FACTORII PSIHOLOGICI IMPLICATI IN

STIMULAREA CREATIVITATII MANAGERIALE

21 ianuarie 2010 - Postat de Psiholog | Psihoterapeut Fara comentarii
Metode de stimulare a creativitatii
Se considera ,ca folosind miljoacele adecvate, la
orice fiinta umana normala(Q.I.=90) se poate
dezvolta macar un minim de creativitate. De aici
rezulta ca orice persoana creativa trebiue sa
beneficieze de miljoace generale si speciale de
stimulare a creativitatii.

Criteriul folosit pentru a diferentia metodele de educare a creativitatii il constituie

destinatarul caruia i se adreseaza, prepodernt, metodele respective si care, in principal,
sunt personalitatea sau produsul creativ.

Educatia creativitatii presupune un moment initial,si anume autoeducatia ei, adica

efortul si motivatia fiecarei personae de a-si exersa si dezvolta deschiderea fata de tot
ceea ce inseamna comportament creator.
Metode destinate personalitatii creatoare
Pe traseul ontogenetic, permeabilitatea individului uman, indiferent de varsta, la metodele
de stimulare a creativitatii oscileaza in functie de fazele ciclului de crestere si de
dezvoltare pe care le traverseaza. De aceea este necesar sa se determine corect care sunt
secventele cele mai favorabile in acest sens.
Astfel, pornind de la teroria lui G.T.Land,M.Roco(1992) grupeaza cele patru faze
posibile in doua categorii:
a)    convergente, care sunt inapte pentru creatie, etapa formativa si cea normativa, pentru
ca energia psihica este consumata pe obiecte rutiniere, cristalizarea identitatii grupului
b)    divergente, apte pentru creatie, etapa integrativa si transformationala,energiile sunt
reorientate catre aspiratii mai inalte creative.
c)    divergente-convergente
De aici rezulta faptul ca orice metoda de antrenament creative la nivel de eficacitate
superioara,trebuie sa fie precedata de identificarea fazei de crestere si dezvoltare in care
se afla subiectul.

