CONCEPTUL DE CREATIVITATE

Autorul citat defineste creativitatea a fi activitatea sau procesul ce conduce la un

produs caracterizat prin noutate sau originalitate si valoare pentru societate. In sens
larg, creativitatea se refera la gasirea de solutii, idei, probleme, metode, procedee, care nu
sunt noi pentru societate, dar la care s-a ajuns pe o cale independenta. In acest caz, produsul
este nou numai pentru respectivul subiect sau pentru un grup restrans.
B.Levy-Leboyer considera creativitatea 'drept o aptitudine complexa distincta de
inteligenta si de functionarea cognitiva si existenta in functie de fluiditatea ideilor, de
rationamentul inductiv, de anumite calitati perceptive si de personalitate, ca si in functie de
inteligenta divergenta, in masura in care ea favorizeaza diversitate a solutiilor si
rezultatelor'. Paternitatea cuvantului dateaza din anul 1937 si apartine lui G. W. Gordon
Alport cel care a optat dintre multiplele derivate posibile pentru cel de
creativitaty . Definitorie pentru creativitate este mai ales, secventa denumita de T. T. Dillon '
adica 'de gasire . Creativitatea emergentiva, palierul cel mai inalt al creativitatii, specific doar
geniilor care prin contributia lor au revolutionat toate domeniile.
Creativitatea este procesul prin care se focalizeaza intr-o sinergie de factori intreaga
personalitate a individului si care are drept rezultat un produs nou, original, cu sau fara
utilitate si valoare sociala. Factorii psihologiei-intelectuali evidentiaza prezenta unui traseu
ascendent care reduce creativitatea la un singur factor – inteligenta. Una din cauzele pentru
care multi indivizi dotati nu sunt creativi rezida din incapacitatea de a se darui integral
creatiei, de a face din aceasta indeletnicirea lor cea mai de pret. 'Tenacitatea in munca este
trasatura comuna pentru orice creator, indiferent de domeniul sau. Rezolvarea unei probleme
este socotita creativa in masura in care satisface una sau mai multe din urmatoarele conditii
Gandirea implica motivatie si persistenta motivata, manifestate fie pe parcursul unei
intinderi considerabile de timp, fie la o intensitate inalta.
Problema asa cum a fost pusa initial, fiind vaga si rau definita, o parte a sarcinii este insasi
formularea problemei.
Intr-o formulare concluziva, autorii spun ca activitatea creatoare pare sa fie o clasa speciala a
activitatii de rezolvare de probleme, caracterizata prin noutate, neconventionalitate,
persistenta si dificultate in formularea problemei.
In functie de elementele preluate din literatura de specialitate, creativitatea reprezinta cel mai
inalt nivel comportamental uman, capabil de a antrena si polariza toate celelalte niveluri de
conduita, toate insusirile psihice ale unui individ , in vederea realizarii unor produse ce se
caracterizeaza prin originalitate si valoare sociala.
Cand accentul este pus pe persoana, creativitatea este definita fie ca o caracteristica a
persoanei , fie ca o facultate sau capacitate de a inventa , de a descoperi , sau de a crea , cu
alte cuvinte, de a realiza un produs nou si valoros.
 El structureaza creativitatea pe mai multe paliere si anume autoformarea personalitatii
creatoare prin educabilitatea originalitatii. La acest nivel se poate avea exigenta noutatii, a
generarii noului la modul absolut. De cele mai multe ori, descoperirile copiilor si tinerilor nu
sunt decat redescoperiri, noutati relative ceea ce prezinta nu valori pozitive sub aspectul
educativ, dar si unele neajunsuri. Este clar ca bogatia iscarilor copilariei nu poate fi
considerata creativitate la modul absolut si in viziune integrata ramanand doar un mare,
important, dar initial palier al creativitatii umane.
cel de-al doilea palier accentul cade pe dimensiunile gandirii creatoare, 'productive', pe
inteligenta constructiva, pe evaluare si capacitate de anticipare a modelelor.
Creativitatea primeste caracter de universalitate, participa la toate procesele care fac
posibila afirmarea omului, a personalitatii si inovarii. Dar nu tot ce este nou, inedit si original
este semnificativ si valoros.
Ce de-al treilea palier al conceptului de creativitate extinde sensurile ei prin note
caracteristice care tin de aria sociologiei, in special a sociologiei culturii si valorilor.
O creativitate lipsita de sensul valorilor vietii omenesti, lipsita de garantia aplicarii ei pentru
umanitate si individ isi pierde sensul de creatie sociala si aspiratie spirituala.
Creativitatea poate deveni in zilele noastre sursa a calamitatilor produse de niste fiinte lipsite
de omenie sau de o veritabila inteligenta evoluativa si constructiva. Creativitatea este o avutie
nationala numai daca este comunicata, recunoscuta ca valoroasa.
Favorabile creativitatii sunt
~ motivatia intrinseca de implicare in actiune pentru placerea actiunii, din inclinatie sau
interes cognitiv, in opozitie cu motivatia extrinseca, indirecta, cu influentele ei constructive si
presante; .
~ aspiratiile superioare, care faciliteaza drumul spre performanta, fata de aspiratiile de
nivel scazut, care nu permit o valorificare optima a propriilor posibilitati.
La nivelul personalitatii se dovedesc a fi creative atitudinile nonconformiste fata de
atitudinile conformiste si conventionaliste.
In mod asemanator, operatiile se impart in categorii de operatii rutiniere, automatizate,
cuprinse in programe algoritmice si care nu sunt generatoare de noi idei, deci, nu aduc
contributii creative notabile precum si sisteme operatorii deschise de tip euristic.