CAPITOLUL I Dezvoltarea creativitatii elevilor prin diferite metode Creativitatea - concept , caracteristici

Creativitate nu inseamna numai capacitatea de a realiza produse originale , noi ; in invatamant , nu se pune problema de a forma creatori de valori originale , cat e vorba de a forma si cultiva trasaturi care vor permite manifestari creatoare ; initiativa , perseverenta in cautarea de solutii , curiozitate , originalitate in punctele de vedere afirmate , etc . Definirea creativitatii se face prin referire la produsele creatiei , care dau marca personalitatii creative .Un produs este valoros daca prin el se rezolva o problema , sporeste adaptabilitatea la mediu a creatorului sau schimba conditiile existentei acestuia . Termenul ,, creativitate ‘’ a fost introdus in psihologie de G.W.Allport pentru a desemna o formatiune de personalitate . In opinia lui , creativitatea nu poate fi limitata doar la unele dintre categoriile de manifestare a personalitatii , respectiv la aptitudini ( inteligenta ), atitudini sau trasaturi temperamentale . La inceput studiile asupra creativitatii au fost orientate spre factorii motivationali , ca de altfel si in plan international , emotional-afectivi sau de personalitate in general . Mai tarziu , studiile asupra creativitatii au fost orientate spre investigarea procesului creativ , persoanelor creative , etapelor creatiei , structurii individuale si de grup a creativitatii , mijloacelor de identificare , evaluare si educare a creativitatii . In prezent exista sute de modalitati prin care este definita creativitatea . Psihologii sustin in general ca ,, a fi creativ’’ inseamna ,, a crea ceva nou , original si adecvat realitatii’’. Creativ este cel care se caracterizeaza prin originalitate si expresivitate , este imaginativ , generativ , deschizator de drumuri , inventiv , inovativ , etc .(Mihaela Rocco , 2004 , p. 17) . Al. Rosca este de parere ca , datorita complexitatii fenomenului creatiei ,este putin probabil sa se ajunga la o definitie unanim recunoscuta , deoarece fiecare autor pune accent pe dimensiuni diferite .Astfel ,se arata ca dupa unii autori ,,creatitatea este aptitudinea sau capacitatea de a produce ceva nou si de valoare’’, iar dupa altii ea constituie un proces prin care se realizeaza un produs (Al. Rosca, 1981, p. 16) . Dupa P. Popescu-Neveanu ,,creativitatea presupune o dispozitie a personalitatii spre nou , o anumita organizare (stilistica) a proceselor psihice in sistem de personalitate” (P. Popescu-Neveanu ,1987, p.52) . Margaret A. Boden (1992) a inventariat definitiile creatiei consemnate in diferitele dictionare , concluzionand ca in general creativitatea consta in,, realizarea de combinatii noi , originale , de idei vechi “. Combinatiile noi trebuie sa aiba o anumita valoare .

1

Creativitatea este un concept destul de vag si oarecum imprecis . Michel si Bernardette Fustier (1988) arata ca in mintea omului obisnuit creativitatea este legata de expresii si creatii artistice , de inventii tehnologice sau descoperiri stiintifice , de comunicare interumana , de educatie de comportamentele personale si de miscarile sociale . Ea semnifica : adaptare , imaginatie , constructie , originalitate , evolutie , libertate interioara , talent literar , distantare fata de lucrurile deja existente. H. Jaoui , definind creativitatea ca atitudinea de a realiza ansambluri originale si eficiente plecand de la elemente preexistente , considera ca oricine poate fi creativ ( H. Jaoui , 1990 , p. 70 ) . O definitie larga a conceptului de creativitate , cu aplicatii directe in procesul de invatamant , vine din partea unui pedagog si scriitor italian , a carui viata si opera au fost pentru apararea drepturilor copilariei si pentru respectarea acesteia de catre scoala si de catre oamenii ei .,,Creativitate e sinonim cu gandire divergenta , capabila adica sa rupa schemele experientei . E < creativa > o minte totdeauna in lucru , totdeauna pornita sa intrebe , sa descopere probleme unde altii gasesc raspunsuri satisfacatoare , nestingherita in situatiile fluide in care altii presimt numai pericole , capabila de judecati autonome si independente , care respinge ceea ce este codificat , care manipuleaza din nou obiecte si concepte fara sa se lase inhibata de conformisme . Toate aceste calitati se manifesta in procesul creativ “ ( Rodari , p. 184 ) . Alti autori vad in creativitate capacitatea de a imagina raspunsuri la probleme , de a elabora solutii inedite si originale ( E. Limbos , 1988 ) . A fi creativ inseamna a vedea acelasi lucru ca toata lumea , dar a te gandi la ceva diferit . Anca Munteanu prezinta peste 35 de definitii ale creativitatii , elaborate de autori din diferite tari ( A. Munteanu , 1994 , pp. 309-314 ) . Ca formatiune psihica deosebit de complexa , creativitatea se caracterizeaza printr-o multitudine de sensuri : productivitate , utilitate , eficienta , valoare , ingeniozitate , noutate , originalitate . Productivitatea se refera la numarul mare de idei , solutii , lucrari de specialitate , produse mai mult sau mai putin materiale . Utilitatea priveste in special rezultatele actiunii , care trebuie sa fie folositoare , sa contribuie la bunul mers al activitatii . Eficienta are in vedere caracterul economic al performantei , se refera la randamentul actiunii , la performantele care sa pot obtine prin folosirea rezultatelor activitatii creatoare . Valoarea produselor activitatii creatoare trebuie sa prezinte insemnatate din punct de vedere teoretic sau practic . Ingeniozitatea presupune eleganta si deosebita eficacitate a metodelor de rezolvare . Noutatea se refera la distanta in timp a lucrurilor , ideilor . Originalitatea se apreciaza prin raritatea ideilor , solutiilor sau produselor . Psihologii au formulat o serie de criterii pentru a delimita activitatea creatoare de cea reproductiva . I. A. Taylor ( 1959 ) considera ca : - performanta creatoare trebuie sa prezinte o anumita insemnatate economica , culturala , tehnica , etc ,valoare care sa fie recunoscuta social ; - rezultatele trebuie sa fie formulate coerent si inteligibil .

2

cai noi de interpretare a unor realitati cunoscute . Creativitatea inseamna indrazneala : tot ceea ce e nou . e incert si neconformist . noutate si originalitate . asociativitatea . utilitate .S. Taylor (1959 ) distinge cinci niveluri ale creativitatii : 1) creativitatea expresiva . originalitatea si capacitatea de elaborare prin intermediul unor teste specifice . 2) creativitatea productiva . care reprezinta aporturi semnificative si fundamentale intr-un domeniu . 3) insusirile persoanei creative care privesc in primul rand motivele si atitudinile creative . Irving A. Conceptul de creativitate este foarte apropiat lingvistic si semantic de conceptul de creatie . stiintifica tehnica . in mod nejustificat . Ea constituie premisa de dezvoltare . apreciindu-i pe copii . cea care se valorifica prin inventii si descoperiri si care pune in evidenta capacitatea de a sesiza relatii noi si neobisnuite . pe cand creatia vizeaza finalizarea ideii si transpunerea ei in opera artistica . provenit din lumea inconjuratoare . de la formele cele mai simple si pana la creatia superioara . caracteristicile principale ale acestui nivel al creativitatii sunt spontaneitatea . 4) potentialul creativ . forma fundamentala a creativitatii . Poate fi stimulata inca din perioada prescolara prin jocuri de creatie . in acest caz e vorba de inovatii . 4) creativitatea inovativa ( inventiva ) . flexibilitatea . individul trebuie sa dispuna de acea libertate interioara . Gollan (1963 ) stabileste patru tipuri de criterii in aprecierea creativitatii : 1) performanta creatoare care se caracterizeaza prin eficienta . substituiri intre cele doua notiuni . 2) procesul creativ .etc . capacitatea combinatorica . pentru ca presupune insusirea unor deprinderi care permit imbunatatirea modalitatilor de exprimare a creatiei . situatie in care sunt evaluate fluiditatea . este nivelul specific tehnicienilor . care nu este conditionata de nici o aptitudine si e cel mai usor de surprins in desenele copiilor . desene libere si povestiri din imaginatie . astfel ca adesea se opereaza . creativitatea constand in producerea de idei . a celorlalte forme ale creatiei . 3 . Niveluri ale creativitatii Analizand actul creator in evolutia sa . Pentru a se avanta in necunoscut . 3) creativitatea inventiva . flexibilitatea . Creatia succede procesului creativ . libertatea de exprimare . insa fara observatii critice pentru a nu le frana spontaneitatea . Diferenta rezida in continutul celor doi termeni .care presupune intelegerea profunda a principiilor fundamentale ale unui domeniu ( arta . de acel sentiment de siguranta . independenta si originalitatea . stiinta ) si apoi modificarea decisiva a abordarii unui anumit fenomen . ale carui trasaturi specifice sunt : spontaneitatea . noi si originale . in procesul educatiei .