Metode de valorificare a calitatilor ambientei fizice si interpersonale

Sunt metode de armonizare launtrica care pot favoriza creativitatea, fie valorificand
calitatile mediului ambient(lumina,culoare,sunete).
Hilaroterapia
(tehnica sofrologica utilizata in grup), consecintele fiziologice ale umorului,verificate
experimental sunt:
•    relaxarea tensiunii musculare si eliberarea surpusului de energie;
•    activarea diaframei;
•    modificarea pozitiva a chimismului sangvin.
Consecintele psihologice sunt:
•    contractarea starilor emotionale negative;
•    potentarea fortei expressive a gandurilor si sentimentelor.
Metode de relaxare
Starea de relaxare conditioneaza eficacitatea oricarei actiuni umane,dar are o rezonanta
particulara in activitatea creativa.
G.Dobbelare propune o sistematizare a metodelor de relaxare in trei mari categorii:
a)fiziologice; b)psihologice; c)psiho-fiziologice.
Caracterul fructuos al colborarii celor doua etmisfere a fost probat de sugestopedia lui
G.Lozanov (1980),mai ales pentru invatarea limbilor straine.Sugestopedia are la baza trei
principii fundamentale:
1.eliminarea tensiunii din procesul de invatamant;
2.unitatea constient-inconstient;
3.interactiunea sugestiva.
Avand la baza aceste trei principii fundamentale putem evidential capacitatile creative ale
individului putem evidentia capacitatile ale unui individ care are o functie de conducere
intr-o organizatie prin decizile pe care le i-a pentru organizatia respectiva,de aici putem
trage concluzii relevante despre stimularea creativitatii prin implicarea factorilor
enumerati mai sus dar trebuie sa tinem cont si de nivelul de inteligenta emotionala al unui
manager,cu cat are un nivel de inteligenta emotionala mai ridicata cu atat poate cordona
activitatea intr-o organizatie. Dar sunt si bariere sugestive care blocheaza creativitatea si
sunt de mai multe feluri,dupa cum urmeaza:
•    intelectuale;
•    emotionale;
•    etice.
De aici putem sa facem o comparatie sau mai bine zis este inclus si legatura dintre
inteligenta-creativitate-aptitudini care este relevanta si intra in componenta factorilor
care stimuleaza activitatea creatoare a unui manager. Din punct de vedere al literaturii de
specialitate legatura din inteligenta si creativitate este strans legata de inteligenta,
inteligenta si creativitatea sunt strans legate si implica si aptitudinea, se bazeaza pe
definirea inteligentei ca mod de a se adapta la situatii noi, mai implica aptitudinea de a
rezolva probleme  legate de organizatia propriu-zisa, se mai refera la tipuri de inteligenta
care pot fi verificate.
Caracteristicile persoanelor creative(o persoana care este lider/manager/director)
conform literaturii de specialitate trebuie sa se regaseasca in urmatoarele caracteristici
care sunt enumerate mai jos dupa cum urmeaza:
a)coeficientul de inteligenta peste medie;
b)gandirea creatorului-este o gandire divergenta;
c)aptitudinile speciale in domeniul in care lucreaza(este necesar si important in acelasi
timp aceste aptitudini);
d)imaginatia creatoare-este un proces important in latura afectiv-emotionala;
e)motivatia intriseca;
f)caracter perseverent in munca(este un factor important in stimularea creativitatii).
O persoana care are o functie de conducere intr-o organizatie pe langa decizile importante
pe care le i-a de cele mai multe ori,pentru a stimula creativitatea trebuie tinut cont si de
urmatoarele etape ale creatiei propuse de G.Walls(1926) dupa cum urmeaza:
Prepararea-aceasta se desfasoara la nivelul constientului,este o perioada de acceptare;
Incubatia-este etapa care se desfasoara la nivelul inconstientului;
Iluminarea-trebuiesc urmate caracteristici de care trebuiesc tinut cont:solutia
problemei;ideea;apare pe neasteptat.
Verificarea-la aceasta etapa se elaboreaza produsul creatiei,se testeaza,se pune la punct;
Climatul creator-in numeroase studii s-au dovedit favorizantii astfel de factorii de mediu:
-individul are libertatea psihologica;
-se poate exprima si este acceptat;
-exista intelegere prin empatie;
-creativitatea superioara apare in familie.
Formarea creativitatii-pentru a forma creativitatea sunt importante urmatoarele
procedee de ordin metodologic:revizuirea ipotezelor,verificarea definitilor,dezordinea
creativitatii,variatii concomitente.
Orice creatie este si frumoasa-in domeniul formelor metrice,dupa Fechner,chintesenta
frumosului consta sectiunea de aur.El spune:’’sectiunea de aur sta la baza tuturor
diviziunilor formei umane,a structurii plantelor,a dispunerii frunzelor,a formei
cristalelor.Operele arhitectonice si cele plastice precum si cele mai placute acorduri
muzicale au la baza sectiunea de aur’’.
Sintetizand definitile catorva cercetatori de marca a fenomenului conducerii care si-a pus
de cele mai multe ori amprenta in studiul managementului resurselor umane putem
afirma ca,conducerea reprezinta:
•    un comportament de directionare a activitatii unui grup spre un tel comun impartasit;
•    o influenta interpersonala manifestata prin procesul comunicarii;
•    un proces de initiere si mentinere a structurii;
•    o influenta mutuala.
Conform teoriei lui House,1977,liderii carismatici dezvolta o serie de comportamente
specifice prin care ii determina pe subalterni sa se ataseze si chiar sa se identifice cu
ei.Aceste caractertistice specifice sunt:
•    articuleaza si structureaza scopuri noi,inedite pentru grup;
•    isi creeaza in grup o imagine pozitiva si castiga increderea membrilor
grupului,implicandu-se in activitati care le evidentieaza competentele si abilitatile
deosebite;
•    sporesc increderea membrilor grupului in forte proprii astfel de cele mai multe ori ii
stimuleaza pe angajati.
Dintre factorii cei mai importanti in stimularea creativitatii manageriale putem evidentia:

I.Factori de personalitate:
-autoeficacitate perceputa;
-locus de control intern;
-dominanta;
-empatia si sensibilitatea la nevoile celorlalti;
-propensiunea pentru risc;
-nonconformismul social.

II.Factori cognitivi:
-inteligenta generala;
-creativitatea;
-perspicacitatea;
-inteligenta verbala;
-performanta scolara ridicata.

