Universitatea de Științe Agronomice și Medicină

Veterinară –București
Facultatea de Management și Dezvoltare Rurală

Master MANAGEMENT SI DEZVOLTARE RURALA

Titlu proiect

MASTERANT:

PROF.INDRUMATOR:LECTOR.DR.IORGA ADINA

Bucuresti 2020
1.Cercetare cantitativa

CUPRINS:

I.STABILIREA TEMEI DE CERCETARE

II.OBIECTIVELE CERCETARII

III.SCOPURILE CERCETARII

IV.OPERATIONALIZAREA CONCEPTELOR

V.IPOTEZELE CERCETARII

VI.FORMULAREA INSTRUMENTULUI DE CERCETARE

VII.BIBLIOGRAFIE

Bucuresti 2020
 I.STABILIREA TEMEI DE CERCETARE: ABSENTEISMUL ŞCOLAR
AL ELEVILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL GIMNAZIAL1

Intenția studiului este de a identifica adevăratele cauze ale unui astfel de

comportament din perspectiva actorilor săi- elevii, cât și din perspectiva profesorilor,
direct interesați de scăderea acestui fenomen. Din dorinţa de a combate acest fenomen,
doresc să se pună mai mult accent pe proiectele şi campaniile educaţionale, care la
momentul de faţă nu sunt privite cu suficientă încredere.
O educaţie adevărată, reală se fundamentează în familie iar apoi, ea se
continuă în grădiniţă şi şcoală. În primul rând ea se realizează prin puterea exemplului şi
apoi prin cea a cuvântului. O bună intervenţie a cadrului didactic prin însuşi procesul
educativ pe care-l desfăşoară cu copiii poate constitui un mijloc de prevenire a
absenteismului şcolar prin intervenţia acestuia la nivelul factorilor de risc – individuali,
familiali și şcolari care-l pot acuza.
Am plecat de la urmatoarele intrebari de cercetare:
1.Ce loc ocupă școala în sistemul de valori al individului (profesor,elev) ?
2.Care este relația între programul scolar și atitudinea elevului față de școală ?
3.Care este relația între profilul profesorului și frecventarea cursurilor ?
4.În ce măsură apartenența la etnia rromă favorizează absenteismul școlar ?

OBIECTIVELE CERCETĂRII:

1.Identificarea rolului școlii din perspectiva elevilor/a profesorilor;

2.Aprecierea programului și regulamentului scolar;
3.Determinarea gradului în care absenteismul influențează actul învățării și rezultatele
școlare;

Donea(Toca)G.Niculina 1 “Absenteismul şcolar al elevilor din învățământul gimnazial”,

Bucuresti, 2019

Bucuresti 2020
4.Identificarea cauzelor absenteismului;
5.Precizarea modalităților de petrecere a timpului școlar;
6.Determinarea relației dintre apartenența la etnia rromă și frecvența școlară.

SCOPUL CERCETĂRII :Analiza reprezentării absenteismului de către elevii de

vârsta 10- 14 ani, respectiv a cadrelor didactice direct implicate.

OPERAȚIONALIZAREA CONCEPTELOR:
Absenteism scolar:
 rolul școlii în viața elevului/profesorului;
 surse de învățare,
 cauzele abandonului;
 motivarea absențelor;
 modalități alternative de petrecere a timpului școlar;
 consecințele absențelor;
 atitudini și roluri educative;
 profiluri de profesori.

IPOTEZELE CERCETĂRII:
1. Daca scade importanța școlii în sistemul de valori al individului atunci absenteismul
școlar creste.
2.Programul școlar încărcat influențează negativ atitudinea elevului față de școală;
3.Profilul profesorului influențează intensitatea frecventării cursurilor;
4.Rata absenteismului este mai mare în cazul elevilor de etnie rromă.

