Sunteți pe pagina 1din 49

NURSING IN CARDIOLOGIE

NOIUNI DE ANATOMIE
Inima este un organ situat n mediastin, orientat cu vrful la stnga, n jos i nainte, i cu
baza n sus, la dreapta i napoi. Din punctele de vedere: anatomic, fiziologic i patologic se
deosebesc o inim (cord) stng i o inim dreapt.
Inima stng este alctuit din atriul i ventriculul stng, separate prin orificiul atrioventricular. Atriul stng primete snge arterial, care vine din plmn prin cele patru vene
pulmonare. Orificiul atrioventricular stng sau mitral este prevzut cu dou valve, care l nchid n
timpul sistolei i l las deschis n timpul diastolei. Ventriculul stng primete n diastol sngele
care vine din atriul stng, iar n sistol l evacueaz n artera aort prin orificiul aortic, prevzut cu
trei valve de aspect semilunar (valvula sigmoid aortic). Orificiul mitral i cel aortic constituie
sediul de elecie al cardiopatiilor reumatismale (stenoza mitral i insuficiena aortic).
Inima dreapt este alctuit din atriul i ventriculul drept, separate prin orificiul
atrioventricular drept.
Atriul drept primete snge venos din marea circulaie prin orificiile venei cave superioare
i ale venei cave inferioare.
Orificiul atrioventricular drept sau orificiul tricuspid este prevzut cu trei valve, care
nchid orificiul n sistol i l deschid n diastol. Ventriculul drept primete sngele din atriul
drept n timpul diastolei i l evacueaz n timpul sistolei n artera pulmonar, prin orificiul
pulmonar, prevzut - ca i orificiul aortic - cu trei valve de aspect semilunar. Inima dreapt este
motorul micii circulaii. Exist deci o mare circulaie sau circulaie siste-mic i o mic circulaie
sau circulaie pulmonar. Pereii atriilor i ai ventriculilor se contract ritmic: mai nti cele dou
atrii, apoi cei doi ventriculi, sincron, expulznd aceeai cantitate de snge pe care o primesc.
Atriul drept primete sngele venos din ntreg organismul prin venele cave i l mpinge n
ventriculul drept, de unde, prin arterele pulmonare, ajunge n atriul stng, de unde trece n
ventriculul stng i de aici - prin artera aort - este distribuit n toate esuturile i organele. Inima
este alctuit din trei tunici: en-docardul, miocardul i pericardul.
- Endocardul sau tunica intern cptuete interiorul inimii, iar pliurile sale formeaz aparatele
valvulare.
- Miocardul sau muchiul cardiac este tunica mijlocie, fiind alctuit din miocardul propriu-zis sau
miocardul contracii i din esutul specific sau excitoconductor. Miocardul contracii are o
grosime diferit n cei doi ventriculi. Astfel, ventriculul stng, cu rolul de a propulsa sngele n tot
organismul, are un perete mult mai gros dect cel drept, care mpinge sngele numai spre cei doi
plmni. Atriile au un perete mult mai subire dect al ventriculilor.
esutul specific este constituit dintr-un muchi cu aspect embrionar, foarte bogat n celule
nervoase, i cuprinde:
- nodul sino-atrial Keith-Flack, situat n peretele atriului drept, aproape de orificiul de vrsare al
venei cave superioare;
- sistemul de conducere atrio-ventricular, alctuit din nodul atrio-ventricular Aschoff-Tawara,
situat n partea postero-inferioar a septului interatrial, i fasciculul His, care ia natere din nodul
Aschoff-Tawara, coboar n peretele interventricular i se mparte n dou ramuri (dreapt i
stng), care se termin prin reeaua anastomotic Purkinje n miocardul ventricular.
- Pericardul este tunica extern a inimii - o seroas care cuprinde, ca i pleura, dou foi: una
visceral, care acoper miocardul, i alta parietal, care vine n contact cu organele din vecintate.
ntre cele dou foi se afl cavitatea pericardiac.
In stare patologic, cele trei tunici pot fi afectate separat (miocardit, endocardit sau pericardit)
sau simultan (pancardit).
Vascularizatia inimii este realizat prin cele dou artere coronare. Venele coronare urmeaz
traiectul arterelor i se Vars n sinusul coronar, care se deschide n atriul drept.
Inefvaia inimii se face prin firioare nervoase primite de Ia sistemul simpatic i para-simpatic. '
NOIUNI DE FIZIOLOGIE
1

Revoluia cardiac: Trecerea sngelui din atrii n ventriculi i apoi n arborele vascular mpreun
cu fenomenele care determin i nsoesc aceast deplasare de snge, poart numele de revoluie
cardiac: (fig. 31). Revoluia cardiac dureaz 0,8 secunde i cuprinde contracia atriilor.sau
sislola arial, care dubleaz 0,1 secunde; contracia ventriculilor sau sistola ventricular, care
dureaz 0,3 secunde, relaxarea (repausul) ntregii inimi, sau diaslola general, care dureaz circa
0,4 secunde.
Inima este o pomp aspiratoare-respingtoare, circulaia sngelui fiind posibil datorit
contraciilor ei ritmice. Revoluia cardiac ncepe cu umplerea atriilor n timpul dias-tolei atriale,
sngele vends din venele cave ptrunznd n atriul drept, iar sngele din venele pulmonare, n cel
stng. Ptrunderea sngelui destinde pereii relaxai ai atriilor, pn la o anumit limit, cnd
ncepe contracia atrial, deci sistola atrial, care evacueaz tot sngele atrial n ventriculi:
Acumularea sngelui n ventriculi duce la creterea presiunii intraventriculare i nceperea sistolei
ventriculare (contracia ventriculilor). n timpul sistolei ventriculare, datorit presiunii ridicate din
ventriculi, care depete presiunea din artera pulmonar i aort, se nchid valvulele
atrioventriculare i se deschid valvulele sigmoide. Dup expulzarea sngelui din ventriculi, pereii
acestora se relaxeaz i ncepe diastola ventricular, cnd, datorit presiunii sczute din
ventriculi, se nchid valvulele sigmoide i se deschid cele atrio-ventriculare.
La nceputul diastolei ventriculare, sngele este aspirat din atrii de ctre ventriculi. La sfritul
diastolei ventriculare, contracia atrial (sistola atrial) contribuie la vrsarea n ventriculi a
restului de snge din atrii.
Rezult c, n timpul revoluiei cardiace, atriile i ventriculii prezint sistole (contracii) i diastole
(relaxri) succesive, care se efectueaz n acelai timp n cavitile drepte i cele stngi. Diastola
general, adic relaxarea ntregii inimi, se suprapune pe diastola ventricular, dar dureaz mai
puin dect aceasta, din cauza sistolei atriale care ncepe n ultima perioad a diastolei
ventriculare.
La individul normal au loc 70 - 80 de revoluii cardiace/min, care reprezint de fapt btile inimii.
Contraciile cardiace sunt sub dependena a dou mecanisme reglatoare -unul intracardiac, altul
extracardiac.
Mecanismul intracardiac este datorat esutului specific.
Se tie c proprietile miocardului sunt:
- automatismul, adic posibilitatea de a-i crea singur stimuli excitatori;
- excitabilitatea, care este dealtfel o proprietate general a materiei vii;
- conductibilitatea, proprietatea de a conduce stimulul;
- contractilitatea, proprietatea de a rspunde la excitaie prin contracie. Automatismul i
conductibilitatea se datoresc esutului specific i explic activitatea
ritmic, regulat, a inimii. Frecvena btilor cardiace (70 - 80/min) este realizat de nodul Keith
i Flack, denumit i nodul sinuzal, care emite stimuli cu aceast frecven. De aceea, ritmul
cardiac normal se mai cheam i ritm sinuzal.
Mecanismul extracardiac este datorat sistemului nervos simpatic i parasimpatic. Simpaticul
(adrenalina, efedrina i toate substanele simpatomimetice) accelereaz ritmul cardiac, iar
parsimpaticul l rrete.
Fiziologia vaselor: sistemul vascular este alctuit dintr-un segment arterial, unul ve-nos i un altul
limfatic. Arterele au rolul de a conduce sngele de la inim spre periferie. Pereii arterelor sunt
mai groi dect ai venelor i sunt formai dintr-o tunic intern (intim), alctuit din celule
endoteliale, o tunic medie, format din fibre musculoelastice dispuse circular, qi o tunic
extern, alctuit din fibre conjunctive i elastice.
Datorit structurii lor elastice, aorta i vasele mari nmagazineaz o parte din energia dezvoltat
de cord n sistol i o restituie n diastol, transformnd undele de snge trimise de cord
intermitent ntr-o curgere continu.
Sngele circul n vase n virtutea legilor hidrodinamicii. Pentru a asigura circulaia, pompa
cardiac trebuie s nving rezistena vascular, deci s funcioneze ca o pomp cu presiune.

Aadar, pentru circulaie, presiunea este factorul principal. Ea este rezultatul unui factor central fora de contracie a cordului - i a unui factor periferic - rezistena vascular.
Circulaia n vene are loc ca o consecin a circulaiei sngelui n artere i capilare. Aciunea de
pomp a inimii este suficient pentru a asigura ntoarcerea sngelui.
NOIUNI DE SEMIOLOGIE CARDIAC
La un bolnav care prezint o afeciune cardiovascular, anamnez trebuie s precizeze
ndeosebi:
- n antecedentele personale - existena unor crize de reumatism articular acut, a unor infecii de
focar, n special angine, n copilrie sau adolescen, a unei bronite cronice, a unui astm emfizem
sau a unei pneumoconioze - cauze frecvente de cord pulmonar cronic;
- n antecedentele eredecolaterale - existena eventual a unor boli cu rsunet cardiovascular la
descendeni: hipertensiune arterial, ateroscleroz (accidente coronariene, vasculare, cerebrale,
arterite), diabet;
- printre tulburrile funcionale recente - existena dispneei, a durerilor precardiace, a palpitaiilor.
SIMPTOME FUNCIONALE
Dispneea este dificultatea de a respira i se caracterizeaz prin sete de aer i senzaie de
sufocare. Apare de obicei n insuficien cardiac stng, n care scade rezerva cardiac, n
incapacitatea inimii stngi de a evacua ntreaga cantitate de snge primit de la inima dreapt.
Drept consecin apare staza n circulaia pulmonar, creterea rigiditii pulmonare i scdere a
elasticitii sale, fenomene care mresc efortul respirator i duc la apariia dispneei.
Insuficiena cardiac stng este provocat de hipertensiune arterial, valvulopatii aortice sau
mitrale, ateroscleroz coronarian, stenoz mitral.
n cazul insuficienei cardiace drepte, provocat de unele boli pulmonare (bronit cronic,
emfizem, astm etc.), dispneea are o origine respiratorie. Dispneea cardiac se caracterizeaz prin
respiraii frecvente (polipnee) i superficiale. La nceput, insuficiena cardiac stng se manifest
sub form de dispnee de efort. O varietate de dispnee de efort este dispneea vesperal, care se
accentueaz, dup cum arat i denumirea, spre sear.
Cu timpul, dispneea, apare i n repaus, mai exact n decubit, adic n poziia culcat, purtnd
denumirea ortopnee sau dispnee de decubit.
Dispneea paroxistic sau astmul cardiac este o form de dispnee care apare n accese i
survine de obicei noaptea, la cteva ore dup culcare, brusc, cu senzaia de sufocare, tuse i
nelinite.
n formele severe, astmul cardiac mbrac aspectul edemului pulmonar acut, iar criza de
sufocare nocturn nu dispare, ci din contr se agraveaz, aprnd o expectoraie spumoas, rozat,
foarte abundent. Dac nu se intervine prompt i energic, sfritul este fatal. O form special de
dispnee este respiraia periodic Cheyne-Stokes, caracterizat prin alternane de apnee (10 - 12")
i polpnee.
Durerea precordial este un simptom important. Dat fiind multitudinea cauzelor care
provoac dureri precordiale, pentru fiecare durere trebuie precizat natura sa - cardiac sau
extracardaic.
Durerile extracardiace pot fi provocate de embolii pulmonare, pneumotorax, pleurezie,
nevralgii intercostale, herpes, zoster, hernie diafragmatic, litiaz biliar, leziuni ale coloanei
vertebrale sau ale articulaiilor vecine, leziuni ale peretelui toracic etc. Toate aceste cauze pot fi
eliminate relativ uor. Trebuie s rein atenia ns dou grupe de dureri care pot genera confuzii:
- durerile radiculare, provocate de compresiunea nervilor rahidieni. Au caracter de arsuri, sunt
bine delimitate de bolnav, apar brusc n spate i iradiaz n fa ("n centur").
- durerile din astenia neurocirculatorie nu au substrat organic; apar la persoane nevrotice cu
psihic mai labil, n special la femei. Au un caracter de neptur sau arsur, sunt localizte precis

de bolnav cu degetul n regiunea mamelonar stng (spre vrful inimii), nu iradiaz, nu au


legtur cu eforturile i pot dura ore ntregi.
Fig. 34 - Localizarea i iradierea durerilor
precordiale (dup I. Lenegre) 1 - n negru localizri sugestive pentru durerile an-ginoase; 2 punctat, localizri sugestive pentru durerile nevrotice; 3 - cu linii transversale, localizri echivoce
Durerile cardiace sunt dureri organice, i se ntlnesc n pericardite, anevrismul aortic,
aritmii cu ritm rapid, dar n special n cardiopatiile ischemice coronariene. Dat fiind frecvena i
gravitatea durerii coronariene, n faa unei dureri precordiale, primul gest diagnostic l constituie
confirmarea sau infirmarea acestei cauze.
Dup aspectul clinic i anatomopatologic, n cadrul cardiopatiilor ischemice coronariene
se deosebesc: angina pectoral, infarctul miocardic i sindroamele intermediare. n angina
pectoral, durerea este localizat de bolnav retrosternal de obicei neprecis, cu ambele palme,
iradiaz n umrul i faa intern a membrului toracic stng, apare la efort, n special la mers, are
caracter constrictiv, se nsoete de anxietate. Durerea din infarctul miocardic este mai intens,
atroce, are aceleai sedii i iradieri, dar apare de obicei n repaus, adeseori noaptea. Dureaz ore
sau chiar zile i nu cedeaz la nitroglicerin.
Palpitaiile sunt bti ale inimii resimite la bolnav ca senzaii neplcute, suprtoare, sub
forma unor lovituri repetate n regiunea precordial. n mod normal, activitatea inimii nu este
perceput. Exist numeroase cauze extracardiace care pot provoca palpitaii: strile de excitaie
psihic, eforturile mari, febra, abuzul de excitante (tutun, cafea, ceai, alcool), unele medicamente
(Atropin, Efedrina, extracte tiroidiene etc.), unele tulburri digestive (aerofagii, constipaie etc.),
anemia, hipertiroidismul menopauza).
O semnificaie deosebit o au ns palpitaiile care apar n bolile cardiovasculare. Dintre
acestea trebuie s rein atenia tulburrile de ritm (aritmia extrasistolic, tahicardia paroxistic,
fibrilaia atrial etc.), stenoza mitral, hipertensiunea sau hipoten-siunea arterial. Cnd un bolnav
acuz palpitaii, trebuie precizat natura lor: dac apar izolat sau n accese, dac dureaz puin sau
un timp mai ndelungat, dac sunt regulate sau neregulate.
Palpitaiile neregulate apar n aritmia extrasistolic, cauza cea mai frecvent a palpitaiilor,
i n fibrilaia atrial. Diagnosticul palpitaiei depinde, bineneles, de cauza ei. n general trebuie
acordat mai mult atenie palpitaiilor la persoane care au depit vrsta de 50 de ani, chiar dac
nu au antecedente cardiace, i palpitaiilor aprute n cursul unor boli infecioase (difteria), la
cardiaci i la hipertensivi).
Cianoza este o coloraie violacee a tegumentelor i a mucoaselor, datorit creterii
hemoglobinei reduse n sngele capilar. Dup cum dispneea este simptomul dominant n
insuficiena cardiac stng, cianoza este cel mai important simptom al insuficienei cardiace
drepte. Este evident la nivelul obrajilor, nasului, buzelor i al degetelor. Intensitatea sa este
proporional cu bogia n hemoglobina, fapt pentru care la anemici poate lipsi, iar n pliglobulie
apare i n condiii normale. Este prezent n bolile congenitale ale inimii, datorit trecerii
sngelui venos n cel arterial; n insuficiena cardiac global datorit ncetinirii circulaiei
capilare periferice, care permite cedarea unei cantiti mai mari de O2, esuturilor, cu cretera
concomitent a hemoglobinei reduse n sngele capilar, n cordul pulmonar cronic, datorit
leziunilor pulmonare care mpiedic hematoza.
Simptome din partea altor aparate.
Simptome respiratorii: tuea cardiac i hemoptizia.
Simptome digestive (dureri) n epigastru i hipocondrul drept, greuri, vrsturi, balo-nare
epigastric etc.), datorate insuficienei cardiace.
Simptome nervoase: cefalee, ameeli, tulburri vizuale i auditive apar n hipertensiunea sau
hipotensiunea arterial, insuficiena aortic, ateroscleroza cerebral;
- accidentele motorii trectoare sau definitive (afazii, paralizii, hemiplegii, paraze etc.) se datoresc
fie hemoragiei cerebrale (hipertensiuneaarterial), fie trombozei (ateroscleroza), fie emboliei
(stenoz mitral, fibrilaie atrial etc.).

