorbtia lui este conditionata de vitamina 7, de :6% *tiroido-stimulator+
Magneziul are rol3
- in producerea contractiei musculare,
- catalizeaza reactiile biochimice
- participa la sinteza proteinelor
- a,uta la transmiterea impulsului nervos
%ipomagneziemia se manifesta prin varsaturi, diaree. tremor, tetanie, convulsii
%ipermagneziemie determina somnolenta, depresia respiratiei si a reflexelor, paralizia
muschilor respiratori.
Metabolismul Cl
&
!lorul este halogenul cel mai cunoscut. Ionul clorur este ionul predominant Cn lichidele
extracelulare.
!antitatea de clor Cn organism i repartizarea sa sunt dependente de alimentaie, fiind
reglat pe cale nervoas i endocrin.
Metabolismul clorului este strEns legat de cel al sodiului i al potasiului
Are rol Cn formarea acidului clorhidric din sucul gastric .
:ulburrile metabolismului clorului sunt strEns legate de cele ale apei i sodiului ,apar
Cns i unele aspecte particulare 0scade concentraia de clor Cn cazul vrsturilor gastrice i crete
Cn cazul acidozelor .
Bipsa clorului * hipocloremie + este Cnsoit de slbirea muscular, iar la copii de tulburri de
cretere .
12
Alimentaia cu un coninut normal de sare asigur necesarul de clor Cn organism. Apa cu
un coninut prea ridicat de clor poate diminua cantitatea de vitamina ) din organism. 2lora
intestinal distrus de clorul din ap poate fi refcut prin consum de iaurt .
Alimentele care conin clor sunt 3 nucile, perele, vinetele.
Metabolismul ba'al
Metabolism ba'al reprezinta cantitatea de calorii produse Cntr-o or, Cn condiii de
repaus al organismului, raportat la un metru ptrat din suprafaa corpului.
Altfel spus metabolismul este suma tuturor reactiilor enzimatice din celula. Kn aceste
reactii enzimatice, produsul unei reacii devine substrat pentru urmtoarea reacie din secven,
produii succesivi ai reaciilor chimice fiind cunoscui ca metabolii.
(unctiile metabolismului)
- "btinerea enegiei chimice din molecule combustibil.
- !onversia substantelor nutritive exogene in unitati constituiente *precursori+ ai
componentelor macromoleculare.
- Asamblarea acestor elemente in proteine, acizi nucleici, lipide si alte componente
celulare.
- 2ormarea si degradarea biomoleculelor necesare diferitelor functii celulare specializate.
Metabolismul are doua sensuri, doua directii de actiune a reactiilor chimice3
Catabolismul 0 reprezentat de degradarea constituientilor celulari la compusi simpli,
rezultand energie *reacie exoterm+.
Anabolismul 0 reprezentat de edificare si refacere a constituientilor celulari din compusi
simpli, consumand energie *reacii endoterme+.
13
)nergia necesar proceselor de biosintez provine Cn cea mai mare parte din desfacerea
legturilor macroergice ale diferiilor compui *A:(+.
Metabolismul determina ereditatea, variabilitatea, excitabilitatea, miscarea.
In urma metabolismului rezulta3
!"# $%#"$4 *energie+
4 este stocat in A:( *acidul adenozintrifosforic+ si A7( *acidul adenozindifosforic+.
!atabolismul i anabolismul se desfoar printr-o succesiune a numeroase reacii
chimice3 hidroliz, hidrogenare, deshidratare, decarboxilare, dezaminare, transaminare,
esterificare, condensare, polimerizare.
Kn acest fel sunt desfcute Cn biologie prin procesele metabolice cu a,utorul enzimelor
moleculele mari de proteine, polizaharahide sau lipide Cn molecule mai mici monomere. 6ursa de
energie necesar reaciei o asigur A:(-ul *acidul adenozintrifosforic+.