.nivelul intrapersonal – care se refera la domeniul in care lucreaza si creeaza un individ . de interactiune psihosociala . Acesta considera ca analiza creativitatii trebuie realizata pe mai multe niveluri : . precum si la elaborarea unor modele ale factorilor intelectuali implicati in procesul de creatie.( apud M. nivelul suprem al creativitatii . de formatiune complexa de personalitate ..nivelul personal – care grupeaza factorii individuali ai creativitatii . Se presupune ca in aceasta faza au loc o serie de prelucrari paralele . pp. dinamica si unitara a acestui fenomen . In raport cu aceste trepte de creativitate .5 ) creativitatea emergenta . .nivelul subpersonal – care vizeaza substratul biologic al creativitatii . respectiv factorii cognitivi si cei care tin de personalitate si motivatie . In cazul in care problema nu poate fi rezolvata . cu numeroase fatete sau dimensiuni . Acest nivel este cel mai greu de inteles si de explicat . toate intervenind sincronic si fiind generatoare de nou “. Creativitatea este un fenomen extrem de complex . la care ajung foarte putini indivizi si presupune descoperirea unui principiu . integrativ – sintetica . orice om normal e capabil cel putin de . Incubatia – se petrece in inconstient si pote fi de mai lunga sau de mai scurta durata . in creativitate inovatoare . creativitate productiva “ . . pentru relevarea contributiei particulare aduse de persoana respectiva . O serie de psihologi au incercat sa surprinda actul creator in procesualitatea lui . asupra tentativelor altora de a o solutiona . sa-l constientizeze si sa-l prinda in anumite modele operationale si functionale .. Etape ale procesului creativ Cea mai cunoscuta analiza a fazelor procesului de creatie apartine psihologului Graham Wallas care sugereaza existenta a patru faze : Prepararea – este faza initiala si obligatorie a oricarui act de creatie . dezvolta potentialul creativ pentru a-l transforma . Mihaela Roco ( 2001 ) prezinta cele mai recente teorii si abordari ale creativitatii care presupun o noua viziune contextuala . 2004 . Ea pare o perioada pasiva . Intr-o remarcabila sinteza . Creativitatea are mai multe acceptiuni : de desfasurare procesuala specifica . si abia apoi se emit ipoteze rezolutive . a unei idei care sa revolutioneze un intreg domeniu al cunoasterii . Aceasta faza presupune o pregatire intensa si de lunga durata in legatura cu problema pe care creatorul isi propune sa o rezolve . de abandonare a efortului . p. Centrarea procesului de invatamant pe invatarea creativa si . Gardner ( 1993 ) . 21-24 ) . iar cei care il ating sunt catalogati drept genii . Roco . Paul Popescu-Neveanu ( 1978 . inventiva .S-a ajuns astfel la conturarea unor etape sau faze ale procesului de creatie . Abordarea creativitatii dintr-o perspectiva holistica se regaseste in contributia lui H. creatorul o lasa deoparte si se relaxeaza sau trece temporar la alte preocupari . 152 ) surprinde foarte bine acest lucru atunci cand spune : .nivelul multipersonal – care se refera la contextul social in care traieste o persoana creativa . Este necesara o informare minutioasa asupra istoricului problemei . se stabilesc conexiuni care nu 4 . cu timpul . in general oferirea unui mediu educational favorabil .

.Iluminarea provine din surse obscure ale constiintei . favorizand ipotezele neglijate in aceasta faza .. pentru eliminarea unor posibile erori sau lacune . Experienta persoanelor creative arata ca . continue . urmam aceleasi cai batatorite …” Uneori se foloseste termenul de inspiratie in loc de iluminare .. care nu au dat rezultatele scontate . Ribot ( . Se poate considera ca nu sunt stadii .” Factorii creativitatii Fiind o dimensiune a personalitatii atat de complexa . Osborn ( 1988 . In mod traditional . creativitatea a fost asociata cu imaginatia . ci procese dinamice . ci si multidimensionala . o serie de cercetari au fost orientate catre identificarea factorilor cognitivi implicati in acest proces . atunci cand atentia se orienteaza catre altceva si nu catre problema a carei solutie ne scapa . Initial Th. apoi A. examinata . K. in timp ce inspiratia este rezultatul unei indelungate perseverente . Unii autori au mers mai departe. De aceea .Cand ne este greu sa ajungem la o solutie si simtim ca gandirea nu produce nimic nou . E. frecvent . de ipoteze .. Potrivit lui A. sansele de a obtine solutii creative la o problema depind de cat de sustinuta si eficace a fost faza de preparare . Factori extrem de diversi ca natura . adica sansa de a gasi solutia la o problema intr-un moment in care ea nu polarizeaza in mod explicit atentia creatorului . nume care aproape l-a eliminat pe cel vechi . de bogatia datelor acumulate .au fost efectuate anterior .” R. si astfel ne frustreaza . incercate in faza de preparare . Pentru Th. Iata cum descrie W. Barron delimiteaza insa notiunile de imaginatie si creativitate : . creativitatea este mai mult un rezultat al evolutiei sociale . in care solutia gasita este testata . Pentru a surprinde mai adecvat esenta procesului de creatie . cu o lunga serie de incercari . Aparent cand gandim constiincios .Essai sur l`imagination creatrice” .. Iluminarea ( inspiratia . urmata in final de un stimul accidental a carui natura nu poate fi clar determinata . care presupune un tip de comportament si are o valoare utilitara .Imaginatia este o functie universala a creierului uman . apar idei noi . 5 . p. este indicata o perioada de incubatie . intuitia . un timp in care constiinta se indeparteaza de problema . insight ) – este momentul in care solutia problemei apare brusc in campul constiintei . Pasteur avertiza insa asupra faptului ca intamplarea ajuta numai o minte pregatita . imaginatia creatoare este sinonima cu inventia . Merton vorbeste de serendipitate . considerand creativitatea drept numele mai nou al imaginatiei . creativitatea este nu numai plurifazica . Toate aceste stadii trebuie intelese ca reactionand si interferand . F. Unii autori sustin ca inconstientul sterge ipotezele rezolutive . 1900 ) . structura si valoare actioneaza asupra individului pentru a genera contextul propice functionarii ei . Osborn ( . in care spiritul cheltuieste o mare cantitate de efort si de geniu . More ( 1985 ) momentele de incubatie si iluminare : . Ribot . 294 ) diferenta dintre iluminare si inspiratie este urmatoarea : . Verificarea – este faza finala a procesului de creatie .L`imagination constructive” . 1959 ) se pronunta pentru imaginatia creatoare sau constructiva ca proces predilect al creativitatii .

de a renunta la ipotezele vechi si de a adopta cu usurinta altele noi . Teresa Amabile considera acest tip de motivatie catalizatorul principal al creativitatii . care ocolesc caile batatorite de rezolvare . neconventionale .capacitatea de abstractizare semantica – exprima abilitatea de interpretare abstractverbala a figuralului . aptitudini speciale si factori non-intelectuali ( factori motivationali si de personalitate ) . care sunt iesite din comun . in anumite conditii . solutii ingenioase . . Torrance include alti doi factori : . cuvinte . Torrance a realizat si el un set de teste care permit evaluarea a doua forme de creativitate : verbala si figurala . neobisnuite . Multi autori considera factorii non-intelectuali precum motivatia .. provocatoare prin ea insasi .rezistenta la inchidere prematura – exprima capacitatea de rezistenta perceptiva la figura indusa prin stimul . . Factorii acestui tip de gandire masurati prin bateria de teste elaborate de Guilford sunt : . 6 . un obiect sau o parte a acestuia . Pentru intelegerea cat mai adecvata a procesului creatiei .Alexandru Rosca ( 1972 ) propune o modalitate de grupare a acestora intr-o categorie de factori subiectivi ( ce privesc personalitatea subiectului creator ) si o categorie de factori obiectivi in care autorul include conditiile social-educative . inedite de rezolvare a problemelor ) .sensibilitatea la probleme – care este capacitatea de a remarca cu multa usurinta fenomenele obisnuite . de a gasi solutii cat mai variate de rezolvare a problemelor . Guilford a elaborat un model al structurii intelectului . originalitate si elaborare . propozitii sau expresii . atitudinile creative ca fiind cel putin la fel de importante ca si factorii intelectuali . Creativitatea nu poate fi insa limitata la factori intelectuali precum gandirea divergenta si imaginatia creatoare .flexibilitatea – care exprima capacitatea de a modifica si restructura eficient mersul gandirii in situatii noi . idei . J. . in care face distinctia intre gandirea convergenta ( gandirea algoritmica in care se porneste de la informatia data pentru a da un raspuns unic ) si gandirea divergenta ( gandirea care merge in diferite directii si cauta solutii variate . Motivatia intrinseca este motivatia creativa autentica si presupune realizarea unei activitati datorita faptului ca e perceputa ca fiind interesanta . flexibilitate . Sub influenta lui Guilford . veriga care poate fi folosita cel mai eficient pentru a stimula creativitatea copiilor .redefinirea ( restructurarea ) – care vizeaza abilitatea de a folosi intr-o maniera noua neobisnuita . P. asociatii .originalitatea – care este capacitatea de a emite idei noi .fluenta – care exprima rapiditatea si usurinta de a produce . se considera a fi originale acele raspunsuri care frapeaza . . Psihologul american a elaborat baterii de teste menite sa masoare comportamentul creativ si care sunt axate pe gandirea divergenta . El asociaza creativitatea cu gandirea divergenta deoarece aceasta este pluridimensionala . plastica si adaptabila . E. . generatoare de bucurie si satisfactie . de a opera trasferuri . P. placuta . sesizand prezenta unor probleme acolo unde majoritatea nu le observa . Factorii subiectivi au fost impartiti de asemenea in trei grupe : factori intelectuali . Pe langa factorii fluiditate . afectivitatea .

Caracterul desemneaza un set de atitudini orientate spre propria persoana . p.increderea in fortele proprii si inclinatia puternica pentru realizarea de sine . dar totodata insoteste sfarsitul intregului demers ( satisfactia si implinirea finala ) ceea ce poate constitui un prim . autorul unui model bifactorial al creativitatii . Familia . ca factor major in socializarea primara . W. este factorul dinamogen .. 7 . Rolul afectivitatii in realizarea unei creatii este mai mult decat evident .interesele cognitive si devotamentul fata de profesiunea aleasa .interactiunea optima . curentul umanist accentuand in acest sens datoria atat a individului cat si a societatii de a se stimula reciproc in sens pozitiv . temperamentul are de asemenea o influenta majora asupra creativitatii . in acelasi timp . acestia agreand si promovand elevii foarte inteligenti si conformisti ( deci prea putin creativi ) . In psihologia romaneasca . ci devin astfel in masura in care sunt activate si valorificate prin motive si atitudini creative “( P. tenacitatea . . initiativa . dintre aptitudini si atitudini . Dupa cum este si firesc . Factorii biologici considerati a influenta creativitatea sunt ereditatea .pachet energetic “ necesar pentru concretizarea unei noi creatii . Emotia pune in miscare masina cerebrala . depozitarul primelor modalitati si forme de raspuns la mediu pe care acesta si le insuseste . adeseori se poate vorbi de o adevarata inapetenta a profesorului sau invatatorului in raport cu elevii creativi . este filtrul prin care copilul recepteaza in parte lumea si . generatoare de nou . Popescu-Neveanu .atitudinea antirutiniera . Afectivitatea sustine procesul creativ atat pe parcursul lui . transformandu-l in ceva mai mult decat un simplu rezultat al unui demers logic . Sensibilitatea fata de mediu . . rezultand o grupare in clasici ( asimilabili flegmaticilor ) si romantici ( asemanatori sangvinicilor ) . S-a pus problema existentei vreunui tip temperamental predispus catre creativitate . acel element care asigura unicitate si personalizeaza produsul creativ . Astfel . .cutezanta in adoptarea de noi scopuri neobisnuite . In ceea ce priveste rolul scolii in stimularea creativitatii sau in inhibarea acesteia s-a constatat ca factorul major il constituie atitudinea profesorului fata de relatia sa cu elevul . Aptitudinile nu sunt creative prin ele insele . apreciata drept o caracteristica a tuturor persoanelor cu potentiale aptitudinale inalte . 1978 . Conditiile sociale au de asemenea o importanta foarte mare in valorificarea potentialului creativ .Cele mai importante atitudini creative sunt : . Popescu-Neveanu . . De modul in care acest mediu incurajeaza sau inhiba potentialul creativ al copilului depinde si evolutia lui ulterioara in acest sens . Ostwald grupeaza creatorii folosind ca si criteriu viteza de reactie spirituala specifica fiecarui temperament . 157 ). munca . plaseaza creativitatea in .perseverenta in cautarea de solutii pentru realizarea priectelor propuse .simtul valorii si atitudinea valorizatoare .. spre ceilalti . . varsta si sanatatea mentala . P. norme si valori . Cercetarile contemporane acorda o atentie deosebita atitudinii creative . increderea in fortele proprii si atitudinea activa in fata piedicilor constituie ingrediente adesea absolute necesare in vederea concretizarii in creatie a potentialului creativ .