SEMNE FIZICE
Examenul obiectiv al unui cardiac utilizeaz cele patru metode clasice: inspecia, palparea, percuia, auscultaia.
Inspecia implic inspecia general i inspecia regiunii precordiale. Inspecia general permite
s se evidenieze:
- poziia bolnavului: ortopneea indic o insuficien cardiac stng, iar poziia genu-pectoral, o
pericardit cu lichid abundent;
- culoarea tegumentelor i a mucoaselor: paloarea apare n endocardita lent, cardita reumatic,
insuficiena cardiac, iar cianoza, n insuficiena cardiac global, n unele boli cardiace
congenitale;
- "dansul" arterial (artere hiperpulsatile) indic o insuficien aortic sau un hiper-tiroidism;
- turgescena venelor jugulare la nivelul regiunii cervicale este un semn de insuficien cardiac
dreapt;
- bombarea abdomenului prin ascit sau hepatomegalie de staz este un alt semn de insuficien
cardiac dreapt;
- inspecia general mai permite remarcarea edemelor n regiunile declive (membre inferioare,
regiunea sacrat etc.), a degetelor hipocratice (endocardita lent).
Inspecia regiunii precordiale poate decela: bolirea regiunii precordiale (prin mrirea accentuat a
inimii la copii sau adolesceni) sau retracia sa (n simfiza pericardic); sediul ocului apexian (al
vrfului etc.).
Palparea permite s se aprecieze:
- ocul apexian care, normal, predomin n spaiul al V-lea intercostal stng, puin nuntrul liniei
medico-claviculare.
-freamtele (vibraii provocate de unele sufluri valvulare mai intense i mai aspre i care dau o
senzaie tactil asemntoare cu aceea perceput aplicnd palma pe spatele unei pisici care toarce)
i frecturile pericardice;
- palparea arterelor periferice (temporal, radial, humeral, carotid, pedioas, tibi-al
posterioar, femural) permite aprecierea elasticitii i permeabilitii arteriale.
Percuia face posibil aprecierea mririi i formei inimii.
Auscultaia se face cu urechea liber sau cu stetoscopul, bolnavul fiind aezat pe rnd n decubit
dorsal, apoi lateral stng, n sfrit n picioare.
La inima normal se percep dou zgomote: zgomotul I sau sistolic, surd i prelungit, datorat
nchiderii valvulelor atrio-vntriculare i contraciei miocardului. Se aude mai bine la vrf;
zgomotul al II-lea sau diastolic, mai scurt i mai nalt, datorat nchiderii valvulelor sigmoide
aortice i pulmonare; se aude mai bine la baz. Primul zgomot este separat de al doilea prin pauza
mic (sistol), iar al doilea este separat de primul zgomot al revoluiei cardiace urmtoare prin
pauza mare sau diastol.
n stare patologic pot aprea modificri de zgomote, zgomote supraadugate (sufluri), tulburri
de ritm.
Modificrile cele mai caracteristice ale zgomotelor sunt: ntrirea primului zgomot la
vrf'(stenoza mitral); ntrirea zgomotului al doilea la aort (hipertensiunea arterial) sau la
pulmonar (stenoz mitral; zgomot n trei timpi la vrf (stenoz mitral; zgomotul de galop este
un ritm n trei timpi, datorit asocierii unui al treilea zgomot anormal la cele dou zgomote
normale, care apare n diferite forme de insuficien cardiac.
Zgomotele supraadugate sunt suflurile i zgomotele pericardice. Dup cauzele care le determin,
suflurile pot fi "extracardiace (anorganice), cnd apar accidental la persoane fr leziuni cardiace,
i "cardiace". Suflurile cardiace pot fi organice (leziune a aparatului valvular) sau funcionale
(dilatare a cavitilor inimii sau a arterei aorte ori pulmonare). Ultimele apar frecvent n
insuficiena cardiac. Dup timpul revoluiei cardiace n care apar, suflurile pot fi sistolice
(insfuicien mitral, stenoz aortic) sau diastolice (stenoz mitral, insuficien aortic).
Auscultaia inimii permite uneori descoperirea frecturii pericardiace - semn important pentru
diagnosticul pericarditelor.

NOIUNI DE SEMIOLOGIE A VASELOR PERIFERICE


Tulburrile periferice pot fi datorite unor afeciuni organice sau unor tulburri arteriale
funcionale. Trebuie reinut faptul c nu orice tulburare la nivelul membrelor (durere, modificare
de temperatur sau culoare) traduce o afeciune vascular, n multe cazuri fiind vorba de o boal
reumatic, neurologic, o polinevrit etc.
Cele mai importante manifestri funcionale sunt:
Oboseala la mers (foarte semnificativ i precoce): crcei i mai ales parestezii, fie cu caracter de
arsur sau amoreal, fie cu caracter de frig sau hiperestezie.
Durerea este simptomul dominant. Cea mai semnificativ este durerea care apare la efort, n
special la mers, i calmat prin repaus, cu sediul n gamb, excepional deasupra genunchiului.
Are caracter de cramp. Se numete claudicaie intermitent i este datorit aproape totdeauna
unei arteriopatii periferice organice.
Durerea spontan, continu, de repaus, apare mai trziu i denot un stadiu tardiv, care preced
apariia tulburrilor trofice. Este datorit unei nevrite ischemice, este difuz, continu, atroce,
refractar, la tratament, se intensific la cldur i efort i nu permite somnul.
Apariia subit a unei dureri profunde, intense, nsoit de paloare i rceal local, cu impoten
funcional total, denot o osbtrucie arterial acut (embolie sau tromboz).
Cnd durerile sunt simetrice, interesnd ambele mini, declanate de frig, la nceput cu paloare i
rceal, apoi cu cianoz i furnicturi, aprnd n special la femei, exprim de obicei o tulburare
funcional: boala Raynaud.
EXPLORRI FUNCIONALE /
Proba mersului ntr-un ritm de 120 pai/min. sau ridicarea pe vrful picioarelor n acelai
ritm permit aprecierea claudicaiei intermitente.
Ischemia plantar: la normal, ridicarea unui membru timp de 30" produce o uoar
paloare. n obstrucii arteriale apare rapid o lividitate. La aceiai bolnavi efortul de flexie i de
extensie a piciorului ridicat produce rapid paloare, oboseal i durere.
Eritoza decliv: la normal, coborrea membrului ridicat sub nivelul patului readuce
culoarea normal n 5 - 10". In insuficienele arteriale, timpul este mult prelungit.
Timpul de umplere venoas este revenirea - la coborrea piciorului, - a turgescenei
venelor colabate prin ridicarea membrului. La normal are loc n 1-"; timpul este prelungit n
insuficiena arterial.
Oscilometria msoar oscilaiile arteriale cu oscilograful Pachon. Valorile se nregistreaz
la ambele membre inferioare. n mod normal, la membrul pelvian, indicele oscilometric (valoarea
oscilaiei maxime) este de 6 - 8 u. Valori sub 6 indic o tulburare a circulaiei arteriale. Metoda
este limitat, explornd numai trunchiul arterial principal, nu i circulaia colateral.
Arteriografia este un examen foarte important, care d relaii asupra sediului, naturii,
naturii i ntinderii leziunilor.
Fonocardiograma este o metod de explorare, folosit pentru stabilirea sediului suflurilor
cardiace, prin nregistrri grafice.
EDUCAIA SANITAR A BOLNAVULUI CARDIAC
Se lmurete bolnavul s duc o via ordonat, s evite suprasolicitrile, s alterneze munca
intelectual cu cea fizic i s respecte regimul dietetic, s consume alimente n mese mici i
dese de 5 ori pe zi.
Se recomand reducerea srii din alimentaie, se combate consumul de alcool, fumatul.
mbolnvirile respiratorii vor fi tratate imediat, orice neglijen putnd agrava starea bolii
cardiace.
Sunt necesare aciuni i manifestri educative sanitare axate pe o tematic adecvat
difereniat n raport cu specificul i interesele celor trei mari grupe de populaie abordate
sntoi, bolnavi, convalesceni.
6

Ansamblul msurilor sanogenetice:


Regim raional de via, munc i odihn.
Alimentaie raional, aprofundndu-se n principal factorii nutritivi (proteine lipide, glucide,
vitamine, sruri minerale) i alimentele surse.
Clirea organismului prin factori de mediu aer, ap, soare, exerciii, sport, micare n aer liber.
Igiena mediului i igiena muncii.
Complexul msurilor privind ocrotirea mamei, inducerea maternitii, mbuntirea
indicatorilor demografici, dezvoltarea armonioas, fizic i mintal a copiilor i promovarea
sntii tineretului.
Ansamblul msurilor preventive:
Importana prezentrii la examenele profilactice de mas (imunizri, testri biologice, examinri
diverse).
Ansamblul factorilor de risc care vizeaz:
Msurile de anulare sau atingere a efectelor nocive, eliminarea celor ce permit a fi eliminai
uzul de tutun, abuzul de alcool, cafea, medicamente, automedicaia, viaa dezordonat, stresat,
strile conflictuale, tensiogene.
Importana prezentrii la medic la primele semne de boal, cnd este posibil diagnosticarea
precoce i instituirea unei terapii abortive.
Un alt obiectiv vizeaz:
Prevenirea apariiei unor complicaii sau recidive.
Eliminarea factorilor cu efecte iatrogene.
Importana meninerii calmului n familie pentru evoluia strii bolnavului.
Msuri familiale de consolidare a efectelor complexului terapeutic prin crearea unui climat
propice vindecrii.
ncrederea bolnavului n medic, n unitatea medical care l asist trebuie cultivat prin toate
mijloacele.
Tonifierea neuro-psihic a bolnavului, convingerea c scderea capacitii de munc este relativ
temporal i c exist perspectiva relurii iniiale sau a altor activiti i tot att de importante.
Sdirea ncrederii c boala este vindecabil ceea ce i va permite rencadrarea.
Cooperarea familiei, a aparintorilor are valoare bine definit.
REGIMUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI CU INSUFICIEN CARDIAC
Regimul alimentar ocup un loc important n tratamentul insuficienei cardiace.
Dieta trebuie s ndeplineasc patru obiective:
~ Aport corect necesar de principii alimentare.
~ Reducerea aportului de sodiu diet hiposodat.
~ Reducerea efortului digestiv 4-6 mese pe zi.
~ Calitate gustativ mulumitoare.
Componena dietei:
~ 1 g proteine / kg corp.
~ < 6 g lipide / kg corp.
~ Fructe.
~ Zarzavaturi.
~ Vitamine.
~ Potasiu din fructe, legume sau KCl.
n general, prescripiile dietetice sunt limitate la reducerea aportului de sare, dar regimul
trebuie s fie corelat cu necesitile altor afeciuni coexistente, deseori legate de etiologia
insuficienei cardiace.
Pentru a reduce efortul digestiv se recomand mai multe mese pe zi reduse cantitativ. Masa
de sear s fie mai srac n lichide i servit la 2-3 ore distan de la somn.
7

Pentru a corecta deficitul gustativ al regimurilor hiposodate se recomand utilizarea


condimentelor ce nu conin sare.
Asistenta trebuie s se ngrijeasc ca alimentele, prin adugare de lmie, oet sau alte
substane permise s fie ct mai gustoase.
Diet foarte strict hiposodat poate determina o scdere volemic cu hipotensiune ortostatic,
astenie i poate favoriza o hiponatremie diluional.
~ 1,5 g sare pe zi n insuficiena global.
~ 1-3 g sare cnd nu se administreaz diuretic.
~ 3-5 g sare pn la 7 g sare cnd se administreaz diuretic.
Aportul lichidian nu este limitat n insuficiena cardiac, cu excepia cazurilor cu
hiponatremie diluional cnd se recomand o reducere sub 800 ml lichid pe zi. Nu trebuie s
depeasc 2000 ml pe zi.
Aportul caloric n insuficiena cardiac trebuie redus proporional cu restrngerea efortului
fizic, n general sub 2000 calorii pe zi. Pentru cardiacii supraponderali se recomand o
limitare mai sever, viznd reducerea ponderal ctre greutatea ideal.
Pentru agrearea mncrii pot fi adugate condimente ca: cimbru, mrar, coreandru, chimen.
Ceapa i usturoiul au efecte cardio-vasculare convenabile. Ceapa
are aciune diuretic, hipoglicemiant, de prevenire a cardiopatiei
ischemice, usturoiul are aciune hipotensoare.

INVESTIGATII
ELECTROCARDIOGRAMA
Definitie:
Scop:

Indicatii:

Pregatirea
aterialelor
necesare:

Pregatirea
mediului
Pregatirea
pacientului:

Electrocardiograma reprezinta nregistrarea la suprafata corpului a variatiilor de


potential ale cmpului electric cardiac, produse de depolarizarea si repolarizarea
celulelor miocardice
Explorator
O electrocardiograma poate sa arate:Mariri de volum a inimii
Flux sanguin insuficient la nivelul inimii
Leziuni noi sau vechi ale inimii (infarcte)
Probleme ale ritmului cardiac (aritmii)
Verificarea functionarii unor dispozitive mecanice (peace-maker sau defibrilator)
Diagnosticul tulburarilor de ritm si de conducere
Diagnosticul cardiopatiei ischemice
Diagnosticul afectiunilor miocardice si pericardice
Diagnosticul hipertrofiilor atriale si ventriculare secundare valvulopatiilor si
cardiopatiilor congenitale
Verificarea functionarii unor dispozitive mecanice (peace-maker sau defibrilator)
Tampoane de vata
Alcool sanitar,
Electrozi de unica folosinta pentru aparatele noi
Aleza ,musama
Tavita renala
Manusi de unica folosinta.
Gel
Camera de examinare trebuie sa aiba un climat corespunzator
Temperatura din camera sa fie constanta de 20 grade
Schimbarea lenjeriei de pat (cearceaf din bumbac) sau hartie de unica folosinta.
Pregatirea psihica:
Se informeaza si se explica pacientul necesitatea procedurii
8

Pregatirea
asistentei
medicale:

Executia
tehnicii
propriu-zise
- etapele de
executie:

ngrijirea
pacientului
dupa

Se obtine consimtamantul informat


Se pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a nlatura factorii
emotionali
Pregatirea fizica:
Se transporta bolnavul n sala de nregistrare, de preferinta cu caruciorul, cu 10 15
min nainte de nregistrare
Inainte de efectuarea EKG-ului, pacientul trebuie sa-si indeparteze toate bijuteriile si
hainele de pe jumatatea superioara a corpului, de la nivelul mainilor si a picioarelor
Vor fi curatate si eventual rase zonele de la nivelul pieptului, mainilor si picioarelor,
unde vor fi plasati electrozii.
Pacientul va fi intins comod pe patul de consultatii
Va fi rugat sa-si relaxeze musculatura
Pe intreaga durata a testului, pacientul este rugat sa nu se miste, si sa nu vorbeasca,
deoarece activitatea musculara poate influenta rezultatul
Sa pregateasca electrocardiograful
Sa pregateasca pacientul fizic si psihic
Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise,
(unele modifica functiile electrocardiogramei)
Sa posede cunostinte minime de interpretare ale EKG - ului
Sa pregateasca registrul de EKG
Sa introduca datele personale ale pacientului (nume prenume,sex,varsta, sectia ,
nr. F.O, nr. din registrul de EKG)
Se monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale electrozilor
Sub placa de metal a electrozilor se asaza o pnza nmuiata ntr-o solutie de
electrolit sau pasta speciala pentru electrozi
Cei 10 electrozi (4 pentru membre si 6 precordiali) se fixeaza pe bolnav n felul
urmator:
montarea electrozilor pe membre:
rosu = mna dreapta
galben = mna stnga
verde = picior stng
negru = picior drept
montarea electrozilor precordiali
V1 = spatiul IV intercostal, pe marginea dreapta a sternului
V2 = spatiul IV intercostal, pe marginea stnga a sternului
V3 = ntre V2 si V4
V4 = spatiul V intercostal stng pe linia medioclaviculara (apex)
V5 = la intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia axilara
anterioara stnga
V6 = la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara
mijlocie stnga.
In cazul aparatelor mai vechi, electrozii trebuie repozitionati in timpul testarii
Verificarea poziiei corecte a butoanelor i clapelor aparatului EKG
Punerea in functiune a aparatului- efectuarea EKG
Daca medicul cere EKG cu inspir, dupa efectuarea traseului normal, pacientul
este rugat sa traga aer in piept si sa-si tina respiratia, timp in care se efectueaza
un traseu scurt in anumite derivatii(AVF, AVL,D1,D2 etc.)
Se face toaleta locala a pielii
Se schimba cearsaful de pe pat daca este umed
Ajuta pacientul sa se imbrace
9

tehnica:
Notarea
tehnicii in
foaia de
observatii:
Accidente /
Incidente:

Reorganizar
ea locului
de munca:
Observatii:

Se noteaza tehnica si rezultatul ei


Se ataseaza EKG
Se noteaza numele persoanei care a efectuat tehnica
Nu exista riscuri asociate cu efectuarea unei electrocardiograme
Electrozii detecteaza numai impulsurile produse de inima. Prin corp nu trece nici
un curent electric provenit de la aparat, deci nu exista riscul de accidente.
Defecte ale electrocardiografului sau interferente electrice
Atasarea necorespunzatoare a electrozilor
Plasarea gresita a electrozilor
Anxietate sau aparitia dispneei
Electrozii si gelul sunt indepartati
Se colecteaza deseurile conform P.U. in recipiente speciale
Se spala mainile
Se indeparteaza manusile
electrocardiograma dureaza in medie 5 pana la 10 minute.
Interpretarea electrocardiogramei se face de catre medicul cardiolog, medic
medicina interna, medic de familie
Se poate repeta la cateva ore, zile.

ECHOGRAFIA CARDIACA DOPPLER


Definitie:
Ecografia cardiaca este o metoda moderna si eficienta de investigare, neinvaziva,
oricand repetitiva bazata pe folosirea ultrasunetelor care ricoseaza de structurile
interne si care produc astfel imagini in miscare
Scop:
Diagnosticul bolilor cardiace
Diagnosticul tulburarilor de cinetica parietala si pentru masurarea volumului de
sange pompat la fiecare bataie a inimii
Detectarea tulburarilor cardiace structurale(defecte ale valvelor ,anomalii
congenitale si cresterea in dimensiuni ale peretilor sau cavitatilor inimii )
Diagnosticarea revarsatului pericardic (acumularea de lichid intre cele doua
straturi ale sacului ce inveleste inima )si a pericarditei constrictive(formarea de
tesut cicatricial la nivelul intregului pericard)
Vizualizarea directiei si vitezei fluxului ele de sange sanguine in cavitatile
inimii si in vas
Exista doua metode de echografie doppler cardiaca:
Transtoracica (TT)
Transesofagiana (TE)
Indicatii:
Insuficienta cardiaca
Stenoze (ngustari) sau insuficiente ale valvelor (lipsa nchiderii)
Boli cardiace congenitale
Infarctul miocardic,
Angina pectorala si alte forme de cardiopatie ischemica
Miocardite,
Pericardite
Endocardite
Traumatisme cardiace etc,
Pregatirea
Electrocardiograful
materialel
CD / Caseta video
10

or
necesare:

Pregatirea
mediului
Pregatirea
pacientului
:

Pregatirea
asistentei
medicale:
Executia
tehnicii
propriuzise etapele de
executie:

Gel incolor (pe baza de glicerina)


Aleza
Musama
Alcool sanitar
Tampoane vata
Buletin tipizat pentru echografia cardiaca
Pix de culoare albastru
Registru de ecografii
Ser sau glucoza 5 ml,
Seringi de 5 ml de unica folosinta
Substante anestezice (pentru echografia TE)
Branula
Veioza
Dezinfectia aerului cu ajutorul radiatiei ultraviolete
Utilizarea unor substante cu actiune antibactericida
Se realizeaza semiobscuritate in cabinetul de echografie
Pregatirea psihica:
Se informaza si se explica pacientului necesitatea procedurii
Se obtine consimtamantul informat
Pregatirea fizica:
Nu necesita o pregatire prealabila cu exceptia echografiei cardiace
transesofagiene),care se face pe nemancate
Se transporta bolnavul n sala de echografie
Inainte de efectuarea echografiei, pacientul trebuie sa-si indeparteze toate
bijuteriile si hainele de pe jumatatea superioara a corpului
Vor fi curatate si eventual rase zonele de la nivelul pieptului
Pacientul va fi intins comod pe patul de consultatii in decubit dorsal
Va fi rugat sa-si relaxeze musculatura
Se indeparteaza de pe abdomen orice bijuterie care ar putea interfera cu
echografia.
Sa pregateasca materialele necesare tehnicii
Sa verifice starea de functionare a echocardiografului
Sa introduca datele personale ale pacientului, (nume prenume,sex,varsta,
sectia , nr. F.O) in memoria echocardiografului.
Medicul va acoperi zona de examinat cu un gel incolor (pe baza de glicerina),
astfel incat, in timpul investigatiei sa nu existe aer intre sonda ecografului si pielea
pacientului (ultrasunetele nu se propaga prin aer)
Plaseaza sonda pe pieptul pacientului,pentru examinarea cavitatilor inimii, a
orificiilor marilor vase, a peretilor ventriculari sau atriali, a pericardului (foita ce
inveleste la exterior inima) a presiunii pulmonare., functionarii valvelor cardiace,
evidentiand defectele septale congenitale sau alte malformatii ale inimii sau marilor
vase
Imaginea este inregistrata pe o caseta video,pe un compact disc sau pe hartie
Asistenta medicala completeaza buletinul de echografie, cu datele relatate de
medic in timpul examinarii
In caz de defect septal atrial (DSA) la indicatia medicului,
Asistenta medicala:
pregateste solutia de contrast (ser sau glucoza 5 ml)
prin barbotare dintr-o seringa in alta
injecteaza rapid intravenos solutia barbotata
11

ngrijirea
pacientului
dupa
tehnica:
Notarea
tehnicii in
foaia de
observatii:
Accidente /
Incidente:
Reorganiz
area
locului de
munca:
Observatii
:

medicul urmareste pe monitor efectul acestei


proceduri
daca rezultatul obtinut nu este concludent se
recomanda echografie cardiaca transesofagiana
Se face toaleta locala a pielii
Ajutam pacientul sa se imbrace
Asistenta noteaza concluziile procedurii si recomandarile medicului in foaia
de observatie
Se noteaza data si ora nregistrarii
Se noteaza numele celui care a efectuat tehnica
Este o metoda moderna si eficienta de investigare, neivaziva, lipsita de
efecte secundare
Se indeparteaza manusile
Se spala mainile
Se colecteaza deseurile conform P.U. in recipiente speciale
Este o metoda rapida, examenul ecografic dureaza 10 30 de minute, in
functie de ceea ce se analizeaza si de conditiile pacientului (vizualizarea
este mai dificila la un pacient mai gras)
Echografia cardiaca transesofagiana se efectueaza numai in urmatoarele
cazuri :
cand echografia cardiaca transtoracica este greu de efectuat la pacientii
obezi(fereastra dificila)sau in cazul bolilor pulmonare
pentru obtirea unor imagini mai clare
pentru analiza corecta a aortei(AO) sau structurilor posterioare (AS,VS)
Pentru efectuarea echografiei cardiace transesofagiene sonda este introdusa
prin cavitatea bucala si avansata pana in esofag,inregistrand semnale chiar
din spatele inimii.
HOLTERUL EKG

Definitie:
Scop:
Indicatii:

Permite inregistrarea ritmului cardiac de la 24 ore pana la 7 zile.


