Sunteți pe pagina 1din 17

3.

Creativitatea si dezvoltarea ei in scoala


3.1. Conceptul de creativitate si sensurile ei de baza
G.W. Allport, introduce termenul creativitate n psihologie pentru a desemna o formaiune de
personalitate.
- Prin creativitate se intelege capacitatea sau aptitudinea de a realiza ceva nou, original.
Creativitatea este, un complex proces, o complexa activitate psihica ce se finalizeaza intr-un anumit
produs, este capacitatea omului de a realiza noul, sub diferite forme: tehnica, teoretica, stiintifica, sociala,
artistica, de a releva aspecte deosebite, necunoscute ale realitatii, de a elabora cai si solutii originale de
rezolvare a poblemelor si a le exprima in forme personale inedite.
Al. Rosca defineste creativitatea ca un proces, care duce la un anumit produs, caracterizat prin
originalitatea sau noutatea si prin valoare sau utilitate pentru societate.
Dup, P.Popescu-Neveanu,, creativitatea presupune o dispoziie general a personalitii spre nou, o anumit
organizare a processelor psihice n sistem de personalitate(M.Rocco, 2001, p.
Creativitatea reprezint o structur psihic pe care coala prin intermediul procesului instructiv, e
chemat s o dezvolte, s o formeze.
Sensuri de baza
Creativitatea ca produs
-se ref. la caracterist. produsului: noutatea si originalitatea si valoarea, utilitatea lui sociala.
C. Ca proces
-viz. caracterul procesual al creativit., faptul ca ea se produce prin parcurgerea unor etape distincte
Creativit. ca potentialitate general umana
Creativit. ca dimensiune complexa a personalitatii
-c. Integreaza in sine intreaga personalit. Si activit. Psihica

Factorii creativitatii
La baza procesului creativ stau trei categorii de factori:
1.

factorii psihici
-factori cognitivi - intelectuali (aptitudinali)
-factori noncognitivi (motivatie, afectivitate, atitudini)

2.

factori sociali (culturali, educativi, mediu.socio-economic)

3.

factori biologici (diferenta de sex, de varsta)

Factorii cognitivi
n primul rnd trebuie spus c, n ce privete gndirea, specialitii opereazcu dou noiuni: gndirea
convergent i gndirea divergent
Gndirea convergent este o algoritmic, ce urmeaz nite pai prestabilii.
- presupune o concentrare strict asupra problemei i cutarea rspunsului corect, pe calea cea mai scurt i
mai uzual.
Gndirea divergent presupune o abordare mult mai liber; gndind divergent, o persoan va ncerca
rezolvarea unei probleme pe ci noi, neuzuale.
Gndirea divergent reunete mai muli factori i anume:
Sensiblit. fata de proble. este punctul de plecare a creatiei manifestandu-se in curiozit. stiintifica, atitud.
interogativa, in capacit. de a sesiza cu usurinta proble. esentiale si ,,neobisnuite, relatiile de dependenta
cauzala, contradicitiile cu ajut. spiritului de obs.
- se refer la capacitatea de a sesiza probleme acolo unde aparent el nu exista
Fluiditatea se referla posibilitatea de a da un numr ct mai mare de rspunsuri la o anumit problem.
Exist mai multe tipuri de fluiditate: verbal, ideaional, asociativ, expresional.
-f. vorbirii este exp. in bogatia vocabularului
-f. ideilor este capacit. de a emite intr-un timp limitata cat mai multe idei sau ipot. de rezolv. a unor
proble.
-f. asociativa este capac. de a asocia idei, cuvinte prin gasirea cat mai multor sinonime pt.un cuv. de a
completa texte, povestiri.

-f. expresiva se manif. in usurinta exprimarii


Flexibilitatea este considerat uneori drept principala component cognitiv a creativitii. Ea const n
capacitatea de restructurare, de redirecionare prompt a cursului gndirii, dac situaia o cere.
- de a schimba unghiurile de vedere, capacitatea de a opera usor, rapid.
Originalitatea desemneaz raritatea rspunsurilor i este destul de greu cuantificabil. Note maxime obin
aici rspunsurile cele mai rare i note minime rspunsurile cele mai frecvent ntlnite.
Elaborarea abilitatea de a produce efectiv soluii inedite.
Redefinirea presupune capacitatea de a utiliza un obiect sau doar o parte din acesta n alte scopuri dect
pentru care a fost el creat.
Imaginatia este o componenta importanta in procesul de creatie.
- Este capacitate omeneasc de a crea noi reprezentri sau idei pe baza percepiilor, reprezentrilor sau ideilor
acumulate anterior.
-

transforma si unifica imaginile ideile , ob. fi fen. intr-o noua semnificatie

Un factor import. al imag. creatoare este intuitia (consta in reorganiz. si sinteza rapida a exp. anterioare ,
in anticip. sau aparitia brusca a solutiei.