ea se gaseste la fiecare individ . Cele doua emisfere . Astazi se manifesta o adevarata . Metode de stimulare a creativitatii . Analiza raportului inteligenta-creativitate arata faptul ca . Prin educatie potentialul creativ poate deveni . pe de o parte . Nevoia de inovare este esentiala pentru bunul mers al scolii . cat si sinteza . Landau mentioneaza ca . creativitatea este independenta de inteligenta . economice . Creativitatea se educa . atat imagine . O data cu lucrarile lui R. teoretica sau practica . Wallach si N. valorile socio. precum si conditiile social – educative . P. Rosca .. efervescent . culturale . dinamic . Analizele efectuate de E. se invata inca din clasele primare .. originalul . in timp ce numai putini dintre elevii cu un inalt grad de inteligenta sunt si creativi Cercetarile actuale au ajuns la concluzia ca relatia creativitate – inteligenta implica un raport de subordonare a celei de-a doua de catre prima . se opun . foame “ de creativitate pentru a solutiona marile probleme sociale . Creativitatea constituie una din problemele majore ale contemporaneitatii .. continuu . se completeaza . Bucuresti . Editura Enciclopedica Romana . cat si cuvant . Sperry ( 1975 ) se discuta tot mai mult despre specializarea functionala a celor doua emisfere cerebrale si despre faptul ca oamenii difera in privinta echilibrului sau a predominantei functionale a emisferelor . presupune colaborarea proceselor fiziologice ale ambelor emisfere . E. Creativitate . ba chiar de la gradinita . laborios . Deoarece educatia nu este doar obligativitatea sau 8 . interese dezvoltate .culturale . factorii de mediu ( mediul familial indeosebi ) . Kogan ( 1965 ) si altii au indicat existenta unei relatii moderate intre nivelul inteligentei si nivelul creativitatii . perseverenta . Din acest motiv este firesc ca activitatea creatoare sa fie considerata <forma cea mai inalta > a activitatii omenesti “ ( A. . Torrance (1967 ) . pe de alta parte . educationale ale omenirii . Torrance a stabilit ca elevii care manifesta un inalt grad de creativitate sunt si foarte inteligenti . 1994 ) .un factor esential in cadrul procesului creativ dintr-un registru mai larg de factori implicati “ ( Munteanu A. inteligenta fiind . trasatura de personalitate care va produce noul . etc ) . in grade si proportii diferite .O directie recenta de abordare a creativitatii este teoria neurobiopsihologica. Performanta creativa presupune si un anumit nivel al inteligentei . M. Creativitatea ca fenomen complex ce implica atat analiza .Progresul omenirii nu este posibil fara activitate creatoare . 1972 ) . creativitatea se coreleaza mediu cu inteligenta . virtuala . Foarte multe cercetari s-au orientat catre determinarea relatiilor dintre creativitate si inteligenta iar raspunsurile au fost dintre cele mai diferite : creativitatea este complementara inteligentei . Procesul creativ este un proces complex . de la un anumit nivel in sus . Sub o forma latenta . atat cognitie . in creatie . care necesita multiple si variate mecanisme operationale . energetice si de autoreglaj . in timp . mai importanti decat inteligenta sunt factorii motivationali si de personalitate ( curiozitate vie . Creativitatea este o capacitate general umana . al vietii . creativitatea este o completare a inteligentei “ .. al vremurilor in care traim . a oamenilor . cat si afectivitate .A.

mai mult sau mai putin relevante. mass. sa manifeste toleranta fata de ideile noi .joace” cu ea . laissez-faire “ .. urmand ca in scoala sa se accentueze procesul de depistare . dar are efecte si asupra dezvoltarii personalitatii elevilor . Principala caracteristica a gandirii creative la elevi e noutatea sau originalitatea solutiei gasite. sa argumenteze si sa gasesca solutii inedite in situatii diverse . cu influenta majora in formarea personalitatii copilului . pentru ca dezvoltarea ei sa se inscrie pe o directie ascendenta si dincolo de sfarsitul scolaritatii . o rezolva intr-un mod personal . La aceasta varsta . fara teama de a gresi sau de a parea ridicoli . sunt dirijate si valorificate intr-o anumita masura in familie si in gradinita . pe ironie .media . La nivelul copiilor din ciclul primar. caracterizata prin fantezie . Ar fi bine ca fiecare dascal sa-si accepte elevii asa cum sunt . Varsta micii scolaritati . Acesta este creat de invatatori / profesori ce permit libera exprimare a ideilor . atunci cand . dar si sa formuleze ei insisi probleme . curiozitate . Scoala reprezinta principalul factor care poate contribui decisiv la valorificarea creativitatii potentiale a elevilor .. sunt capabili sa stabileasca o relatie democratica cu elevii ce nu se bazeaza pe teama . ucenicia creativitatii trebuie sa inceapa de la cea mai frageda varsta . sa rezolve probleme . Creativitatea elevilor depinde de mai multi factori : educatia . constrangere . Manifestarile creative . Orientand activitatea elevilor . spirit de aventura . activitatea educativa trebuie asumata deopotriva si de familie . invatatorul ii incurajeaza sa descopere cunostinte . ca factori complementari . Acest tip de invatare nu numai ca duce la formarea unui stil creativ de rezolvare a problemelor . comunitatea locala . dar nici pe stilul . pentru realizarea unui invatamant formativ . ci mai degraba despre formarea unor premise pentru dezvoltarea ulterioara a creativitatii .Elevii trebuie indrumati sa dobandeasca o gandire independenta . orice rezolvare de situatii problematice constituie in acelasi timp o manifestare a creativitatii gandirii lor . este o perioada propice stimularii creativitatii . Nu se poate vorbi in ciclul primar de existenta unei creativitati deosebite a gandirii scolarului . Prin urmare . la stimularea inclinatiilor lor creative si la educarea creativitatii . Acestia trebuie invatati cum sa formuleze o intrebare . asa cum s-ar putea intampla cu persoanele care au o anumita experienta de viata . a ideii emise . sa actioneze liber si sa utilizeze o critica de tip constructiv . In egala masura . care stimuleaza munca independenta . descopera caile de rezolvare . sa-si asume rolul de investigator . stimulare si formare a aptitudinilor creatoare la elevi . si dascalul trebuie sa invete sa fie creativ in activitatea didactica . adopta o atitudine creatoare . sa se . pus in fata unei probleme . chiar contrare . existente inaintea intrarii copilului in varsta scolaritatii . dar sa le creeze in acelasi timp atmosfera propice pentru a-si exprima personalitatea si originalitatea . s-o reformuleze .competenta scolii . ii restructureaza datele . ii va fi foarte greu sa dezvolte aceasta caracteristica la elevi . fiecare cadru didactic trebuie sa constientizeze ca este nevoie de un mediu scolar stimulativ . Daca nu face el insusi dovada creativitatii . nivelul dezvoltarii fizice si cognitive ale fiecaruia si nu in ultimul rand de experienta lor .Elevul se 9 . copiii au curajul sa emita opinii personale . In etapa actuala . Copilul de varsta scolara mica.

respectiv de anumite trasaturi sau insusiri favorizante actului creator . 2004 . la inocularea ideii ca ar exista o singura cale de realizare a sarcinii date . de obicei . creativitatea este proprie tuturor elevilor . In ceea ce priveste recompensa . trebuie spus ca exista doua tipuri : 10 . Ea afirma ca recompensa determina inabusirea motivatiei intrinseci . deoarece acesta se va concentra mai mult asupra felului in care ii va fi apreciata munca si nu va da frau liber imaginatiei si fanteziei . Scopul acestor demersuri il reprezinta crearea conditiilor pentru exprimarea libera a posibilitatilor fiecarui elev .. Mediul familial trebuie sa fie unul permisiv . precum si metodele utilizate . competitia . A proceda altfel inseamna . dezvoltarea curajului de a-si asuma riscuri . in care aprecierea creativitatii .( D. si de aici se ajunge la reducerea creativitatii . Teresa Amabile ( 1997 . Tensiunea si frustrarea care insotesc . 104-115 ) identifica patru factori . a te juca “ . Cel de-al treilea factor . in limitele dezvoltarii normale . Evaluarea trebuie orientata in directia evidentierii aspectelor pozitive si a progreselor inregistrate de fiecare elev in parte . Ca formatiune psihologica . sa indeplinesca cu placere sarcinile . pp. ale dascalilor de a dezvolta creativitatea copiilor . deoarece le contine pe amandoua . Referindu-se la modul in care poate fi distrusa creativitatea elevilor .obisnuieste sa abordeze fara teama problemele . Fiecare copil dispune de un potential creativ . Importanta mediului ambiental este esentiala pentru stimularea creativitatii . Eliberarea de teama evaluarii se poate face si prin amanarea ei sau prin instituirea unor perioade de neevaluare . pp. Notarea nu va mai avea in ochii elevilor un caracter coercitiv si punitiv . competitia si restrangerea capacitatii de alegere . Amabile spunea faptul ca . de la obiective de ordin informativ la obiective de ordin formativ . In privinta mediului scolar . Mediul familial si cel scolar sunt cei doi factori care trebuie avuti in vedere atunci cand abordam problematica cultivarii creativitatii . autoarea avanseaza un punct de vedere diferit de cel foarte cunoscut .. In aceasta perspectiva a stimularii creativitatii elevilor . Unii invatatori spun ca sunt descurajati de faptul ca se simt presati sa predea in felul in care le place parintilor . 114-115 ) . sa le analizeze si sa le rezolve . numiti de autoare . Este necesara o deplasare de accent a obiectivelor evaluarii . Parintii au un rol important in ceea ce priveste posibilitatile scolii . a unor constangeri in ceea ce priveste sarcinile de lucru . este esentiala in acest caz .In sfarsit . asasini ai creativitatii “ : evaluarea . in raport cu creativitatea . umorul si libertatea sa fie nelipsite . nerigid si neconventional . caile de abordare .Comunicarea cadrelor didactice cu parintii si informarea acestora asupra obiectivelor urmarite . Salavastru . actul evaluativ nu pot fi decat daunatoare exprimarii creativitatii elevilor . si anume ca recompensarea unui comportament duce la intarirea acelui comportament . profesorul trebuie sa acorde mai multa atentie modului in care se realizeaza evaluarea . restangerea posibilitatilor de alegere se refera la impunerea unor reguli stricte . T. a imboldului personal . asteptarea evaluarii poate submina creativitatea unui copil .In privinta evaluarii . este mai complex decat recompensa si evaluarea luate separat . recompensa . Este stimulat sa devina curios si deschis .