Evidentiaza evenimente cauzate de simptome acuzate de pacient si care nu
pot fi surprinse de EKG.
Explorator evidentiaza evenimente cauzate de simptome acuzate de
pacient si care nu pot fi surprinse pe EKG-ul de repaus
evaluarea eficientei tratamentului antiaritmic
diagnosticarea si evaluarea severitatii aritmiilor cardiace sau a
tulburarilor de conducere
diagnosticarea si evaluarea ritmului cardiac atunci cand pacientul
acuza anumite simptome care nu sunt surprinse de electrocardiograma
efectuata in cabinet corelarea evenimentelor aritmice inregistrate cu
simptomatologia
evaluarea eficientei tratamentului antiaritmic
depistarea anumitor afectiuni cardiace chiar in absenta simptomelor
depistarea anumitor afectiuni cardiace in cazul simptomelor de
palpitatii inexplicabile si pierderi de cunostinta
diagnosticarea ischemiei silentioase (modificari EKG ischemice fara
12

Pregatirea
materialelor
necesare:
Pregatirea
mediului
Pregatirea
pacientului:

Pregatirea
asistentei
medicale:

Executia
tehnicii
propriu-zise
- etapele de
executie:

ngrijirea
pacientului
dupa
tehnica:

Notarea
tehnicii in
F.O:
Accidente /
Incidente:
Reorganizar
ea locului
de munca:
Observatii:

durere in piept)
studiul functionarii stimulatoarelor cardiace sau defibrilatoarelor
implantate
Holter EKG
Electrozi de unica folosinta,
4 baterii alcaline duracel AA
Camera de examinare trebuie sa aiba un climat corespunzator
Temperatura din camera sa fie constanta la 20 grade
Pregatirea psihica:
Se informeaza si se explica pacientul necesitatea procedurii
Se obtine consimtamantul informat
Pregatirea fizica:
Pacientul este rugat sa se prezinte cu portiunea submamara
rasa
Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele
prescrise
Sa cunoasca eventualele alergii ale pacientului
Sa pregateasca pacientul fizic si psihic
Sa pregateasca materialele necesare tehnicii
montarea a 4 electrozi in portiunea submamara si supramara
bilateral(2electrozi dreapta ,2 electrozi stanga)
conectarea electrozilor la un mic aparat care va fi prins la braul
pacientului, cu o curea sau pe umar
Introducerea datelor personale ale pacientului in calculator
decuplarea aparatului si a electrozilor dupa perioada stabilita de
medic 24/48 h
transferul datelor inregistrate din aparat in calculator
interpretarea datelor de catre medicul cardiolog care va face
corelatiile intre simptomatologie si acestea.
Asistenta recomanda pacientului:

Aparatul nu trebuie udat in timpul efectuarii masuratorilor

Aparatul nu trebuie sters cu substante chimice

Ii recomanda purtarea imbracamintei din materiale naturale

Inregistrarea Holtter, nu necesita nici imobilizare la pat, nici


spitalizare, lasa bolnavului posibilitatea sa se deplaseze si sa-si exercite
ocupatiile.
Interpretarea si notarea informatiilor se face de catre medicul
cardiolog
Nu au fost inregistrate accidente in urma folosirii Holtterului EKG
Se indeparteaza manusile
Se spala mainile
Se colecteaza deseurile conform P.U. in recipiente speciale

In momentul in care pacientul simpte o schimbare a ritmului


cardiac poate apasa pe buton, pentru ca aparatul sa il poata marca si
medicul sa poata ulterior sa faca toate corelatiile dintre evenimentele
inregistrate si simptomatologie.
In functie de recomandarea medicului cardiolog, investigatia dureaza de la
24 de ore pana la 7 zile,folosind un sistem selectiv de inregistrare
13

(utilizatorul activeaza inregistrarea cand simptomele apar).


HOLTERUL T.A
Definitie:

Scop:
Indicatii:

Pregatirea
materialelor
necesare:
Pregatirea
mediului
Pregatirea
pacientului:
Pregatirea
asistentei
medicale:

Executia
tehnicii
propriu-zise etapele de
executie:

ngrijirea
pacientului
dupa tehnica:

Notarea
tehnicii in
foaia de
observatii:

Holterul TA este un aparat electronic miniaturizat care functioneaza cu


baterii, pe care pacientul l poart pe parcursul a 24 de ore i care poate
msura automat tensiunea arteriala. Msurarea tensiunii se face prin
umflarea i dezumflarea automat a unei manete legate la braul
pacientului.
Monitorizarea ambulatorie ( 24 h ) a tensiunii arteriale
Diagnosticarea diferitelor variatii ale valorilor tensiunii arteriale
Monitorizarea tratamentului cronic indicat in hipertensiunea
arteriala
Holter TA
4baterii alcaline Duracel AA
Camera de examinare trebuie sa aiba un climat corespunzator
.Pacientul trebuie sa se prezinte in clinica pentru montarea
holterului si sa revina a doua zi pentru demontarea si
interpretarea informatiilor de catre medicul cardiolog
Pregateste pacientul psihic si fizic
Pregateste materiale necesare
Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si
tratamentele prescrise
Sa cunoasca tehnica montarii holtterului si sa o efectueze atunci
cand e solicitata de medic
Pacientul va fi asezat in pozitie comoda (sezand)
Se seteaza aparatul si se introduc datele personale ale pacientului
Se pozitioneaza manseta aparatului in mod similar cu a
tensiometrului
Aparatul va fi fixat pe corpul pacientului cu ajutorul unei curele
reglabile sau la gat
Se testeaza functionalitatea aparatului
Pacientul va fi condus la salon sau va pleca acasa cu
recomandarea de a reveni a doua zi
Aparatul este setat sa realizeze o masurare la fiecare 15 minute pe
timpul zilei, iar in timpul noptii la un interval de 30 minute.
Nu necesita o ingrijire speciale in urma procedurii
Asistenta recomanda pacientului urmatoarele:
Aparatul nu trebuie udat in timpul efectuarii masuratorilor
Aparatul nu trebuie sters cu substante chimice
Ii recomanda purtarea imbracamintei din materiale
naturale
Inregistrarea Holtter, nu necesita nici imobilizare la pat, nici
spitalizare, lasa bolnavului posibilitatea sa se deplaseze si sa-si
exercite ocupatiile.
Asistenta noteaza tehnica ,data si ora nregistrarii,viteza de
derulare, numele celui care a efectuat procedura
Dupa indepartarea aparatului, datele sunt descarcate in calculator
si se realizeaza prelucrarea statistica urmand imprimarea
rezultatelor spre a fi interpretate de medic
14

Accidente /
Incidente:
Reorganizarea
locului de
munca:
Observatii:

Nu au fost inregistrate accidente in urma folosiri Holterului EKG


Se colecteaza deseurile conform P.U. in recipiente special
Se indeparteaza manusile
Se spala mainile
Momentele administrarii medicatiei antihipertensive se
inregistreaza prin apasarea unui buton.

OSCILOMETRIE
Definitie:
Scop:
Indicatii:

Pregatirea
materialelor
necesare:

Pregatirea
mediului
Pregatirea
pacientului:

Pregatirea
asistentei
medicale:

Executia
tehnicii
propriu-zise etapele de
executie:

Ingrijirea
pacientului

Oscilometria este o metoda prin care se evidentiaza amplitudinea


pulsatiilor peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului (Pachon).
Evaluarea functiei cardiovasculare
anevrisme sau tromboze,
embolii,
unturi arterio-venoase,
Aparat de masurat: oscilometru Pachon
Stetoscop biauricular
Tampon de vata
Alcool
Creion rosu sau pix cu mina rosie
Camera de examinare trebuie sa aiba un climat corespunzator
Temperatura din camera sa fie constanta de 20 grade
Pregatirea psihica:
Se informeaza si se explica pacientul necesitatea
procedurii
Se obtine consimtamantul informat
Pacientul este sfatuit sa nu fumeze si sa nu manance,
examinarea facandu-se dimineata
Bolnavul este culcat in repaus cel putin 15 min inainte
Pregatirea fizica:
Se descopera membrele superioare si inferioare
Se fixeaza manseta aparatului la nivelul dorit, pe membrul
de examinat
Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si
tratamentele prescrise
sa pregateasca pacientul fizic si psihic
sa pregateasca materialele necesare tehnicii
sa spele si sa dezinfecteze mainile
sa imbrace manusile
Se pompeaza aer pana ce dispare pulsul periferic
Se citeste amplitudinea oscilatiilor pe cadranul manometrului
Se scade presiunea cu 10 mm Hg si se citesc din nou oscilatiile
arteriale
Se scade apoi presiunea din 10 mm Hg in 10 mm Hg, cu citiri
succesive, pana se gaseste valoarea maxima a amplitudinii, ceea
ce se numeste indice oscilometric
Pacientul nu necesita ingrijiri speciale
15

dupa tehnica:
Notarea
tehnicii in
foaia de
observatii:
Accidente /
Incidente:
Reorganizarea
locului de
munca:
Observatii:

Se noteaza valorile obtinute in foaia de observatii


Se noteaza numele persoanei care a efectuat tehnica
Nu s-au inregistrat accidente/incidente in urma oscilometriei
Se colecteaza deseurile conform P.U. in recipiente speciale
Se indeparteaza manusile
Se spala mainile
Oscilometria este o metoda preliminara de diagnostic in
arteriopatia obliteranta de membre inferioare (AOMI)

ECOGRAFIA DOPPLER DE ARTERE RENALE


Definitie:
Ecografia Doppler vasculara este o procedura mai speciala care ofera medicului
informatii asupra morfologiei si fiziologiei arterelor renale
Scop:
Explorator - permite vizualizarea arterelor renale in vederea identificarii
anomaliilor functionale.
Indicatii:
Suspiciune de ocluzie de vena renala, de anevrism de artera renala, de fistula
arterio-venoasa.
Stenoza cunoscuta de artera renala
Monitorizare dupa interventii chirurgicale sau radiologice, disfunctii
posttransplant
Insuficienta renala valori crescute ale creatininei in sange
HTA necontrolata terapeutic (mai ales cei cu minima >120 mmHg)
Debut recent de HTA ( tineri cu valori mari, fara istoric familial sau persoane
peste 55 ani cu hipertensiune refractara la tratament)
Evaluarea arterelor renale, pentru evidentierea afectiunilor asociate
Pregatirea
gel incolor (pe baza de glicerina)
materialel
aleza, musama
or
alcool sanitar
necesare:
tampoane vata
echocardiograf
sonda speciala pentru vase
Pregatirea
Camera de examinare trebuie sa aiba un climat corespunzator
mediului
Temperatura din camera sa fie constanta de 20 grade
Se creaza conditii de semiobscuritate in camera de examinare(se trag
storurile,se stinge lumina )
Se aprinde veioza
Se va schimba lenjeria de pat
Pregatirea
Pregatirea psihica:
pacientului
Se informeaza si se explica pacientului necesitatea procedurii
:
Se obtine consimtamantul informat
Pregatirea fizica:
In preziua examenului:
nu va consuma alimente care fermenteaza si pot balona
(varza,lapte,bauturi carbogazoase)
poate consuma carne fiarta,sote de legume,mere coapte
se va administra: Dulcolax 2cp la ora 10 si 2cp la ora 14;Sabsimplex 1cp
de 3ori/zi (la fiecare masa )
16

Pregatirea
asistentei
medicale:
Executia
tehnicii
propriuzise etapele de
executie:

Ingrijirea
pacientului
dupa
tehnica:
Notarea
tehnicii in
F.O.
Accidente /
Incidente:
Reorganiz
area
locului de
munca:
Observatii

va efectua clisma evacuatorie la ora 18


In ziua examenului:
nu va manca pana la execturaea procedurii
va lua 2cp Sabsimplex la ora 8 si va bea apa pana la ora 9
Va pregati si va verifica starea de functionare a aparatului
Va introduce datele pacientului in memoria aparatului
Va introduce caseta video pentru inregistrare
Va pregati registrul si buletinul de echografie
Este efectuata de catre medicul specialist in cabinet special amenajat
Pacientul este rugat sa se dezbrace pana-n talie si sa se aseze pe pat in decubit
ventral
Se va aplica gel pe aria de examinat pentru a imbunatati calitatea transmiterii
undelor ultrasonore.
O mica sonda ecografica, numita si transductor, este presata pe zona lombara a
pacientului si mutata inainte si inapoi peste vasele supuse examenului ecografic.
O imagine a vaselor de sange poate fi vazuta pe un monitor video
Pacientul este nevoit sa stea nemiscat in aceasta pozitie in timp ce se face
ecografia sau sa-si schimbe pozitia la indicatia medicului pentru obtinerea unei
ferestre echografice optime
Asistenta medicala va nota in buletinul de echografie datele relatate de medic in
timpul examinarii
Se ofera pacientului servetele pentru a indeparta gelul de pe tegumente
Pacientul va fi ajutat sa se imbrace
Se noteaza procedura in registrul de cabinet si in registrul electronic
Se noteaza orice observatie legata de starea si reactia pacientului
Nu se cunosc riscurile unui test de echografie Doppler
Se colecteaza deseurile conform P.U. in recipiente speciale
Se indeparteaza manusile
Se spala mainile
Echografia doppler de artere renale este efectuata de medicul cardiolog cu
competenta imagistica.
ANGIOGRAFIE

Examen radiologic care permite examinarea volumului interior al unui vas sangvin
(artera sau vena) si ale ramurilor in care se imparte acest vas.
Indicatii
- studierea
vaselor inimii si
ale plamanilor,
celor
ale
creierului si maduvei
spinarii (angiografii cerebrale si
medulare)
si
a
celor
ale
membrelor
si viscerelor (rinichi,mezenter).
- depistarea leziunilor arteriale, indeosebi ale stenozelor (ingrosarile) consecutive ateromului
(depozit lipidic pe peretele arterial), anevrismelor (dilatatii localizate ale arterelor), ocluziilor unui
vas de catre un aterom sau de catre un cheag. angiografia mai permite sa fie distinsa o disectie
arteriala (clivaj al peretilor) sau prezenta unei malformatii arteriovenoase.
- inaintea unei interventii chirurgicale, o angiografie da posibilitatea sa se studieze raporturile
anatomice intre vase si leziunea de operat.

