Curs 9: APARATUL CARDIOVASCULAR

For Evaluation Only.

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007
Edited by Foxit PDF Editor
Inima este alcatuita din patru camere:
atriul drept
atriul stang
ventriculul drept
ventriculul stang
Atriile separate prin septul interatrial, iar ventriculii - prin septul
interventricular
Atrii ventricule septuri si orificii atrio-ventriculare, prevazute cu
valve, cu deschidere unidirectionala: dinspre atrii spre ventriculi
atriu stang ventriculul stang - valva mitrala (bicuspida)
atriu drept ventriculul drept valva tricuspida
la baza arterelor care se desprind din ventriculi - valvele
sigmoide(semilunare)
ANATOMIA
INIMII
Peretele inimii = trei straturi concentrice: endocard, miocard si
pericard
Pericardul = sac dublu in care se afla lichid in cantitate mica, cu rol
de lubrefiere (foitele pericardului alunceca mai usor in timpul miscarilor inimii)
Miocardul = tesut muscular de tip cardiac, cu rol in contractia
inimii. Miocardul este mai gros in ventriculi decat in atrii
Endocardul - tapeteaza cavitatile inimii, asigurand netezimea
suprafetelor care vin in contact cu sangele
PERICARDUL
Sistemul excitoconductor = un tesut muscular modificat care
controleaza bataile inimii; descarca automat impulsuri electrice
Alcatuire
nodulul sinoatrial (NSA) in peretele atriului drept
nodulul atrioventricular (NAV) in septul interatrial
fasciculul Hiss porneste din NAV, intra in septul interventricular
si, dupa un scurt traiect, se imparte in doua ramuri (dreapta si
stanga) ce se distribuie celor doi ventriculi, terminandu-se prin:
reteaua Purkinje - in miocardul ventricular
Impulsul nervos din nodulul sinoatrial nodulul atrioventricular
fasciculul Hiss reteaua Purkinje
un impuls o contractie a miocardului
Contractia unei camere a inimii = sistola, iar relaxarea = diastola; in
sistola, camera inimii se goleste, iar in diastola se umple
In conditii fiziologice nodulul sinoatrial (NSA) = 60-90 batai/min
Conditii patologice conducerea este preluata de nodulul
atrioventricular (NAV) = 40 impulsuri/min sau chiar fasciculul Hiss
cu 20-25 batai/ min
impulsurile descarcate de NSA peretii atriali contractia
acestora = sistola atriala, cu rolul de a pompa sangele din atrii in
ventricule prin valvele mitrala si tricuspida
concomitent, impulsul electric NAV fasciculul Hiss si ramurile
sale reteaua Purkinje contractia ventriculilor = sistola
ventriculara, cu rolul de a pompa sangele din ventriculi in artere
intre sistole , atriile si ventriculii se relaxeaza (diastola atriala sau
ventriculara)
Succesiunea unei contractii (sistola) si a unei relaxari cardiace
(diastola) constituie ciclul sau revolutia cardiaca si are o durata de
0,8 secunde.
Sistola atriala = 0,1 sec sangele trece activ in ventriculi
Diastola atriala - incepe imediat dupa sistola atriala = 0,7 sec
sangele curge din vene in atrii
Sistola ventriculara - urmeaza dupa cea atriala = 0,3 sec presiunea
intraventriculara creste se inchid valvele atrioventriculare se
deschid valvele semilunare (aortice si pulmonare) sangele este
evacuat din ventriculi in artere
Diastola ventriculara - imediat dupa sistola ventriculara = 0,5 sec
ventriculii se relaxeaza scade presiunea se inchid valvele
semilunare se deschid valvele atrioventriculare sangele se scurge
pasiv in ventriculi
De la sfarsitul sistolei venticulare si pana la inceputul unei noi
sistole atriale, inima se gaseste in repaus total: diastola generala(
0,4 secunde)
Zgomotul I (sistolic) prelungit si de tonalitate joasa, este produs
de inchiderea valvelor atrioventriculare ( mitrala si tricuspida) si de
sistola ventriculara (stanga si dreapta)
Zgomotul II (diastolic) scurt si ascutit, este consecinta inchiderii
valvelor semilunare(sigmoide) ale aortei si arterei pulmonare si
apare la inceputul diastolei
Functie de calibru, vasele se numesc: artere mari, artere mici,
capilare, venule si vene; arterele pleaca de la inima, iar venele vin
spre inima
Marea circulatie (circulatia sistemica): ventricul stang aorta
ramificatiile aortei organe si tesuturi capilare schimburi
gazoase (cedeaza O
2
si preia CO
2
) venule si vene venele cave
superioara si inferioara atriu drept
Mica circulatie (circulatia pulmonara): ventricul drept artera
pulmonara arteriole capilare membrana alveolo-capilara
schimburi gazoase (cedeaza CO
2
si preia O
2
) venule 4 vene
pulmonare atriul stang
MAREA SI
MICA
CIRCULATIE
I. CIRCULATIA ARTERIALA
Aorta prezinta trei portiuni
aorta ascendenta
