Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cercetare cantitativa
CUPRINS:
II.OBIECTIVELE CERCETARII
III.SCOPURILE CERCETARII
IV.OPERATIONALIZAREA CONCEPTELOR
V.IPOTEZELE CERCETARII
VII.BIBLIOGRAFIE
I.STABILIREA TEMEI DE CERCETARE: ABSENTEISMUL ŞCOLAR AL
ELEVILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL GIMNAZIAL1
OBIECTIVELE CERCETĂRII:
OPERAȚIONALIZAREA CONCEPTELOR:
Absenteism scolar:
rolul școlii în viața elevului/profesorului;
surse de învățare,
cauzele abandonului;
motivarea absențelor;
modalități alternative de petrecere a timpului școlar;
consecințele absențelor;
atitudini și roluri educative;
profiluri de profesori.
IPOTEZELE CERCETĂRII:
1. Daca scade importanța școlii în sistemul de valori al individului atunci absenteismul școlar
creste.
2.Programul școlar încărcat influențează negativ atitudinea elevului față de școală;
3.Profilul profesorului influențează intensitatea frecventării cursurilor;
4.Rata absenteismului este mai mare în cazul elevilor de etnie rromă.
7. De ce pleci de la ore ?
a. mă plictisesc
b. evitarea unei note mici
c. nu-mi place profesorul
d. nu mă interesează materia
e. particip la alte activități
f. nu înțeleg ce mi se predă-
g. munca în agricultură
h. dispensar
i. altele
7.Parintii cunosc situația frevenței școlare ?
............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
8.Care sunt calitatile unui profesor?
a. comunicare
b. înțelegere
c. bun simț
d. colaborare
e. simţul umorului
f. să predea bine
g. să nu strige,
h. să noteze corect,
i. să treacă toate absențele,
j. să-i ajute în unele probleme,
k. altele
9. Clasa.............................
10. Scoala.............................
CONCLUZII
Ca fenomen social absenteismul şcolar este în continuă creştere, fapt cauzat de o schimbare
în sistemul de valori naţional. Derivat al absenteismului, abandonul şcolar este şi el în creştere,
înregistrând valori ridicate faţă de cerinţele unei societăţi moderne şi competitive. Trebuie
subliniat că aceste două fenomene se manifestă preponderent în mediul rural, marcat de sărăcie și
subfinanțare. De aceea multe programe de dezvoltare se îndreaptă actualmente spre mediul rural,
încercându-se astfel o apropiere de nivele între rural și urban.
Am prezentat cele mai frecvente cauze ale absenteismului şcolar, punând în prim plan
sărăcia,ca determinant, direct sau indirect, al tuturor celorlalte cauze .Acestei cauze i se alătură o
serie de determinanţi etnici, geografici, psihologici,culturali și sociali.
În funcţie de cauzele considerate ale absenteismului și abandonului şcolar, Ministerul
Învățământului și Cercetării a adoptat o serie de măsuri pentru eradicarea acestora,măsuri ce se
conturează sub forma unor proiecte și programe. Cele mai importante sunt : ,,Proiectul pentru
învățământul rural’’, ,,A doua şansă’’, ,,Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate’’, ,,Şanse
egale’’, ,,Să construim împreună imaginea fiicelor noastre’’.
În vederea sublinierii importanței frecvenței şcolare s-au arătat principalele efecte negative
ale absenteismului şcolar. Un prim efect este abandonul şcolar care, cu cât are loc la un nivel de
educaţie mai jos,cu atât scade şansele individului de a ocupa un post și de a se integra în
societate. De asemenea trebuie luate în calcul și celelalte efecte negative, pe termen lung:
consumul de alcool și droguri, eşecul şcolar, violența, marginalizarea socială.
Ca efecte negative pe termen scurt, se înregistrează fuga de la şcoală, libertinajul, lipsa unui
program stabil, luarea de note proaste, situaţii conflictuale între elev și profesor, îndepărtarea de
realitatea şcolară. La terminarea școlii, aceste manifestări își vor fi pus amprenta asupra
personalității viitorului adult și asupra comportamentului social al acestuia.
Necesitatea acestei cercetări se impune luând în calcul evoluţia ascendentă a absenteismului
şcolar în ultimii ani, ca și rata îngrijorătoare a abandonului şcolar.
Analiza reprezentărilor profesorilor și elevilor arată că ambele părţi nu sunt suficient de
conştiente de repercusiunile unor acţiuni și că sunt prinşi în starea anomică dominantă.
Principalele cauze determinate se referă la componenta etnică (rromii reprezintă o parte
importantă în populaţia şcolară din unele şcoli ale judeţului), la profilul profesorului (nivelul de
pregătire a acestora și conduita profesională și socială), relaţia elev-profesor şi la fenomenul
migraţiei, care înregistrează un procent de 25% din totalul părinților copiilor.
Pentru atenuarea acestor cauze s-au propus următoarele măsuri:
acordarea unei atenţii mai mari învăţământului preşcolar;
stabilirea unui parteneriat şcoală-familie, cu acţiuni concrete;
eficientizarea comunicării profesor –elev prin instituirea unor teme la dirigenţie cu
tematici ca: expectanțele elevilor legate de conduita profesorilor, probleme pe care le
întâmpină cu diferiţi profesori, modalităţi de realizare a unor lecţii, centre de interes ale
elevilor etc.
atragerea unor programe ce vizează populaţia de etnie rromă;
organizarea unor activități extraşcolare menite să atragă copilul spre activitatea școlii și
pentru ca această instituție să-şi recâștige respectul meritat.
Aspectele menţionate drept cauze ale absenteismului la nivel judeţean au la rândul lor alţi
determinanţi‚ care ţin de sfera mai largă a societăţii. Fiecare şcoală are realitatea ei care,
subsumată celorlalte, oferă o imagine de ansamblu a învăţământului actual, aşezat sub semnul
inadecvării: începând cu metodele didactice utilizate, mijloacele de învăţământ avute la
dispoziţie, până la planul de învăţământ şi programa şcolară . Ca o consecinţă a acestor
inadecvări se naşte absenteismul şcolar românesc, imposibil de stopat în contextul perpetuării
unor criterii de selecţie ce nu se bazează pe competenţe şi valoare, respectiv a dezorientării
generale a societăţii noastre actuale.
Aşa stând lucrurile nu ne rămâne decât sa adoptam poziţia propusă de M. Montessori şi ,,să
nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi
mari. Nimic nu ne permite sa ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze…’
BIBLIOGRAFIE :