17

- permite sa se practice angioplastii (tehnici de dilatare a unui vas), embolizari (ocluzii


terapeutice ale unui vas) si o chimioterapie in situ (injectare pe cale intravasculara a
medicamentelor anticanceroase). Aceasta tehnica este denumita "radiologie interventionala".
Contraindicatii gravide, persoane alergice, cu tulburari de coagulare, insuficienta
renala.
Tehnica - Medicul practician introduce un cateter (un mic tub suplu) intr-un vas, prin piele
(artera carotida a gatului, artera humerala a plicii cotului, artera femurala a plicii inghinale, o vena
a membrelor). Atunci cand punctionarea nu este directa, practicianul ghideaza acest cateter pana
la vasul de examinat, urmarind inaintarea sa pe un ecran de control, apoi injecteaza un produs de
contrast iodat, opac la radiatiile X, si ia imagini ale drumului sau. Apoi cateterul este retras si
punctul de punctionare este apasat.
Angiografia clasica sau conventionala este un examen radiologic al vaselor sangvine care
consta in inregistrarea drumului produsului pe un film radiologic, prin clisee la intervale diferite
sau in serie.
Angiografia digitalizata sau numerizata este un examen radiologic al vaselor sangvine care
consta in tratarea informatica a imaginilor. Aceasta permite sa se prinda imaginile video pe un
amplificator de stralucire cu o camera adecvata, apoi ameliorarea acestor imagini prin
indepartarea anumitor informatii radiologice care nu privesc vasul de studiat (provenind, de
exemplu, de la structurile osoase).
Angiografia prin imagerie prin rezonanta magnetica sau angio-irm sau -rmn este o
aplicatie recenta a imageriei prin rezonanta magnetica nucleara la examinarea vaselor.
Pregatire si desfasurare - Examenul necesita cel mai des o spitalizare de 24 pana la 48
ore. El se practica sub anestezie locala (uneori generala) si dureaza de la cateva minute pana la
doua ore. Punctul de punctionare arteriala trebuie sa fie urmarit pe durata urmatoarelor 24 ore.
Efecte secundare - injectarea produsului de contrast provoaca o senzatie trecatoare
de caldura. Poate surveni un mic hematom la locul punctionarii si se pot produce reactii
alergice trecatoare. Dar complicatiile cardiace,hemoragice sau neurologice sunt foarte rare.
Tipuri - In functie de segmentul vascular explorat deosebim: angiocardiografie,
aortografie, arteriografie, coronarografie, flebografie, splenoportografie.
CORONAROGRAFIA
Definitie:
Scop:

Indicatii:

Pregatirea
materialelor
necesare:

Pregatirea
mediului

Coronarografia este o tehnica de diagnosticare folosita in cardiologie pentru


vizualizarea, de o maniera extrem de precisa, a arterelor coronare care iriga inima
Depistarea eventualelor anomalii de circulatie sanguina la acest nivel
datorate unor stenoze (ingustari) la nivelul arterelor corornare
Dilatarea arterei coronare afectata daca exista o stenoza sau obstructie
Suspiciunea unor boli a arterelor coronare: angina pectorala, infarct de
miocard sau ischemie miocardica.
Corectarea simultana a leziunilor aflate pe arterele coronare.
Inaintea interventiilor chirurgicale pe cord deschis
Sonde de explorare catetere lungi si suple
Solutie injectabila de constrast pe baza de iod
Comprese sterile
Ace sterile
Seringi sterile
Cateter steril
CD. pentru inregistrarea procedurii
Examenul se realizeaza intr-o sala de radiologie adaptata cu:
Un aparat de radioscopie ce emite raze X cu un sistem de vizualizare
in timp real, fixat pe o curba mobila
Masa mobila pe care se intinde pacientul si care se poate glisa sub
18

Pregatirea
pacientului
:

Pregatirea
asistentei
medicale:

Executia
tehnicii
propriuzise etapele de
executie:

Ingrijirea
pacientului
dupa
tehnica:

aparat
Sistem de vizualizare si de inregistrare a examenului
Dezinfectia aerului cu ajutorul radiatiei ultraviolete
Utilizarea unor substante cu actiune antibactericida
Pregatirea psihica:
Pacientul va fi informat despre necesitatea procedurii
Se vor relata beneficiile si riscurile acestei proceduri
Se obtine consimtamantul informat
Pregatirea fizica:
Pacientul va fi epilat in zona inghinala si femurala
Se va monta o perfuzie
Pacientul nu are voie sa manance in dimineata examinarii
Pacientul este condus in sala de radiologie unde se efectueaza
procedura
Se aseaza pacientul dezbracat pe masa de examinare
Este pusa in functiune o electrocardiograma de supraveghere continua
a EKG
Se badijoneaza abdomenul si regiunea inghinala cu lichid antiseptic
Se acopera pacientul cu un camp steril
Va purta boneta, masca, se va spala pe maini, apoi le va dezinfecta, isi va lua
halat si manusi sterile
Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise
Sa cunoasca eventualele alergii ale pacientului
Sa pregateasca pacientul fizic si psihic
Sa pregateasca materialele necesare tehnicii
Se efectueaza de catre medic
Se efectueaza o anestezie locala in regiunea inghinala dreapta
- mai rar in cea stanga sau in brat
- pentru a introduce fara durere sonda utilizata la coronarografie (o sonda de 2
mm in diametru)
Medicul va perfora artera din zona inghinala si va introduce un mic tub
prevazut cu un suport de fixare.
Prin acest tub va fi introdusa sonda ce va urca prin aorta pana la inima, fara ca
pacientul sa simta ceva
Medicul va injecta un produs de contrast (care face vasele vizibile la
radiografie) in arterele coronare stanga si dreapta
Pacientului i se va cere sa inspire, sa tina aerul in piept si sa tuseasca
Dupa ce examinarea arterelor coronariene s-a incheiat, sonda va fi introdusa in
ventricolul stang pentru a fi analizate miscarile miocardului
Va trebui introdusa din nou substanta de contrast, care poate determina o
senzatie de caldura in corp.
Pacientul va fi condus in sala de pregatire, unde va trebui sa mentina piciorul
intins in asteptarea medicului care va scoate tubul din artera
Trebuie sa apese puternic cu mana la locul interventiei pentru a preveni
formarea unui hematom
Asteptarea dureaza 5-15 minute sau mai mult daca s-a administrat un
medicament care sa fluidifice sangele.
Se va aplica un pansament, o compresa, eventual un saculet cu nisip
Pacientul trebuie sa ramana culcat in urmatoarele cateva ore fara sa plieze
piciorul si fara sa faca efort
19

Daca tuseste sau stranuta trebuie sa apese cu mana pansamentul din zona
inghinala
Asistenta va verifica regulat T.A .si P. si locul in care s-a efectuat punctia.
Aceste controale se vor efectua la intervale din ce in ce mai mari de timp
Piciorul cu pansamentul trebuie sa stea nemiscat pana a doua zi dimineata.
Daca la locul punctiei totul este in regula si pansamentul este scos, pacientul se
poate ridica si poate fi externat
Notarea
se noteaza procedura in registrul salii de angiografie si F.O a bolnavului
tehnicii in
se noteaza data, ora, locul procedurii, timpul cand s-a efectuat
foaia de
se noteaza orice observatie legata de starea si reactia pacientului
observatii: toata procedura va fi inregistrata pe un CD/DVD care va ramane la pacient
Accidente / Acestea sunt rare si deseori usoare si se datoreaza:
Incidente:
Punctiei arterei infectii, hemoragii rare, formarea unui hematom, formarea
unui anevrism arterial, chiar o fistula arterio-venoasa, ce necesita o reparatie
chirurgicala
Injectiei cu produse iodate care sunt foarte variate,de la eritem cutanat la
anafilaxie, insuficienta renala.
Extrem de rar coronarografia poate sa provoace o insuficienta cardiaca ,stop
cardiac sau un accident vascular cerebral.
Uneori injectarea in ventricul, provoaca extrasistole, cateva palpitatii, acestea
ducand la trahicardie sau la o fibrilatie ventriculara.
Complicatii usoare:greata,voma,tuse
Reorgani Se colecteaza deseurile conform P.U. in recipiente speciale
zarea locului
Se pregatesc materialele folosite pentru sterilizare
de munca:
Se face dezinfectia salii de interventii angiografice
Angiografia coronariana este rareori neconfortabila pentru pacient si dureaza 30-50 de min
Coronarografia este obligatorie atunci cand angioplastia sau operatia de bypass coronarian sunt
luate in consideratie
ECHOGRAFIA DOPPLER DE VASE
Definitie:
Scop:

Indicatii:

PERIFERICE

Echografia Doppler de vase periferice este o examinare imagistica, neinvaziva si


consta in utilizarea ultrasunetelor pentru a masura viteza circulatiei sanguine, tintit
asupra arterelor sau venelor si pe segmente (membre inferioare, membre superioare).
Scop diagnostic
Scop terapeutic
sclerozari de pachete varicoase
sclerozare endoluminala pentru tratamentul cu laser sau radiofrecventa a varicelor
canulari de vene centrale sau de artere periferice etc.
pentru verificarea eficientei unor tratamente (anticoagulant in tromboze, restabiliri
de flux arterial), stabilirea duratei acestora (cand oprim anticoagularea in cazul unei
tromboze venoase profunda a membrelor inferioare)
preoperator, intraoperator, postoperator.
arteropatii acute sau cronice ale membrelor cu evidentierea gradului de stenoza
ocluzia vasculara,
evaluarea fluxului si dimensiunilor unui anevrism,
diagnosticul tromboflebitei profunde sau superficiale,
boli varicoase.
malformatii vasculare
tromboze venoase
20

Pregatirea
materialel
or
necesare:

Pregatirea
mediului

Pregatirea
pacientului
:

Pregatirea
asistentei
medicale:
Executia
tehnicii
propriuzise etapele de
executie:

Ingrijirea
pacientului
dupa
tehnica:
Notarea
tehnicii in
foaia de
observatii:
Accidente /
Incidente:
Reorganiz

gel incolor (pe baza de glicerina)


aleza, musama
alcool sanitar
tampoane vata
echocardiograf
sonda speciala pentru vase
buletin tipizat pentru echografie doppler de membre inferioare si superioare
( artere, vene)
veioza
Camera de examinare trebuie sa aiba un climat corespunzator
Temperatura din camera sa fie constanta de 20 grade
Se creaza conditii de semiobscuritate in camera de examinare(se trag storurile,se
stinge lumina )
Se aprinde veioza
Se va schimba lenjeria de pat
Pregatirea psihica:
Pacientul va fi informat despre necesitatea procedurii
Se obtine consimtamantul informat
Pregatirea fizica:
Pacientul va fi rugat sa se dezbrace de la talie in jos
Va fi asezat in decubit dorsal
Va pregati si va verifica starea de functionare a aparatului
Va introduce datele pacientului in memoria aparatului
Va introduce caseta video pentru inregistrare
Va pregati registrul si buletinul de echografie
Medicul:
verifica starea de functionare a aparatului si corectitudinea datelor personale ale
pacientului
aplica gel pe sonda in forma de creion, pe care o deplaseaza, paralel cu traiectul
vasului studiat
roaga pacientul sa-si schimbe pozitia pentru a obtine o fereastra echografica
optima (decubit lateral, ventral, flectarea membrelor inferioare etc.)
transmite asistentei medicale concluziile examinarii pentru a fi notate in buletinul
de echografie
Examenul ecografic vascular este inregistrat ca descriere de parametri anatomici
si functionali si uneori imagini de pe ecran printate..

Dupa examen nu este necesara nici o supraveghere, deoarece acesta nu


antreneaza vreun efect secundar.
Se ofera pacientului servetele pentru indepartarea gelului de pe tegumente
Pacientul va fi ajutat sa se imbrace
Se inmaneaza concluziile echografiei (buletinul tipizat)
Se noteaza concluziile echografiei in registrul de cabinet si in registrul electronic
Se noteaza orice observatie legata de starea si reactia pacientului
Nu s-au inregistrat accidente / incidente in urma echografiei doppler vascular
Se colecteaza deseurile conform P.U. in recipiente speciale
21

area
locului de
munca:
Observatii
:

Se indeparteaza manusile
Se spala mainile
Examenul Doppler vascular nu necesita nici o pregatire deosebita: anestezie,
spitalizare; etc.
procedura este neinvaziva
TEST EKG DE EFORT

Definitie:

Testul de efort sau EKG de efort este o electrocardiograma


- o investigatie neinvaziva utilizata pentru inregistrarea batailor inimii si a
ritmului cardiac
- efectuata in timp ce pacientul face efort fizic.
Scop:
Pentru diagnostic de certitudine - prezenta unor leziuni coronariene care
nu produc modificari pe electrocardiograma de repaus.
Indicatii:

Stabilirea severitatii bolii atunci cand diagnosticul este clar.

Pentru stabilirea atitudinii terapeutice in functie de pragul de efort pe care


il poate atinge pacientul

Controlul factorilor de risc si limitarea la tratament medicamentos

Trecerea la investigatii mai complexe


( coronarografie).

In urmarirea bolnavilor care au beneficiat de diverse metode de tratament


- medicamentos, angioplastie, by-pass aorto - coronarian
Pregatirea
Aparat pentru test de efort (Cicloergometrul , Covorul rulant)
materialel
Tampoane de vata
or
Alcool sanitar,
necesare:
Electrozi de unica folosinta
Tavita renala
Manusi de unica folosinta.
Gel
Pregatirea
Camera de examinare trebuie sa aiba un climat corespunzator
mediului
Temperatura din camera sa fie constanta de 20 grade
Pregatirea
Pregatirea psihica:
pacientului Se informeaza si se explica pacientul necesitatea procedurii
:
Se obtine consimtamantul informat
Se pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a nlatura factorii
emotionali
Pregatirea fizica:
Evitarea efortului fizic intens cu cel puin 12 ore nainte,
Sa nu fumeze cu cel puin 3 ore nainte de efectuarea investigaiei.
Pacientul va fi imbracat lejer si va purta o incaltaminte comoda care sa ii
permita sa alerge pe banda.
Vor fi curatate si eventual rase zonele de la nivelul pieptului unde vor fi
plasati electrozii.
Dac pacientul urmeaza tratament medicamentos cardiovascular n ziua
respectiv isi va administra medicatia conform recomandarilor
Daca testul EKG de efort se efectueaza pentru depistarea bolii ischemice
cardiace se recomand intreruperea treptata a tratamentului Beta-blocant
(metoprolol, bisoprolol, atenolol, betaxolol etc.), astfel incat cu 24 ore nainte de
test, aceste medicamente s nu mai fie administrate.
22

Pregatirea
asistentei
medicale:

Executia
tehnicii
propriuzise etapele de
executie:

ngrijirea
pacientului
dupa
tehnica:
Notarea
tehnicii in
foaia de
observatii:
Accidente /
Incidente:

Reorganiz
area
locului de
munca:

Tratarea TA. crescute in prealabil


Se va monta o branula pentru a avea abord venos in timpul testului,.din
motive legate de siguranta pacientului
Sa verifice starea de functionare a aparatului
Sa pregateasca pacientul fizic si psihic
Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise,
(unele modifica functiile electrocardiogramei)
Sa pregateasca registrul de EKG
Sa introduca datele personale ale pacientului (nume prenume,sex,varsta,
sectia , nr. F.O, nr. din registrul de EKG)
Pretestarea:
informarea pacientului asupra modului de desfasurare a probei cu
obinerea acordului acestuia
examenul clinic complet
EGC standard de repaus
Testarea : se ataseaza electrozii la nivelul torcelui anterior
in timpul testului persoana merge pe o banda rulanta sau pedaleaza o bicicleta
stationara
se fixeaz derivaiile EKG, se msoar TA
se execut ncalzirea cu pedalare la 10 Wati timp de 1 minut (bicicleta)
se crete puterea n trepte de 3 minute cu cate 25 Wati
monitorizarea EKG (pe calculator) cu nregistrare la fiecare treapt de efort
se msoar TA la fiecare treapt de efort
de obicei persoana este solicitata sa continue efortul pana cand se atinge 8090%din valoarea maxima a pulsului,calculate in functie de varsta si sex
n cazul apariiei complicaiilor se ntrerupe testul mai devreme
durata testului este de aproximativ 30 min
Post testarea:
se continu efortul la 25 Wati (pentru evitarea colapsului circulator)
se monitorizeaz TA i EKG timp de 5 minute
repaus n clinostatism pentru 30 minute
Se indeparteaza gelul de pe tegumente cu servetele umede
Repaus la pat
Se noteaza tehnica si rezultatul in registrul de explorari EKG
Se ataseaza EKG-ul interpretat de medic la FO, sau se inmaneaza
pacientului venit din ambulator
Semnele ce pot anunta unele afectiuni ale inimii (stop cardiac).
Atasarea necorespunzatoare a electrozilor
Plasarea gresita a electrozilor
Anxietate sau aparitia dispneei
Cresterea valorilor TA
Testul de efort prezinta un risc mic ;riscul de a se produce un atac de cord
sau deces este de 1 la 5000
Electrozii si gelul sunt indepartati
Se colecteaza deseurile conform P.U. in recipiente speciale
Se spala mainile
Se indeparteaza manusile
23

Observatii
:

Testul de efort nu este indicat in afectiuni severe cardiace sau ale altor organe :
angina instabila, infarct miocardic acut, stenoza aortica stransa, HTA severa
necontrolata terapeutic, anemie, infectii acute, etc.
Testul de efort nu este util atunci cand pe electrocardiograma de repaus apar
modificari care nu permit interpretarea testului ( de pilda in blocul de ramura
stanga) sau cand pacientul nu poate face efort ( arteriopatie periferica, artroza,
etc.).
Procedura se efectueaza doar la recomandarea unui medic, nu la solicitarea
pacientului.
Pacientul va fi reevaluat de medicul cardiolog, inainte de efectuarea procedurii,
si daca starea sa clinica sau EKG-ul de repaus au anumite modificari testul poate
fi amanat.
FLEBOGRAFIE

Flebografia reprezinta examinarea radiologica a sistemului venos, dupa administrarea unei


substante de contrast.
Indicatii
diagnosticarea trombozei venoase profunde
evaluarea afectiunilor venoase congenitale
examinarea functionarii valvelor venelor profunde ale membrelor inferioare
identificarea venei adecvate grefei de bypass
Tehnica
Pacientul se aseaza in decubit dorsal pe masa de radiografie. Se anesteziaza local zona interesata
si se efectueaza si se efectueaza o mica incizie pentru a se introduce un cateter. De obicei se
cateterizeaza o vena superficiala a piciorului.
Dupa introducerea cateterului se injecteaza solutia de contrast. Tehnicianul examineaza deplasarea
solutiei prin vena cu ajutorul unui fluoroscop, iar in acelasi timp se efectueaza o serie de
radiografii.
La sfarsitul testului se extrage cateterul si se aplica presiune la locul punctiei.
Procedura dureaza aproximativ 30-60 minute.
Riscuri
reactie alergica la solutia de contrast
aparitia trombozei venoase profunde la un membru inferior sanatos
flebita
leziuni tisulare
bacteriemie
insuficienta renala
tromboflebita superficiala
tromboembolie venoasa
SCINTIGRAFIA MIOCARDICA
Permite diagnosticarea unui infarct recent. Se efectueaza practic la fel ca
electrocardiograma la efort. Inainte de efort se introduce un ac mic intr-o vena din antebrat, si se
injecteaza o cantitate mica de material radioactiv in circulatie. Produsele utilizate elibereaza
particule care nu se pot fixa decat intr-un tesut miocardic sanatos. Produsul cel mai utilizat este
thallium-201. O camera speciala ce detecteaza radioactivitatea capteaza semnalele emise de
particulele radioactive din trei sau patru unghiuri diferite redand imaginea inimii. Zonele
sanatoase, bine irigate dau mai multe semnale, in timp ce miocardul prost irigat sau zonele de
infarct nu capteaza produsul radioactiv.
Pentru a compara rezultatele din repaus cu cele din timpul unui efort se repeta procedura
24

dupa efectuarea de efort fizic. Scintigrafia miocardica dureaza in jur de 1 ora in cazul probei de
efort si 30-45 de minute in repaus. Trebuie respectata o pauza de 3-4 ore intre examene. Injectia
intravenoasa este indispensabila. Chiar daca este folosit un material radioactiv iradierea este
minima.
Ventriculografia izotopica
Este asemanatoare cu metoda de mai sus. Se foloseste pentru masurarea si aprecierea
obiectiva a functiilor inimii independent de constitutia fizica a pacientului.
Aceasta tehnica da informatii asemanatoare cu cele furnizate de ecocardiografie. Se introduce un
ac mic intr-o vena din antebrat si se injecteaza un produs radioactiv (technetium-99m), care se
fixeaza pe globulele rosii, marcand sangele pentru a face vizibil drumul acestuia in interiorul
inimii. Dupa 20-30 de minute pacientul se va intinde pe masa de radiologie. O camera va efectua
fotografii ale inimii. Simultan cu ajutorul electrocardiogramei se vor sincroniza miscarile cardiace
cu semnalele electrice.
Si acest examen se efectueaza la efort. Pacientul va pedala pe masa de radiologie. In
functiile de alterarea functiei cardiace la efort este posibila excluderea unei boli coronariene sau
evidentierea unei disfunctionalitati dupa un infarct. Durata ventriculografiei radio-izotopice in
repaus si la efort este de aproximativ 1 ora.
MONITORIZAREA INVAZIV A TENSIUNII ARTERIALE
Msurarea direct a tensiunii arteriale permite evaluarea continu a tensiunii sistolice, diastolice,
ct i recoltarea de analize. Msurarea direct a tensiunii reflect rezistena vascular i este o
metod mult mai fidel dect msurarea indirect.
Materiale necesare:
Pentru inseria unui cateter arterial:
1 - mnui
2 - masc
3 - mnui sterile
4 - cateter (16G, 20G, depinznd de ceea ce se dorete, de structura pacientului, etc)
5 - cmp steril
6 - alez
7 - cablu de msurare care trebuie ataat la monitor
8 - ansamblu de conectat la arter (de obicei este un kit care conine tot ce trebuie)
9 - anestezic local, dac se indic
10 - fir de sutur
11 - sering i ac
12 - stativ
13 - fixator
14 - paduri alcoolizate
15 - comprese
16 - perfuzie cu heparin
Pentru recoltarea de snge arterial:
Dac nu este montat cateterul i se recolteaz prin puncie arterial:
1 - sering de 2ml sau 5ml cu ac
2 - fiol de heparin
3 - mnui
4 - paduri alcoolizate
5 - comprese tifon
6 - pung ghea (buiot)
7 - etichete
8 - formular cerere analize
9 - bandaj adeziv
25