desen . Acest tip de activitate exerseaza nu numai muschii . mai fanteziste ) ! . In constituirea grupului se vor respecta cateva exigente : participarea benevola a membrilor . Cele mai cunoscute sunt : brainstorming-ul . precum si cresterea productivitatii creativitatii 11 . gaseste insusiri omenesti pentru fenomenele naturii “ . Acestor metode . metoda Phillips 6-6 . Brainstorming ( . prescurtata CPS) .. In tot ceea ce fac . Nu exista retete miraculoase prin care sa putem realiza stimularea creativitatii elevilor .cele mai potrivite expresii “ . in acelasi timp . folosita pentru producerea ideilor creative . . creativitatea poate fi mai mult sau mai putin dezvoltata .Furtuna in creier” sau . realizarea unui desen . de prelucrare si integrare a acestora in sisteme si structuri noi si de aplicare a lor in practica . li s-a adaugat . Jocul didactic ofera copilului cadrul adecvat pentru o actiune independenta si este .compune ghicitori “ . a unei lucrari practice . sinectica . Preocuparea pentru dezvoltarea spiritului creativ a condus si la elaborarea unor metode si procedee specifice de stimulare a creativitatii . metoda asaltului de idei “) este cea mai cunoscuta metoda de grup .Judecata critica este interzisa ! .inhibitor – care implica profesori hipercritici . rezolvarea unui exercitiu sau a unei probleme . un mijloc de educatie indirect .. spontane a gandirii si imaginatiei membrilor grupului . Este vorba despre tehnici care sunt operante mai ales in conditii de grup . Scoala trebuie sa-l puna pe elev in situatia de a poseda cat mai devreme mijloacele proprii de insusire a cunostintelor . in ultimii ani . metoda 6-3-5 . . activitati plastice . in mod creator .etc . axate pe teme lingvistice . participantii trebuie sa respecte cele patru reguli : . rezolvarea creativa a problemelor ( . rigizi . prin care se poate invata si forma un limbaj figurativ : . sunt mijloace care garanteaza dezvoltarea originalitatii . el aduce acea stapanire de sine fara de care nu poti fi fiinta umana . Pe parcursul aplicarii acestei metode .. ci de a se exprima in cuvinte proprii . discutia-panel . jocul insusirilor “ . Stimularea cautarii de nou si frumos in compuneri ..Preluati si dezvoltati ideile celorlalti ! Brainstorming-ul ofera posibilitatea manifestarii libere . etc . pe care ii considera o sursa de nazbatii indisciplina si anarhie ....stimulativ . Esenta acestei metode consta in separarea momentului emiterii ideilor de momentul evaluarii lor . care au deja o indelungata traditie de utilizare . La orice om normal . a creativitatii . Pentru a educa creativitatea trebuie sa ajutam copiii sa si-o cultive de la varsta cea mai mica .Dati frau liber imaginatiei ( idei cat mai absurde .Ganditi-va la cat mai multe idei posibile ! . ci si inteligenta .. relatiile amiabile intre participanti si interdictia de a face parte din acelasi grup un sef si un subaltern . . a unei compuneri . si exigenta de a nu reproduce textual lectia .creative problem solving “. . micii scolari isi pot manifesta o atitudine creatoare : elaborarea unei scrisori .Exista o multime de jocuri didactice si activitati creatoare . etc . lipsiti de entuziasm si au o atitudine rezervata fata de elevii creativi .

Sinectica a fost creata de psihologul american W. care sunt membri participanti . Poate fi utilizata cu succes la scoala ca modalitate de a obtine argumente pro si contra unei alternative de actiune . a sustinerii unui punct de vedere . Discutii. etc . Acesta metoda recurge cu precadere la patru tipuri de analogii : analogia directa . cifra 6 indicand numarul de membri ai grupului care emit 3 idei . Daca brainstorming-ul se bazeaza pe asociatiile libere de idei . Donald J. jurati . Metoda 6-3-5 este o metoda de grup . cat si in cadrul orelor educative ori in cercurile pe specialitati . In descrierea lui Sidney Parnes ( 1985 . sinectica presupune utilizarea metaforelor si a analogiilor . Grupul sinectic este format din 5-7 persoane de diferite profesii . cf. P.pp. va exista totusi un numar suficient de mare si variat de solutii pentru a avea de unde alege . Cel care defineste fundamentele procesului de rezolvare creativa a problemelor este Alex F. deoarece majoritatea problemelor nu sunt noi . Osborn . iar acestea sunt prelucrate fiecare de 5 persoane .panel sunt organizate si de posturile de televiziune .procesul de rezolvare creativa a problemelor parcurge sase etape : 12 . dar si a ascultarii opiniei celuilalt . Fiecare individ poate fi antrenat in directia dezvoltarii unei atitudini deschise fata de situatiile cu care se confrunta . 1996 . Prin aceasta metoda se obtine o cantitate mare de idei . Fryer . in timp ce un auditoriu asculta in tacere si intervine prin mesaje scrise . Pentru a putea obtine participarea directa si personala a tuturor membrilor grupului la activitate . care urmeaza a discuta o problema timp de 6 minute ( de aici si denumirea metodei ) . Metoda rezolvarii creative a problemelor a fost formulata in mod explicit de J. a cautarii si analizarii cat mai multor solutii alternative si a descoperirii posibilitatilor de aplicare a solutiilor .individuale ca urmare a interactiunii membrilor intr-o situatie de grup . analogia personala . atat in cadrul orelor curente .Aceasta metoda are avantajul ca intr-un interval de timp relativ scurt este consultat un numar mare de persoane . Metoda Phillips 6-6 poate fi utilizata atunci cand avem de-a face cu grupuri mari de persoane . Tehnica asaltului de idei nu este indicata pentru orice fel de problema . se obtine o varietate de solutii si argumente si se obisnuiesc membrii grupului cu tehnica argumentarii . Ea se poate folosi si in scoala . Gordon . pentru stabilirea cauzelor unei situatii mai dificile din evolutia grupului . altele vor fi banale ori prea generale in raport cu problema pusa in discutie . Chiar daca unele din ele se vor repeta . Discutia – panel ( panel =. Gordon gaseste acest lucru necesar . experti ) este o metoda bazata pe utilizarea unui numar restrans de persoane ( 5-7 ) competente in tema ce urmeaza a fi discutata ( care formeaza juriul ) . de 6 persoane . Termenul inseamna a pune impreuna elemente diferite si aparent fara legatura intre ele . Phillips ( 1948 ) propune divizarea grupului mare in grupuri mai mici . Guilford dar o regasim si la altii . Programele consacrate insusirii strategiilor si tehnicilor de rezolvare creativa a problemelor pleaca de la ideea ca gasirea solutiilor nu este o incercare oarba . 106-108 ) . ci e nevoie de o focalizare a atentiei asupra diferitelor etape ale activitatii de rezolvare a problemelor pentru a se ajunge la o solutie optima . analogia simbolica si analogia fantastica .

tablouri .de tip problematic – elevilor li se cere sa formuleze cat mai multe intrebari cu privire la notiuni cunoscute : apa . foc . . timp . fie de a-si pune intrebari ei insisi . utilitate . a provocarilor . referatul . scoala . O alta metoda nespecifica de stimulare a creativitatii este cea pe care T.1) Identificarea situatiei problematice – a zonelor de interes . .metode specifice .. Cosmovici arata ca . pentru a-si exprima si sustine cu argumente propriile pareri in legatura cu tema abordata. relaxati . Rezolvarea creativa a problemelor reprezinta o tehnica . desigur intr-un cadru organizat . a posibilitatilor si a oportunitatilor . Alte metode folosite pentru stimularea creativitatii ar fi : metoda piramidei (metoda bulgarelui de zapada ) . Cand ne jucam suntem dezinhibati . fie cadrului didactic . de fapt . fara o relatie anume cu un obiect de invatamant . portofoliul . un mod de lucru ce poate fi exersat in clasa si poate fi insusit cu usurinta de catre elevi . fezabilitate . unii altora intrebari . Acesta se poate organiza cu succes in invatamantul primar la toate disciplinele scolare ..de tip combinat – sarcina elevilor este de a realiza mici texte pornind de la un suport vizual. A. fara teama ca vor fi judecati . cat si cea critica . Se pot folosi mai des metoda invatarii prin descoperire sau metoda descoperirii dirijate .metode nespecifice . proiectul. elaborand un tablou cat mai clar al intregii situatii. Metodele specifice constau in stimularea elevilor pentru a pune intrebari cu privire la o tema legata de tema ce se preda .. in orice moment al lectiei . aer . 2 ) Colectarea datelor . eseul . Jocul pare cea mai simpla abordare a reeducarii creativitatii . sa combine si sa rearanjeze ideile intr-un alt mod . foarte des utilizata este jocul didactic . 5 ) Stabilirea solutiei – presupune . etc . aplicabilitate . . In aceasta etapa este solicitata atat gandirea productiva . Gandindu-se la metode . Amabile o numeste . elevii sunt solicitati sa realizeze un scurt text ( 7-10 enunturi ) cu un subiect foarte simplu : ghiozdan . etapa cea mai dificila a procesului de rezolvare creativa a problemelor . E important ca participantii sa produca o cantitate cat mai mare de idei . caracteristice unei discipline . metoda FRISCO . Interviul grupului creativ . Ea presupune atacarea problemei intr-un mod care sa ofere o noua perspectiva asupra acesteia . 4 ) Descoperirea ideii – este etapa de generare a cat mai multor idei pentru solutionarea problemei .de tip imaginativ – inventiv . 6 ) Realizarea ideilor – este etapa in care solutiile obtinute trebuie puse in practica. 3 ) Formularea problemei – este . Panoul marilor idei trasnite “.e o etapa in care participantii identifica si aduna informatiile necesare . jocul este o asimilare a realitatii la 13 . O alta metoda . probabil . In cadrul clasei se pot aplica urmatoarele categorii de probe ale metodelor nespecifice . metoda studiului de caz . pentru stimularea creativitatii in mediul scolar exista : . Jean Piajet spunea ca . selectate din literatura de specialitate : . adica avem exact starea necesara activarii creativitatii . copac . Aceste criterii pot fi legate de : costuri . etc . metoda Gordon . stabilirea criteriilor pentru evaluarea solutiilor obtinute . benzi desenate .