O forma sup. a imag. este ingeniozitatea, finalizata in gasirea unor solutii simple, surprinzatoare si
originale.

- Un alt factor al imag. este originalitatea, caracteriz. prin noutate, inventivitate, previziune, unicitate.
capacitatea de a produce idei si imagini noi, de a gasi solutii noi, neuzuale.
Procesul creatiei nu poate fi conceput fara aportul imaginatiei. Imaginatia este necesara fiecaruia dintre noi
in conditiile vietii obisnuite. Superioritatea imaginatiei consta in realizarea oricarui fel de combinatie,
construieste prototipuri, modele, realitati noi.
Un alt factor este memoria , deoarece ideile noi se baz. Pe infor. Acumulate in prealabil.In procesul de creatie
conteaza volumul cunostintelor si varietatea lor.
Factorii noncognitivi
Motivatiile superioare, niv. de aspiratie, vointa, interesele, trasaturile emotionale, sentimentele intelectuale, si
atitudinile corelate cu aptitudinile complexe (matem. stiintifice, tehnice), orienteaza si dinamizeaza
creativitatea.

Motivaia. Dintre tipurile cunoscute de motivaie, specialiti susin c cea mai favorabil creativitii este
motivaia intrinsec.
Motivaia intrinsec are trei aspecte principale: pasiunea (chiar obsesia); druirea o combinaie ntre munci
joaci concentrarea asupra activitii nsei (T. Amabile).
Motivele mai import. Ale creatiei sunt dorinta de a cunoaste, de a descoperi si inventa, de a rezolva
probleme, de a contribui la progresul social uman, nevoia de autorealizare, de satisfacere a unor trebuinte
materiale sau spirituale.
Caracterul. Acest factor, mai exact anumite componente ale sale influeneaz creativitatea. De exemplu pot
fi trsturi caracteristice ca: tenacitatea, perseverena, contiinciozitatea al cror rol apare ca evident de
exemplu n etapa elaborrii, cnd ideea creativ nu s-ar putea materializa n lipsa lor.
- Factorii caracteriale au un rol dinamizator
Temperamentul. Prerile n privina impactului structurii temperamentale asupra creativitii sunt relativ
neomogene. De exemplu Cattell susine ctipul introvertit este mai avantajat din punct de vedere al
creativitii, rezultate la care ajunge Mackinnon.
Aptitudinile speciale. n fiecare domeniu al creativitii se solicitanumite aptitudinii speciale. De exemplu
n domeniul creativitii tiinifice, aptitudinea matematic, cea tehnic sunt de mare importan.
n privina creativitii manifestate n domeniul didactic, o relevanspecial o are aptitudinea pedagogic.
n componena acestei aptitudini sunt implicai i factorii de natur ereditar, dar, nmare msuri factori ce
in de nvare.
Atitudinea interogativa, incred. in fortele proprii, tenacit., rabdarea, perseverenta, entuziasmul,
autoexigenta, angajarea si responsabilitaea sociala pun in val. capacit. creative.
In cadrul factorilor sociali se inscriu conditiile de mediu economico-social (nivelul de trai, conditiile de
viata, nivelul de educatie si cultura), scoala, mediul familial, mediul organizational., care asig. Form. Unor
personalit. Creative, permit libertatea creatiei
Factorii biologici se refera la varsta - care determina modificari importante ale capacitatii creative si ale
modalitatilor specifice de afirmare a creativitatii- si sex, in privinta acestui ultim factor trebuind evidentiat
faptul ca intre potentialul creativ al barbatilor si cel al femeilor nu s-au constatat, practic, diferente in cadrul
acelorasi categorii de varsta.

