UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO-UMANE

DEPARTAMENTUL DE JURNALISM, RELAȚII PUBLICE, SOCIOLOGIE ȘI
PSIHOLOGIE
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE

FOCUS-GRUP

PROF. COORDONATOR: STUDENTE:

Prof. Lect. Univ. RADU POPA GRAD MARIA FLAVIA &
SOMEȘAN LOREDANA
RESURSE UMANE, AN II

0
SIBIU
2015
 CUPRINS

FOCUS-GRUPUL...........................................................................................................................2
CARACTERISTICI:........................................................................................................................3
AVANTAJE:...................................................................................................................................4
DEZAVANTAJE:............................................................................................................................4
UNDE SE FOLOSEȘTE?................................................................................................................5
APLICATIE:....................................................................................................................................6
Bibliografie:.....................................................................................................................................7

1
FOCUS-GRUPUL este “un interviu de grup structurat, care are un set de întrebări dinainte
stabilit şi oferă posibilitatea unei interacţiuni reale a subiecţilor în procesul viu al discuţiilor în
dinamica de grup, unde intervin ample fenomene de controversă, de persuasiune, de autoritate
etc.” (Ilut, 1997).

Un focus-grup nu este o simplă reuniune a unor persoane care se întâlnesc să stea de vorbă, ci
este un tip special de grup, în ceea ce privește scopul, mărimea, alcătuirea și procedeele folosite.

Scopul unui focus-grup este acela de a asculta și de a aduna informații, de a conduce la o mai
profundă înțelegere a temei de interes și la o perspectivă mai amplă a participanților asupra
problemei discutate. Acesta poate fi utilizat, fie ca mijloc implicit de colectare a datelor, fie ca
supliment al altor metode.

În general, focus-grupul este alcătuit din 6-8 persoane, care discută în prezența unui moderator, o
tematică precisă. Moderatorul are un set de 8-10 întrebări stabilite anterior pe care le adresează
participanților. Aceștia răspund pe rând la întrebări, dar pot face referire la idei emise de alți
participanți, realizându-se astfel o dinamică productivă de a aprofunda subiectul.

Obiectul-stimul, de la care pornește discuția, poate lua diverse forme. De exemplu, el poate fi: un
spot video care prezentă un accident de muncă pentru a reflecta atitudinea participanților față de
risc și măsurile de protecție; o istorioară scurtă despre o relație romantică la locul de muncă,
pentru a accede la problematica hărțuirii sexuale; un concept important; un eveniment întâlnit
frecvent la locul de muncă etc.

Nu se organizează un singur focus-grup, ci are loc de mai multe ori cu tipuri similare de
participanți, pentru a-i da cercetătorului posibilitatea să semnaleze reguli și curente de opinii.
Cercetătorul creează un mediu primitor în cadrul focus-grupului, care îi incurajează pe
participanți să își împărtășescă părerile și punctele de vedere, fără a se simți presați să voteze sau
să ajungă la un consens.

2
Toate informațiile obținute pe parcursul desfășurării focus-grupului sunt înregistrate video sau
audio pentru a fi apoi prelucrate și analizate prin diverse metode calitative, cea mai întalnită fiind
analiza de conținut.

CARACTERISTICI:
Interviurile de tip focus grup sau de obicei 5 caracteristici şi trăsături. Aceste caracteristici se
referă la componentele unui focus-grup:

- sunt implicate persoane

- care au anumite caracteristici

- furnizând informaţii de calitate

- într-o discuţie ghidată (moderatorul)

- spre înţelegerea temei de discuţie

3
AVANTAJE:
 Utilizare eficientă a intervievatorilor
 Aflarea unor păreri/idei a oamenilor în legătură cu o anumită chestiune
 Întelegerea diferențelor de perspectivă între grupuri sau categorii diferite de persoane
 Timpul relativ redus de desfăşurare a cercetării
 În general, costuri mici de realizare
 Oferă un stimulent material = > cooperare bună din partea subiecţilor, mai puţine
refuzuri
 Există posibilitatea unui dialog pe orizontală între subiecţi, situaţie pe care aceştia o
preferă
 Se pot observa relaţiile în interiorul grupului, cum se formează anumite opinii sub
influenţa grupului
 Se pot folosi uşor mijloace ajutătoare audio- vizuale, scrise sau interactive
 Imită situaţii reale de viaţă
 Subiecţii sunt încurajaţi să spună tot ce cred dacă văd că unii dintre ceilalţi participanţi le
împărtăşesc opiniile
 Climatul prietenos relaxează şi stimulează discuţia

