Interviul

Focus-grupul
 Interviul

”o tehnică de obținere, prin întrebări și răspunsuri a

informațiilor verbale de la indivizi în vederea verificării
ipotezelor sau pentru descrierea științifică a fenomenelor
socioumane” (Chelcea, 2004, 297)

”Contrar unui sondaj, un interviu calitativ e o interacțiune

dintre operatorul de interviu și respondent, în care
operatorul are un plan general, care acoperă temele ce
trebuie studiate, dar nu și un set de întrebări care trebuie
puse într-o anumită formulare și într-o anumită ordine.”
(Babbie, 2007/2010, 420)
 Interviul

• O convorbire cu sau fără întrevedere

• O conversaţie între două persoane, în care una obţine

informaţii de la cealaltă
A B

Termeni similari: întrevedere, convorbire, dialog

 Interviul

Scopuri (Kerlinger citat de Chelcea, 2004, 298):

- Explorare – se poate ajunge la identificarea unor relații

între variabile (construirea de ipoteze)

- Instrument de recoltare a informațiilor în vederea testării

ipotezelor

- Recoltarea unor informații suplimentare celor obținute

prin alte metode
 Interviul
Avantaje (Bailey citat de Chelcea, 2004, 301):

- Flexibilitatea
- Rată mai ridicată a răspunsurilor (inclusiv a persoanelor
care nu știu să citească)
- Observarea comportamentelor nonverbale
- Asigurarea standardizării condițiilor de răspuns
- Asigură controlul asupra succesiunii întrebărilor
- Colectarea unor răspunsuri spontane și personale
- Asigurarea răspunsurilor la toate întrebările
- Studierea unor probleme mai complexe
 Interviul
Dezavantaje (Bailey citat de Chelcea, 2004, 301):

- Cost ridicat
- Timp îndelungat
- ”Efect de operator” ridicat
- Imposibilitatea consultării unor documente
- Persoanele răspund indiferent de dispoziția lor psihică
sau fizică
- Neasigurarea anonimatului
- Lipsa de standardizare informațiilor
- Dificultăți în accesul la subiecți
 Interviul
(Malhotra, 1996/2010, 171)

Interviul Chestionarul
Obiective Să obțină o înțelegere Să cuantifice datele și să
calitativă a motivațiilor generalizeze rezultatele de
la eșantion la populația
studiată
Eșantion Număr mic de cazuri Număr mare de cazuri
nereprezentative reprezentative
Colectarea de date Nestructurată Structurată

Analiza datelor Nonstatistică Statistică

Rezultatele Permit o înțelegere Permit testarea ipotezelor

cercetării preliminară
Albert Einstein:

”Not everything that counts can be counted

and not everything that can be counted
counts.”
 Interviul

Importanța teoriei

Nu există ”modelul perfect” de a realiza interviuri. ”Singurul mod

greșit de a face aceasta este de a urma pașii de la 1 la 10.”
(Alenka Jelen, 2011). Aceasta depinde de:

• Ontologie
• Epistemologie
• Designul de cercetare (obiective, eșantion, participanți)
• Alți factori (calitatea clienților – guvern sau alte instituții de stat,
agenți economici etc.), paradigma de cercetare, mediul în care
are loc interviul etc.
 Interviul

Tipuri de interviuri:

1. Din punctul de vedere al conținutului comunicării:

a) de opinie
b) documentar

2. Calitatea informațiilor:
a) extensiv (aprox. 10 minute, număr mai mare de
persoane)
b) intensiv (1-2 ore, număr mai mic de persoane)
 Interviul

3. Gradul de libertate al cercetătorului:

a) clinic (Carl Rogers)
b) în profunzime (un aspect)
c) cu răspunsuri libere sau ghidat
d) centrat sau focalizat (semistructurat) - Merton
e) cu întrebări deschise
f) cu întrebări închise
directive semidirective nondirective
 Interviul

Interviuri nondirective

• Număr redus de întrebări

• Durată - neprevăzută
• Volum mare de informaţii, răspunsuri complexe
• Posibilitatea repetării întrevederii
• Centrat pe persoana intervievată
• Sentimente şi atitudini exprimate spontan
 Interviul
4. Repetabilitate:
a) unice (vezi, J. K. Kaufmann, Prima dimineață de
după sau Trupuri de femei privite de bărbați.
Sociologia sânilor goi)
b) repetate (vezi H. Garfinkel, cazul Agnes)

5. Tipul de respondenți:
a) Oameni simpli
b) Experți sau elite
c) Copii sau adolescenți

6. Număr de persoane
a) individuale
b) de grup
 Interviuri
după tipuri de respondenți (Litting, 2009, după Jelen, 2011)

P
u Elite
t
e
r Experți
e

Specialiști

Oameni
simpli

Cunoaștere
 Interviul
Contextul în care se face interviul

CÂND?
 se hotarăște împreună cu intervievatul
 a se evita presiunea timpului
 timpul zilei: a se evita oboseala sau hiperactivitatea