Dac este deja montat un cateter arterial:


1 - mnui
2 - masc
3 - seringi
4 - formular cerere laborator
5 - eprubete
Pentru indeprtarea cateterului arterial:
1 - mnui
2 - masc
3 - comprese sterile
4 - bisturiu sau foarfec steril
5 - paduri alcoolizate
6 - fixatoare sau leucoplast
Pentru cultura de cap cateter:
1
- foarfec steril
2
- recipient steril
Pregtirea echipamentului:
1
- se spal minile bine
2
- se poart echipament de protecie
3
- se eticheteaz orice flacon cu soluie
4
- se seteaz alarmele montorului care va msura presiunea arterial, conform indicaiilor
medicului.
Implementarea:
1
-se confirm identitatea pacientului
2
-se explic procedura pacientului i familiei acestuia i se va obine un consimmnt scris
3
-se face anamneza pacientului referitoare la istoricul su alergic (la xilin, betadin,
heparin)
4
-se menine asepsia, prin purtarea echipamentului de protecie
5
-se poziioneaz pacientul ntr-o poziie confortabil
6
-se pregtete perfuzia cu ser heparinat care se va ataa la cateterul arterial

Inserarea unui cateter arterial


nainte de montarea cateterului se va face testul Allen:
1
-este utilizat pentru evaluarea fluxului arterial la nivelul minii. nti se palpeaz pulsul la
arterele radial i ulnar, prin compresiunea profund la nivelul feei anterioare a
2
antebraului.
3
-pacientul este rugat s i strng pumnul, apoi se comprim ferm ambele artere, ntre
cele dou police;
4
-n continuare, pacientul va fi rugat s deschid pumnul i se va observa c palma este
palid (n tot acest timp se menine compresia pe artere);
1
-se va decomprima artera ulnar (se menine compresia pe arter radial); dac artera
ulnar este patent, se va observa colorarea normal a palmei n 3-5 secunde.
2
-se va decomprima artera radial (se menine compresia pe artera ulnar); dac artera
radial este patent, fluxul sangvin va nroi palma n cteva secunde.
Prin acest procedeu, meninerea palorii dup decomprimarea uneia dintre artere indic ocluzia la
nivelul acesteia
1
-dup efectuarea testului, medicul va dezinfecta zona de puncionare, va anestezia i va
introduce cateterul. Se va ataa imediat la cateter perfuzia cu ser heparinat, se va porni i se va
observa pe monitor curba arterial;
2
-medicul va fixa cateterul la piele cu fir de sutura i apoi asistenta va pansa cu comprese
sterile i leucoplast hipoalergenic..
Dac exist un cateter montat cu msurare continu a tensiunii arteriale:
1 -se va folosi tehnica steril
2 -se va nchide robinetul liniei arteriale cuplate la cateter
26

3 -se va deschide robinetul dinspre pacient


4 -se va ataa seringa heparinat i se va trage cantitatea de snge necesar
5 -se va redeschide robinetul spre perfuzia cu ser heparinat i se va spla artera
6 -se va introduce sngele n eprubete, dac se indic; dac nu, se va duce la laborator n sering
heparinat, pentru analiza gazelor sangvine.
Dac exist un cateter montat fr msurare continu a tensiunii arteriale:
1 -se va folosi tehnica steril
2 -se pun mnui i se deurubeaz capacul cateterului pe o compres steril (de obicei rmne
ataat la cateter un robinet cu 2-3 ci, pentru a preveni sngerarea n cazul deurubrii capacului.
Astfel, se ataeaz seringa la una din ci, dup ce a fost nchis calea spre pacient, pentru a nu
sngera. Se redeschide calea ctre pacient, se trage cantitatea de snge necesar, se nchide calea
spre pacient, se detaeaz seringa, se ataeaz alta cu ser heparinat, se redeschide calea ctre
pacient, se spal cateterul, se nchide calea i robinetul)
3 -se ataeaz seringa heparinat i se recolteaz cantitatea necesar de snge
4 -se spal cateterul cu ser heparinat apoi se ataeaz steril capacul
5 -se introduce sngele recoltat n eprubete i se trimite la laborator mpreun cu formularul de
analize
Scoaterea cateterului arterial:
1 -se explic procedura pacientului
2 -se spal minile bine
3 -se msoar semnele vitale ale pacientului
4 -dac este cuplat la monitor i la linia arterial, se va nchide alarma monitorului, se va nchide
perfuzia cu ser heparinat
5 -se va ndeprta cu grij pansamentul de peste cateter, meninndu-l paralel cu artera, pentru a
evita eventualele rniri
6 -imediat dup ndeprtarea cateterului se aplic o presiune ferm, timp de cel puin 10 minute,
folosind comprese sterile. Se va aplica o presiune suplimentar, n cazul n care cateterul a fost
ndeprtat din artera femural
7 -se va efectua pansament steril la locul de inserie, iar la ndeprtarea cateterului din artera
femural, se poate aplica un scule cu nisip peste pansament i se va recomanda pacientului s
stea n pat nc 6 ore de la ndeprtarea cateterului
8 -dac medicul indic, se va tia cu o foarfec steril captul cateterului care a fost ndeprtat i
se va trimite la laborator ntr-un recipient steril, pentru cultur
9 -se va supraveghea locul pentru a observa eventualele sngerri
10
-se va evalua periodic circulaia n extremitatea distal a membrului folosit
PUNCIA ARTERIAL PENTRU ANALIZA GAZELOR SANGVINE
Sngele arterial se obine prin puncia percutanat a arterei brahiale, radiale sau femurale.
O dat recoltat, sngele poate fi trimis pentru determinarea gazelor sngelui arterial.
Analiza gazelor sangvine reprezint eficacitatea ventilaiei msurnd pH-ul sangvin i
presiunea parial a oxigenului (PaO2) i a dioxidului de carbon arterial (PaCO2). PH-ul sangvin
arat balana acido-bazic din snge. PaO2 indic cantitatea de O2 pe care plmnii o trimit n
snge, iar PaCO2 indic capacitatea plmnilor de a elimina dioxidul de carbon. Gazele arteriale
pot deasemenea msura concentraia i saturaia de oxigen ct i valorile bicarbonatului.
De obicei, analiza gazelor arteriale se recomand pacienilor cu boli obstructive pulmonare,
edeme pulmonare, tulburri respiratorii acute, infarct miocardic, pneumonie. Se recolteaz de
asemenea dup interveniile chirurgicale cardiace (bypass-uri), resuscitri n caz de stop cardiac,
anestezii intraoperatorii prelungite, etc.
naintea efecturii punciei radiale, se efectueaz testul Allen.
Materiale necesare:
1 - sering de 2ml sau 5ml
27

2
3

- fiol de heparin
- mnui
- paduri alcoolizate
1 - comprese tifon
2 - pung ghea (buiot)
3 - etichete
4 - formular cerere analize
5 - bandaj adeziv
Pregtirea materialelor:
1
-se heparinizeaz seringa (se deschide fiola de heparin i se trage pn cnd se umple
seringa , apoi se va goli ncet toat seringa, permind heparinei s spele toat suprafaa sa).
Heparinizarea seringii previne coagularea sngelui n sering. Totodat, excesul de heparin n
sering poate altera valorile pH-ului i PaO2 sangvin.
Recoltarea
1 -confirmarea identitii pacientului (pentru a se evita confuzia i a nu se lua analize altui
pacient)
2 -se comunic pacientului procedura i va fi informat n ce const, pentru a-i reduce anxietatea i
a ne asigura de cooperarea sa
3 -se spal minile i se pun mnuile
4 -se aeaz un prosop rulat sub ncheietura minii pacientului pentru susinerea acesteia
5 -se localizeaz artera i se palpeaz pulsul
6 -se desinfecteaz locul punciei
7 -se ateapt s se usuce locul dezinfectat
8 -se palpeaz artera cu indexul i degetul mijlociu al unei mini n timp ce seringa este inut n
cealalt mn deasupra locului ales pentru puncie
9 -pentru puncia arterei radiale, acul se orienteaz n unghi de 30-45 grade
10
-dac se puncioneaz artera brahiala se va orienta n unghi de 60 grade
11
-se puncioneaz pielea i peretele arterial printr-o singur micare
12
-seringa se va umple automat cu snge
13
-dup recoltare se preseaz ferm cu comprese pn cnd se oprete sngerarea (cel puin 5
min). Dac pacientul este sub tratament cu anticoagulante sau are tulburri de coagulare se va
menine compresia 10-15 min. Se va evita s se cear pacientului s menin compresia singur la
locul puncionrii. Dac nu reuete s aplice compresie ferm, se va forma un hematom dureros.
14
-se va verifica seringa s nu aibe bule de aer (dac are, se vor scoate cu grij)
15
-se va ataa la proba de snge cererea de analize completat corect i va fi trimis la
laborator ntr-un recipient cu ghea
16
-se va ataa un bandaj adeziv dup oprirea sngerrii
17
-se vor monitoriza semnele vitale ale pacientului pentru a depista eventualele tulburri de
circulaie ca: paloare, durere, toropeal, furnicturi, hematom, sngerare la locul puncionrii.
Consideraii speciale:
1 *dac pacientul primete oxigen se va atepta cel puin 15 minute de cnd ncepe s-l primeasc
pn la recoltare
1 *nu se va ntrerupe administrarea de oxigen n timpul recoltrii dect dac se indic acest lucru
n mod special. Dac nu se oprete administrarea de oxigen, se va specifica pe formularul de
analize cantitatea i tipul de oxigenoterapie pe care l primete pacientul
2 *dac pacientul nu este sub oxigenoterapie se va specifica i acest lucru pe formularul de cerere
analize
3 *dac pacientul tocmai a fost pus pe ventilator se va atepta 20 min pn la recoltare
4 *pe formularul de cerere analize pentru laborator se vor mai specifica: temperatura pacientului,
cel mai recent nivel al Hb, rata respiratorie, iar dac pacientul este ventilat se vor specifica n
plus: fraciunea de oxigen inspirat, frecvena ventilatorie

28

5 *nu se vor face mai mult de 2 ncercri de puncionare n acelai loc, deoarece se pot produce
lezri ale arterei i ale nervului radial
Complicaii:
1 *atingerea periostului ce poate provoca o durere considerabil pacientului
2 *perforarea arterei traversnd cu acul i cellalt perete (se va retrage puin acul pn cnd
sngele apare n sering)
3 *apariia spasmului arterial (se va schimba acul cu unul mai mic i se va ncerca din nou)

PULSOXIMETRIA
Poate fi continu sau intermitent i este o procedur simpl i noninvaziv de
monitorizarea a saturaiei n oxigen a sngelui arterial. Msurarea neinvaziv se va nota cu SpO2
iar cea invaziv cu SaO2.
Pulsoximetrul se poate pune pe deget sau pe lobul urechii. Rezultatele pot fi afectate dac
exist o slab perfuzare vascular a regiunii pe care se aeaz pulsoximetrul, cum este la pacienii
care prezint modificri ale debitului cardiac.
Mecanismul de msurare se bazeaz pe lumina infraroie transmis prin patul vascular i
care va fi msurat de fotodetectorul instalat pe deget sau lobul urechii.
Materiale necesare:
1 - pulsoximetru
2 - paduri alcoolizate, aceton, dac este nevoie
Implementare:
1 -se explic procedura pacientului
2 -asistenta se va asigura c pacienta nu are unghii false sau oj (se va terge oja)
3 -pulsoximetrul se poate aeza i perpendicular pe unghie dac aceasta este prea mare
4 -se poziioneaz mna pacientului la nivelul inimii pentru a elimina pulsaiile venoase care pot
altera rezultatul
5 -la copii se poate fixa pulsoximetrul pe deget, la mn sau la picior, cu un leucoplast
6 -se pornete pulsoximetrul, se ateapt puin i se va urmri msurtoarea
7 -pulsoximetrul va afia saturaia n oxigen ct i pulsul
8 -dac se va msura saturaia montnd pulsoximetrul pe lobul urechii, se va masa nti zona timp
de 10-20 secunde cu un pad alcoolizat pentru a mbuntii circulaia. Se va lsa s msoare timp
de 3 minute pn se va stabiliza, sau se va msura de mai multe ori, masnd de fiecare dat zona
nainte de a aeza pulsoximetrul
1 -dup msurtoare, se ndeprteaz pulsoximetrul i se va terge cu grij cu un pad alcoolizat
Consideraii speciale:
1 *dac rata pulsului artat de pulsoximetru nu corespunde cu cea a pacientului, se poate
considera incorect i valoarea saturaiei i se va repeta msurtoarea
2 *hipotermia, hipotensiunea, vasoconstricia, micarea excesiv a pacientului n timpul
msurtorii, lumina excesiv, pot afecta corectitudinea msurrii saturaiei. De asemenea mai pot
afecta acuratetea rezultatului: nivelul crescut de bilirubin care poate da rezultate fals sczute,
statutul de fumtor
3 *dac circulaia la nivelul extremitilor nu permite folosirea pulsoximetrului, acesta poate fi
pus la rdcina nasului
4 *pulsoximetrul nu se va pune pe aceeai mn pe care este instalat maneta de tensiune a unui
pacient monitorizat deoarece poate afecta rezultatele
5 *nivelul normal al saturaiei pe care trebuie s-l afieze pulsoximetrul este ntre 95%-100%
pentru un adult i 93%-100% pentru un nou- nscut la termen sntos.

MASURAREA PULSULUI CENTRAL SI PERIFERIC


Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a rterelor care se comprima pe un plan osos si este sincrona
cu sistola ventriculara.Pulsul ia nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul arterial si
cel impins in timpul sistolei.Acest conflict se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.
29

Rata pulsului poate de asemenea fi msurat prin numrarea btilor inimii direct.
Scop: evaluarea functiei cardiovasculare
Locurile unde se msoar pulsul: la orice arter accesibil palprii i care poate fi comprimat pe
un plan osos artera radial, femural.humerala, carotida, temporala ,superficiala,piedoasa.
Materiale necesare:
- Ceas cu secundar
- Creion sau pix cu min roie.
Interveniile asistentei la msurarea pulsului.
- Pregtirea pshihic a pacientului:
- asigur repaos fizic i psihic 10 15 minute.
- Se spal pe mini
- Reperarea arterei
- Fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei.
- Exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vrful degetelor.
- Numrarea pulsaiilor timp de 1 minut.
- Consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur innd cont c fiecare linie
orizontal a foii de temperatur reprezint 4 pulsaii
- Unirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie pentru obinerea curbei.
- Consemnarea n alte documente medicale a valorii obinute i a caracteristicilor pulsului.
MONITORIZAREA PRESIUNII VENOASE CENTRALEPVC.
Pentru monitorizarea presiunii venoase centrale (PVC) este necesara cateterizarea unei
vene centrale (vena jugulara interna sau vena subclaviculara). Masurarea presiunii venoase
centrale se obtine prin cuplarea unui lumen al cateterului al carui varf se afla in vena cava
superioara la un transducer extern de presiune. Curba de PVC obtinuta are 3 deflexiuni positive
(a, c si v) care corespund contractiei atriale, modificarii cordului in sistola si umplerii atriului
drept. Valoarea normala a PVC este 2-6 mmHg.
Semnifica relatia dintre volumul sanguin circulant si capacitatea inimii drepte de a se
adapta la acest volum.
Utilitate clinica: verificarea terapiei de reechilibrare hidrica si electrolitica la pacienti care
nu au semne clinice de afectare cardio- pulmonara.
TESTUL DE FRAGILITATE VASCULAR (RUMPELL LEED)
Exercitm o presiune asupra vaselor sangvine cu ajutorul manonului tensiometrului la o
presiune ntre valorile tensiunii arteriale minime i maxime.
Dup un anumit timp se numr peteiile.
Este un test calitativ
Poate apare n diverse patologii de exemplu : scorbutul (deficit nsinteza colagenului)
cu fragilitate vascular.
EXAMENUL RADIOLOGIC AL INIMII
n mod obinuit se practic:
- Radioscopia, examen direct, proiectndu-se silueta cardiovascular pe un ecran fluorescent.
Permite examenul n micare, dar rmne un examen subiectiv, care nu permite comparaia n
timp.
- Radiografia ofer o imagine obiectiv care permite comparaia n timp, sesizeaz numeroase
amnunte care scap radioscopiei i prezint un grad mai redus de periculozitate pentru medic.
Astzi exist tendina ca primul examen s fie grafic, pentru a fixa toate detaliile.
30

- Teleradiografia este un examen radiografie care se face de la distan (2 m de la film).