ci o faclie pe care s-o aprinzi astfel incat . Procesul de invatamant trebuie sa devina o resposabilitate asumata in mod constient si cu placere . mi-i inchipuiesc ca pe o sala intunecata . Oamenii invatati . O influenta deosebita o are numai jocul organizat . disciplinei ..…Iubirea mea e jocul . trec prin intunericul salii si ies prin cealalta . cu pereti si oglinzi . Jocurile sunt numeroase si incorporate in activitatea didactica imprima acesteia un caracter mai viu .activitatea proprie . sa evite momentele de monotonie . are spirit de observatie dezvoltat . Cand ai descoperit-o ii simti gustul si ai nevoie de ea ca de aer . surpriza ) . Plutarh spunea : .. are gandire divergenta . sa dezvolte spiritul de observatie . Dezvoltarea gandirii creatoare prin intermediul jocului impune o pregatire foarte serioasa . Dinamica extraordinara in domeniul activitatii umane . invatatorul trebuie sa aleaga jocurile didactice potrivit obiectivelor urmarite . Elevul care are un comportament creativ se implica activ in procesul de invatare . pe care dascalul il urmareste atent. dar fara talent propriu . elaboreaza produse intelectuale si materiale originale . sa urmareasca comportamentul elevilor . cu o usa de intrare si una de iesire Ideile straine intra printr-o usa . Manuscrisul 2289 ) Educarea gandirii creatoare a elevilor este o preocupare generata nu de o moda didactica . sa lumineze cu lumina proprie “ . competitia . ce petrecere gasesc ! “ ( Mihai Eminescu . particularitatilor clasei . gandeste critic . Observand efectul pozitiv asupra motivatiei de invatare . Si dascalul ar trebui sa stie un lucru : capul copilului nu este un vas pe care sa-l umpli . CAPITOLUL II in etapa actuala Importanta teoretica si practica a creativitatii . mai tarziu . dar ce societate . interese dezvoltate . singure si reci . mai atragator . in materie de joc . imaginativa . uneori participand in mod direct intervenind atunci cand e nevoie . are o atitudine activa in fata dificultatilor . ci de insasi necesitatile timpului actual . jocul didactic poate fi folosit cu succes in cadrul procesului instructiv – educativ . Ca sa poata realiza efectele multiple ale jocului didactic . Creativitatea se invata de cand incepi sa o descoperi si apoi toata viata . cu dezvoltari ale stiintei si tehnicii . sa imprime un ritm jocului . Improvizatia bazata pe inspiratia de moment . rade copilul . descopera solutii personale la diferite probleme .De afara vin toate ideile reci si indiferente . sa stimuleze initiativa si inventivitatea . aducand varietate si o stare de buna dispozitie . indiferente .Capul unui om talentat e ca o sala luminata . cu aparitii de noi 14 . intrecerea . oferindu-i acestei activitati alimentatia necesara si transformand realul in functie de multiplele trebuinte ale Eu-lui “ . Jocul stimuleaza si modeleaza procesul afectiv – motivational . atitudine pozitiva fata de un risc rezonabil . este la fel de daunatoare ca si un experiment de laborator facut la intamplare . adica purtatorii stiintei moarte . sa mentina atmosfera . Prin joc se motiveaza participarea activa a elevilor la activitate ( miscarea .

In 1989 . pe de o parte si depasirea esecului pe de alta parte . Teresa Amabile a publicat cartea . in anul 1993 . rapid adaptabili unei societati in continuu progres.In prezent .Creativitatea ca mod de viata “ in care a propus mai multe metode ce au pus accentul pe complexitatea modului in care unii factori de personalitate . sub indrumarea atenta si permanenta a invatatorului .omului de tip nou . plina de controverse si incertitudini .. informatiilor . In concluzie . priceperilor si deprinderilor . a omului cu calitati sedimentare si cu simtul datoriei . unii specialisti ai domeniului . Unii autori care fac stiinta la nivel de popularizare sugereaza faptul ca-ti poti aranja intreaga viata astfel incat ea sa fie o . dar si de anumite trasaturi de personalitate .. Aceste deziderate ale scolii se inscriu in directiile pedagogiei postmoderniste . Eficienta scolarului mic depinde nu numai de capacitatea de asimilare a cunostintelor. rigida . 1989 ).. se fac pasi 15 . se prezinta ca obiective educationale de mare complexitate in etapa actuala de dezvoltare a teoriei si practicii pedagogice .directii ale cercetarii .colectie” de creatii alimentate de pasiune si conduse de viziune ( Fritz . instituite la UNESCO . La intrarea in scoala . priceperi si deprinderi .. Creativitatea .aurului cenusiu “ . Creativitatea si educarea ei reprezinta azi o mare si frumoasa provocare pentru toate domeniile de activitate . reclama oameni creatori . sa le respinga pe cele irelevante sau false . subliniate la nivel mondial . se pot combina pentru a determina o persoana sa indeplineasca o sarcina intr-un mod mai mult sau mai putin creativ . dezvoltarea la maxim a potentialului individual de la cele mai fragede varste . Pana in anii 1980 cercetarea asupra creativitatii a pus foarte mult accentul pe identificarea tipurilor de personalitati creatoare si pe organizarea de cursuri care sa predea tehnici de gandire creatoare . etc. in particular de imaginatia lui . printre cele mai confuze si mai gresit folosite concepte in cadrul studiului comportamentului uman” ( Child .Fara imaginatie este imposibila acumularea acelorasi cunostinte . Asigurarea succesului la invatatura al copiilor in functie de potentialul lor biologic si psihic . prin efortul depus atat de invatator cat si de elev . 1981 ). lipsita de suplete si mobilitate . Dar. Trebuie ca ei sa inteleaga cum se coreleaza anumite informatii . este inca o notiune nematurizata . cu stil eficient “ . Pentru a putea exista intr-o lume in schimbare . ei trebuie sa dea sens .. sa gandesca si sa invete in mod critic . este cu neputinta formarea personalitatii in ansamblu a elevilor . creativ si productiv . de mediu . Prioritatea fundamentala a invatamantului romanesc este acum realizarea . punerea in valoare a . in cadrul Comisiei Internationale asupra educatiei . sa le descopere sensul . Un alt manual de psihologie descrie creativitatea ca fiind . desi este cercetata de jumatate de secol . elevii nostri vor avea nevoie de capacitatea de a cerne informatiile si de a alege intre ceea ce este si ceea ce nu este important . copilul poseda o gandire concret-intuitiva . inca mai discuta faptul daca aceasta este intr-adevar o notiune stiintifica .

educarea si dezvoltarea creativitatii individuale prin metode si mijloace educationale . Se dezvolta astfel calitati superioare ale gandirii : fluiditatea . . . pentru ca invatatorul/institutorul sa actioneze in cunostinta de cauza prin cele mai eficiente modalitati psihopedagogice si metodice . invatarea creativa . si de a descoperi printre ele realitati noi .insemnati pentru educarea unei gandiri creatoare . Creativitatea constituie o problema fundamentala a intregului proces instructiv-educativ din clasele I-IV si nu numai . de la o grupa de varsta la alta .” Este nevoie asadar de un nou tip de invatare si anume . Creativitatea poate fi educata .( B. capacitate de a depasi anumite obstacole . Persoanele cu un pronuntat potential creativ sunt puternic motivate prin curiozitate . Modelul permanent este insusi cadrul didactic prin ceea ce face si concepe . atat in procesul didactic ( lectii ) cat si prin activitatile extradidactice . este ca nu exista copil dezvoltat normal intelectual sa nu fie inzestrat cu aceste capacitati intr-o masura mai mare sau mai mica . fiind un complex atitudinal . atat cea individuala . Activitatea creatoare presupune dezvoltarea tuturor proceselor intelectuale : spiritul de observatie . pentru munca noastra la catedra .IV . originalitatea . capacitatea proprie a spiritului omenesc de a depasi prezentul si faptele liniar constituite . memoria . imaginatia . si ca aceste capacitati sa nu poata fi restructurate functional sau optimizate pe calea unei influente educationale corespunzatoare . prin relatiile cu elevii si mai ales prin organizarea procesului instructiv. 16 .1. Calitatea esentiala prin care este definita creativitatea gandirii este . de a se exprima . ele dispun de anumite trasaturi caracteriale si volitionale : simt de raspundere . in sensul ca premisele ei native si sociale trebuie cunoscute inca de la o varsta frageda .descoperirea creativitatii individuale . se distribuie in mod diferentiat de la copil la copil .Ceea ce trebuie sa retinem . . sensibilitatea fata de probleme . dorinta de a realiza ceva deosebit . cat si la nivel de grup . in raport cu fiecare copil ..identificarea asemanarilor si deosebirilor dintre creativitate si inteligenta . Obiectivele cercetarii Obiectivele cercetarii de fata sunt urmatoarele : . in primul rand prin stimularea diferitilor factori care sunt implicati in desfasurarea ei si al asigurarii mediului favorabil necesar manifestarii tendintelor creatoare ale copiilor ..educativ la nivelul claselor I. o forma speciala a invatarii scolare . pe o gama larga de variabile . Invatarea creativa .Crearea unor situatii-problema in timpul invatarii atrage de la sine o gimnastica a gandirii in vederea gasirii de noi solutii pentru problema pusa . Haven ) CAPITOLUL III Obiectivele si metodologia cercetarii 3. flexibilitatea .Oamenii ar fi mult mai creativi daca li s-ar explica in ce consta de fapt creativitatea “. tendinta de a se impune . baraje psihologice . gandirea.