METABOLISMUL E"ER*ETIC
Metabolismul energetic studiaz geneza i utilizarea energiei chimice a substanelor
alimentare. )nergia este eliberat la nivelul celulelor *Cn special Cn mitocondrii+ prin reacii de
oxidare a lipidelor i glucidelor, uneori i a proteinelor. Aceast energie este Cnmagazinat mai
CntEi sub forma unor noi legturi chimice, bogate Cn energie *legturi fosfat macroergice de A:(
i !(+. 2iecare celul folosete A:( ca surs primar de energie, pentru Cndeplinirea funciilor
sale caracteristice. !elulele acioneaz ca adevrai transformatori ai energiei chimice a
substanelor Cn energie mecanic, electric caloric, osmotic .
+ETERMI"AREA METABOLISMULUI E"ER*ETIC
7eoarece toate transformrile energetice din orice sistem duc, Cn final, la apariia de
energie caloric, schimburile energetice organism 0mediu pot fi evaluate prin calorimetrie i
exprimate Cn calorii. Metodele calorimetrice pot fi directe i indirecte.
Calorimetria direct const din msurarea cldurii dega,ate de un organism viu Cntr-un
interval de timp. 6e folosesc camere calorimetrice. (roducia caloric a organismului este
evaluat cu a,utorul unor sisteme termoelectrice.
Calorimetria indirect. 6e bazeaz pe faptul c toat producia caloric a organismului
provine din reacii de oxidare. Kn organism, ca i Cn bomba calorimetric, alimentele sunt NarseO
Cn prezena oxigenului care se consum. Kn organism, arderile sunt mult mai lente, au loc Cn etape
succesive, iar energia se elimin treptat. (rin determinarea consumului de oxigen Cntr-un interval
de timp se poate calcula calorigeneza corespunztoare. :rebuie s cunoatem puterea caloric
*echivalentul caloric+a oxigenului i volumul de oxigen consumat de organism.
14
Curs ,
Vitamina Surse alimentare
Principalele functii
indeplinite in organism
Simptomele carentei vitaminice
VITAMINELE HIDRSL!"ILE
Vitamina # $acid
ascor%ic&
Legume si fructe
(In special spanac,
tomate, brocoli,
cartofi, capsuni,
portocale si alte
citrice)
Rol antioxidant. Participa in
multiple reactii biochimice din
organism. Esentiala in
cresterea cartilajului, oaselor si
dintilor.
Creste reistenta la infectii si
grabeste !indecarea tisulara.
"eficit moderat# gingi!oragii.
"eficit se!er# scorbut.
Vitamina "'
$tiamina&
Carne de porc,
ficat, legume,
cereale, nuci
Coenima in reactiile
metabolismului glucidic (cu rol
in producerea riboei) si a mai
multor aminoacii.
Contribuie la buna functionare
a sistemului ner!os.
Incetinirea cresterii, confuie
mentala, edeme.
"eficit se!er# $eri%$eri.
Vitamina "(
$ri%oflavina&
&icat, carne, lapte
si produse lactate
(iaurt, brana)
In organism se combina cu
acidul fosforic si formeaa
doua coenime care actioneaa
ca transportori de oxigen in
cate!a sisteme oxidati!e
importante din organism. Rol
in functionalitatea '(C, a
aparatului !iual,
tegumentelor.
Leiuni corneene, cheiloa (inflamatia
si craparea comisurilor bucale).
Carenta de ribofla!ina se asociaa
frec!ent cu deficitul de tiamina sau
niacina
Niacina $acid
nicotinic)
nicotinamida&
&icat, carne, peste,
alune. 'e poate
sintetia din
triptofan (l) mg de
niacina din *++ mg
de triptofan).
Coenima in reactiile de
sintea a lipidelor, de utiliare
a energiei din carbohidrati si in
procesul respiratiei tisulare.
Rol trofic pentru tegumente,
ner!, tract gastro%intestinal.