- Kimografia este un examen care permite nregistrarea micrilor inimii pe o plac radiografic.
Se bazeaz pe ntrebuinarea unei grile care se deplaseaz n timpul nregistrrii cu o vitez
uniform.
- Radiocardiograma const n introducerea intravenoas a unei substane radiocative, care, ajuns
prin circulaia venoas la inim, este detectat de un contor Geiger-Muller.
PLAN DE NURSING AL PACIENTULUI CU HTA
Hipertensiunea arteriala este un sindrom caracterizat prin cresterea presiunii sistolice si celei
diastolice peste valorile normale.
T.A.sistolica>140 mmHg;
T.A.diastolica>90 mmHg .
Dupa Oganizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) se considera valori normale pentru presiunea
maxima 110 139 mmHg , interpretate in raport cu varsta, sexul si greutatea pacientului , iar
pentru cea minima 65-89mmHg.
Clasificarea valorilor TA (mmHg)
Categorie
Sistolic
Diastolic
Optim
120
80
Normal
120129
8084
Normal crescut
130139
8589
Grad 1 de hipertensiune (uoar)
140159
9099
Grad 2 hipertensiune (moderat)
160179
100109
Grad 3 hipertensiune (sever)
> 180
> 110
Hipertensiune izolat sistolic
> 140
< 90
*Dac exist valori din clase diferite ale TA sistolice i diastolice se ia n considerare categoria
cea mai mare. Dup WHO-ISN 1999
Clasificare
In functie de evolutie se accepta astazi clasificarea propusa de O.M.S.:
- stadiul I, caracterizat prin depasirea valorilor normale de -140 mmHg
- stadiul II, caracterizat prin semne de hipertrofie cardiovasculara; hipertrofia ventriculului stang
poate fi constatat clinic, electrocardiagrafic , radiologic si prin examenul fundului de ochi
(angiopatie hipertensiva);
- stadiul III , caracterizat prin aparitia complicatiilor cardiace, coronariene , cerebrale si renale.
In functie de etiologie se deosebesc :
- hipertensiunea arteriala esentiala(primara sau idiopatica) in care nu se poate evidentia o cauza
organica ;
- hipertensiune arteriala secundara sau simptomatica in care este dovedita cauza ; se deosebesc
hipertensiuni secundare renale , endocrine, neurogene si cardiovasculare.
Culegerea datelor
1. Circumstante de aparitie :
- fara cauze directe (HTA esentiala )
- secundara unei afectiuni renale , endocrine , cardiovasculare , neurologice (HTA secundara)
HTA este oafectiune heterogena d.p.d.v. fiziopatologic fiind rezultatul interactiunii dintre terenul
bolnavului si o serie de factori derisc
2.Factori de risc :
-factori fizici:
- ereditatea ( circa 60%),
- varsta(dupa 60 de ani am fi spus acum cativa ani; acum se inregistreaza multe
cazuri dupa 40 de ani,
- sexul(feminin la menopauza) ,
31

- rasa,
- obezitatea,
- aportului de sare crescut (peste 10g),
- aportul caloric excesiv,
- altitudine de rezistenta
- tabagismul , consumul de alcool si cafea.
- boli asociate: cardiovasculare, ccrebrovasculare, diabet zaharat, boli renale,
ateroscleroza;
- factori psihosociali: stresul psiho- social, temperamentul.
- lipsa cunoasterii.
3.Factori de teren:
- factorul genetic;
- cresterea concentratiei intracelulare a Na;
- factori neurogeni;
- sistemul renina- angiotensina-aldosteron (prin efectul vasopresor al angiotensinei
II si cresterea absortiei sodiului la nivel renal;
- hiperreactivitatea fibrei musculare netede din peretele vascular.
4..Persoane cu risc:
- cei cu responsabilitati sociale crescute ;
- cei cu regim de viata dezechilibrat;
- cei cu comportament agresiv , hipercompetitiv .
5.Manifestarii de dependenta (semne si simptome): diferentiate in functie de stadiul HTA.
Forma benigna:
- cresterea moderata a tensiunii arteriale tranzitorie;
- cresterea permanenta a tensiunii arteriale;
- artere sinuoase si rigide, puls bine batut;
- semne de fragilitate capilara;
- manifestari hemoragice: epistaxis , metroragii, uneori hematemeze, hemoragii retiniene;
- cefalee occipitala cu predominenta matinala, cu caracter pulsatil , ameteli, oboseala, astenie,
insomnie;
- vedere incetosata , puncte volante in campul vizual- miodezopsii, care exprima tulburari in
circulatia retiniana, parastezii si palpitatii.
- tulburari de memorie si concentrare ,
- modificari de caracter
- manifestari sugestive pentru ischemie cerebrala : cefalee insotita de ameteli, ajungand
pana la vertijul grav, insotit de greturi , varsaturi,
- tulburari senzoriale,
- pierdere de cunostinta.
- tulburari de vedere- scotoame, miodezopsii, muste zburatoare,vedere incetosata
- tulburari de auz- acufene, tinitus hipertensiv,
- tulburari trecatoare de constienta si de limbaj
- palpitatii,
- durere precordiala sau retrosternala,
- dispnee la efort,
- tulburari de emisie urinara:poliurie, nicturie;
- se pot manifesta accidente cerebrale, pot avea un caracter tranzitoriu , reversibil si se
traduce clinic prin amnezii , afazie, surditate, parestezii( senzatia de deget mort), pareze ,
paralizii.
Forma maligna:
- stare generala alterata rapid: astenie, slabire, paloare, cefalee intensa.
6.Complicatii:
- cerebrale ( encefalopatie hipertensiva , hemoragii cerebrale ),
- cardiace (insuficienta cardiaca ),
32

- renale (insuficienta renala ).


7. Examinari paraclinice
Evaluarea paraclinic presupune depistarea etiologic a HTA), afectarea organelor int i
bolile asociate, factorii de risc cardiovascular asociai, toate acestea putnd influena deciziile
terapeutice.
Examene de rutin:
- electrocardiograma,
- oftalmoscopia (F.O.),
- echografia cardiaca,
- sange : electroliii i creatinina seric , glicemia ;in serul total: LDL, HDL,
colesterol,trigliceride, acid uric;
- examenul urinei: hematurie, proteinurie, glicozurie ;
Problemele pacientului :
- scaderea debitului cardiac;
- scaderea fortei de contractie a ventriculului stang (insuficienta ventriculara stanga );
- alterarea perfuziei tisulare ;
- alterarea confortului;
- potential de accident tulburari de vedere;
- diminuarea tolerantei la efort slabiciune , oboseala;
- vulnerabilitate fata de pericole,
- comunicare ineficienta,
- potential de complicatii.
Obiective :
Vizeaza:
- scaderea valorilor TA in limite acceptabile;
- asigurarea confortului ;
- prevenirea accidentelor;
- prevenirea complicatiilor;
- satisfacerea nevoilor pacientului.
Interventii :
- asigurarea repausului fizic si psihic;
- asigurea conditiilor de confort si siguranta;
- combaterea factorilor de risc;
- masurarea si inregistrarea functiilor vitale: T.A. ,puls, respiratie,etc ;
- supravegherea bolnavului (functii vitale, stare generala, comportament, aparitia unor
complicatii) ;
- participarea sau efectuarea investigatiilor ce tin de competenta sa respectand timpii de lucru;
- administrarea tratamentului medicamentos prescris si urmarirea efectului acestuia;
- efectuarea bilantului hidric (intrari- iesiri ) pentru prevenirea depletiei de potasiu, care provaca
aritmii;
- asigurarea unei alimentatii echilibrate tinand cont si de afectiunile existente :
- hipocaloric - in obezitate;
- hipolipidic - in ateroscleroza ;
- reducerea aportului de sodium ;
- lichide administrate fractionat pentru a evita cresterea brusca a T.A.;
- ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale;
- educatia pacientului ;
- regim de viata echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus );
- evitarea stresului psihic (stari conflictuale, surmenaj intelectual);
- suprimarea fumatului;
- combaterea obezitatii ;
- recomandarea exercitiilor fizice , plimbarilor ;
- alimentatie echilibrata ;
33

- control periodic: medicul de familie ,specialist.


INGRIJIREA PACIENTULUI CU ANGINA PECTORAL
Definiie: angina pectoral de efort este o form clinic a cardiopatiei ischemice, caracterizat
prin crize dureroase, paroxistice, cu sediu retrosternal, care apar la efort sau la emoii, dureaz
cteva minute i dispar la ncetarea cauzelor sau la administrarea unor compui nitrici
(Nitroglicerin, Nitrit de amil).
CULEGERE DE DATE
Cauze:
- principala cauz (90 - 95%) este ateroscleroza coronarian, care se manifest sub form de
-stenozri sau obliterri coronariene i zone de necroz i fibroz miocardic difuz.
-valvulopatiile aortice, anemia, tahicardiile paroxistice, hipertiroidismul etc. reprezint cauze mult
mai rare.
Condiiile declanatoare - efort, emoii, mese copioase.
Manifestari de dependenta
- simptomul principal este durerea, care are caracter constrictiv, "ca o ghear, arsur sau
sufocare", i este nsoit uneori de anxietate (sentiment de team, team de moarte iminent), este
variabil - de la jen sau disconfort la dureri atroce. Sediul este reprezentat de regiunea
retrosternal mijlocie i inferioar i de regiunea precordial, pe care bolnavii o arat cu una sau
ambele palme. Iradiaz n umrul i membrul toracic stng, de-a lungul marginii interne, pn la
ultimele dou degete, uneori ctre mna dreapt sau bilateral, spre gt, mandibule, arcada dentar,
omoplat. Iradierile nu sunt obligatorii. Importante sunt iradierile n regiunea cervical anterioar
i mandibul sau n ambele membre superioare, durata este de 1 - 3', rar 10 - 15', iar frecvena
crizelor este variabil. Durerea apare n anumite condiii: abuz de tutun, crize tahicardice, efort
fizic, de obicei la mers, emoii, mese copioase, frig sau vnt etc. Cedeaz prompt la repaus i la
administrarea de Nitroglicerin (1 - 2' rar 3', test de difereniere).
- criza dureroas este nsoit uneori de palpitaii, transpiraii, paloare, lipotimie, lips de aer,
eructaii.
Investigatii:
- electrocardiograma precizeaz diagnosticul.
- coronarografia.
- recoltari de sange si urina.
Problemele pacientului:
- disconfort,
- durere,
- intoleranta la efort
- dezechilibrului brusc aprut la efort ntre nevoile miocardului (mai ales n O2) i
posibilitile arterelor coronare.
- circulatie inadecvata
- insuficintei circulatorii coronariene
- anxietate,
- senzatia de " moarte iminenta ",
- deficit de autoingrijire,
- potential de alterare a nutritiei: deficit, greturi, varsaturi.
- potential de complicatii;
- devalorizare
- dificultatea n a participa la activiti.
Obiective:
- sa fie calmata durerea pacientului in...............,
- sa fie combatuta anxietatea in...............,,
- sa fie prevenite complicatiilor imediate si tardive,
- slimitarea extinderii necrozei,
34

- sa se recupereze socio-profesional.
Interventii:
In etapa prespitaliceasca:
- indepartarea cauzei declansatoare,
- combaterea durerii,
- sedare,
- tratamentul complicatiilor,
- transport la spital
In spital:
- continuarea masurilor de prim ajutor,
- asigurarea repausului la pat,
- oxigenoterapie,
- montarea unei perfuzii,
- monitorizarea functiilor vitale,
- bilant hidric,
- asigurarea alimentatiei(va fi fracionat n cantiti mici, repetate. Regimul va fi echilibrat la
normoponderali, hipocaloric la obezi. Se vor evita mesele copioase i dup fiecare mas bolnavul
va sta n repaus 60 - 90 minute. n general regimul va fi cel recomandat n ateroscleroz,
obezitate, hiperlipoproteinemii. Deci diet hipocolesteronemiant i hipolipemiant, cu evitarea n
special a grsimilor bogate n acizi grai saturai.
Se va combate aerocolia, aerogastria i constipaia, prin supozitoare cu glicerina, administrare de
ulei de parafin etc.
- recoltarea produselor biologice pentru examinari de laborator,
- aplicarea masurilor de prevenire a efectelor imobilizarii,
- ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale ( alimentatie pasiva la pat,
- igiena tegumentelor si mucoaselor,
- servirea la pat cu plosca si urinar,
- administrarea medicatiei si urmarirea efectului acestora,
- mobilizarea progresiva a pacientului conform indicatiilor medicului;
- combaterea fumatului, obezitatii, sedentarismului, hipercolesterolemiei, diabetului zaharat,
hipertiroidismului, stressului, cu alte cuvinte toi factorii de risc.
- educatia pacientului privind regimul de viata :
- reluarea treptata si progresiva a efortului fizic. Repausul la pat are indicaii speciale:
crize frecvente, de durat, intense i rezistente la nitroglicerin, crize de decubit. Somnul este
obligatoriu 8 h noaptea i 1 or dup amiaz.
- alimentatie echilibrata, adecvata factorilor de risc aterogeni prezenti,
- kinetoterapie in servicii specializate,
- tratament balnear,
- control medical periodic.
Se vor utiliza sedative i tranchilizante (Fenobarbital sau Ciclobarbital o jumtate tablet x
2, Diazepam 10 mg o jumtate tablet x 2, Napotom 2 - 3/zi, Bromosedim, Bromaval, Extraveral
etc), ori de cte ori este nevoie.
Tratamentul crizei anginoase ncepe cu ntreruperea efortului sau cauzei declanatoare i
administrare de Nitroglicerin (1 comprimat de 0,0005 g sfrmat ntre dini sau 2-3 picturi de
soluie), sublingual. Administrarea acestora se poate repeta de mai multe ori pe zi, se poate lua i
profilactic, deoarece nu creeaz obinuin; aciunea este de scurt durat i este bine tolerat.
Dac durerea nu cedeaz n 20 - 30 de minute, se suspecteaz un angor intricat sau un sindrom
coronarian sever. Nitritul de amil (fiol inhalat), acioneaz mai rapid (10 - 15"). Prevenirea
crizei se face prin evitarea circumstanelor declanatoare (efort, emoii mese copioase, tutun) i
medicamente cu aciune coronarodilatatoare i de favorizare a circulaiei coronariene: Intensain
(drajeuri de 75 mg, 3 - 6/zi), Persantin (drajeuri de 25 mg, 3 - 6/zi), Agozol (Prenilamin) (capsule
de 15 i 60 mg x 3/zi), nitrocompui cu aciune prelungit (Pentalong 2-6 tablete,
oral/zi),Oxiflavil (tablete de 15 mg, 2 - 6/zi), substane betablocante adrenergice (Propranolol
35

-Inderal - 10-40 mg/zi, Eraldin-Practolol), cu respectarea contraindicaiilor (bronhos-pasm,


insuficien cardiac sever, blocuri A-V, hipotensiune). Tratamentul anticoagulant este
controversat, iar cel chirurgical - de.excepie.
Tratamentul bolii de fond -ateroscleroza - presupune corectarea factorilor de risc, reducerea din
alimentaie a grsimilor animale i a zaharurilor rafinate i administrarea de Clofibrat (Atromid-S)
(4 - 8 capsule/zi), n tratament de durat.
Deoarece vazodilatatoarele cu aciune coronarian, reprezint principalul tratament n angina
pectoral, n continuare prezentm principalele droguri cu aciunea lor i efectele lor adverse.
- Nitroglicerina, este singura medicaie cu aciune prompt i real. Se prezint n comprimate de
0,5 mg sau soluie alcoolic l%o (trinitrina). Comprimatele se administreaz sublingual iar soluia
3 picturi tot sublingual. Criza trebuie s dispar n 1 - 2 minute i efectul s dureze 30 - 60
minute. Dac criza de angor nu cedeaz dup primul comprimat se administreaz al doilea. Dac
durerea nu dispare nici acum, poate fi n cauz un sindrom intermediar sau un infarct miocardic.
Nitroglicerina se administreaz i preventiv, cnd bolnavul urmeaz s fac un efort. Pentru
prevenirea crizelor exist i preparate sub form de pomad (nitrol), ntins pe o band de hrtie
impermeabil, care se aplic seara la culcare, pe regiunea stemal sau pe antebra. Dei este bine
suportat, nitroglicerina poate provoca uneori efecte neplcute: pulsaii temporale, cefalee, valuri
de cldur cefalic, nroirea feei, hipotensiune ortostatic. Uneori poate da obinuin.
- Derivaii nitrici cu aciune prelungit (retard), se administreaz zilnic 2 - 3/zi. Dintre acetia
citm: Pentaeritrol tetanitrat (Peritrate, Pentalong, Nitropector, comprimate de 20 mg 1 - 3/zi).
Efectul apare dup o or i jumtate i dureaz 4-5 ore. Aceste preparate reduc consumul de
nitroglicerin. Alt preparat mult utilizat este Isosorbiddintratul (Isoket, Isordil, Maycor). Acesta
este utilizat pe scar larg n comprimate de 5 mg sublingual, de 10 - 30 mg comprimate oral, 2 3/zi i sub form retard (tablete de 20 mg). Efectul apare dup 20 minute i dureaz 2-4 ore.
Indicaia major este angina pectoral n criz sau profilactic i insuficiena cardiac acut dup
infarct sau cronic. Ca efecte secundare poate apare vasodilataie cutanat, cefalee sau ameeli.
- Alte medicamete cu aciune coronarodilatatoare: Miofilinul i.v., 1-2 fiole/zi de 0,24 g fiola i
papaverina oral sau i.m. Alte preparate utilizate sunt: Dipiridamolul (Persantin) cu efect coronaro
dilatator, antiagregant plachetar i blocant al calciului, n doze de 3 x 2 - 3 drajeuri de 0,025 g/zi,
sau 3x1 fiol/zi; Prenilamina (Segontin, Corontin, Agozol), drajeuri de 0,015 g 3/zi; Anginina;
Carbocromena (Intensain, Intercordin), drajeuri de 75 sau 150 mg de 3/zi, sau 1-2 fiole i.v/zi;
Benziodarona (Amplivix) 3-6 comprimate/zi, 0,100 g comprimatul; Iproniazid (Marsilid).
- Amiodarona (Cordarone), nrudit cu Benziodarona este mult folosit n angina pectoral. Blocanii betaadrenergici, sunt n mod curent folosii ca vasodilatatori coronarieni. Se
ntrebuineaz Propanololul, Inderalul, Tenorminul, Stresson, Trasicor, Visken, Seta-lex etc. Antagonista calciului, sunt foarte utili n tratamentul anginei pectorale i cardiopatiei ischemice.
Inhibnd ptrunderea calciului n celula miocardic, ei reduc consumul de oxigen scznd
necesitile sale n oxigen. Principalele preparate sunt Verapamilul i Nifedipinul. Verapamilul are
i aciune vasodilatatoare scznd rezistena periferic (cu utilitate n hipertensiune arterial).
Verapamilul (Isoptil, Cordilex) se administreaz de 3 x 40 - 80 mg/zi sau o fiol i.v. lent de 5 mg.
Este contraindicat n insuficiena cardiac, ocul cardiogen, infarctul miocardic, blocul A-V. Ca
efecte secundare pot apare greuri, vrsturi, constipaie, reacii alergice cutanate. Nifedipinul
(Adalat, Corinfar, Epilat), tot blocant al calciului este i antiaritmic i vasodilatator. Se prezint
sub form de drajeuri de 10 mg i se administreaz 3x1, dup mese. Este contraindicat la femei
gravide. Ca efecte adverse pot apare cefalee, bufeuri de cldur, vertij i roea a feei.
Pentru prevenirea infarctului miocardic, frecvent se instituie tratamentul anticoagulant.
Acesta se ncepe cu Heparin i se continu cu Trombostom sub controlul timpului de
Protrombin. Nu exist acord unanim n ceea ce privete eficiena sa.
Metodele chirurgicale folosite n angina pectoral sunt realizarea unui by-pass aortocoronarian unic sau multiplu, cu ajutorul unui transplant din vena safen intern sau anastomoza
arterei mamare interne cu ramura cororanian post-stenotic.
Unii autori recomand o tablet de aspirin pe zi timp mai ndelungat.