precum si incercarile originale de a gasi solutii variate de rezolvare a situatiilor problematice . creand o atmosfera permisiva elevilor . Media de varsta a elevilor a fost de 9.metoda statistica 4 ) Metode si tehnici de organizare a informatiei : . Metode utilizate 1 ) Metodele de cunoastere a individualitatii copiilor care se utilizeaza sunt : . comuna Bratca . judetul Bihor.3.tabele 17 .metoda interpretativa . Lotul B a cuprins 8 subiecti considerati de mine .. . proveniti din cadrul Liceului Teoretic Bratca .analiza psihologica de dezvoltare a capacitatilor creatoare a elevilor 2 ) Metode de cunoatere a individualitatii copiilor in care se solicita colaborarea persoanei : . .analiza produselor activitatii elevilor . Ipoteza studiului Pornind de la datele din literatura de specialitate .testele psihologice aplicate folosite in prelucrarea informatiei 3 ) Metode folosite in prelucrarea informatiei : . mijloace si tehnici diverse . avand varsta cuprinsa intre 10 si 11 ani .2.de nivel mediu “ cu varste de 10 si 11 ani . Raportul pe sexe pentru lotul A a fost de 1 : 1. Lotul A a cuprins 7 subiecti considerati de mine .4. .3. se formuleaza urmatoarea ipoteza : Daca se utilizeaza in activitatea didactica metode . 34 ani .73 ( baieti : fete ) 3. Selectia subiectilor In cadrul experimentelor a fost utilizat un grup de elevi din invatamantul primar .observatia . ..59 ( baieti : fete ) Raportul pe sexe pentru lotul B a fost de 1 : 1.convorbirea . . se educa si se dezvolta capacitatile creatoare ale acestora . foarte buni “ cu varste de 10 si 11 ani . 3.intercorelatia psihologica dintre probe .

trou . stiinte ale naturii si desen . rea . Wallach si N. ca .strugurele .prima sarcina a constat in compunerea ( crearea ) unei probleme care sa se rezolve dupa un exercitiu dat : ( 232 + 475 ) x 4 . 3 a avut doua sarcini de rezolvat din partea subiectilor : . Perechile de notiuni folosite au fost : . zi . cuprinse in programa scolara . di . P. G. Intr-o lada sunt 54 kg. 1 subiectul trebuie sa gaseasca cat mai multe cuvinte formate din 1 . Meunier . Timpul de lucru pentru aceasta proba a fost de 15 minute . .la a doua sarcina subiectii au avut de formulat toate intrebarile posibile pentru a rezolva o problema . . 3 . Am aplicat cele 7 probe pentru a verifica nivelul de dezvoltare intelectuala al fiecarui elev . Al. . matematica . pere . A. ma .vaza de flori – ceasca .scoala – gradinita . Cercetarea a cuprins 7 probe . ga . folosind notiunile date pe fisa de lucru . Torrance . gra . ne . 4 sau 5 silabe . Intr-un cos sunt de 9 ori mai putine pere decat in lada .Binet arata faptul ca in compararea si definirea unor notiuni . reusita depinde atat de bogatia vocabularului cat si de aptitudinea de a exprima in cuvinte notiunea respectiva . Proba s-a aplicat individual . La aceasta proba timpul de lucru a fost de 15 minute .marul .avion – automobil . Pentru alcatuirea cuvintelor au fost date silabele : na .. Proba nr. tru . care au fost date spre rezolvare subiectilor . Continutul probelor a cuprins notiuni ( concepte ) din cadrul disciplinelor : limba si literatura romana . Conceptul dat a fost : . J. sa . Ce intrebari puteti formula pentru aceasta problema ? “ . 2 se refera la gasirea tuturor asemanarilor ( analogiilor ) posibile intre doua obiecte ( perechi de notiuni ) . 4 li se cere subiectilor sa gaseasca intrebuintari cat mai neobisnuite pentru un concept dat . 2 . N. In proba nr. me . A. cat si prezenta creativitatii in activitatea didactica individuala . cat si teste specifice . Am folosit aici urmatoarele notiuni : caramida . bas .5.chitara – pian . Osborn . timpul de lucru fiind de 10 minute . In proba nr. impartit astfel : 10 minute pentru prima sarcina si 5 minute pentru a doua sarcina . Procedura utilizata In cadrul acestui proiect de cercetare am abordat atat teste de creativitate elaborate de E. create de mine la diferite discipline de invatamant . Kogan . Proba nr. mi . P. .3. aplicate individual celor 15 subiecti ( elevi in clasa a IV-a ) . Guilford . . 18 .

1 raspunsurile obtinute reies din urmatorul tabel : Tabel numarul 1 Numar de silabe folosite in alcatuirea cuvintelor 1. .fisa nr. Am aplicat trei seturi de fise la aceasta proba . flexibilitate si originalitate . Ce se poate face cu …. In proba nr. 4. Timp de lucru : 15 minute pentru fiecare fisa . care s-a desfasurat individual pe fise de lucru .. iarna .Am folosit notiunile : . Analiza si interpretarea rezultatelor Pentru proba nr. sub enuntarea verbala . Proba nr. . s-a gandit . alba . Proba nr. 2 . .apa . dupa cum urmeaza : .? ( o caramida . Aplicand aceasta proba am putut verifica toti cei trei factori ai creativitatii : fluiditate . 3 . apa . umbrela . Exemplele folosite sunt : . spiridus ..enumera toate obiectele sau lucrurile care pot zbura .enumera tot ce e dulce . 5 se refera la crearea unui text pe baza unor cuvinte de sprijin si gasirea unui titlu potrivit pentru acesta . Fluiditate raspunsuri obtinute pe fise slaba pronun individuale tata 7 128 22 1 1 9 2 8 14 14 6 13 7 1 1 Nu mar subi ecti 15 15 15 15 15 19 2. 3.fisa nr.. 5. brad .desene nonfigurative “ ..enumera toate produsele lactate . copiilor . Timpul de lucru a fost de 10 minute .Ce poti desena dintr-o linie curba deschisa ? “. 2. 3.Ce poti desen pornind de la un punct ? “ . Pentru aceasta proba timpul de lucru a fost de 15 minute . gheata .enumera cat mai multe obiecte de culoare alba .. floare . Total 1.enumera toate obiectele care fac zgomot . Subiectii au avut la dispozitie 25’ minute pentru aceasta proba . o floare .. a plecat .Ce poti desena dintr-un oval ? “ . mos “ . o haina .fisa nr. 6 subiectul trebuie sa gaseasca un numar cat mai mare de solutii pentru fiecare concept prezentat .6.. Flexibilitate Verba La 7 10 12 1 1 Seman tica 8 5 3 14 14 15 15 15 15 15 Numar 3. subi Originalitate ecti in raspunsuri Da 4 3 5 1 1 Nu 11 12 10 14 14 15 15 15 15 15 Numar subiect i . . o umbrela ) . haina . 1 ..cadouri .. 7 a constat in .

Analizand din punct de vedere psihopedagogic aceasta proba . au corzi . cresc in livada noastra si se coc mai repede daca le mangai .R. sunt facute din acelasi material . gradinareasa “ si .9 subiecti prezinta flexibilitate verbala si semantica evidenta .2 subiecti sunt originali in raspunsuri .foarte bine “ nu gaseste nici un raspuns . da urmatoarele solutii : . la alcatuirea cuvintelor dintr-o singura silaba C.marul) subiectul B.Sunt fructe .gama “) .2. le mananca oamenii si animalele . raspunsurile copiilor sunt urmatoarele : .. 3 . in ele isi fac locuinta viermisorii ..Dupa cum arata tabelul de mai sus exista un numar mai restrans de subiecti care dispun de o pronuntata fluiditate verbala .. dar nu prezinta flexibilitate in gandire ...4 subiecti au o fluiditate verbala pronuntata . . Se stie ca la scolarii mici creatia( ca proces mintal declansat si sustinut de creativitate ) se materializeaza in performantele pe care le ating copiii in privinta cunoasterii progresive a mediului inconjurator si in modul in care ei singuri isi rezolva situatiile aparute in propria gandire intre cunoscut si necunoscut . aptitudinea creativa de a produce idei .A. dar nu si de flexibilitate . respectiv cinci silabe ( subiectul C. gasind interpretari neobisnuite . salate si bauturi . sunt dulci .game” si . concepte . dar incorect . in timp ce un alt subiect incadrat in categoria celor cu . se folosesc la prajituri .. In ceea ce priveste proba nr.care a fost incadrat de mine ca fiind un elev de nivel mediu gaseste pentru aceasta categorie doua cuvinte cu inteles de sine statator : . In continuare . pot fi folosite ca si piese de ornament in locuinta . am putut observa ca majoritatea subiectilor s-au limitat in a da solutii variate doar la cuvintele formate din doua silabe .4 subiecti nu au reusit sa compuna problema . datorita usurintei cu care au inlocuit silabele ( exemplu : . . .zi . voi comenta cateva raspunsuri date de subiecti la proba nr. Astfel ca .1 subiect a compus problema ..Amandoua sunt instrumente muzicale .” Acestea sunt interpretari in care este evidenta autoexprimarea afectiva . Prezentand in continuare rezultatele generale ale acestei probe cu cele 5 exercitii incluse si tinand seama de componentele creativitatii – fluiditate . rezultatele pentru exercitiul 1 al acesteia sunt urmatoarele : .magazine “) .in timp ce doar unul din ei gaseste cuvinte din patru . C.. ce nu apartin aceleiasi clase de notiuni . .La exercitiul nr. subiectul T.5 din aceasta proba ( strugurele. flexibilitate si originalitate – statistic. nu le poti cumpara pentru ca sunt scumpe si scot un sunet care te linisteste . rea “ . raspunde la al doilea exercitiu din proba nr. D. 20 . 2 : . la amandoua se canta . De pilda . gaseste urmatoarele raspunsuri : .” Din raspunsurile gasite de el se poate spune ca . subiectul da dovada atat de flexibilitate cat si de originalitate deoarece isi imagineaza asemanari iesite din comun intre cele doua concepte date . sunt fiinte deoarece plang cand muscam din ele . pot fi folosite ca ornament .