III.Factori de dezvoltare:
-mediul familial suportiv,antecedente familiale in activitati de conducere,sunt
componente importante in evaluarea factorilor psihologici implicati in stimularea
creativitatii.
De aici putem trage concluzia eficacitatii liderului dupa cum urmeaza:
-elaboreaza o strategie vizionara de schimbare organizationala;
-inspira incredere si respect membrilor grulului;
-stabileste expectante inalte pentru membrii grupului;
-stimuleaza prin exemplul personal(are un comportament exemplar);
-demonstreaza incredere in forte proprii;
-isi asuma riscuri;
-este suportiv si arata consideratie membrilor grupului;
-este versatil;
-este sensibil la schimbarile mediului organizational.
Intr-un model integrator al eficientei liderului variabilele situationale trebuie deci luate ca
variabile moderate.Desi cele mai multe abordari situationale considera ca acestea sunt
variabile independente,consideram ca limitele acestor modele le indica mai degraba ca
variabile care mediaza relatia dintre particuralitatile liderului si performanta sa in mediul
organizational.Cu alte cuvinte abilitatile specifice se vor manifesta in comportamente
prin medierea directa a factorilor situationali.Dupa cum sugereaza si teoriile referitoare la
fenomenul de conducere centrarea doar pe pe trastaurile liderului nu pot explica tot ce
trebuie evidentiat.
O alta categorie de factori principali care ajuta la concluzionarea si evidentierea
caracteristicilor principale ale managerilor sunt:
-angajament fata de dezvoltarea profesionala;
-angajament catre dezvoltarea performantei;
-evaluare,diagnoza,planificare;
-intalniri directe;
-ofera feedback;
-participa in cadrul intalnirilor;
-asculta,ofera raspuns;
-implementeaza,urmareste evolutia.
P.Drucher considera ca managerii sunt atat de conducatori sunt cei mai buni specialisti
din domeniu,se considera ca managerul firmei este persoana care actioneaza pentru
transformarea sarcinilor in actiuni concrete,pentru folosirea eficienta a resurselor
inteprinderii si cresterea profitului,pentru mobilizarea salariatilor in procesul muncii si
motivarea acestora.
Exista doua categorii de cerinte solicitate managerului:
Personalitatea este o rezultanta a patru factori:
-constitutia si temperamentul subiectului;
-mediul fizic;
-mediul social;
-obiceiurile si deprinderile castigate sub efectul influentelor precedente.
Personalitatea comporta doua laturi:
-latura instrumentala-data de aptitudini care sunt la randul lor de doua feluri:aptitudini
desfasurate de locul de munca si aptitudini care sunt legate direct de creativitate-
inteligenta-aptitudini.
-latura actionala care este data de temperament si resursele energetice,aceste elemente tin
de sanatatea,vigoarea,indemanarea,energia,echilibrul,stapanirea de sine a
managerului,impuse de necesitatea animarii subordonatilor in procesul muncii si
mentinerii unui climat de munca destins,acesta reprezinta modul de manifestare a
personalitatii in relatiile omului si cu sine,mod reglat de normele sociale ale comportarii
in cadrul sistemelor social-istorice.Cerintele referitoare la calitatile intelectuale
sunt:inteligenta,capacitatea de a recunoaste,accepta si a aplica
noul,memoria,imaginatia,gandirea teoretica si practica.In abordarea tipului de manager,se
considera ca punctul de plecare il constituie tipologia general umana.Dupa Carl Jung,se
disting doua tipuri umane:extravertii si introvertii;extravertii(persoane deschise lumii
exterioare,impetuoase)      si intovertii(persoane interiorizate,adancite in propia lor
lume,medidative).Tipul uman al managerilor se manifesta in mod cotidian prin stilul de
management,astfel deosebim:
a)stilul democrat participativ la care se constata preocuparea pentru realizarea
obiectivelor firmelor fara a neglija problemelor subordonatilor,usurinta in stabilirea si
mentinerea contactelor umane,delegarea larga a
autoritatii,responsabilitate,tact,bunavointa;
b)stilul autocrat reprezinta negativul stilului anteriori,lipsa consultarii,plasarea,lipsa de
incredere in subordonati;
c)stilul participativ-autoritar,destul de frecvent intalnit,prezinta caracteristici aflate la
jumatatea intervalului limitelor prezentate.Din schema unui profil psihosocioprofesional
putem evidentia urmatorii factori psihologici implicati in stimularea creativitatii
manageriale care sunt evidenti dupa cum urmeaza:
Calitati psihologice:
-inteligenta generala;
-flexibilitatea gandirii;
-capacitate creatoare;
-motivatie cu valoare sociala;
-trasaturi caracteriologice pozitive;
-calitati volitionale;
-temperament puternic echilibrat mobil;
Comportament:
-Sociabilitate;
-Vorbire cursiva;
-Tinuta corecta.
Factorii mentionati mai sus sunt considerente importante in abordarea si studierea la nivel
inalt,trebuie tinut cont de aceste considerente care de cele mai ori pot ajuta si despista
care sunt cauzele unui asa zis randament mai scazut in conducerea unei organizatii,de
cele mai multe poate duce la o dezorganizare creativa(daca nu sunt luate in considerare
cele mentionate mai sus),aceasta dezorganizare creativa porneste de la premisa ca nevoia
de restructurare,de anulare a unui echilibru pentru a ajunge la altul nou,are drept
consecinta dorinta de a gasi ceva nou,de a inventa(M.Roco,2001).Este vorba de teoria lui
G.T. Land care descrie procesul creativ ca find procesul de’’deschidere la inchidere’’,si
care este intalnit la orice sistem;functia pe care o detine acest proces este:asimilarea
informatiei.