Leiuni tegumentare, gastro%
intestinale, anorexie, iritabilitate,
!ertij.
"eficit se!er# pelagra.
Acid folic &icat, legume.
Coenima in metabolismul
aminoaciilor si proteinelor.
Important in crestere.
Important pentru maturarea
eritrocitelor.
"iaree, anemie.
Vitamina "*
$pirido+ina)
pirido+al)
pirido+ina&
Carne, peste,
legume, cereale.
Coenima in numeroase reactii
din metabolismul proteinelor si
aminoaciilor.
Iritabilitate, dermatita in jurul ochilor,
!arsaturi, con!ulsii, litiaa renala.
Vitamina "'( Carne, peste, oua,
lapte si produse
lactate.
Coenima in reactiile de
sintea ale aciilor nucleici.
,sigura cresterea.
Rol trofic pentru sistemul
ner!os.
"eficit se!er# anemie pernicioasa,
tulburari neurologice (demieliniarea
fibrelor ner!oase mari din madu!a
spinarii, in special din cordoanele
posterioare).
15
Importanta pentru maturarea
hematiilor.
"iotina
&icat, rinichi,
galbenus de ou,
lapte, legume
proaspete.
Coenima in reactii de sintrea
a lipidelor, in metabolismul
aminoaciilor si glucidelor.
-boseala, depresie, greata,
dermatita, dureri musculare.
Acid pantotenic
&icat, rinichi,
carne, galbenus de
ou, legume (larg
raspandita In
aproape toate
alimentele)
Coenima in metabolismul
energetic, fiind in principal
incorporata in coenima ,
"eficitul este rar deoarece acidul
pantotenic se gaseste in majoritatea
alimentelor.
VITAMINELE LIPSL!"ILE
Vitamina A
$retinol)
carotenoi,i&
Retinol# ficat, unt,
lapte integral,
brana, galbenus.
Pro!itamina ,#
morco!i, legume,
do!leac, cartofi,
caise.
Rol in procesele !iuale. Este
necesara pentru cresterea
normala a majoritatii celulelor
din organism si in special a
celor epiteliale.
Rol in procesul de crestere a
oaselor si dintilor.
"eficit moderat# hemeralopie,
descuamare tegumentara, acnee,
diaree, infectii gastrointestinale,
incetinirea cresterii.
"eficit se!er# xeroftalmie.
Vitamina D $D( -
ergocalciferol)
D. -
colecalciferol&
.ntura de peste,
galbenus, ou.
'intetiata la
ni!elul
tegumentului sub
actiunea luminii
solare.
Rol in metabolismul fosfocalcic
(creste absorbtia intestinala a
calciului/ rol antirahitic la
copil).
La copii# rahitism.
La adulti# osteomalacie.
Vitamia E
$tocoferol&
.lei !egetal,
margarina, legume
(In special spanac,
salata), boabe de
cereale, galbenus,
unt, ficat.
Rol antioxidant. Rol structural
pentru mentinerea integritatii
membranei celulare. Efecte
antiinflamatoare.
"eficitul apare aproape exclusi! in
inanitie. Posibil anemie, la copiii cu
greutate mica la nastere.
Vitamina / $/' -
fito0inona) /( -
farno0inona1 /. -
menadiona&
'panac, !ara,
urici, brocoli,
margarina, uleiuri
!egetale.
Inter!ine in procesul de
coagulare a sangelui. 'intea
factorilor II, 0II, I1, 1 la ni!el
hepatic este dependenta de
!itamina 2.
"eficitul apare foarte rar deoarece
!itamina 2 este sintetiata continuu
de catre bacteriile din tractul
intestinal. La nou nascuti, care nu au
inca flora bacteriana capabila sa
sintetiee !itamina 2 apare deficitul
datorita lipsei din alimentatie.
"eficitul poate apare In urma
malabsorbtiei lipidelor din tractul
gastrointestinal.
16