5. materiale de constuctii . dulciuri . sa speli masina .. de cunostintele insusite anterior de catre acestia .” . Intr-o luna . F. D. Din cei 15 subiecti doar 4 nu au reusit sa formuleze cele cinci intrebari posibile pentru ca problema sa se poata rezolva . La o fabrica de ciocolata se face un transport de 232 ciocolati cu lapte si 475 ciocolati cu alune pe saptamana . sa stergi parchetul . Datele obtinute la proba nr. 2.. fructe . Se stie ca rezolvarea si compunerea de probleme ofera terenul cel mai fertil din domeniul activitatilor matematice pentru cultivarea si educarea creativitatii si a inventivitatii .. ca intr-un adevarat brainstorming . trebuie sa se tina cont si de posibilitatile elevilor . subiecti 15 15 15 15 15 Originalitate Nr.semantila ca 13 2 10 5 8 7 10 5 11 4 Nr. 2 subiecti manifestand originalitate in formularea acesteia . Sa bei . 4 sunt consemnate in urmatorul tabel : Tabel numarul 2 : Exerciti ile propuse 1. iar Irina a colectionat 475 timbre. La exercitiul 2 al probei . raspunsurile au venit cu usurinta .Astfel ca . Apa se foloseste la irigatii . Cate timbre au colectionat fetele intr-o luna ? Cate timbre vor avea dupa patru luni ? “ . subiDa Nu ecti 2 13 15 4 11 15 4 11 15 3 12 15 1 14 15 Actiunea mea educativa referitor la aceasta proba a fost organizata si orientata spre dezvoltarea aptitudinilor creative innascute. Total raspunsu ri 89 147 131 97 72 Fluiditate slaba pronun tata 12 3 4 11 5 10 9 6 10 5 Nr.Gabriela a colectionat 232 timbre .Unii subiecti s-au limitat in a emite raspunsuri strict uzuale referitor la conceptele date . Elaborarea unei probleme cu text pe baza unei scheme grafice reprezinta un efort de analiza si sinteza logica a situatiei date . : . sa prepari o limonada . : . in acelasi timp . 4.etc . la producerea 21 .Originalitatea si flexibilitatea gandirii reies foarte clar si din formularea data de subiectul C.D. sa faci mancare . la al doilea exercitiu al acestei probe( ce poti face cu apa ?) subiectul A. elevii s-au folosit de notiuni diverse : animale . acestia intra in procesul muncii intelectuale din curiozitatea de a descoperi noi cai de rezolvare a problemelor si din dorinta de autoafirmare . sa te joci cu ea . in timp ce un alt subiect care atesta o pronuntata flexibilitate semantica si verbala ne ofera un numar mare de categorii de idei privind intrebuintarile apei : . Iata problema creata de subiectul P.10 subiecti au reusit sa creeze corect textul problemei .. subiect i 15 15 15 15 15 Flexibilitate verba.In compunerea textului . Cate ciocolati s-au adus in 4 saptamani ? “ Se poate observa cu usurinta faptul ca activitatea de compunere a unor probleme dezvolta gandirea independenta si implicit creativitatea .. sa te speli pe maini . raspunde:.Analizand raspunsurile date de copii am ajuns la concluzia ca atunci cand se comunica liber cu toti elevii . 3.

.Sa o tii sa nu te ploua . gandindu-se cum va reusi si in acest an sa imparta cadouri tuturor copiilor.Indiferent cat de multa imaginatie creatoare poseda un elev . deoarece subiectul trece de la o clasa la alta de idei . am putut observa ca .curentului electric .Mosule. a flexibilitatii si originalitatii in gandire a elevului care a creat-o .. Vazand furia Iernii. Zana Iarna a anuntat ca vine in seara asta! Cum vei calatori? . sa nu iti bata soarele in ochi . fie o zi obisnuita din viata lor . activitatea sa de creatie este un esec deoarece el nu reuseste sa-si astearna ideile pe hartie intr-un mod corect si coerent . sa o folosesti ca si cort .Aceste interpretari atesta . mi-am dat seama ca majoritatea au descris fie ajunul Craciunului . dati-i zor.a pus pe impartit flori de gheata pe geamurile aburite ale oamenilor. poti face un vapor .. la ceai si cafea . cand toti il asteapta pe Mos Craciun . sa terminati de impachetat! Spre seara. poti sa zbori cu ea cand e vant .Un spiridus iese grabit si pare ingrijorat.Ajutata de Viscol. la constructia unei case de gheata . Dintr-o incapere alaturata se aud glasuri vesele. etc “. poti dansa cu ea . la hranirea animalelor . la producerea aburilor . elevii care intampina greutati in exprimarea orala . dand dovada si de .Am sa ma pragatesc din timp pentru a nu avea necazuri. In ajun E ajunul Craciunului.Rezultatele au fost urmatoarele dupa cum reiese din tabelul numarul 3 : Tabelul numarul 3 : Numar subiecti 15 Fluiditate Flexibilitate Originalitate slaba pronuntata verbala semantica da nu 3 12 10 5 2 13 Din lucrarile create de copii . : . Analizand textele pe care le-au creat elevii in cadrul acestei probe . datorita fluiditatii ideilor . 22 . cu mantia ei alba. zise mosul linistit. imaginandu-si utilizari neobisnuite ale umbrelei . La proba nr. care au un vocabular sarac pentru nivelul lor de varsta nu se descurca in activitatea de compozitie . a pus stapanire peste intreg satul.Redau in randurile care urmeaza textul compus de subiectul T. fac terasa la papusi . la igiena corporala .C. stralucitoare.. si flexibilitate semantica .Renii il asteptau cu sania plina de daruri.O singura lucrare mi-a atras atentia intr-un mod deosebit . 5 copiii au avut de creat un text pe baza unor cuvinte de sprijin dupa care trebuiau sa-i gaseasca un titlu potrivit .originalitate “. este mediul de viata al pestilor .” Ilustrez in continuare solutiile date de un alt subiect la exercitiul numarul 5 al aceleiasi probe ( ce poti face cu o umbrela ? ) : . poti face un peisaj uitandu-te la ea . femeile in varsta o pot face bastonas de umblat . Mos Craciun sta intr-un fotoliu. aceasta s. pe langa fluxul mare de idei . Iarna. Mos Craciun s-a gandit sa porneasca din timp la drum pentru a nu intarzia. In casuta lui. la cresterea roadelor pamantului . la transportul cu vaporul .Pana atunci .

hartia . raspunde : . dupa cum reiese din tabelul numarul 5 : Tabelul numarul 5 : 23 .Fluiditate sla ba 3 5 7 6 7 Pronu ntata 12 10 8 9 8 Numar subiecti 15 15 15 15 15 2. etc .. sageata . astfel ca din interpretarea grafica individuala a fisei numarul 1 s-au obtinut urmatoarele variante . in varsta de 10 ani . L.Aceste interpretari evidentiaza gandirea divergenta a subiectului nostru .Asemenea raspunsuri am obtinut si de la subiectul B. pupicul parintilor . sfecla . bomboanele .“ ( vezi anexa ) Copiii au valorificat experienta acumulata in cadrul disciplinelor de invatamant . 7 am folosit trei modele de fise cu desene nonfigurative pe care le-am supus .. si tot la acelasi concept subiectul C. usa . Pentru proba nr. mierea . intrerupator . sucul . bebelusii .Ce fericiti vor fi copiii cand se vor trezi si vor afla sub brad cadourile la care au visat un an intreg ! ‘’. pasarile . globuri . omul de zapada . prajiturile . cladire . De exemplu la conceptul . ghiocelul .. vata . D. zapada . Enumera tot ce e dulce “ . faina ..”Raspunsurile reprezinta adevarate interpretari verbale originale . care la exercitiul numarul 3 (. raspunde : . crinul . racheta . cu flexibilitate si originalitate in gandire . parasuta . enumera obiectele care fac zgomot “) a raspuns : . orezul . libelula . bradul . G.. .etc “. dar nu si de flexibilitate. exista un numar destul de mare de subiecti care dispun de o pronuntata fluiditate verbala . D. barba mosului . par . hartie . vinul . etc “ . avionul . farfuria zburatoare . clopotel . Analizand din punct de vedere psihopedagogic solutiile date de unul din subiectii incadrati la nivel superior ..Flexibilitate Verbala 11 7 9 10 8 Seman -tica 4 8 6 5 7 Numar subiecti 15 15 15 15 15 3. frunzele copacilor . rochia de mireasa .Originalitate da nu 5 2 3 4 1 10 13 12 11 14 Numar subiecti 15 15 15 15 15 Dupa cum ilustreaza tabelul de mai sus . in varsta de 11 ani raspunde : . fructele . radiera” . deoarece ideile nu apartin aceleiasi clase de obiecte . umbrela . tricou . la conceptul numarul 4 . butelia cand explodeaza . masina . buzele unei fete . varul .. cu o deosebita flexibilitate semantica .interpretarii grafice .. ciocolata .enumera toate obiectele de culoare alba “ elevul C. I. La proba nr. muntii . balonul . ursul polar . 6 raspunsurile se afla in urmatorul tabel : Tabel numarul 4 : Exercitiile Total propuse raspunsuri subiectilor obtinute pe fise 1 260 2 99 3 156 4 144 5 65 1.

casnice din gospoda rie Oglinda Becuri Tablou Tava Ceas Farfurie Total teme Teme Total neobisteme nuite . predominand elemente din mediul inconjurator si din natura . Mijloace Total subiecti de teme locomotie Natura.plan Total te si teme animale Obiecte tehnice. Analizand si interpretand fisa numarul 2 ( Ce poti desena pornind de la un punct ? ) . Se poate observa orientarea micilor scolari spre o viata fericita . Cu siguranta mediul ambiant . iar 40 de posibilitati au ramas nerealizate de catre subiecti . pentru prima fisa s-au realizat in tematica de mai sus un numar de 200 de interpretari grafice originale . s-au realizat 24 . la care invatatorul nu poate fi decat satisfacut de potentialul creativ de care dau dovada acesti elevi . aflat in continua schimbare . Sunt evidente experienta de viata a elevilor si motivatia spre unele obiecte din mediul casnic si din gospodarie . asa cum sunt ilustrate si in tabelul de mai sus . originale . am putut observa ca tot din 240 posibilitati de interpretare . apoi diverse teme neobisnuite . ca apoi sa urmeze mijloacele de locomotie . pune in fata copiilor cautari si exprimari neobisnuite ale realitatii .Nr. originale Roti Cauciucuri Carucior pentru papusi Bicicleta Volan Tractor 15 7 1 1 5 10 4 Flori Soare Ursuleti Buburuze Fluturi Cap de pisica Cap de cocos Oi Frunze Pomi Pesti Mere Caise Arici Albine Broasca Dovleac 11 9 3 7 5 2 1 5 1 4 2 9 5 1 1 2 1 4 4 2 7 4 4 Robot Cort Minge Sticla Jucarie Capita de fan Martisor Paleta Inel Om Chipuri de om Clopot Glob Bomboa na Ou decorat Semn de circulatie Cercei Balon 1 1 3 2 2 2 1 2 1 7 15 1 10 3 11 3 4 9 78 Total : 28 69 25 Din 240 de posibilitati ( 16 variante ori 15 subiecti ) .