UNDE?
 se hotarăște împreună cu intervievatul
 a se cauta un loc liniștit (fără zgomot de fond)
 a se evita locuri aglomerate
 gânditi-vă la calitatea înregistrării

CUM SE PREGATESTE INTERVIUL

 prin telefon, față în față, prin email
 explicați: scopul interviului, lungimea, tipul de întrebări
 discutați problemele de confidențialitate, înregistrarea
 Interviul
DA
 Îmbracă-te adecvat (neutru)

 Informează intervievatul: fii onest!

 Fii deschis, receptiv, lasă-l pe celalalt să simtă că ești

acolo. ”Majoritatea oamenilor adoră să vorbească cu
cineva care pare cu adevărat interesat” (Babbie,
2007/2010, 421)

 Joacă rolul de ignorant, care vrea să fie învățat

 Ascultă! ”Trebuie să fiți capabil să ascultați, să gândiți și

să vorbiți aproape simultan” (Babbie, 2007/2010, 421)

 Fii deplin familiar cu tema și întrebările puse

 Interviul
NU
 Nu judeca!

 Nu sugera raspunsuri!

 Nu-l lasa pe celalalt sa presupună ca unele raspunsuri

sunt “corecte” și altele “greșite”

 Evita raspunsurile social dezirabile

 Nu încerca să pari interesant. Intervievatul trebuie să se

simtă interesant.

 Nu vorbi mai mult decât e cazul. Nu mai mult de 5% din

timp (Babbie, 2007/2010, 420)
 Interviul
Eșantionarea (este non-probabilistică):

Eșantion bulgăre de zăpadă – plecăm de la câteva cazuri care

fac recomandări
Eșantion de conveniență – la care avem acces ușor
Eșantion teoretic – criteriile de selectarea a cazurilor se pot
schimba în timp. Specific pentru grounded theory (Barnei
Glaser și Anselm Strauss, 1967)

Număr de respondenți – până ajungem la saturație (depinde

de numărul de criterii de selecție, obiective, eterogenitate)
 Interviul
Tipuri de întrebări (Krueger și Casey, 2000/2005, 63-7)
- De deschidere – de spart gheața (generale despre
respondent - carieră, timp liber), la care răspund toți
- De introducere – au rolul de a prezenta tema de discuție
- De tranziție – pregătesc terenul pentru întrebările cheie
- Întrebări cheie – au ca scop găsirea răspunsului la
întrebările de cercetare (cel mai mult timp, 2-5 întrebări)
- Întrebări de închidere – 1. joc de rol; 2. intervievatorul
face o sinteză și întreabă dacă mai este ceva de spus; 3.
Daca mai este ceva de spus, dacă a fost o întrebare care
ar fi trebuit pusă

Întrebările bune sunt:

Clare, simple, scurte, non-directive, deschise, sună natural
 Interviul

Etape în realizarea interviului (Jelen, 2011)

1. Sosirea
2. Introducerea temei de cercetare
3. Începerea interviului
4. Realizarea interviului
5. Sfârșitul interviului
6. După interviu
 Interviul

1. Sosirea
- Primele minute sunt esențiale pentru câștigarea încrederii
persoanei intervievate
- Cercetătorul joacă rolul de oaspete
- Nu se discută despre subiectul cercetării

2. Introducerea temei de cercetare

- Spune care este tema
- Reafirmă faptul că se asigură confidențialitatea
- Se cere permisiunea înregistrării
- Se asigură dacă locul unde se face interviul este liniștit,
fără posibile întreruperi
 Interviul

3. Începerea interviului
- Are loc spargerea gheți – întrebări de deschidere

4. Realizarea interviului
- Ghidarea participantului prin temele cheie
- Sondarea - intervievatorul cere detalii, exemple, se
trece de la întrebările generale la întrebările particulare
(dacă participanții nu detaliază)

5. Sfârșitul interviului
- Semnalizarea faptului că mai sunt 5-10 minute
- Întrebările de încheiere
 Interviul

6. După interviu

- Se închide reportofonul
- Se mulțumește persoanei intervievate
- Se reasigură confidențialitatea
- Informează despre posibilitatea de a avea acces la
raportul de cercetare, avantajele obținute
- Pot apărea noi afirmații pe care cercetătorul le scrie sau
chiar repornește reportofonul. Pot fi ”off the record”
 Interviul
Gestionarea interviului
Întrebări de clarificare
- Puteți să-mi spuneți mai multe lucruri despre …?
- Ați spus că nu este riscant să faci cățărări. Ce înțelegeți dvs.
prin ”riscant”?
- Permiteți-mi să verific dacă am înțeles bine…
- Cum puteți compara x cu y?
- Îmi puteți da un exemplu referitor la ceea ce vreți să spuneți?