36

INGRIJIREA PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT


Infarctul miocardic acut (IMA)= sindrom coronarian acut rezultat prin ocluzia complet
a uneia sau mai multor artere coronare, ca urmare a trombozei coronariene produse la nivelul unei
plci complicate de aterom.
Infarctul miocardic acut ( I.M.A. ) se caracterizeaza prin necroza miocardica
( pe o suprafata mai mult sau mai putin extinsa ) determinata de o obstructie coronariana
prin tromboza.
Culegerea datelor
Circumstante de aparitie: dupa mese copioase, efort fizic intens, expunere la frig,
Factori predispozanti: ateroscleroza coronariana, stenoza congenitala coronariana, leziuni
valvulare
Factori de risc:
- nemodificabili: varsta, sexul (), factorul familial, rasa/grupul etnic, in discutie: genotipul
ACE;
- modificabili: fumatul; HTA; HVS; diabetul zaharat; hiperlipoproteinemia; obezitatea;
sedentarismul, stressul; tipul A de personalitate; nivele crescute ale lipoproteinei A; nivele
crescute ale fibrinogenului; hiperinsulinismul; nivele crescute ale homocisteinei, folosirea
cocainei.
Semne si simptome:
- durere anginoasa, intensa ( atroce, violenta, insuportabila si socogena ); nu cedeaza la
nitroglicerina sau repaus; dureaza peste 30 minute. Poate fi tipica ( localizata retrosternal cu
sau fara iradieri, instalata brusc si de intensitate mare ) sau atipica ( regiunea epigastrica ).
- semnele care insotesc durerea sunt: dispnee, anxietate marcata, transpiratii reci, sughit,
greturi, varsaturi, stare de slabiciune, vertij, H.T.A., alterarea strii generale, distensie
abdominal, senzaie de moarte iminent, hipertermie ( dupa 24-48 h ).
- alte manifestri (semne): stare de oc (oc cardiogen), paloare, tegumente reci i umede, puls
rapid, filiform, , oligurie grav, edem pulmonar, insuficien cardiac rapid progresiv, tulburri
de ritm.
Explorari complementare in urgenta in IMA:
Electrocardiograma la pat
IMA cu supradenivelarea segmentului ST:
- Supradenivelarea segmentului ST in derivatii ce corespund aceluiasi teritoriu coronarian (cu
amplitudine > 1 mm in derivatiile standard si > 2 mm in derivatiile precordialE);
- Unde T inalte, ascutite (faza precoce a IMA);
- Unde Q patologice in derivatii concordante.
IMA fara supradenivelarea segmentului ST:
- Subdenivelari ale segmentului ST cu caracter ischemic, in derivatii concordante, insotite de
modificari ale undelor T;
- Modificari izolate ale undelor T in derivatii concordante (inversari simetrice ale undelor T cu
amplitudine minima de 1 mM)
Markerii biochimici ai necrozei miocardice:
Troponina I sau T:
Apar la valori patologice din primele 6 ore ale IMA, ating valoarea maxima la 12-24 ore si
persista crescute 7-10 zile de la debutul accidentului coronarian acutValorile normale ale troponinei T la 6 ore de la debutul durerii toracice, insotite de
electrocardiograma normala reduc riscul nediagnosticarii corecte a unui IMA la 0,3%!
Enzimele de necroza miocardica:
Creatinkinaza totala (CK): incepe sa creasca in ser dupa 6 ore de la debutul marii crize
anginoase, atingand valorile maxime la 12-24 ore de la aceasta si revine la normal dupa 3-4 zileAu semnificatie diagnostica numai cresterile depasind de cel putin 2 ori valorile normale.

37

CK este nespecifica pentru necroza miocardica, valori crescute putand fi intalnite si in


cazul unor leziuni traumatice sau boli ale muschilor scheletici striati (injectii i. M., resuscitare,
traumatisme diverse,efort fizic intens, sustinut, miozite, hipotermie, hipotiroidie).
Creatinkinaza MB (CK-MB): are o specificitate mai mare pentru necroza miocardica fata
de CK totala; valoarea, in mod normal < 5% din valoarea CK totaleare semnificatie diagnostica
cand valorile depasesc cel putin 2 ori valorile normale; incepe sa creasca in ser la 6 ore de la
debutul IMA, atinge valorile maxime la 12-24 ore de la acesta si revine la normal dupa 72 ore de
la debutul IMA.
Transaminaza glutamic-oxaloacetica sau aspartataminotransferaza (TGO = ASAT) si
lactatdehidrogenaza (LDH) au o valoare diagnostica redusa in IMA, deoarece sunt enzime
nespecifice pentru necroza miocardica- Cresterea lor in IMA este tardiva, dupa primele 24 si
respectiv 48 de ore de la debutul acestuia, putand fi utile diagnosticului in cazul prezentarii
tardive.
Alte examene de laborator in IMA: glicemie (crestere nespecifica in cadrul IMA),
hemoleucograma, teste de coagulare (necesare tratamentului trombolitic si/sau anticoagulanT),
fibrinogen, uree, creatinina, RA, Na+, K+, profil lipidic.
Examen ecocardiografic:
- permite identificarea tulburarilor de chinetica parietala in cazul IMA in care necroza
intereseaza > 20% din grosimea peretelui ventricular;
- diagnosticul eventualelor complicatii mecanice
- permite diagnosticul diferential cu disectia de aorta.
Tehnici imagistice
Scintigrama miocardica de perfuzie cu radionuclizi efectuata in urgenta ofera informatii privind
prezenta, localizarea si extinderea IMA si asupra functiei ventriculare stangi.
Problemele pacientului:
- disconfort,
- durere,
- anxietate,
- senzatia de " moarte iminenta ",
- scaderea debitului cardiac,
- obstructia coronariana,
- alterarea perfuziei tisulare,
- prezenta zonelor de necroza,
- deficit de autoingrijire
- intoleranta la efort,
- potential de alterare a nutritiei: deficit, greturi, varsaturi,
- potential de complicatii.
Obiective:
- sa fie calmata durerea,
- sa combatuta anxietatea,
- sa fie prevenite complicatiile imediate si tardive( retrombozarea, etc),
- sa fie limitata extinderea necrozei,
- sa se recupereze socio-profesional.
Interventii:
Conduita de urgen ( in afara unitatii sanitare):
~ Prevenirea morii subite prin aezarea bolnavului n decubit dorsal i interzicerea oricrei
micri.
~ Psihoterapie.
~ Sedarea durerii la indicaia medicului se poate administra Morfin 0,01-0,02 g (1 fiol)
subcutanat sau intramuscular, eventual intravenos lent, diluat cu ser glucozat sau ser
fiziologic. Se poate da i Fortral 30 mg intravenos sau intramuscular.
~ Meninerea permeabilitii cilor aeriene prin aspirarea secreiilor.
~ Urmrirea tensiunii arteriale i a pulsului: tensiunea arterial se menine sub perfuzii cu ser
38

glucozat 5%, Dextran, Marisang, Hemisuccinat de Hidrocortizon.


~ Oxigenoterapie 4-6 litri pe minut.
~ Scurtarea timpului pn la internarea n spital: transportul de urgen ntr-o unitate
spitaliceasc cu autosanitare i obligatoriu cu targa (ideale sunt ambulanele dotate cu
aparatur de monitorizare, defibrilare i reanimare).
Bolnavii cu infarct miocardic sunt internai de urgen n seciile de terapie coronarian a
seciei de cardiologie care este organizat pentru urgenele cardio-vasculare i reanimare. Seciile
de terapie coronarian sunt dotate cu personal medical calificat n asemenea urgene precum i cu
aparatura de specialitate: instalaii de monitorizare electrocardiografic i hemodinamic,
pulsoximetrie, defibrilatoare, ventilatoare, sistem de aspiraie centralizat, aparat de
radiodiagnostic portativ, aparatura i instrumentar pentru determinarea echilibrului acido-bazic,
sursa de oxigen.
ngrijiri n uniti spitaliceti:
~ Instalarea bolnavului n pat:
Transportul bolnavului se face direct n secie de cardiologie, terapie intensiv sau
medicin intern, cu targa, ntr-un timp ct mai scurt.
Asistenta va asigura un climat de linite, salon luminos, bine nclzit, aerisit, repaus la
pat.
Paturile trebuie s aib somiere reglabile pentru a putea realiza diferite poziii ale
bolnavilor n scopul ameliorrii respiraiei i circulaiei.
~ Continuarea msurilor de urgen i prim ajutor:
sedarea durerii se va face cu opiacee (Morfin, Mialgin), Fortral sau amestecuri litice
(Romergan + Largactil + Mialgin).
anxietatea se combate cu sedative (Fenobarbital, Diazepam).
oxigenoterapie.
montarea unei perfuzii,
administrarea medicatiei si urmarirea efectului acestora
~ Supravegherea funciilor vitale:
- Monitorizarea i supravegherea permanent n primele zile a electrocardiogramei, TA i
pulsului, saturaiei de oxigen, culorii tegumentelor, starii generale, respiraiei, diurezei;
n seciile obinuite msurarea funciilor vitale se va face la or, la nevoie mai des, iar
nregistrarea electrocardiogramei zilnic.
~ Recoltarea probelor de laborator:
Se va recolta snge pentru dozri enzimatice, fibrinogen, glicemie, determinarea
leucocitozei, VSH, colesterol, acid uric.
~ Prevenirea complicaiilor tromboembolice:
Medicaia de baz const din medicaie trombolitic (streptokinaz, urokinaz) care se
administreaz n primele 6 ore de la debut. Se administreaz anticoagulante sub
controlul probelor de coagulare a sngelui.
Heparin 6-8 fiole (50 mg /fiol) 2 f la 4-6 ore sub controlul timpului de
coagulare.
Trombostop 4-6 tablete / zi, apoi funcie de timpul Quick (indice de protrombin).
~ Prentmpinarea hiperexcitabilitii miocardice:
Se administreaz Xilin 200 mg n perfuzie.
~ Alimentaia bolnavului:
Mesele vor fi fracionate (5-6 pe zi) pentru a evita consumul de cantiti mari de
alimente la o mas.
La nceput se face alimentaie pasiv la pat, treptat trecnd la alimentaie activ. Dup
mobilizarea bolnavului, se poate servi masa n sala de mese.
Regimul alimentar va fi hiposodat i hipocaloric. n primele zile se d o alimentaie
lichid cu ceaiuri, compot, supe, lapte, sucuri de fructe, ou moi, evitnd alimentele
care produc gaze sau ntrzie tranzitul intestinal.
Se interzice fumatul.
39

~ Urmrirea evacurilor de urin i scaun:


Bolnavul imobilizat va fi servit la pat cu urinar i bazinet la nivelul lui pentru a nu
necesita efort suplimentar.
Constipaia se combate prin laxative uoare sau clisme uleioase.
Diureza i scaunul se noteaz n foaia de temperatur.
~ Igiena bolnavului:
Baie general sau parial la pat pn la mobilizarea bolnavului fr a-l obosi i fr
a-l ridica.
~ Mobilizarea bolnavului:
Repausul absolut la pat este n primele zile funcie de evoluia bolii.
Durata imobilizrii este stabilit de medic.
Dac bolnavul nu are dureri, febr sau alte complicaii, ncepnd chiar din primele zile
se pot face micri pasive ale degetelor de la mini i de la picioare.
Treptat se permite schimbarea poziiei n pat, micri active ale membrelor la
aproximativ 48-72 ore.
Mobilizarea se face progresiv ezut n pat, la marginea patului, aezarea n fotoliu,
ridicarea n picioare sub control pulsului i al tensiunii arteriale, primii pai numai
n prezena medicului.
Aplicarea
masurilor de prevenire a efectelor imobilizarii:tromboze, escare,
pneumonia de decubit.
Suplinirea bolnavului in satisfacerea nevoilor fundamentale.
~ Crearea unui mediu favorabil:
Se vor evita discuiile cu voce tare, chemrile la telefon.
Nu se va permite vizitarea n grup.
Se evit vizitele lungi.
Nu se comunic veti neplcute.
Se va facilita contactul cu bolnavii reabilitai, cu efect psihic bun.
~ Educaia sanitar:
Se instruiete bolnavul privind modul de administrare a medicamentelor, semnele
supradozajului medicamentos.
Se recomand controlul periodic, respectarea regimului alimentar.
Se interzice fumatul.
Se recomand un regim de via ordonat, raional.
Supravegherea tratamentului trombolitic:
Urmrirea parametrilor clinici: frecvena respiratorie, TA, frecvena cardiac, diureza
Sesizarea rapid a eventualelor complicaii (hemoragice sau alergice)
Evitarea punciilor venoase inutile i a traumatismelor
Urmrirea atent a parametrilor de laborator: fibrinogen, TC i APTT la interval de 410 ore (la 10 ore dac APTT < 7 min i la 4 ore dac APTT > 7 min), Hb i Ht zilnic
nceperea tratamentului anticoagulant cu Heparin i.v se va face la minim 6 ore de la
terminarea perfuziei trombolitice, cu monitorizarea APTT i TC (la valori ale APTT >
7 min; valorile superioare cresc considerabil riscul hemoragiilor majore!)
APTT - Normal = 50-60 sec;
optim terapeutic = 1,52 ori valoarea normal (1,25-2 min);
TC Howell Normal = 60-120 sec;
optim terapeutic = 2-3 ori valoarea normal (2-3 min)
De retinut: in ingrijirea pacientului cu I.M.A. este foarte important ca asistenta: sa
asigure un maxim de confort fizic si psihic, sa grupeze la maximum interventiile, sa
mobilizeze la minim pacientul, sa explice necesitatea repausului la pat, sa depisteze la
timp o complicatie, sa previna efectele imobilizarii, sa respecte cu strictete regulile de
administrare a medicamentelor.La cea mai mic modificare observat asistentul medical va
40

anuna medicul i va ndeplini dispoziiile date de acesta.


NGRIJIREA PACIENTULUI CU ENDOCARDIT INFECIOAS

Endocardita infectioasa se refera la o infectie bacteriana a structurilor cardiovasculare,


putand fi localizata la nivelul: valvelor inimii; a vaselor mari intratoracice; a protezelor valvulare
sau vasculare; rar, a pacemakerurilor.
I. CULEGEREA DATELOR
1.Circumstane de apariie
- septicemii
- locul de pornire a infeciei poate fi: cavitatea bucal (extracii dentare, amigdalectomie), aparat
respirator (dup bronhoscopie cu biopsie), aparat renal (cistoscopie, cateterism vezical pe urin
infectat), infecii tegumentare (furuncul);
2.Persoane cu risc
a.pacienti cu risc inalt de endocardita infectioasa:
- purtatori de proteze valvulare;
- insuficienta sau stenoza aortica;
- insuficienta mitrala ;
- defectul septal ventricular ;
- persistenta de canal arterial;
b.pacienti cu risc mediu de endcardita infectioasa:
- prolap de valva mitrala cu insuficienta mitrala;
- stenoza mitrala si stenoza pulmonara;
- insuficienta/stenoza tricuspidiana;
c.pacienti cu risc minim de endocardita infectioasa:
- prolaps de valva mitrala fara insuficienta mitrala;
- defect septal atrial;
- ateroscleroza;
- pacemaker;
Endocardita infectioasa poate fi determinata de un numar mare de bacterii, dar cele mai frecvent
implicate sunt:
- streptococul viridans (35% din cazuri);
- enterococul;
- stafilococul auriu (in special la cei protezati valvular);
- stafilococul epidermidis;
- grupul HACEK (Haemophilus, Actinobacillus, Cardiobacterium hominis, Eikenella, Kingella).
3. Manifestri de dependen (semne i simptome): febr, frison, transpiraii, slbiciune,
oboseal, scdere ponderal, anorexie,cefalee,dispnee, paloare, peteii pe mucoasa bucal i
ocular, splenomegalie
nodoziti Osler (pe pulpa degetului), hipocratism digital, tulburri neurologice:modificri de
comportament, afazie , semne de embolie n arterele membrelor
4.Examinri paraclinice
Confirmarea diagnosticului de endocardita infectioasa se face prin:
a.Hemocultura:
- este pozitiva daca se izoleaza acelasi germen in 2 hemoculturi recoltate la 12 ore interval;
- sau 3-4 hemoculturi recoltate la o ora interval;
2.Ecocardiografia:
- evidentiaza vegetatii atasate valvelor, protezelor sau pe alte structuri cadiace;
- permite vizualizarea afectiunilor preexistente ce au favorizat boala;
- apreciaza dilatarea cavitatilor;
- evalueaza functia sistolica a inimii;
- poate indica/ contraindica momentul operator.
41

b.Electrocardiograma:
- cavitatile sunt suprasolicitate;
- apar tulburari de ritm si conducere.
c.Radiografia toracica pentru:
- cardiomegalie;
- modificari pulmonare.
d.Examenul sangelui:
- evidentiaza inflamatia;
- anemie;
- afectare renala.
e.Examenul urinii:
- albuminurie;
- hematurie.
II. PROBLEMELE PACIENTULUI
- alimentatie inadecvata prin deficit legata de inapetenta
- deficit de ngrijire legata de slbiciune, oboseal
- disconfort legat de existenta nodulilor dureroi
- alterarea proceselor cognitive legata de afazie
- potenial de complicaii legat de migrarea vegetaiilor
- hipertermie
- alterarea tegumentelor si fanerelor.
III. OBIECTIVE
sa fie combatuta infecia
sa se asigure o respiratie eficienta
sa se stabilizeze functiile vitale
sa fie prevenite fenomenelor de embolie
sa fie promovate confortul fizic i psihic al pacientului
sa se asigure unui aport nutriional adecvat
IV. INTERVENII
- repaus la pat (spitalizare)
- asigurarea unei alimentaii uor digerabile (regim lichid i semilichid) n perioada febril, apoi
regim hipercaloric, reducerea aportului de sodiu
- supravegherea funciilor vitale, a strii mentale
- observarea apariiei semnelor de embolie:
- la nivelul arterelor membrelor (durere, paloare, hipotermie, dispariia pulsului)
- la nivel renal (hematurie, dureri)
- ajutarea pacientului n satisfacerea nevoilor fundamentale
- pregtirea pacietului pentru explorri radiologice
- recoltarea produselor biologice pentru examinri de laborator
- administrarea tratamentului medicamentos prescris
- educaia pacientului privind prevenirea recidivelor
profilaxia infeciilor (n caz de intervenii chirurgicale) pentru cei cu leziuni valvulare
DE REINUT!
In ngrijirea pacientului cu Endocardita infectioasa este foarte important ca asistenta medicala:
- s asigure pacientului un maxim de confort fizic i psihic
- s grupeze la maximum interveniile
- s mobilizeze la minim pacientul
- s explice necesitatea repausului la pat
- s depisteze la timp o complicaie
- s previn efectele imobilizrii
- s respecte cu strictee regulile de administrare a medicamentelor.