Etapele procesului creator (faze)


Procesul creator parcurge urmatoarele patru etape:
Pregatirea consta in investigarea multilaterala a problemei date, in familiarizarea cu natura problemei
si cu metode de rezolvare adecvate. Buna ei desfasurare depinde de creator, de constiinciozitatea cu care el se
ocupa de respectiva problema.
-cuprinde sesizarea si punerea problemei, documentarea, culegerea , analiza si interpretarea materialului
faptic cu ajut. Unor metode si tehnici de cercetare.
-formularea ipotezei si conceprea ideilor prototip
Se pot diferentia patru subetape :
1)Sesizarea problemei implica participarea acelor aptitudini speciale denumite: sensibilitatea la probleme,
capacitatea de apercepe situatiile problema, de a sesiza deficientele intr-o anumita structura.
2)Subetapa analitica: problema odata sesizata devine obiectul unei minutioase analize; imprecisa la inceput,
situatia problema este intelectualizata si formulata in termeni clari.
3)Subetapa de acumulare: dupa ce problema a fost clar definita, incepe strangera informatiei contingente cu
solutionarea ei; cantitatea si natura materialului acumulat depind de abilitatiile de evaluare si de selectie, de
perceptia si atentia creatorului.
4)Subetapa operationala: dupa ce problema a fost formulata, incepe activitatea, de cautare mintala a solutiei.
Printre trasaturile de personalitate solicitate in aceasta subetapa, sunt de mentionat: persevsrenta, dorinta de a
gasi o solutie, nivelul inalt al aspiratiilor si motivatia, energia, curiozitatea, initiativa.
Incubatia poate fi de lunga sau scurta durata. Este etapa de asteptare, in urma unei perioade de de munca
oboositoare p in care nu s-a gasit nici o solutie.
-este o faza de asteptare tensionala, cand are loc distantarea de problema, producandu-se noi combinari de
imagini si idei
-pe baza jocului liber al imaginatiei are loc intelegerea problemei pregatintu-se urmatoarea faza

Iluminarea este momentul central, crucial al procesului creator. Este etapa in care procesul de creatie atinge
punctul culminant. Ideea creativitatii apare brusc, este momentul aparitiei spontane a solutiei, ceea ce pare
obscur devine clar. Iluminarea este momentul strafulgerarii ideii, este intotdeauna insotita de bucuria
frenetica a gasirii solutiei si de un puternic sentiment de certitudine, eliberare si usurare.

Principalele

aptitudini care favorizeaza iluminarea sunt: originalitatea, neconventionalitatea, nonconformismul,


independenta gandirii, flexibilitatea cognitiva, capacitatea de a restructura, transforma, reforma, capacitatea
de evaluaresi de decizie.
Verificarea este stadiul final al gandirii creatoare. In aceasta etapa materialul brut, furnizat de inspiratie,
este finisat.
-este faza de control a veridicitatii ipotezei de rezolvare a aproblemei, de evaluare si aplicare a produselor
create
- Verificarea consta in stabilirea faptului daca ideea respectiva, elaborata in etapa iluminarii, raspunde sau nu
criteriilor de evaluare a produselor .
Desi se considera ca iluminarea este etapa in care procesul de creatie ajunge la punctul culminant, produsul
nu devine valabil decat dupa ce a trecut de etapa de verificare.
Nivelurile creativitatii
Dupa savantul C. W. Taylor, niveluri ale creativitatii, dupa cum urmeaza:
a)

creativitatea de expresie, tinand de mimica, gesticulatii si vorbire si care este valorizata, mai ales, in arta

teatrala si actorie ;
b)

creativitatea procesuala, tinand de notele originale in dezvoltarea proceselor psihice, in felul cum

percepe subiectul lumea, in modul sau de gandire si simtire si prin care se caracterizeaza o personalitate ca
fiind mai mult sau mai putin distincta;
c)

creativitatea de produs, care este obiectiva si dainuie, depasind existenta subiectului;

d)

creativitatea inovatoare, care presupune recombinarea ingenioasa de elemente cunoscute, astfel incat se

compune o noua structura a unui obiect sau proces tehnologic;


e)

creativitatea inventiva, ce tine de compatibilitatea partilor intre ele, generarea de noi modele si

indeplinirea artificiala a unor functiuni;

f)

creativitatea emergenta , care consta in descoperirea si punerea in functiune a unui domeniu intreg al

cunoasterii, tehnicii, artei sau existentei sociale.


