Sunteți pe pagina 1din 16

SISTEMUL CIRCULATOR

Este alcatuit din :


- Inima
- Vase de sange si limfatice

INIMA

 Organ musculos, cavitar, tetracameral ; G= 300 gr ; Se contracta de 100000/zi ; Pompeaza 7200 l


sange /zi
 Structura: Alcatuita din 4 camere : 2 atrii ; 2 ventricule
o Partea dreapta a inimii este separata complet de partea stanga printr-un perete – sept interatrial
intre cele doua atrii si sept interventricular intre cele 2 ventricule. Partea dreapta contine sange
incarcat cu CO2 , iar partea stanga contine sange cu O2
ATRIILE
 Se gasesc deasupra ventriculelor si comunica cu acestea prin niste orificii prevazute cu valvule.
 Valvulele imprima un sens unic circulatiei sangelui din atrii in ventricule
 Intre atriul drept AD si ventriculul drept VD exista o valvula tricuspida, iar intre atriul stang AS
si ventriculul stang VS exista o valvula bicuspida (mitrala).
 Sangele ajunge la inima prin vene, trece din atrii in ventricule si iese prin artere.
Peretele inimii este alcatuit din 3 straturi :

ENDOCARDUL : Acest strat formeaza endoteliu care se continua si in arterele si venele de la


nivelul inimii. Stratul subendotelial este format din fibre de colagen , reticulina ,elastina,
numeroase terminatii nervoase.
MIOCARDUL : este muschiul inimii mai gros in ventricule (mai ales in cel stang). Este alc din
fibre asezate circular in peretele A si fibre oblic-spiralate in peretii V. Miocardul atrial este neted
in interior pe cand cel ventricular prezinta muschi papilari si trabecule carnoase care asigura
prinderea prin cordaje a valvelor AV.
In peretele inimii in afara de celule miocardice exista celule specializate in generarea si
conducerea impulsurilor de contractie constituind tesutul excitoconductor nodal (embrionar).
Str tesutului excitoconductor nodal:
- Nodulul sinoatrial – situat in peretele AD langa orificiul de varsare al venei cave superioare.
- Nodulul atrioventricular – in septul interatrial.
- Fasciculul His – porneste din nodulul AV si dupa un scurt traiect se imparte in 2 ramuri care se
distribuie subendocardic in cele 2 V si se termina prin reteaua Purkinje in fibrele miocardului
ventricular.

EPICARDUL: este o membr. conjunctiva subtire ce acopera suprafata cardiaca si formeaza


foita viscerala a pericardului. Intre foitele pericardului se afla cavitatea pericardica cu o lama
subtire de lichid care favorizeaza alunecarea in timpul activitatii cardiace.
Vascularizatia – prin cele 2 artere coronare care se desprind din aorta. Obstructia uneia provoaca
necroza teritoriului cardiac deservit (infarct miocardic). Sangele venos este colectat prin venele
coronare care se varsa in AD.
Proprietatile muschiului cardiac:

1. Ritmicitatea(automatismul) – proprietatea cordului de a se contracta succesiv ca urmarea a


impusurilor de contractie generate de nodulul sinoatrial. In conditii fiziologice normale
activitatea cardiaca ritmica este condusa de impusurile generate de nodulul sinoatrial
(70-80/min) care difuzeaza rapid in intreg miocardul. In cazul lezarii nodulului sinoatrial, preia
rolul de centru de comanda nodulul AV cu o ritmicitate mai redusa de 40 batai/min. in cazul
intreruperii legaturii acestui nodul cu fasciculul His frecventa cardiaca ajunge la 20-25
contractii/min, impulsurile fiind generate in fasc His.

2. Conductibilitatea – este propr. miocardului de a conduce unda de contractie de la nivelul


nodulului sinoatrial in intreg cordul. Lezarea sistemului de conducere produce tulburari ale
activitatii cardiac numite blocuri (total, partial sau de ramura).

3. Excitabilitatea – este propr. miocardului de a raspunde printr-o contractie la stimuli adecvati.

4. Contractilitatea – propr miocardului de a se contracta atunci cand este stimulat adecvat.


Contractile se numesc SISTOLE si relaxarile DIASTOLE.
Revolutia cardiaca

Inima functioneaza ca o dubla pompa aspiratoare-respingatoare, contractile ventriculare


ritmice asigura circulatia sangvina permanenta prin cele 2 circuite (sistemic si pulmonar) iar
aparatul valvular al inimii imprima sens unic. Succesiunea dintre o sistola si o diastola –
revolutie cardiaca = 0,8 sec adica 70/min.