carja aortica (crosa)
aorta descendenta
segmentul toracic (supradiafragmatic)
segmentul abdominal (subdiafragmatic)
se bifurca in arterele iliace
comune: dreapta si stanga
CIRCULATIA ARTERIALA
Aorta ascendenta cele doua artere coronare: dreapta si stanga,
care iriga cordul
Carja aortica (crosa aortica)
trunchiul brahiocefalic drept artera subclaviculara dreapta
artera carotida comuna dreapta
artera subclaviculara stanga
artera carotida comuna stanga
arterele subclaviculare artera axilara, artera brahiala, artera
radiala si ulnara (care formeaza arcadele palmare) si arterele
digitale iriga membrul superior
carotidele comune carotide interne, dreapta si stanga (iriga
creierul )
carotide externe, dreapta si stanga (iriga
organele fetei)
Aorta descendenta supradiafragmatica
arterele esofagiene - iriga esofagul
arterele bronsice - pentru plamani
arterele intercostale - pentru muschii si oasele
care formeaza peretele toracic
Aorta descendenta abdominala
trunchiul celiac artera splenica splina
artera hepatica ficat
artera gastrica stanga stomac
artera mezenterica superioara pancreas , intestin subtire, colonul
drept
artera mezenterica inferioara restul colonului si rectul
artera renala rinichi
artera genitala organele genitale interne, vezica urinara
Trunchiul celiac
Sistemul mezenteric
abdominal
Arterele renale
Aorta descendenta abdominala
Arterele iliace comune = ramuri terminale ale aortei si se bifurca
fiecare in :
artera iliaca interna, stanga si dreapta iriga organele bazinului
artera iliaca externa, dreapta si stanga membrul inferior prin:
artera femurala coapsa
artera poplitee genunchi
artera tibiala si fibulara gamba
arcadele plantare iriga piciorul
arterele digitale iriga degetele de la picioare
Tensiunea arteriala = presiunea sub care circula sangele in artere si
care se transmite peretilor vasculari
este corelata cu sistola si diastola: in timpul sistolei ventriculare,
presiunea din aorta si arterele mari creste brusc pina la 120-140
mm Hg = tensiunea arteriala maxima (sistolica), iar in timpul
diastolei scaderea tensiunii arteriale pina la 70-80 mm Hg =
tensiune arteriala minima (diastolica)
Pulsul arterial = este rezultatul undei determinate de distensia
peretilor aortei, ca urmare a evacuarii bruste a sangelui din
ventriculul stang
palparea pulsului frecventa si ritmul cardiac: 60-90 batai/min
II. CIRCULATIA VENOASA
jugulara interna stanga trunchi brahio-
subclavicluara stanga cefalic stang
vena cava
jugulara interna dreapta trunchi brahio- superioara
subclaviculara dreapta cefalic drept
vene bronsice
Vena cava inferioara (VCI) - colecteaza sangele din peretele si
organele abdominale, bazin si membrele inferioare si se formeaza
prin unirea celor doua vene iliace comune
in traiectul sau ascendent , VCI primeste :
venele genitale : vena testiculara /vena ovariana (organele genitale)
venele renale (de la rinichi)
venele hepatice (de la ficat).
In vena porta se varsa venele:
splenica
mezenterica superioara
mezenterica inferioara
care colecteaza sange venos din tubul digestiv, pancreas si splina.
CIRCULATIA LIMFATICA
Circulatia limfatica este o cale accesorie a marii circulatii, prin care
reintra in vene o parte din lichidele interstitiale
Circulatia limfatica incepe in spatiul inerstitial, prin capilarele
limfatice. Aceste capilare colecteaza substante care nu au reusit sa
fie preluate de sange sau celule, se colecteaza in vase din ce in ce
mai mari si se varsa in venele subclaviculare.
Vasele limfatice au acelasi traseu ca si venele. In traiectul lor spre
venele subclaviculare, vasele limfatice strabat unul sau mai multi
ganglioni limfatici, de unde primesc limfocite si imunoglobuline (Ig),
cu rol in apararea organismului
In final, vasele limfatice se colecteaza in doua vase limfatice mari,
numite trunchiuri limfatice: canalul (ductul) toracic si canalul
limfatic drept.
Canalul toracic dreneaza limfa din membrele inferioare, peretele
abdominal, organele abdominale si organele genitale si se varsa in
trunchiul brahiocefalic stang. In drumul sau toracic primeste limfa
de la nivelul jumatatii stangi a corpului.
Canalul limfatic drept este un colector mai scurt care primeste
limfa din jumatatea dreapta a corpului (de la trunchi in sus) si se
varsa in trunchiul brahiocefalic drept.
Ganglionii (nodulii) limfatici sunt formatiuni mici, ovalare, situate
pe traiectul vaselor limfatice, in anumite regiuni formand grupuri:
latero-cervical, axilar, inghinal, mediastinal, abdominal