3.2.Dezvoltarea si stimularea creativitatii in scoala
Cultivarea creativitii a devenit o sarcin important a colii contemporane .
Creativitatea angajajeaza intreaga personalit. a elevului.
Educarea creativitatii este un proces continuu ce treb . realizat pe tot parcusrul scolii avand in vedere:
-dezv. la elevi a operatiilor gandirii logice ( abstractizarea, generaliz., analiza, comparatia)
-dezv. imaginatiei creatoare, a inventiei
-existenta in scoala a unor ateliere si laboratoare bine dotate, aunor cercuri tehnico-stiintifice,
cultural artistice
-folosirea la lectii a metodelor euristice baz,. pe dezv. gandirii divergente si combinatorii
Se are n vedere:
1. cultivarea creativitii ca obiectiv instructiv-educativ prioritar, obiectiv reflectat n coninutul
nvmntului, n planurile i programele de nvmnt i susinut prin lecii speciale i discipline de cultur
general,( n care, cultivarea imaginaiei s figureze alturi de educarea gndirii, a spiritului creativ, inovator.,
Coninutul nvmntului, planurile i programele de nvmnt trebuie s aib in vedere formarea unei
culturi generale, mai ales n gimnaziu i liceu dar s prevad i lecii speciale n vederea cultivrii
ingeniozitii la elevi.)
2. schimbarea atitudinii profesorului fa de creativitate i elevul creativ, relaia sa cu clasa de elevi,
(Profesorul are datoria de a crea un climat democratic, destins, prietenos n care fiecare elev s-i
poat spune cu curaj propriile preri, opinii, sugestii mai deosebite.colarii s-i poat manifesta n voie
curiozitatea , spontaneitatea. S fie ceva firesc ca o idee original, mai aparte, s atrag un punct n plus la
notare chiar dac prin ea nu s-a putut soluiona chestiunea in discuie.
-sa incurajeze imaginatia
-sa depisteze lelvii cu potentialitati creative
Predarea creativ este un proces continuu ce trebuie realizat pe tot parcursul colii, avnd n vedere:
- dezvoltarea la elevi a operaiilor gndirii logice i a operaiilor specifice obiectelor de specialitate;
- dezvoltarea imaginaiei creatoare, a capacitii de inovaie i invenie;
- existena n coal a unor laboratoare i ateliere bine dotate, a unor cercuri tehnico-tiinifice i literar
artistice conduse de educatori creativi;

- mediul colar creativ , concretizat n folosirea la lecii i lucrri practice a metodelor i


procedeelor euristice, de descoperire i invenie i a exerciiilor creative, bazate pe dezvoltarea gndirii
divergente i combinatorii.)
3. utilizarea de mijloace nespecifice - probe de tip imaginativ creativ la fiecare dintre discipline (ex.
compuneri, exerciii de tip problematic- formulare de ntrebri pe o tem dat, probe de tip combinat
compuneri de marginea unor tablouri sau formulare de moral, etc) care conduc la formarea unei atitudini
creative i a dezvolta aptitudinea de a cuta i gsi probleme.
- Astfel, n privina metodelor nespecifice,se disting trei categorii de probe:
- de tip imaginativ-inventiv, cnd copiii erau solicitai srealizeze o compunere cu un subiect foarte simplu: o
frunz, un nasture, etc.(n acest caz gradul de solicitare al imaginaiei este foarte mare)
- de tip problematic, cnd elevilor li se cerea sformuleze ct mai multe ntrebri cu privire la obiecte
cunoscute: piatr, foc, aer, etc.
- de tip combinat, cnd sarcina elevilor era srealizeze mici compuneri pornind de la unele tablouri , etc.
O alt metod nespecificde stimulare creativitii este ceea ce T. Amabile numete Panoul marilor idei
trsnite.
Astfel, la nceputul anului colar, pe acest panou aflat n clas, n loc de mesaje standard de genul Bine ai
venit la coal, era scris cu litere mari, drept titlu, Panoul marilor idei trsnite.
Elevii au fost anunai caici ei vor avea posibilitatea de a-i afia ideile, desenele, fotografiile, etc. orict de
nstrunice ar fi, cu respectarea doar a dou reguli:
1. orice lucrare va fi semnat
2. sunt excluse temele violente, obscene sau ruvoitoare.
Iniial elevii au privit cu reticentoataceastpoveste, astfel nct profesoara a fost prima care a afiat ceva: o
fotografie deosebita unei flori slbatice, o reetcreatde ea de bomboane, mpreuncu o pungplindin
respectivele bomboane.
Dup un timp, elevii nii au nceput s-i expun produciile: benzi desenate, un autoportret, planurile
schiate ale unei rachete, etc. n pauze sau dimineaa nainte de nceperea orelor, toi elevii se adunau n faa
panoului pentru a urmri noutile; n plus li s-au alturat i elevii altor clase. Sptmnal profesoara discuta
mpreuncu elevii ideile i sugestiile afiate, astfel, nct este lesne de sesizat n ce fel acest panou a devenit o
metod nespecificde stimulare a creativitii.