interpretarile grafice au fost urmatoarele : Tabelul numarul 6 : Numar subiecti Teme realizate Total teme Chip de om 3 Barca 1 Tava cu fructe 4 Cos 2 Cap de animal 1 Gura 1 Om de zapada 1 Banana 1 Pod de linie ferata peste Dunare 1 15 Aceasta fisa a fost realizata de catre toti elevii . Informatiile privind educarea capacitatilor creatoare la elevi . iar interpretarile diverse obtinute de acestia reflecta prezenta flexibilitatii plastice dar si a originalitatii copiilor in elaborarea acestor produse destul de dificile pentru varsta lor . Numarul posibilitatilor neinterpretate de ei este relativ mic : 7 nerealizari la 15 subiecti participanti . La un numar destul de mare de subiecti este evidenta flexibilitatea plastica. atitudine de joc .233 teme . nesilit . Elevii care au constituit esantionul cercetarii mele au dovedit o vie imaginatie . iar obiectele realizate de ei apartin unor categorii de clase diferite . 25 . o mare flexibilitate in gandire si intuitie . urmand elementele din mediul incojurator si natura ( 56 ) si mai apoi diverse teme care mai de care mai originale ( 47 ) . obligatia invatatorilor constand in a lasa copilul liber . Si de aceasta data este evident spiritul inovator de prelucrare si elaborare intelectuala a cunostintelor cognitive acumulate in scoala si nu numai . libertate maxima in asocierea ideilor si nu in ultimul rand originalitate in gasirea de solutii . si de valorificarea creatoare a acestei individualitati a copiilor in mod deliberat si constient . CONCLUZII Activitatea creativa este una dintre cele mai mari provocari ale vietii si implicit atrage dupa sine cele mai mari recompense . predominand mai intai diverse obiecte din rechizitele scolarilor ( 62 ) . In ceea ce priveste fisa numarul 3 ( Ce poti desena dintr-o linie curba deschisa ) .Rezultatele pozitive obtinute releva faptul ca elevii poseda aptitudini creative . simt al umorului . sa-si exprime prin desen experienta personala caracteristica nivelului lui de dezvoltare . m-au facut sa aplic metode si tehnici didactice adecvate pentru a stimula gandirea divergenta a micilor scolari lasandu-le cale libera de a gasi raspunsuri la problemele propuse .

spontaneitatea . In domeniul verbal creatia impune stapanirea limbii ca instrument de cunoastere si de comunicare . prin diferite probe . as putea spune ca . dorintele . stimuleaza potentialul creativ al copiilor . Din aceasta experienta am observat ca scolarul mic dispune de un potential creativ care integreaza experienta cognitiva . . diminuandu-se astfel flexibilitatea si originalitatea . in desen si in activitatile de comunicare . dar si caracteristicile aptitudinal-volitive . analogica .initiativa personala in procesul educatiei . de independenta . . Aprecierile pozitive pe tot parcursul activitatilor desfasurate .. Atat metodele . gandire divergenta . nu ajunge la ceva cu valoare sociala deoarece capacitatile sale intelectuale si deprinderile plastice nu sunt suficient dezvoltate . cat si cea creativa . S-au evidentiat in mod deosebit 5 copii cu un potential creativ deosebit de cel al majoritatii. mecanisme informational-operationale declansate si sustinute de trebuintele de cunoastere.Prin desen .De aceea am apreciat pozitiv raspunsurile originale . .stimularea copilului de ambianta sa sociala . de investigare a realitatii . . flexibilitatea pe plan verbal . Modul in care am realizat aprecierea rezultatelor obtinute a influentat conduita emotiva a elevilor .dreptul la esec ( dar si sustinerea lui sa-l depaseasca ). m-au incurajat sa abordez in continuare procesul instructiv-educativ din perspectiva stimularii potentialului creativ al copiilor . dar si nivelul general al clasei . Analiza individuala . mai ales solutiile noi . in joc . Aplicand diferite probe in cadrul acestui proiect de cercetare . trairile afective care stau la baza combinarilor creative . de rezolvare de probleme . A. conduita participativa . de autoexprimare . au determinat stari afective tonifiante .urmarirea creatiei de calitate si nu doar a performantei . . originalitate . .autoinvatarea . Pe parcursul derularii probelor am incurajat . 26 . neobisnuite .incurajarea demersurilor sale imaginative . am laudat permanent participarea elevilor . puzzle “ ( Baban .o buna imagine de sine .In scopul maximizarii potentialului creativ in scoala e necesar sa fie inteleasa natura de tip . se inhiba . copilul se demoralizeaza . exprimarea libera a propriilor opinii . de atitudinea cognitiva care incepe sa se cristalizeze . dar si mobilizarea subiectilor in rezolvarea sarcinilor . . Acestia . realizate individual .acordarea unei largi libertati individuale . Produsele elevilor exprima nevoile . Am considerat ca daca raman indiferenta . originalitatea in gandire . . mi-au prezentat fiecare copil intr-o alta lumina . in timp ce strategiile creative pun accentul pe spontaneitate . flexibilitatea plastica . Prin intermediul acestui proiect de cercetare am investigat fluiditatea . principalele conditii care favorizeaza creativitatea elevilor sunt : . copilul reflecta selectiv si subiectiv realitatea .Strategiile euristice il implica pe copil in activitatea de descoperire . Disponibilitatile creative ale scolarilor sa manifesta in expresiile si conduitele emotionale . cu potentialul lui imaginativ cu interesele cognitive .2001 ) a procesului creativ . dar si cea globala a raspunsurilor copiilor la cele sapte probe . cat si mijloacele didactice folosite in cadrul activitatilor .

de teama chiar . a capacitatilor de comunicare orala si scrisa . care nu mai este doar un transmitator de cunostinte . ci organizatorul si inlesnitorul procesului de invatare si de exersare a creativitatii elevilor . Bucuresti 27 . in practica pedagogica . Editura Dacia . Creativitatea ca mod de viata . care sa. de invatare. E.Teorii ale dezvoltarii copilului . Cluj-Napoca Binet . de realizare a unor produse originale . aceasta reprezinta o adevarata provocare pentru invatator .elibereze de o anumita stare tensionata .Lectia ramane procesul de creatie prin care invatatorul modeleaza personalitati originale .Educatia Stiinta si Tehnica. incepand cu descoperirea si cunoasterea grupului de elevi si continuand cu adaptarea demersului didactic la particularitatile de varsta ale clasei si ale fiecarui elev in parte . atmosfera care sa incurajeze comunicarea .2002 . de receptare a mesajului oral si scris . .D. utilizarea unor strategii didactice interactive . A. prin exersare . Dezvoltarea creativitatii elevilor in vederea obtinerii performantelor presupune o schimbare de paradigma . E. conlucrarea . cu suport creativ .). BIBLIOGRAFIE : Amabile. promavarea invatarii prin colaborare .M. Invatarea scolara .. creativitatea stimulata prin cultivarea diversitatii de opinii si experiente . formularea de intrebari de catre elevi . tactul pedagogic . . ( coord. 2006 . 1997 . care pun elevii in situatii concrete de comunicare . Editura Universitatii Emanuel .P.Bucuresti Bonchis .E.Aici isi arata el adevarata maiestrie . Ideile moderne despre copii . consultarea . bazata pe : trecerea de la predarea cu scop de asimilare si reproducere la invatarea centrata pe elev . Oradea Bonchis . ca modalitate optima de realizare a cunoasterii si de dezvoltare . . creative . T.Pentru aceasta este necesara crearea unei atmosfere permisive participarii afective ale elevilor la procesul invatarii . de rezolvare a unor probleme . sporirea responsabilitatilor in asumarea unor opinii . 1975 . ca baza a dobandirii independentei si autonomiei personale . este sustinuta cu argumente logice .

. C. E. D. Editura Polirom . I. Editura Augusta . . Editura Polirom . Bucuresti Planchard . E. Cluj-Napoca Rawilson. A. Mihaela Roco .D.Metode de abordare clinica . 1996 . Stimularea creativitatii elevilor in procesul de invatamant . .. . . . Bucuresti Torrance . M.S. Editura Enciclopedica Romana . Educarea capacitatilor creatoare in procesul de invatamant . .D. Bucuresti Cosmovici . 1981 .M.(coord. A. Psihologia generala . Miniapolis University of Minnesota Press Zlate . 2002 . E. Education and the Creative Potential . . Bucuresti Popescu-Neveanu . Bucuresti Munteanu . 1979 . 1972 . Editura Militara Cerghit . . A. Creativitatea generala si specifica .P.Radu. C. I.D..Capalneanu . Adrian Onofrei . . 1998 .. Metodologie psihologica si analiza datelor . . Psihologia educatiei . Al. 1997 . Creativitatea elevilor . E. in Revista de pedagogie . P. Iasi Dafinoiu .D. Surdu . Editura Polirom . Bucuresti Ionescu. E. . I. Iasi Garboveanu.I.Cretu . Gandire creativa si brainstorming . Gr.E.P. Metode de invatamant . . Editura Victor . P. Incursiuni in creatologie . Iasi Rosca . E.G. Gr. 1993 . 2004 . Psihopedagogie . . . Iasi Stoica .Editura Polirom . Observatia si interviul . Victoria Negoescu . Personalitatea. Editura Polirom . . . . Editura Academiei R.D. Modalitati de investigare psihopedagogica . 1981 . Iasi Cojocaru . E. Creativitatea . .Bucuresti Guilford . . . Stimularea creativitatii elevilor in procesul de invatamant . I. E. J. nr. Inteligenta si creativitate .M. .D. Editura Stiintifica si Enciclopedica . . Editura Polirom .in Psihologie-manual pentru clasa a X-a . E. 1981 . Creativitate si inovatie . 1994 . I.. Editura Sincron. Bucuresti Matei .D. ). Bucuresti Moraru .P. 1978 . 1993 . . Bucuresti Radu . L. 1999 .1975 . . A. 1984 . .P. Creativitate si inteligenta emotionala . Nicola . 2005 . Iasi 28 . Iasi Cucos . E.P.R. A. Bucuresti Roco .Editura Codecs . . . Bucuresti Rosca . Bucuresti Salavastru . C..P. Iacob . Psihologia mecanismelor cognitive . T. . Iasi Cosmovici .1963 . A. I. . . Editura Polirom . M. Psihologie scolara . Timisoara Nicola . Creativitatea . 2006 . M. 1972 .1998 .P.P.P. Psihologia creativitatii . 2004 .Zlate . Cercetarea in pedagogie . . Psihologia creativitatii . 1982 ..D. 2 Landau .. Educatie si limbaj . 1972. 1983 . Editura Polirom ..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful