APARATUL CARDIO-VASCULAR

Aparatul cardiovascular are rolul de a asigura circulatia sangelui prin deplasarea acestuia in
interiorul inimii si apoi in sistemul vascular. Circulatia sangelui este asigurata de : inima,
artere, vene si capilare. Inima impinge masa sanguina in sistemul arterial. Din artere sangele
inainteaza spre capilare, de unde se reintoarce la inima pe calea venelor. Sangele din
marea circulatie transporta substantele nutritive si oxigenul la tesuturi, iar la nivelul acestora,
el se incarca cu substantele ce urmeaza a fi eliminate prin organele de excretie.

Inima este un organ musculo-cavitar, de forma unui con turtit, cu rol de pompa aspiro-
respingatoare. Fiecare atriu comunica numai cu ventriculul de aceeasi parte numai prin
orificiul atrio-ventricular.
Inima dreapta este alcatuita din atriul si ventriculul drept, separate prin orificiul atrio-
ventricular drept sau tricuspid ce este prevazut cu trei valve, care inchid orificiul in sistola si il
deschid in diastola. Ventriculul drept primeste sange din atriul drept in timpul diastolei si il
evacueaza in timpul sistolei in artera pulmonara, prin orificiul pulmonar, prevazut cu trei
valve de aspect semilunar.

Inima stanga este alcatuita din atriul si ventriculul stang, separate prin orificiul atrio-
ventricular stang sau mitral, prevazut cu doua valve care se inchid in timpul sistolei si se
deschid in timpul diastolei. Ventriculul stang primeste in diastola sange care vine din atriul
stang, iar in sistola il evacueaza in artera aorta prin orificiul aortic, prevazut cu trei valve de
aspect semilunar .
Endocardul sau tunica interna captuseste interiorul inimii, iar pliurile sale formeaza aparatele
valvulare.
Miocardul sau muschiul cardiac este tunica mijlocie, fiind alcatuit din miocardul propriu-zis
sau miocardul contractil si din tesutul specific sau excitoconductor.

Aparatul de conducere al inimii sau tesutul nodal

In grosimea miocardului se afla un tesut muscular embrionar, foatre bogat in celule nervoase,
care strabate inima in toata lungimea ei si care are capacitatea de a se contracta ritmic. Acesta este
autoexcitabil si bun conducator al impulsurilor formand sistemul de conducere alcatuit din

 nodul sino-atrial (Keith-Flack) situat in peretele atriului drept intre vena cava superioara si
cea inferioara;
 -- nodul atrio-ventricular (Aschoff-Tawara) situat tot in peretele atriului drept in portiunea
inferioara a septului interatrial;
 -- fasciculul atrio-ventricular (His) care pleaca din nodul atrio- ventricular, coboara in
portiunea membranoasa a septului interventricular si se imparte in doua ramuri una pentru
ventriculul drept si alta pentru ventriculul stang;
 -- reteaua lui Purkinje ce rezulta din ramificarea abundenta a celor doua ramuri ventriculare;
 -- arterele coronare (ramuri din aorta care vascularizeaza inima) dreapta si stanga, ale caror
ramificatii sunt de tip terminal, fiecare ramificatie irigand un anumit teritoriu de miocard;
 venele coronare asigura circulatia de intoarcere a sangelui din peretii inimii si se varsa in
atriul drept prin sinusul coronar;
 -- limfaticele care se varsa in ganglionii bronsici;
 -- inervatia inimii este asigurata prin nervii cardiaci, ramuri din simpaticul cervical si din
nervii vagi, care impreuna alcatuiesc plexurile cardiace;
 FIZIOLOGIE

Trecerea sangelui din atrii in ventriculi si apoi in arborele vascular impreuna cu

fenomenele care determina si insotesc aceasta deplasare de sange, poarta numele
de revolutie cardiaca. Patrunderea sangelui destinde peretii relaxati ai atriilor, pana
la o anumita limita, cand incepe contractia atriala, deci sistola atriala, care
evacueaza tot sangele atrial in ventriculi.
Dupa expulzarea sangelui din ventriculi, peretii acestora se relaxeaza si incepe
diastola ventriculara, cand, datorita presiunii scazute din ventriculi, se inchid
valvulele sigmoide si se deschid cele atrio-ventriculare.

Proprietatile fiziologice ale miocardului

 automatismul, adica posibilitatea de a-si crea singur stimuli excitatori ;

 exitabilitatea, care este o proprietate generala a materiei vii ;
 conductibilitatea, proprietatea de a conduce stimulul;
 contractilitatea, proprietatea de a raspunde la excitatie prin contractie.

Automatismul si conductibilitatea se datoreaza tesutului specific si explica activitatea

ritmica, regulata a inimii. Tesutul nodal are proprietatea de a genera impulsuri care, propagandu-se in
tot miocardul, determina intrarea lui in contractie. In inima sunt mai multi centri de automatism care
intra in actiune intr-o anumita ordine.

Automatismul si conductibilitatea se datoreaza tesutului specific si explica activitatea

ritmica, regulata a inimii. Tesutul nodal are proprietatea de a genera impulsuri
care, propagandu-se in tot miocardul, determina intrarea lui in contractie. In inima sunt mai
multi centri de automatism care intra in actiune intr-o anumita ordine.