4. progresul creativitii prin metode i procedee specifice:

- ntrebri pentru dezvoltarea gndirii divergente (cum explicai, ce relaie este ntre, cum s-ar
putea obine, ce se ntmpl dac, amd) continuate prin punerea de probleme mai puin obinuite
- observaiile independente, nvarea prin descoperire, descoperirea dirijat
- activitatea din afara clasei i extracolar prilej de cultivare a imaginaiei i creativitii
- legtura cu familia pentru formarea independenei de gndire i exprimare a copilului
(metodei nvrii prin descoperire ar trebui si se acorde o mai mare atenie, iar cnd este cazul (cci nu
ntotdeauna elevii au un bagaj de cunotine care sle permit nvarea prin descoperire), metoda descoperirii
dirijate, cu ajutorul ntrebrilor i indicaiilor ajuttoare din partea profesorului. )
Alte metode pentru stimularea creativitii Brainstormingul sau metoda asaltului de idei:
Este o modalitate de a obine ntr-un rstimp scurt, un numr mare de idei de la un grup de oameni (J.G.
Rawlinson ).
- se organizeaz o edin de lucru, avnd cam 10, 12 participani. Mai existun conductor al edinei i o
secretarcare noteazideile ce se expun. Durata edinei este ntre 15-45 de minute, timpul optim fiind 30 de
minute.
Brainstormingul are drept scop emiterea unui numr ct mai mare de idei cu privire la o anumit tem.
Reguli: judecata critica este exclusa, cat mai multe idei, dati frau liber imaginatiei
Metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei situaii din mai multe perspective, permind
abordarea complex i integratoare a unei teme. Sunt recomandate urmtoarele etape:
Realizarea unui cub pe ale crui fee sunt scrise cuvintele: descrie, compar, analizeaz, asociaz, aplic,
argumenteaz;
Anunarea subiectului pus n discuie;
mprirea clasei n 6 grupe, fiecare dintre ele examinnd tema din perspectiva cerinei de pe una din feele
cubului. Exist mai multe modaliti de stabilire a celor ase grupuri; Modul de distribuire a perspectivei este
decis de profesor, n funcie de timpul pe care l are la dispoziie, dect de bine cunoate colectivul de elevi.
Distribuirea perspectivelor se poate face aleator; fiecare grupa rostogolete cubul i primete casarcin de
lucru perspectiva care pic cu faa n sus. Chiar profesorul poate atribui fiecrui grup o perspectiv.
Redactarea final i mprtirea ei celorlalte grupe;
Afiarea formei finale pe tabl sau pe pereii clasei.
Metoida 6-3--5
6 persoane, 3idei in 5 minute
nvarea prin descoperire are drept caracteristic definitorie faptul c materialul de nvat nu este prezentat
n forma lui final, ci reclam din partea elevilor o anumit activitate mental (rearanjare, reorganizare sau

transformarea materialului dat), constituind un act de creaie a profesorului ct i un mijloc de educare a


gndirii creatoare a elevului
-

5.

Cultivarea creativitii elevilor se realizeaz i prin activitile extracolare, astfel elevilor li se ofer

posibilitatea de a participa la aciunile echipei de dans popular, de teatru, la cercurile cu caracter ecologic,
competiiile sportiven vederea stimulrii creativitii, se impune folosirea unor metode i tehnici de
activare a aptitudinilor de inovare ale persoanelor i grupurilor, de identificare i inlturare a barierelor
psihosociale care pot mpiedica manifestarea acestor aptitudini.
-

Invarea creativ presupune dezvoltarea potenialului creativ al elevilor, manifestat n receptivitate


fa de nou, curiozitate tiinific, nonconformism, originalitate, capacitate de elaborare, fluena gndirii,
imaginaie creatoare, . a.Aceasta se realizeaz folosind nvarea euristic prin problematizare, dialog
euristic, descoperire, modelare, brainstorming, rezolvarea de probleme folosind mai multe soluii, rezolvare
de exerciii creative, care trebuie s existe n manualele colare i n programa disciplinelor opionale de
studiu, precum i n cele pentru pregtirea n vederea participrii la concursuri i olimpiade a elevilor
supradotai.
La matematica elevii invata sa devina creativi prin rezolvarea i compunerea problemelor La limba
romn, elevii nva s devin creativi prin intermediul jocurilor de cuvinte, a compunerilor libere i a
ncercrilor de creaie literar. Jocul didactic ofer elevului cadrul adecvat pentru o aciune independent prin
care dezvoltm la elevi limbajul, atenia, imaginaia, gndirea creatoare, dar i spiritul de echip.
Pentru a reui s stimuleze creativitatea colarului mic, nvtorul trebuie s urmreasc nlturarea
principalelor obstacole: timiditatea, teama de greeal, descurajarea i lipsa perseverenei i, poate n primul
rnd, trebuie s fie el nsui model de creativitate.
Cercettorii afirm c stimularea creativitii copiilor mici poate fi realizat prin trei elemente: un
mediu creativ, o program creativ i profesori ce folosesc metode didactice creative.