Timpii revolutiei cardiace:


Sistola atriala (0,1s) are eficienta redusa din cauza ca miocardul atrial este slab dezvoltat, in
timpul ei sangele nu poate reflua in venele mari din cauza contractiilor unor fibre circulare care
inconjura orificiile de varsare ale acestor vene in atrii. Ca urmare sangele trece in ventricule dupa
care atriile intra in diastola (0,7 s).
Sistola ventriculara (0.3s) – presiunea intraventriculara o depaseste pe cea intraatriala si ca
urmare se inchid valvulele AV. Creste presiune din V si o depaseste pe cea din arterele care
pleaca din inima, se deshid valvulele semilunare de la baza arterelor si incepe evacuarea
sangelui din V. prin evacuare presiunea din ventricule scade foarte mult . Dupa sistola, V se
relaxeaza, cand presiunea din V ajunge sub cea din artere valvulele se inchid. Pt o scurta
perioada de timp V sunt cavitati inchise. Diastola ventriculara dureaza 0.5 s.
De la sfarsitul sistolei ventriculare pana la inceputul unei noi sistole atriale, inima se gaseste in
stare de repaus mecanic – diastola generala 0.4 s.

SISTEMUL VASCULAR

 Vasele de sange formeaza un sistem inchis de tuburi prin care circula sangele de la inima la tesuturi si
inapoi la inima.
 Sistemul vascular este alc din vase cu calibru diferit :

o Artere
o Arteriole
o Metaarteriole
o Capilare
o Venule
o Vene
ARTERELE

 Sunt vasele de sange care pleaca din cele 2 ventricule si duc sangele in corp
 diametrul acestora se micsoreaza pe masura ce se indeparteaza de inima si se subdivid - ansamblu ce
constituie arborele arterial
 peretele este alc din 3 tunici. Cea interna=endoteliu , cea mijlocie este elastica si contine fibre musculare
atasate de reteau elastica, tunica externa este form din tesut conjunctiv, vase de sange si nervi
 Arterele sunt cele mai elastice vase de sange.

ARTERA AORTA

 Pleaca din ventriculul stang si la iesirea din inima se ramifica in 3 :


1. aorta ascendenta - formeaza arterele coronare:
 dreapta
 stanga

2. carja aortica – se ramifica in:


 trunchiul brahiocefalic: din care pleaca carotida comuna dreapta si subclaviculara dreapta
 artera carotida stanga – se distribuie la cap
 artera subclaviculara stanga care se imparte in:
o artera axilara
o artera brahiala
o artera radiala, ulnara
o palmara
o digitala

3. aorta descendenta :
 artera toracala (pana la diafragm ):
 a esofagiene
 a bronsice
 a intercostale
 artera abdominala ( sub diafragm ) din care se formeaza
 trunchiul celiac din care pornesc arterele splenica, hepatica, gastrica
 artera mezenterica superioara: pancreasul, intestinul subtire, colonul drept
 artera mezenterica inferioara: restul colonului, rectul
 artera renala
 artera genitala
 arterele iliace comune se bifurca in iliaca interna ( micul bazin ) si iliaca externa care se ramifica in :
artera femurala, artera poplitee, artera tibiala, artera fibulara, artera plantara / digitala
ARTERA PULMONARA

 Pleaca din ventriculul drept si transporta sange incarcat cu CO2 la plamani pentru a fi oxigenat
 Circulatia sangelui in artere este asigurata de activitatea ritmica a inimii
 La fiecare sistola , ventriculul stang trimite sub presiune in aorta si in arterele mari o cantitate de
sange(70-90 ml)

Mecanismul circulatiei sangelui prin artere :


 Peretii elastici se destind si imagazineaza o parte din energia jetului de sange
 In diastola peretii devin la dimensiunile de repaus , comprimand sangele care nu se mai poate intoarce la
inima si este impins in tesuturi
 Fluxul continuu de la nivelul arterelor se realizeaza si prin prezenta peretilor elastici

MANIFESTARI CARE INSOTESC CICLUL CARDIAC

1. MANIFESTARI ACUSTICE

Sunt reprezentate de zgomotele cardiac care pot fi ascultate direct cu stetoscopul saun inregistrate
graphic pe fonocardiograma.

Sunt 2 zgomote:
- zgomot sistolic – prelungit si cu tonalitate joasa, este produs de inchiderea valvulelor atrioventriculare si
de sistola ventriculara.
- zgomotul diastolic – scurt si ascutit , este consecinta inchiderii valvulelor semilunare ale aortei si arterei
pulmonare.

2. MANIFESTARILE MECANICE

- Socul apexian – se palpeaza in spatiul V intercostal stang, pe linia medioclaviculara unde varful
inimii vine in contact cu peretele toracic.
- Pulsul arterial este perceput cand se comprima o artera pe un plan osos si este rezultatul undei
determinata de intinderea peretilor aorteri ca urmare a sistolei ventriculare
- Tensiunea arteriala TA- Reprezinta presiunea sub care circula sangele in artere si care se
transmite peretilor. In timpul sistolei ventriculare , presiunea creste pana la o valoare maxima de
120-140mmHg. In diastola presiunea scade la 60-70 mmHg. Tensiunea se masoara la nivelul
arterei brahiale.

3. MANIFESTARI ELECTRICE

Inregistrarea modificarilor de potential electric care insoteste activitatea miocardului –


electrocardiograma. ECG consta in unde dispuse deasupra sau dedesuptul liniei izoelectrice;
segmente si intervale.
Orice tulburare care afecteaza sistemul de conducere sau miocardul, genereaza modificari ale
ECG.
CAPILARELE

 Sunt cele mai subtiri vase de sange


 Rezulta prin segmentarea metarteriolelor si se continua cu venulele
 Numarul lor variaza in functie de activitatea metabolica a tesutului (in miocard numarul capilalelor este
dublu fata de un tesut muscular scheletic)
 La desprinderea capilarului din metaarteriola exista un sfincter precapilar
 Structura peretelui capilar este adaptata pentru realizarea schimburilor dintre sange si tesuturi
 Peretele este alcatuit dintr-un strat de celule- endoteliu, asezat pe o membrana bazala
 Sangele circula lent prin capilare-0,7mm/s
 Capilarele contin 5% din sangele circulant
 In peretii capilarelor exista celule care au proprietatea de a-si modifica forma permitand trecerea
diferitelor substante
VENELE
 Sunt vasele care aduc sangele la inima
 Se deschid in cele doua atrii
 Au volumul de doua ori mai mare decat cel al arterelor
 Au peretii mai subtiri
 In venele mari viteza este de 10cm/s iar in venule de 0,5 mm/s
 Venele situate sub nivelul cordului prezinta valvule endoteliale
 Sangele este adus din corp la inima prin cele doua vene cave
 De la plamani sangele se intoarce incarcat cu O2 prin cele patru vene pulmonare

Vena cava superioara rezulta prin unierea celor 2 trunchiuri brahiocefalice dr si st. Acestea se formeaza
prin confluenta venelor jugulare interne si venelor subclaviculare.
Vena cava inferioara colecteaza sangele din peretii si organele din abdomen, bazin si memebrele inf.

Procesul prin care se asigura intoarcerea sangelui are la baza mai multe mecanisme:
ASPIRATIA TORACICA:
 Actioneaza in special in timpul inspiratiei cand coborarea diafragmului mareste presiunea
intraabdominala si impinge sangele spre cord

CONTRACTIILE VENTRICULARE:
 Trag de planseul atrio-ventricular, astfel incat scade presiunea din atrii.Prin scurgerea sangelui in
ventricule,atriile aspira sange prin vene

PULSATIILE ARTERELOR
 Comprima venele situate in vecinatate

CONTRACTIILE MUSCULATURII MEMBRELOR

 Comprima venele impingand sange spre inima, deoarece valvulele impiedica intoarcerea

GRAVITATIA
 Favorizeaza circulatia sangelui in venele situate deasupra inimii

Inima asigura transportul prin doua circuite complet separate dar legate functional:
CIRCULATIA MARE

 Se realizeaza intre inima si toate organele corpului cu exceptia plamanilor

VS –O2--- artera aorta –O2-—capilare(ORAGANE)-----CO2--- vene cave –CO2--- AD

CIRCULATIA MICA

 Se realizeaza intre inima si plamani

VD ---CO2-- Artera pulmonara –CO2--- plamani –O2--- venele pulmonare –O2---AS


Reglarea activitatii cardiovasculare
- Reglarea nervoasa este asigurata de centrii medulo-bulbo-ponitini care sunt influentati de impulsuri
venite de la nivelul receptorilor raspanditi in vasele de sange si in cord. Hipotalamusul exercita influente
inhibitoare sau stimulatoare asupra act cardiace.
- reglarea umorala prin adrenalina care act in special asupra cordului si noradrenalina care act asupra
vaselor. Antidiureticul care in doze mari det vasoconstrictie arteriolara. Acetilcolina produce dilatarea
arterelor mici dar are si activitate inhibitorie cardiaca.

S-ar putea să vă placă și