42

PERICARDITA
Date generale
Inima este inconjurata la exterior de un sac numit pericard.
Pericardul este format din doua foite lucioase si alunecoase: una se muleaza perfect pe cord si se
numeste viscerala, iar cealalta o inconjoara pe cea dintai si se numeste parietala.
Pericardul contine o cantitate mica de lichid maxim 15-40 ml. Functia lichidului pericardic este
de a asigura alunecarea celor doua foite pericardice in timpul miscarilor cordului.
Pericardul are roluri fiziologice importante:
de fixare a cordului
de aparare fata de traumatisme, infectii
de prevenire a dilatatiei cordului
de cuplare diastolica a ventriculilor
DEFINITIE
Pericardita reprezinta o inflamatie a celor doua foite ale pericardului din cauza unei infectii
bacteriene sau virale cel mai adesea. Apare de obicei la barbati intre 20 si 50 de ani, frecvent dupa
o infectie respiratori
CLASIFICARE
Pericardita acuta
Este vorba de o inflamatie a pericardului care conduce de cele mai multe ori la aparitia de lichid
intre cele doua foite ale sale, in cavitatea virtuala care le separa; in acest caz se numeste
pericardita lichidiana.
Prezenta de lichid in cantitate mare poate conduce chiar la sindromul de tamponada cardiaca.
Cand nu se acumuleaza lichid se numeste pericardita uscata, iar cand apar depozite de fibrina
(proteina filamentoasa din sange care intervine in procesul de coagulare) se numeste pericardida
fibrinoasa.
Pericardita cronica
Apareo ingrosare importanta a pericardului, realizand un adevarat invelis care strange inima si
ingreuneaza umplerea ei.
Este vorba de o complicatie rara a unei pericardite acute, care poate sa se instaleze in cateva luni
sau in cativa ani.
Cel mai adesea apare sub forma de pericardita constrictiva.
I. CULEGEREA DATELOR
1.Circumstane de apariie
Etiologie
idiopatice cauze neidentificate
invectii virale cu virus Coxsackie A sau B, ECHO virusuri
tuberculoza
infectii bacteriene cu: pneumococ, streptococ, stafilococ
infectii parazitare, fungice
reumatism articular acut
neoplasme metastazate in pericard: cancer bronhopulmonar, leucemii acute
boli autoimune: lupus eritematos sistemic, artrita reumatoida, poliarterita nodoasa,
sclerodermie
infarct miocardic acut: fie in timpul perioadei acute, fie la 3 saptamani de la debut
(sindrom Dressler)
postiradiere toracica
disectie de aorta (se acumuleaza sange in cavitatea pericardica = hemopericard)
tratament de lunga durata cu: tuberculostatice (Hidrazida), citostatice (Doxorubicina).
posttraumatic traumatisme sau interventii chirurgicale pe torace
insuficienta renala
sarcina
43

Manifestari de depependenta
In pericardita acuta fibrinoasa (inflamatia foitelor pericardice , dar cu cantitate normala de
lichid < 50 ml):
durere pericardica intensa, ascutita, in mijlocul pieptului, se intensifica la inspir profund
si se modifica ca pozitia, nu cedeaza la nitroglicerina sublingual, dureaza ore sau zile
dispnee
febra sau subfebrilitate
uneori frisoane
tuse iritativa care exarcebeaza durerea
La examenul fizic se percepe frecatura pericardica zgomot de tonalitate joasa suprapus peste
zgomotele cardiace.
Pentru pericardita acuta lichidiana (cantitatea de lichid pericardic o depaseste pe cea normala,
dar presiunea intrapericardica ramane normala; cresterea presiunii din sacul pericardic mult peste
valoarea normala caracterizeaza tamponada cardiaca):
daca acumularea de lichid este lenta - fara simptome
daca acumularea de lichid este rapida senzatie de opresiune toracica, senzatie de
sufocare, disfagie, sughit, tuse.
La examenul fizic se constata prezenta variabila a frecaturii pericardice.
In cazul tamponadei cardiace:
hipotensiune arteriala
jugulare crescute de volum (turgescente)
tahicardie
dispnee
transpiratii
puls mic sau absent-tardus et parvus
Pentru pericardita constrictiva (cronica)
fatigabilitate
dispnee moderata
scadere ponderala
semne de insuficienta cardiaca dreapta: hepatomegalie, jugulare turgescente, edeme
periferice, ascita , icter
Diagnostic:
1. Exameul fizic aduce importante elemente diagnostice: la percutie, marirea matitatii cardiace de
la o zi la alta, iar la auscultatie, asurzirea zgomotelor inimii si, uneori, persistenta frecaturii.
2. Electrocardiograma uneori este normala, alteori apar modificari nespecifice, cu caracter
evolutiv in ore sau zile, apar microvoltaje
.3. Examenul radiologic in cazul pericarditei lichidiene este un mijloc pretios de precizare a
diagnosticului: volumul inimii creste, dispar arcurile si pulsatiile, inima ia o forma triunghiulara
sau de carafa.
4. Probele de sange pot arata sindrom inflamator nespecific: VSH, fibrinogen, proteina C
reactiva crescute, numar crescut de leucocite; in formele infectioase se pot evidentia anticorpi
specifici pentru agentul etiologic (virus, bacterie, fung).
5. Ecocardiografia in cazul pericarditei lichidiene diagnosticul de certitudine se face prin
ecocardiografie transtoracica: se poate vizualiza o cantitate crescuta de lichid la nivelul
pericardului.
6. CT sau RMN pot diferentia lichidul pericardic de grasimea pericardica, se poate identifica si
masura grosimea pericardului si modificarile geometrice ale acestuia.
7. Cateterism si angiografie cardiaca utile pentru diagnosticul tamponadei cardiace si a
pericarditei constrictive.
8. Pericardiocenteza - poate fi folositoare pentru diagnosticul i tratamentul tamponadei
cardiace. Implica drenarea excesului de fluid din cavitatea pericardica utilizand un mic tub
(cateter). Lichidul pericardic se analizeaza in laborator si astfel se poate pune si un diagnostic
etiologic: viral, tuberculos, neoplazic etc.
44

Pericardita acuta in forma usoara se autolimiteaza si dispare intr-un interval de 2-5


saptamani. Recurenta pericarditei acute are loc la 20-30% din cazuri intr-un interval de luni si ani
de zile.
Prognosticul este sever in tamponada cardiaca, formele cu lichid abundent, cu pancardita
(boala inflamatorie care afecteaza toate cele trei straturi ale inimii: pericardul, miocardul si
endocardul) sau cu insuficienta cardiaca.
Pericardita cronica constrictiva, in absenta interventiei chirurgicale, evolueaza spre insuficienta
cardiaca, cu prognostic fatal.
II. PROBLEMELE PACIENTULUI
- disconfort - DURERE
- scaderea debitului cardiac l- compresiunea exercitata de lochidul pericardic
- alterarea volumului lichidian in exces- cresterea presiunii venoase
-potential de complicatii- miocardita
- deficit de ngrijire legata de slbiciune, oboseal
- hipertermie
III. OBIECTIVE
-sa fie combatuta infecia
-sa se asigure o respiratie eficienta
-sa se stabilizeze functiile vitale
-sa fie promovate confortul fizic i psihic al pacientului
- pacientul sa fie ferit de complicatii
- sa se asigure unui aport nutriional adecvat
IV. INTERVENII
- repaus la pat (spitalizare)
- asigurarea unei alimentaii uor digerabile (regim lichid i semilichid) n perioada febril, apoi
regim hiperproteic, reducerea aportului de sodiu
- supravegherea funciilor vitale, a strii mentale
- oxigenoterapie
- observarea semnelor detamponada cardiaca:
- ajutarea pacientului n satisfacerea nevoilor fundamentale;
- pregtirea pacietului pentru explorri radiologice, explorari functionale, punctie pericardica;
- recoltarea produselor biologice pentru examinri de laborador;
- administrarea tratamentului medicamentos prescris;
- educaia pacientului privind prevenirea recidivelor.
In cazul pericarditelor cu cantitati mari de lichid, tratamentul de electie este evacuarea
prompta a lichidului din sacul pericardic prin pericardiocenteza.
Echipamentul necesar consta in: seringi cu ace lungi, manusi, campuri sterile,
electrocardiograf, defibrilator, trusa de resuscitare.
Bolnavul se asaza culcat, ridicat la 60 grade, se sedeaza daca este agitat cu
Diazepam/Midazolam. Acul se introduce, dupa anestezie locala, sub stern, orientat spre umarul
drept. Se aspira continuu cu seringa.
Eficienta pericardiocentezei: creste tensiunea arteriala, se amelioreaza starea generala. Adesea
pericardiocenteza cu ac nu este eficienta in drenajul lichidului. Mai ales in situatii cu
hemopericard (sacul pericardic este plin cu sange), cheagurile obstrueaza rapid acul si fac
drenajul imposibil. In astfel de situatii se impune drenajul chirurgical cu oprirea totodata a sursei
de sangerare.
Dupa drenajul pericardic este necesar tratamentul etiologic care consta in:
antibiotice in cazul unei pericardite bacteriene
citostatice in cazul unei pericardite neoplazice
tratament tuberculostatic in cazul pericarditei tuberculoase
corticoterapie prednison 40-60 mg/zi timp de 3-4 zile, cu reducerea progresiva a dozelor
Se mai pot adauga:
medicatie analgezica pentru reducerea durerii
45

antiinflamatoare Indometacin, cu regresia simptomelor in cateva zile.


In cazul pericarditei constrictive, tratamentul este chirurgical si consta in pericardiectomie
partiala (se scoate o portiune din pericard) sau totala (se scoate pericardul in intregime).
Tratamentul anticoagulant este strict contraindicat.

INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI


ALE ARTERELOR PERIFERICE
PLAN DE INGRIJIRE
1.Culegerea datelor
Circumstante de aparitie:
-tulburari functionale a circulatiei periferice cu constrictie( boala Raynaud, acrocianoza ) sau
cu dilatatie(eritromelalgia);
- tulburari organice ocluzive (leziuni ateromatoase arteriale - arteriopatia obliteranta
aterosclerotica, trombangeita obliteranta, arterite infectioase, arteritele din colagenoze, angiopatia
diabetica ) si neocluzive(anevrismul arterial , fistula arteri- venoasa).
Factori favorizanti: frig, umezeala- generatori de vasospasm.
Manifestari de dependenta- semne si simptome:
Boala Raynaud ( spasm la nivelul arterelor digitale ).
- fenomene tranzitorii cu: tegumente palide si reci, furnicaturi, amorteli, absenta pulsatiilor,
prin repetare determina si atrofia pielii, degenerarea unghiilor.
Acrocianoza ( vasoconstrictie arteriolara cu vasodilatatie capilara venoasa): cianoza
permanenta a extremitatii membrelor superioare, tegumente reci si umede, simptomatologia
se accentueaza la frig, cand apar si discrete dureri, si se amelioreaza la caldura.
Arteriopatie obliteranta aterosclerotica ( sindrom de ischemie periferica ): durere la
inceput ca o jena la mers, apoi sub forma de claudicatie intermitenta, care cedeaza la
repaus, tegumente reci si palide, in fazele avansate durerea este permanenta si apar
tulburari trofice: tegumente uscate, fara pilozitati, unghii ingrosate, atrofie musculara, ulceratii,
gangrena.
Explorari paraclinice: oscilometria- pentru determinarea sediului obstructiei,
termografie cutanata cu inflarosii, arteriografie, echografie Doppler pulsatila ( debimetria ),
probe clinice accesorii: probe de provocare a claudicatiei, probe de provocare a
modificarilor de culoare si temperatura, pletismografia, oximetria percutana.
2.Problemele pacientului:
- alterarea confortului:
- durere,
- alterarea integritatii pielii:
- ulceratii, gangrena,
- alterarea perfuziei tisulare la nivel periferic,
- leziuni arteriale,
- potential de devalorizare (alterare a imaginii corporale),
- culoarea tegumentelor: paloare sau cianoza,
- intoleranta la activitate,
- claudicatie.
3.Obiective:
Vizeaza:
- sa se imbunatatesca irigatia arteriala periferica,
- sa sa diminueze sau sa se opreasca evolutia leziunilor ateromatoase periferice,
- sa fie prevenite complicatiilor,
- sa fie promovat confortul.
4.Interventii:
Boala Raynaud si acrocianoza:
46

a. prioritati de ingrijire:
-supravegherea functiilor vitale si vegetative,
- profilaxia infectiilor,
- prevenirea complicatiilor.
b. interventii proprii( autonome):
- comunicare ,
- hidratare si alimentare,
- igiena,
- asigurarea conditiilor de mediu,
- mobilizare,
- prevenirea complicatiilor,
- suport psihic al pacientului,
- educatie privind evitarea frigului, a umezelii, a stresului psihic, suprimarea fumatului, etc.
c. interventii delegate:
- pregatirea pentru investigatii si analize, recoltari de sange si urina,
- administrarea tratamentului general- medicatie vasodilatoare si local specific,
- pregatirea pentru intervetie chirurgicala- simpatectomie.
d.interventii specifice:
- termografia cutanata, oximetria.
Arteriopatie obliteranta:
a. prioritati de ingrijire:
-supravegherea functiilor vitale si vegetative, a starii de constienta,
- profilaxia infectiilor,
- prevenirea complicatiilor.
b. interventii proprii( autonome):
- comunicare ,
- hidratare,
- alimentare,
- igiena,
- asigurarea conditiilor de mediu,
- asigurarea pozitiei declive, a repausului la pat, prelungit in fazele avansate, fara a elimina
mersul pe jos, adaptat astfel incat sa se evite claudicatia,
- prevenirea complicatiilor,
- educatia pacientului in vedere folosirii incaltamintei confortabile si din piele,
- evitarea ciorapilor din material sintetic,
- igiena riguroasa a membrelor inferioare prin bai zilnice, pudrarea zonelor
interdigitale, taierea unghiilor,
- tratamentul chirurgical al unghiei incarnate;
- evitarea traumatismelor locale, dozarea efortului fizic, evitarea bailor prea calde si a
compreselor calde, evitarea vestimentatiei stramte care stanjeneste circulatia,
- regim alimentar sarac in grasimi animale, glucide concentrate, fara alcool si cafea,
- suprimarea fumatului,
- tratament precoce al infectiilor, micozelor,
- cura balneara, etc.
c. interventii delegate:
- pregatirea pentru investigatii si analize, recoltari de sange si urina,
- administrarea tratamentului general si local specific cu urmarirea efectului acesteia, terapie
trombolitica in sindromul de ischemie periferica acuta cu urmarirea coagulogramei.
- in caz de arteriopatie diabetica: echilibrarea diabetului.
- pregatirea pacientului in vederea tratamentului chirurgical, daca acesta se impune: angioplastie
transluminala percutana, reconstructie vasculara, simpatectomie lombara chirurgicala.
d. interventii specifice:
- oscilometria, arteriografia, termografia cutanata, oximetria.
47

e. efectuarea tehnicilor de nursing si a investigatiilor respectand etepele:


- pregatirea materialelor necesare;
- pregtirea psihic a pacientului pentru tehnici si investigaii de nursing: informarea, explicarea
in termeni accesibili a tehnicii si investigaiei, obinerea consimmntului si a colaborrii
pacientului contient, orientat; decizia si acordul implicit in cazul bolnavilor comatoi,
incontieni;
- pregtirea fizic a pacientului pentru tehnici si investigaii de nursing: mbrcarea/dezbrcarea
pacientului, poziionarea adecvat, respectarea intimitii si a pudorii, sistarea alimentaiei pe cale
oral, , asigurarea confortului fizic;
- efectuarea tehnicii respectand timpii de executie;
- reorganizarea locului de munca;
- notarea in foia de observatie;
- evaluarea rezultatelor;
- supravegherea pacientului dupa efectuarea tehnicii;
- informarea medicului asupra modificarilor in starea bolnavului;
- msurarea eficacitii tehnicii si investigaiei.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI ALE VENELOR
Tromboflebita- obstructia lumenului venos cu trombus, insotita de inflamarea
peretelui venos.
1.Culegerea datelor
Circumstante de aparitie, factori de aparitie: afectiuni insotite de staza venoasa
( cardiopatii, obezitate, varice ), imobilizari prelungite ( insuficienta cardiaca, dupa interventii
chirurgicale, imobilizare in aparat gipsat ), afectiuni care produc alterarea endoteliului venos
( traumatisme, infectii, ultimele luni de sarcina ), afectiuni care favorizeaza tromboza
( casexia, colagenoze ), afectiuni ale sangelui
( anemii, leucemii, poliglobulii ) in care se produc tulburari de coagulabilitate sanguina.
Manifesari de dependenta- semne si simptome:
Sunt diferentiate in functie de vasele afectate si stadiul afectiunii: subfebrilitate,
tahicardie, local: durere pe traiectul venei: poate fi spontana sau provocata de palpare
digitala, miscari, mers; se intensifica in stadiul edematos, impotenta functionala proportionala
cu evolutia bolii, edeme.
Examinari paraclinice: flebografie, echografie Doppler.
2.Problemele pacientului:
- diminuarea mobilitatii fizice( impotenta functionala),
- alterarea perfuziei tisulare periferice( inflamarea peretilor venosi),
- disconfort ( durere ),
- potential de complicatii ( migrarea trombusului)
3.Obiective:
- sa se combata staza venoasa,
- sa se corecteze tulburarile biologice favorizante,
- sa se promoveze confortul,
- sa se prevena complicatiile.
4.Interventii:
- repaus la pat in perioadele febrile si dureroase,
- pozitionare care sa favorizeze intoarcerea venoasa ( cu membrul inferior ridicat ),
- dupa zece zile de repaus, daca semnele locale s-au diminuat si pulsul si temperatura sunt
normale se poate incepe mobilizarea progresiva;
- administrarea tratamentului medicamentos prescris,
- observarea semnelor si simptomelor de complicatii: semne renale-hematuria, semne de
embolie pulmonara,
- ajutarea pacientului sa-si satisfaca nevoile fundamentale,
48

- aplicarea masurilor de combatere a efectelor imobilizarii la pat,


- ingrijiri pre si postoperatorii pt. pacientul cu tratament chirurgical;
- educatia pacientului: purtarea de ciorapi elastici, masajul membrelor, mers pe jos zilnic,
evitarea ortostatismului prelungit, alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus.
VARICELE se caracterizeaza prin dilatarea venelor superficiale, de obicei la nivelul
gambei.
1.Culegerea datelor
Circumstante de aparitie:
- insuficienta valvulara venoasa constitutionala, ereditara ( varice primitive )
- compresiuni venoase: ortostatism prelungit, tumori abdominale, pelviene ( varice
secundare).
Manifestari de dependenta- semne si simptome:
- senzatia de tensiune si amorteli la nivelul gambei,
- dureri accentuate in ortostatism si care diminueaza pe masura dezvoltarii cordoanelor
venoase;
- local: dilatarea venelor superficiale, uneori formandu-se pachete varicoase, edem accentuat
dupa ortostatism prelungit, diminuat dupa repaus.
2.Problemele pacientului:
- disconfort( durere),
- alterarea perfuziei tisulare( staza venoasa),
- potential de complicatii (ruperea peretilor venosi),
- potential de alterare a imaginii corporale (cordoanele venoase vizibile).
3.Obiective:
- sa se favorizeze circulatia venoasa,
- sa se prevena complicatiile,
- sa se promoveze confortul.
4.Interventii:
- asigurarea perioadelor de repaus, cu membrele inferioare ridicate,
- administrarea medicatiei prescrise,
- observarea semnelor de complicatii ( tromboflebite, ruperea varicelor ),
- pregatiri preoperatorii, ingrijiri postoperatorii pt. pacientul cu interventie chirurgicala;
- educatia pacientului in evitarea ortostatismului prelungit, ciorapi elastici, alternarea
perioadelor de activitate cu perioade de repaus, masajul membrelor, mers pe jos, combaterea
obezitatii.

49