Pentru crearea unui mediu creativ, cercettorii recomand ncurajarea copiilor s se joace. Totui, nu
orice tip de joac stimuleaz creativitatea. Studiile arat pentru acest lucru este necesar implicarea activ.
Implicarea activ a acestuia n joac i va stimula creativitatea mai mult dect un joc n care este receptor
pasiv.
n ceea ce privete cadrele didactice, experii afirm c acestea pot mbunti creativitatea copiilor prin
stimularea experimentrii i a perseverenei, prin apelarea la ntrebri cu rspuns deschis i prin ncurajarea
copiilor care ofer rspunsuri inedite la ntrebri. De asemenea, cercettorii recomand profesorilor s
ncurajeze copiii s i construiasc propriile interpretri ale evenimentelor.
Scoala trebuie sa stimuleze exprimarea potentialului creativ al fiecarui copil, sa incurajeze initiativele
lui,ingeniozitatea si curiozitatea,
Inteligenta emotionala si creativitatea
Inteligenta emotionala a fost definita prima data de Payne drept o abilitate care implica o relationare creativa
cu starile de teama, durere si dorinta.
Inteligena emoional se refer la mai buna nelegere a emoiilor, gestionarea eficient a propriilor emoii,
nelegerea celor din jur i mbuntirea imaginii personale.
Scopul inteligentei emotionale este intelegerea emotiilor si sa invatarea modului in care acestea pot fi
gestionate.
- Sunt 3 zone care trebuie intelese si administrate: propria persoana, persoanele din jur si barierele care ar
putea sa stea in calea acestei ntelegeri.
Mayer considera intelig, emotion. abilitatea de a percepe cat mai corect emotiile si de a le exprima.
Goleman afirma ca inteligenta emotionala se refera la capacitatea noastra de a ne recunoaste emotiile si la
capacitatea de a recunoaste emotiile altora, cu scopul de a ne motiva si de a ne controla in relatiile cu ceilalti.
In cadrul inteligentei emotion. sunt incluse urmat. Capacitati: constiinta de sine a propriilor emotii,
sstapanirea emotiilor, motivarea interioara, ampatia, stabilirea si dirijarea realtiilor umane.
Exista patru componente esentiale ale inteligentei emotionale. Prima componenta este perceperea si
exprimarea exacta a emotiilor. Acest lucru se refera la faptul ca atata vreme cat putem citi si intelege emotiile
celorlalti vom putea si sa anticipam care va fi comportamentul acestora.
A doua componenta a inteligentei emotionale este capacitatea de a accesa si genera emotii in folosul gandirii
si al rezolvarii de probleme
A treia componenta este intelegerea emotiilor si a sensurilor emotionale

Ultima componenta emotionala este reglarea emotiilor capacitatea de a-ti gestiona si regla emotiile in mod
adecvat.
Inteligenta emotionala presupunerea intelegerea la nivelul emotional al informatiilor. Informatia de natura
emotionala este de o importanta cruciala; reprezinta forma primara de informatie pe care o poate procesa
omul.
Inteligenta emotionala favorizeaza creativitatea, productivitatea si flexibilitatea.
Creativitatea necesita inteligenta emotionala.
Inteligenta emotionala se refera la abilitatea oamenilor de a-si monitoriza propriile stari emotionale si starile
emotionale ale altora si sa foloseasca aceste informatii pentru a actiona intelept in relatii. Cuprinde cinci parti:
1. Constientizare de sine: recunoasterea sentimentelor interne
2. Managerizarea emotiilor: a gasi cai de a folosi emotiile potrivite in anumite situatii
3. Motivatia: folosirea controlului de sine pentru a canaliza emotiile spre un anume scop
4. Empatia: a intelege perspectivele emotionale ale altor oameni
5. Relatii: a folosi informatiile personale si informatiile despre altii pentru a face fata relatiilor sociale si a
dezvolta abilitati interpersonale

