APARATUL CARDIOVASCULAR Sistemul circulator = format din inima , vase sanguine si vase limfatice.

Inima alc din 4 camere: - atriul drept - atriul stang - ventriculul drept - ventriculul stang, cu ajutorul carora pompeaza ritmic in artere sangele pe care il primeste prin vene.

Atriile primesc sange prin vene, iar ventriculii prin atrii, pompandu-l spre artere -> atriul drept primeste sange din venele cave, iar atriul stang din venele pulmonare Sangele din atriul stang se varsa in ventriculul stang, iar sangele din atriul drept in ventriculul drept. Sangele din ventriculul stang ajunge in aorta, iar sangele din ventriculul drept in artera pulmonara. Atriile sunt separate prin septul interatrial, ventriculii prin septul interventricular. Fiecare atriu comunica cu ventriculul prin orificiile atrioventriculare, prevazute cu valve, care se deschid doar intr-un anumit sens:

dinspre atrii spre ventriculi: spre ventriculul stang se deschide valva mitrala (bicuspida), iar spre ventriculul drept valva tricuspida. La baza arterelor care se desprind din ventriculi se afla valvele sigmoide (semilunare). Se formeaza astfel doua sisteme de circulatie: - circulatia sistemica (marea circulatie) incepe in ventriculul stang si este formata din aorta, arterele mari si mici, capilare, venule, vene mijlocii si mari, venele cave, care se varsa in atriul drept; - circulatia pulmonara (mica circulatie) incepe in ventriculul drept si este alcatuita din artera pulmonara cu ramificatiile ei pana la capilarele pulmonare (la nivelul carora au loc schimburile gazoase), care se continua cu ramificatiile venei pulmonare, ce se varsa in atriul stang.

Plamanii = aduc O2 in organism, in timpul inspiratiei, si elimina CO2 (in expiratie). O2 din plamani e preluat de capilare si, prin venele pulmonare, transportat pana la atriul stang. De aici, prin valva bicuspida (mitrala), sangele (bogat in oxigen) este varsat in ventricului stang si pulsat in aorta. Aorta, prin ramurile sale mari si mici, iriga toate organele si tesuturile organismului, ducand O2 la fiecare celula. Celula foloseste O2 si elimina, prin reactii chimice, CO2, care este preluat de venele cave si transportat catre atriul drept. Din atriul drept sangele este

varsat in ventriculul drept prin valva tricuspida, iar ventriculul drept pulseaza sangele in arterele pulmonare. Arterele pulmonare duc sange bogat in bioxid de carbon la plamani, care va elimina gazul la exterior. Peretele inimii = alc din 3 straturi concentrice: endocard, miocard si pericard. Endocardul se afla la interior, miocardul la mijloc si pericardul la exterior. Pericardul = sac dublu in care se afla lichid, cu rol de lubrifiere (foitele pericardice aluneca mai usor in timpul miscarilor inimii). - rol de a limita expansiunea si umplerea in exces a inimii. Miocardul = alcatuit din tesut muscular , cu rol in contractia inimii Miocardul este mai gros in ventriculi decat in atrii. Endocardul = tapeteaza cavitatile inimii , asigurand netezimea suprafetelor ce vin in contact cu sangele circulant. Endocardul atrial este mai gros decat cel ventricular.

In peretele inimii exista un sistem care controleaza bataile inimii = sistemul excitoconductor nodal - are proprietatea de a da impulsuri electrice miocardului, inima se contracta automat, zi si noapte, tot timpul vietii. Este format din:

-nodulul sinoatrial(NSA) situat in peretele atriului drept , langa orificiul de varsare al venei cave superioare; -nodulul atrioventricular (NAV) in septul interatrial; - fasciculul His care porneste din NAV, intra in septul interventricular si, dupa un scurt traiect, se imparte in doua ramuri (dreapta si stanga) ce se distribuie celor doi ventriculi, terminandu-se prin: - reteaua Purkinje in miocardul ventricular. Sistola atriala dureaza 0,1 secunde. In timpul acesteia sangele nu se poate intoarce in venele mari, din cauza contractiei concomitente a unor fibre cu dispozitie circulara care inconjura orificiile de varsare ale acestor vene. Drept urmare, sangele intra activ in ventricule (30% din sangele care trece din atrii in ventricule). Diastola atriala incepe imediat dupa sistola atriala si dureaza 0,7 secunde. Orificiile de varsare ale venelor se relaxeaza si sangele curge in atrii. Sistola ventriculara urmeaza dupa cea atriala si dureaza 0,3 secunde. Presiunea intraventriculara creste, o depaseste pe cea din atrii, drept pentru care valvele atrioventriculare se inchid. Presiunea din ventriculi o depaseste pe cea din artere (aorta si artera pulmonara) si se deschid valvele semilunare, sangele fiind evacuat din ventriculi in artere. Diastola ventriculara incepe imediat dupa sistola ventriculara si dureaza 0,5 secunde. Ventriculii se relaxeaza, presiunea scade rapid si, cand ajunge sub nivelul celei din artere , se inchid valvele semilunare. Treptat presiunea scade sub cea din atrii si se deschid valvele atrioventriculare, iar sangele se scurge pasiv in ventriculi (intr-un procent de 70% din total). De la sfarsitul sistolei ventriculare si pana la inceputul unei noi sistole atriale inima se gaseste in repaus total : diastola generala (0,4 secunde). SISTEMUL CIRCULATOR Vasele sanguine = sistem inchis de tuburi prin care circula sangele de la inima spre tesuturi si de aici inapoi catre inima. Functie de calibru, vasele se numesc: artere mari si mici, capilare, venule si vene. Arterele pleaca de la inima, iar venele vin spre inima. Aorta si ramurile sale transporta sange bogat in oxigen din ventriculul stang pana la tesuturi (celule). Aici, prin capilare, oxigenul este cedat tesuturilor spre utilizare. Venulele, care sunt legate de capilarele arterelor, preiau de la tesuturi bioxidul de carbon si il transporta, prin vene, pana la atriul drept. Din atriul drept sangele se varsa in ventriculul drept, care pompeaza in arterele pulmonare. Arterele pulmonare se termina in plamani prin capilare, care cedeaza plamanului bioxidul de carbon, la nivelul alveolelor, prin membrane alveolo-capilara. Plamanul elimina bioxidul de carbon prin expiratie si aduce oxigen prin inspiratie. Venulele care continua capilarele pulmonare preiau oxigenul din plaman si il transporta, prin venele pulmonare, pana la atriul stang, care varsa sangele in ventricului stang. Ventriculul stang pompeaza sange in aorta si ramurile sale. Apoi ciclul se repeta.