DEZAVANTAJE:
 Ne dorim ajungerea la un consens (groupthink sau consensualitate necritică)
 Dorim să educam oamenii
 Nu intenționăm să folosim rezultatele, ci ne dorim doar să dăm impresia că ascultăm
 Unii respondenţi pot fi jenaţi de anumite întrebări în contextul de grup ( ex: împărtășirea
de informații personale)
 Probleme legate de componenţa grupului
 Stimulentele materiale pot constitui un motiv bun de a minţi în legătură cu unele detalii
personale (vârstă, ocupaţie)
 Unele grupuri sociale sunt foarte greu de convins să participe (cei care muncesc mult
sau/şi au venituri mari)

4
  Efectele de grup: efectul de turmă, efectul pierderii de vreme

UNDE SE FOLOSEȘTE?

CARACTERISTICĂ CERCETAREA DE PIAȚĂ METODA ACADEMICĂ SECTORUL PUBLIC ȘI

NONPROFIT

UNDE ESTE Companiile cu profil Universitățiile, Agenţiile Guvernul, Grupurile

POPULARĂ? comercial guvernamentale, Fundaţiile comunitare

DIMENSIUNEA 10-12 persoane 6-8 persoane 6-8 persoane

GRUPULUI

PARTICIPANȚII Nu. E de preferat să nu se Nu este o problemă să se Nu este o problemă să se

TREBUIE SĂ SE cunoască între ei cunoască între ei, atâta timp cunoască între ei, atâta timp
CUNOASCĂ ÎNTRE cât nu dețin poziții de cât nu dețin poziții de
EI?
autoritate unii față de ceilalți autoritate unii față de
ceilalți

CINE MODEREAZĂ Profesioniștii Cadrele universitare, Personalul calificat și

DISCUȚIILE? masteranzii sau personalul voluntarii ocazionali care au
calificat abilități deosebite

UNDE AU LOC Încăperi speciale cu oglinzi Spații publice, Săli de clasă Spații din comunitate, cum
ÎNTÂLNIRILE unidirecțional și cu ar fi: școlile, bibliotecile etc.
FOCUS- acustică de calitate
GRUPURILOR

CUM SUNT Cu ajutorul observatorilor, Notițe de teren și înregistrări Notițe de teren și

COLECTATE a înregistrărilor video și audio, video înregistrări audio
INFORMAȚIILE audio

TIMPUL O perioadă scurtă de timp O perioadă lungă de timp O perioadă lungă de timp
COMPLETĂRII (câteva săptămâni) (câteva luni) (câteva luni)
STUDIULUI

5
APLICATIE:
Cea mai întâlnită formă a unei cercetari calitative este focus-grupul. Această tehnică o folosim
în special când vrem să vedem cât de viabil este un fenomen social, iar in cazul nostru dorim sa
evidentiem fenomenul de mobbing la locul de munca, cu ajutorul unui spot video, in care un sef
isi hartuieste sexual secretara. Tema de interes este cea de hartuire la locul de munca, iar
participantii vor fi studentele specializarii Resurse Umane, anul II. Moderatoarele discutiei, Grad
Flavia si Somesan Bianca le vom spune celor implicati care este domeniul de interes, si anume
fenomenul de hartuire in general, si nu care este subiectul vizat (hartuirea la locul de munca).
Forma de organizare a participantelor va fi cea de cerc, iar intrebarea de la care porneste
discutiile este “din ce cauza este hartuita o femeie in general?”

6
Bibliografie:
1. Iluţ, P., 1997. Abordarea calitativă a socio-umanului. Iaşi: Editura Polirom.

2. Bogathy, Z. 2004. Manual de psihologia muncii și organizațională. Iași: Editura Polirom.

3. Krueger, R și Casey Mary Anne, trad. de Popa Cristina. 2005. Metoda Focus Grup. Iaşi:
Editura Polirom.