Stilul educational
1.1 Conceptul de stil educational
Stilul este asociat comportamentului, el se manifest sub forma unor structuri de influen i aciune,
prezint o anumit consisten intern, stabilitate relativ i apare ca produs al,,personalizrii principiilor i
normelor care definesc activitatea instructiv-educativ. Stilul de predare al profesorului asigur un caracter
personal predrii, o orienteaz prin ,,trsturi permanente, avnd o valoare metodologic, operaional
pentru situaiile problematice ale predrii-nvrii. Stilul imprim pecetea personalitii n rezolvarea
problemelor, n orientarea soluiilor. Stilul cadrului didactic se concretizeaz prin alegerile potrivite cu
situaiile de instruire, n alegerea metodelor i formelor de lucru pedagogic prin care el realizeaz un
randament/performan pedagogic superioar.
Un bun educator este capabil de o mare varietate de stiluri didactice, avnd posibilitatea de a-i adapta
munca sa diferitelor circumstane, conferind predrii flexibilitate i mai mult eficien. Cercetrile realizate
pun n eviden faptul c, pentru materiile de baz din ciclul primar (citire, scriere, matematic etc.), stilurile

bazate pe dirijare i control sistematic, pe individualizare i motivaie extrinsec sunt mai eficiente dect alte
stiluri didactice. Atmosfera psihologic de lucru creat de profesor constituie un factor decisiv pentru
eficiena leciei pe care o pred; aceast atmosfer psihologic de studiu este o sintez/rezultanta atitudinilor,
a concepiei sale despre profesia de educator i a conduitei sale. Se vorbete tot mai mult de necesitatea
perfecionrii profesionale a educatorului, de realizarea unei treceri paradigmatice de la abordarea tradiional
a educaiei ,,tip produs, centrat pe profesor, ctre abordarea ,,tip proces, progresist,interactiv, centrat pe
elev. Au fost promovate diverse modele de profesionalitate i profesionalizare a viitorilor educatori, capabili
s-i analizeze propriile practici, s-i mbunteasc stilul de predare, s rezolve probleme, s inventeze
strategii. Modelele actuale de formare a viitorilor educatori marcheaz trecerea de la ,,o meserie artizanal n
care se aplic tehnici i reguli, spre profesie, n care educatorul construiete strategii de predarenvare,
bazndu-se pe cunotine,experiena didactic anterioar, realiznd o ,,expertiz a
aciunii educaionale. Programele de formare iniial a viitorilor educatori se concentreaz pe
identificarea competenelor profesionale solicitate de statutul i rolul lor profesional, pe natura i geneza
lor utilizndu-se rezultatele studiilor i cercetrilor experimentale, aporturile recente ale psihologiei cognitive.
1.2 Stilul de conducator o calitate a cadrului didactic
Profesorul reprezint autoritatea public, ca reprezentant al statului, transmitor de cunotine i educator,
evaluator al elevilor, partenerul prinilor n sarcina educativ, membru al colectivului colii, coleg. Profesia
de educator este - fr ndoial ncrcat de tensiune. Pentru a putea rspunde attor cerine, el trebuie s
aib cunotina misiunii sale, are obligaia de a observa i evalua, disponibilitatea de a primi sugestii,
aptitudinea de a organiza i regiza procesul de instuire.
Se vorbete tot mai mult n pedagogie de cadrul didactic-manager al clasei de elevi. Simpla alturare a
obligaiilor de manager profesionist determin o detaliere a funciilor didactice: funcia managerial de
planificare reprezint structura etapelor de planificare i proiectare didactic. Pentru realizarea unei proiectri
eficiente in cadrul leciilor profesorul trebuie s dispun de anumite competene manageriale. n primul rnd
trebuie s cunoasc nivelul de cunotine la care a ajuns grupul de elevi pe care l instruiete pentru ca mai
apoi s poat utiliza metodele i tehnicile adecvate.
Calitatea de manager a profesorul se mai reflect i n relaiile pe care le are cu parinii elevilor i n
modul n care coordoneaz aciunile desfurate mpreun cu acetia.

2.

Strategii i stiluri de nvare ale cadrului didactic contemporan

2.1 Metodele de predare utilizate


Una dintre caracteristicile fundamentale ale predrii n coal este de ordin metodologic; a preda
nseamn

face

metodic,

pe

cale

tiinific,

elaborat

psihopedagogic.