Încurajarea nonverbală să vorbească

- mimică, gestică, tăcere
Încurajarea unei dispute
- Există și persoane care spun că …
 Interviul
Gestionarea interviului

Întoarcerea la o temă discutată anterior

Putem să ne întoarcem la ce spuneați mai devreme despre …

Tranziția la altă temă trebuie să fie lină (Babbie, 2007/2010, 422)

Nu:
”Am vorbit despre mame, acum să vorbim despre tați.”
Da:
”Ai spus că mama ta nu era interesată să știe cum te descurcai
la școală – tatăl tău s-a implicat mai mult?”
 Interviul
Transcrierea interviului. Posibile simboluri folosite

• [] Speech overlap
• (2.4) Silence measure in seconds
• (.) Brief pause; less than 2 seconds
• Word word emphasis
• Wo:rd prolongation of sound
• 0 word 0 section of talk uttered in lower volume than the
surrounding talk
• WORD section of talk uttered in higher volume than the
surrounding talk
• $word$ smile voice
• Wo(h)rd laugh particle inserted within a word
• Wo- cut in the middle of a word
 Interviul
Transcrierea interviului. Posibile simboluri folosite

• >word< section of talk uttered in a quicker pace than the

surrounding talk
• <word> section of talk uttered in a slower pace than the
surrounding talk
• (word) transcriptionist doubt
• .hhh inhalation
• hhh exhalation
• . falling intonation at the end of an utterance
• ? raising intonation at the end of an utterance
• ‘ flat intonation at the end of an utterance
• … incomprehensible sequence of words
• Hah, heh open laughter
 Focus grup
• Este un interviu focalizat la care participă mai mulți
subiecți (6-12 subiecți)

• Eșantionul nu este probabilist (Alfred Bulai (2000, 31) îl

numește teoretic)

Omogenitatea eșantionului:
1) Eșantion omogen – efecte de complementaritate
2) Eșantion eterogen – efect de polaritate

Variabilele cele mai folosite: sex, nivel de educație, vârsta.

Dar și dacă are sau nu experiență cu privire la un anumit
produs sau serviciu, status social (grad didactic, poziție
ierahică etc.).
 Focus grup

Eșantionare

• Cu ajutorul instituției unde lucrează

• Operatorii selectează respondenții

• Invitarea prin anunțuri

• Recompensă materială – risc ”efect de moralitate”

• Folosirea unui chestionar de recrutare

Focus grup
Focus grup
Focus grup
 Focus grup

Estomparea efectului de dezirabilitate (vezi bigotul timid)

- Reformularea răspunsurilor și polarizarea

(Stimularea conflictelor și a pozițiilor opuse fără a se
ajunge la blocaje în comunicare)

- Depersonalizarea întrebărilor (întrebăm respondenții

dacă există o situație, măcar una în care adulterul să fie
permis)

- Construcția de situații dilematice, care presupun în mod

obligatoriu încălcarea unor norme (vezi ex. Bulai, 2000,
71)
 Focus grup

Stimularea persoanelor timide

- apelarea directă plecând de la comportamentul
nonverbal sau mimarea receptării mesajului

Ex. ”Mă iertați, mi s-a părut că vreți să spuneți ceva.”

- Nu trebuie insistat prea mult pe respondenții inactivi – ar

perturba coerența discuțiilor
 Focus grup

Inhibarea persoanelor hipercative

- Trebuie lăsați să vorbească 1-2 minute chiar dacă nu

sunt în temă

- Sunt opriți pentru a trece la o altă întrebare conform

ghidului

Gândirea de grup (Groupthink)

- Moderatorul poate juca rolul de ”avocat al diavolului”
 Focus grup

Stiluri de moderare
- empatic
- neutru
- amuzant, de bună dispoziție
 Citate
interviu comportament de risk
“Când fac salturi (este vorba despre motocross) simt
într-adevăr că zbor. De fapt, chiar zbori. Când începi
saltul ţi-e frică puţin că nu l-ai început bine, că poziţia
motocicletei nu e cea care trebuie şi că trebuie să te
rearanjezi în aer, dar în general ţi-e frică doar când
aterizezi. A fi în aer, uneori şi la 10 metri deasupra
pământului, este cea mai tare senzaţie.” (Stefan, 27 de
ani, motocross)
 Citate
interviu dansatori tango
“maybe for some females dancers it is an opportunity to wear nice
clothes, to dress up, to look well; things that you don’t do in
your everyday life”.