Tensiunea arteriala = presiunea sub care circula sangele in artere si care se transmite peretilor vasculari reprezinta tensiunea arteriala (TA). Ea este corelata cu sistola si diastola : in timpul sistolei ventriculare, presiunea din aorta si din arterele mari creste brusc pana la 120 140 mmHg, valoare care reprezinta tensiunea arteriala maxima (sistolica). In timpul diastolei are loc scaderea tensiunii arteriale pana la 70 80 mmHg, valoare numita tensiune arteriala minima (diastolica). Tensiunea arteriala se masoara la nivelul arterei brahiale (bratului) cu un aparat numit tensiometru.

Pulsul arterial = este perceput cand se comprima o artera pe un plan osos. Este rezultatul undei determinate de distensia peretilor aortei (unda ce se propaga pana la periferie), ca urmare a evacuarii bruste a sangelui din ventriculul stang. Palparea pulsului informeaza asupra frecventei si ritmului cardiac: 60 90 batai/minut. Pulsul perceput de noi coincide cu sistola si se masoara la nivelul arterei carotide sau arterei radiale. Arborele vascular = format din artere , vene si capilare. Arterele= vase prin care sangele dinspre inima spre tesuturi si organe. Capilarele= vase cu calibru foarte mic, la niv carora se fac schimburile intre sange si diferitele tesuturi. Venele= vase prin care sangele este readus la inima.

Artere-----------arteriole------------capilare-------------venule-------------Vene Vasele sanguine = tuburile prin care este inchis si prin care circula sangele. Arterele pornesc din ventricule si, ramificandu-se, se raspandesc la toate organele, unde se capilarizeaza. Venele sunt mai numeroase decat arterele, prin ele sangele circula de la periferie spre inima. Valvulele venoase se gasesc numai in venele in care sangele circula de jos in sus ( de ex. in venele membrelor inferioare si vena cava inferioara). Venele care au valvule se numesc vene valvulare. Venele care nu au valvule se numesc vene avalvulare Intima = formata dintr-un endoteliu asezat pe membrane bazala(subendoteliu). Tunica mijlocie difera de la un tip de vas la altul. La nivelul arterelor ,in functie de structura mediei, exista artere de tip elastic si de tip muscular. Arterele de tip elastic au in medie predominant fibre elastice, fibre care sunt grupate in lame elastice.Aceste artere sunt mari( aorta, arterele pulmonare, carotidele, iliacele). Arterele de tip muscular sunt de calibru mai mic, au media reprezentata de cellule musculare netede si fibre elastice in numar redus. La aceste artere de tip muscular fibrele elastice se concentreaza la cele 2 limite ale mediei numite limitante( membrane) elastice( interna si externa). Aceste limitante elastice lipsesc la arterele mari si nu le intalnim in structura venelor. Capilarele sanguine = se interpun intre vasele sanguine( se interprun intre arteriole si venule sau intre 2 arteriole sau intre 2 venule. Capilarele limfatice = se termina in fund de sac, calibrul este destul de neregulat. Marea si mica circulatie Circulatia mica/ pulmonara = incepe in ventriculul drept, prin trunchiul arterei pulmonare, care transporta spre plaman sange cu CO2. Trunchiul pulmonar se imparte in cele 2 artere pulmonare, care duc sangele cu CO2 spre reteaua capilara din jurul alveolelor, unde il cedeaza alveolelor care-l elimina prin expiratie. Sangele cu O2 este colectat de venele pulmonare, cate doua pentru fiecare plaman. Cele 4 vene pulmonare sfarsesc in atriul stang. Circulatia mare/ sistemica= incepe in ventriculul stang, prin artera aorta care transporta sangele cu O2 si substante nutritive spre tesuturi si organe. De la nivelul acestora, sangele incarcat cu CO2 este preluat de cele 2 vene cave care-l duc in atriul drept.