Diferene de ordin metodic sunt ntre predare nvare, pe de o parte, i evaluare, pe de alt parte. Cele mai
comune sunt metodele predrii i nvrii. Adesea se relev c aceleai metode folosesc profesorului pentru a
preda i a nva pe alii, pentru a-i instrui, dar i elevilor pentru a nva. Elaborarea predrii este sarcina
profesorului. Elaborarea metodologic a predrii are prioritar de rezolvat probleme care in de succesul
predrii. Una dintre ele este de a descoperi calea potrivit trecerii de la nivelul de pregtire al profesorului la
cel al elevului. In al doilea rnd, elaborarea metodologic a predrii este n funcie de coninutul de predat. In
al treilea rnd, metodele, n variante complexe i diversificate, contribuie la convertirea predrii n nvare,
ele adaptnd predarea la particularitile individuale. i n acest sens, se desprinde c profesorul lucreaz nu
cu o metod ci cu "metode" ori "procedee" de predare, modaliti care impun organizarea i desfurarea
predrii n situaiile clasei i ale elevilor n parte.
2.2 Strategii de predare
Strategia procesului de nvmnt este echivalent cu organizarea unei nlnuiri de situaii de
nvare prin parcurgerea crora elevul i nsuete materia de nvat; se ocup cu obiectivele i coninutul
nvrii, mediul nvrii, metodele i mijloacele de nvmnt. Din punctul de vedere al sensului predrii,
strategiile presupun definirea scopurilor i a obiectivelor predrii cu deschideri pentru a asigura, n orice
situaie a predrii, operaionalizarea obiectivelor. Din punctul de vedere al coninutului, strategiile predrii cer
elaborarea coninuturilor n termeni de categorii ale cunoaterii, de imagini caracteristice, de principii i legi,
teorii, teoreme, axiome etc.
2.3 Stilul de predare al cadrului didactic
Ca orice stil personal, stilul de predare al profesorului asigur un caracter personal al predrii, orienteaz
predarea prin trsturi permanente, are valoare metodologic, operaional pentru situaiile problematice ale
predrii nvrii. Stilul imprim pecetea personalitii n rezolvarea problemelor, n orientarea evoluiilor.
a). Dup modalitatea de conducere distingem:
Stilul de conducere autoritar
-

hotrrea i promovarea de ctre profesor a tuturor tacticilor predrii, a modalitilor de lucru, a tehnicilor
i etapelor activitii;

profesorul structureaz timpul, iniiativele nu sunt ncurajate i nici admise;

profesorul si asum o responsabilitate foarte mare n predarea i n dirijarea mersului nvrii, l laud ori
l critic; el recompenseaz ori sancioneaz atitudinile i rezultatele instruirii elevilor, i se menine la o
anumit distan de grup.

Stilul de conducere democratic


Condiioneaz folosirea posibilitilor de participare a elevilor, a iniiativei i experienei acestora;
perspectiva i liniile de desfaurare a activitii de predare-nvare se defines i decid prin cooperare i
conlucrare cu elevii; aceasta nseamn c stilul profesorului se distinge prin faptul c el elaboreaz i propune
mai multe variante de predare-nvare, elevii avnd posibilitatea s aleag; elevii au libertatea s se asocieze
cu cine doresc pentru a rezolva anumite sarcini i probleme ale nvrii; profesorul prezint criteriile
comune de apreciere, de ludare, de criticare pe care le respect n comun cu elevii; el se comport, ntr-un
fel, ca un membru al grupului;
Stilul definit prin laissez-faire exprim un educator care se remarc prin roluri pasive, prin indiferen ori
minimalizarea fenomenelor semnificative n procesul instruirii; accept deciziile elevilor; el consider c
ntotdeauna este suficient ce pred, ct pred i cum pred, fiind sigur c elevii neleg, acordndu-le ns
ajutor la cererea lor; au un minimum de iniiativ n cea privete formularea unor sugestii.
Efectele celor trei stiluri difer: multe comportamente de nvare mecaniciste, de tip executorii disponibiliti
spre agresivitate i rbufniri (- 1); (- 2) ofer rezultate mult mai aceptabile din punct de vedere social, dar
produce i rezultate superioare pe plan didactic. Nu este ns concludent pentru toate situaiile. Conducerea
democratic poate furniza mentalitatea de participare voluntar, contiina caracterului facultativ al sarcinilor
nvrii; stilul laissez-faire este cel mai deficitar: nivelul sczut al aspiraiilor i exigenelor pedagogice ale
predrii, lasarea procesului didactic s mearg de la sine nu poate avea dect rezultate slabe n nvare i n
conduit.
b). Dup atitudinea fa de nou:
Stiluri creative: acest stil se caracterizeaz prin flexibilitate, disponibilitate pentru a ncerca noi practice sau
idei.
Stiluri rutiniere: nclinaie spre convenional, atitudini refractare n raport cu schimbarea.

Concluzii
Un nvtor tie multe despre fiecare dintre elevii si, dar descoper adevrata lor personalitate numai
atuci cnd i propune s se ocupe de fiecare, organizat i sistematizat. Nu trebuie uitat miestria pedagogic
a nvtorului concretizat n stilul su educaional de predare, de comunicare, de relaionare cu elevii, stil
aflat n dependen puternic cu personalitatea acestuia.