“Ok, you buy some outfits, but where can you wear them?”

“I haven’t figured it out yet, but I think tango is a form of personal

expression. One argument in this regard is that tango language
is not totally repetitive, but it presupposes interpretation,
improvisation, so more than the sportive dance does”.
 Citate
interviu securitatea și sănătatea în muncă în fabrică

„S: Da. În situaţia asta fac referat și îl înaintez la

conducere. Și se i-au măsuri pe linie de SSM [securitate
și sănătate în muncă].
VF: Dar în comitet v-aţi întâlnit în ultimul timp?
S: Da, ne-am întâlnit. Dar n-a fost ceva deosebit, o discuţie
punctuală” (Compania A, reprezentant al lucrătorilor 1
CSSM)
VF:De când sunteţi [membru]?
S: De vreo doi-trei ani. Nu mai ţin minte. De când a început sistemul
ăsta.
VF. Și aţi avut vreo întâlnire în comitet?
S: Nu. Doar spun că sunt implicat în tot ce ţine de SSM prin faptul că
solicit echipament etc.
VF. Cui solicitaţi?
S: Conducerii direct... M-au pus acolo că am o influenţă sau lobby. Prin
funcţia pe care o am în societate, am și un punct de vedere mai
accentuat faţă de conducere în sensul că trebuie aduse alea, trebuie
făcute alea.
VF. Am înţeles. Dar dumneavoastră sunteţi, din contră, reprezentantul
conducerii în comitet. Nu al muncitorilor.
S: (Pauză) Da, dar eu mă consider și o interfaţă faţă de muncitori. Tot
timpu’ umblu printre muncitori care se plâng ba că nu au salariu cât
trebuie, ba că nuștiuce, ba aia... Prin asta au hotărât să mă... Că nu
ne-am întâlnit așa..., dar ne-am întâlnit în fiecare zi. Cu șeful
sindicatului ne întâlnim de două ori pe zi fără nicio problemă”
(Compania A, reprezentant al angajatorului 1 în CSSM)
 Citate
Focus grup evaluare învățământ superior

R.L. (prof., stat): „Câteva lucruri de spus, particular faţă de

„uzina” noastră, la 13.000 de studenţi pot să spun că e
„uzină”, într-un an avem 3000 de studenţi, învăţământul
este ....O să vă spun că noi am simţit acest
consumatorism academic mai mult decât oricine şi
efectul globalizării şi a tendinţei de S.R.L. s-a văzut la
nivelul Universităţii, la nivelul facultăţii noastre e clar.”
 Citate
Securitatea și sănătatea muncii în școli

”Domnule, 2000 de lei. Când am fost la primărie, au zis:

«Aoleu, dar ce faceţi cu atâţia bani?» Păi da, dar vedeţi că
ne trebuie o cizmă de protecţie, ne trebuie la centralele
termice nu ştiu ce echipament, nu ştiu ce mănuşi electrice,
mai vrem pentru muncitorul care este acolo în şcoală. Şi
sunt multe. Ne trebuie un serviciu din acesta, trebuie să ne
autorizăm din punctul de vedere al ATM-ului, autorizaţie...
«Mai mult de 1000 de lei... 1000 e mult!!! N-aveţi ce să
faceţi cu atât!»” (şcoală generală, comună)
 Abandon în rândul studenților

”Pentru cămin, pentru...da, nu m-am înscris ca să devin

inginer. Poate că... chiar era ziua mea de naștere...și în
seara aia, și în aburii alcoolului...și...m-am dus și m-am
înscris. Nu știu dacă am ales-o c-am vrut sau cum...în fine,
da, cred că...aia am stabilit-o, în seara aia, așa am stabilit,
că mă înscriu acolo...mi-a plăcut mie căminul ăla.” (student,
UP, an II)
 Instrumente pentru analiza
transcripturilor interviurilor
• ATLAS.ti
http://atlasti.com/
• Nvivo
http://www.qsrinternational.com/products_nv
ivo.aspx
• Tropes
http://www.forhe.ro/Instrumente.aspx
ATLAS.ti
Nvivo
Nvivo
Tropes
 Bibliografie
Babbie, Earl. (2010). Practica cercetării sociale. Iași:
Editura Polirom.
Bulai, Alfred (2000). Focus-grup. Bucureşti: Editura Paideia
Chelcea, Septimiu. (2004). Metodologia cercetării
sociologice. Metode cantitative și calitative. București:
Editura Economică.
Jelen, Alenka. (2011). Expert Interviews for Qualitative
Data Generation. ECPR Summer School in Methods and
Techniques.
Krueger, Richard A., Casey, Mary Anne [2000](2005).
Metoda focus grup. Iaşi: Editura Polirom