FORMULAREA INSTRUMENTULUI DE CERCETARE

Analiza s-a bazat pe rezultatele unei anchete realizate în perioada 20.09.2017 -

Bucuresti 2020
31.10.2018 având ca subiecţi 250 de elevi din ciclul gimnazial.
Datele au fost culese pe baza a două chestionare :
1.Un chestionar pentru profesori și diriginți.
2. Un chestionar pentru elevi.
Analiza rezultatelor s-a facut pe baza distribuțiilor de frecvență.
Studiul s-a centrat pe următorii indicatori , care se regăsesc în formularea
întrebărilor pentru chestionar:
 rolul școlii în viața elevului/profesorului;
 surse de învățare,
 cauzele abandonului;
 motivarea absențelor;
 modalități alternative de petrecere a timpului școlar;
 consecințele absențelor;
 atitudini și roluri educative;
 profiluri de profesori.
În completarea datelor obţinute prin chestionar s-a apelat la documentele
școlare și o serie de tabele completate de diriginții claselor V –VIII.
Aceasta a avut un dublu scop :
1. Un scop cantitativ : obținerea unor informații legate de structura clasei,
componența etnică , starea sociala și diferitele riscuri la care ar putea fi expuși elevii
clasei : risc de absenteism și abandon școlar, risc de abandon familial, risc de
instituționalizare, risc de abuz emoțional, risc de abuz fizic, risc de neintegrare
socială.
1. Un scop calitativ : verificarea gradului de cunoaștere de către diriginți a propriei
clase, respectiv a viziunii pe care o are despre aceasta.

Bucuresti 2020
 Chestionar elevi

1.Ce reprezinta scoala pentru tine?

................................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
...........................
2.Care este principala sursa de învățare?
a. manualul
b. caietul de notițe
c. lecţia susţinută în clasă
d. bibliografie
e. internet
f. altele
3. Care sunt locurile în care iti petreci timpul când pleci de la ore?
a.acasă
b. pe stradă
c. la prieteni
d. în bar/cofetărie
e. la magazine
4. Care sunt principalele activități?
a. plimbarea
b. jocul pe calculator
c. fumatul
d. munca în agricultură
e. rezolvarea unor probleme
f. discuţii cu prieteni

Bucuresti 2020
 g. vizionarea de programe tv
h. sau citirea unor reviste
5. Aceste activitati le realizati:
a. singur
b. impreuna cu prietenii
c. impreuna cu familia
d. sau colegii

6.Ce reprezinta absenteismul școlar pentu tine?

................................................................................................................................................
....................................................................................................................................
...........

7. De ce pleci de la ore ?
a. mă plictisesc
b. evitarea unei note mici
c. nu-mi place profesorul
d. nu mă interesează materia
e. particip la alte activități
f. nu înțeleg ce mi se predă-
g. munca în agricultură
h. dispensar
i. altele
7.Parintii cunosc situația frevenței școlare ?
................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
....................
8.Care sunt calitatile unui profesor?

Bucuresti 2020
a. comunicare
b. înțelegere
c. bun simț
d. colaborare
e. simţul umorului
f. să predea bine
g. să nu strige,
h. să noteze corect,
i. să treacă toate absențele,
j. să-i ajute în unele probleme,
k. altele
9. Clasa.............................
10. Scoala.............................

Bucuresti 2020
 CONCLUZII

Ca fenomen social absenteismul şcolar este în continuă creştere, fapt cauzat de o

schimbare în sistemul de valori naţional. Derivat al absenteismului, abandonul şcolar este
şi el în creştere, înregistrând valori ridicate faţă de cerinţele unei societăţi moderne şi
competitive. Trebuie subliniat că aceste două fenomene se manifestă preponderent în
mediul rural, marcat de sărăcie și subfinanțare. De aceea multe programe de dezvoltare se
îndreaptă actualmente spre mediul rural, încercându-se astfel o apropiere de nivele între
rural și urban.
Am prezentat cele mai frecvente cauze ale absenteismului şcolar, punând în prim
plan sărăcia,ca determinant, direct sau indirect, al tuturor celorlalte cauze .Acestei cauze i
se alătură o serie de determinanţi etnici, geografici, psihologici,culturali și sociali.
În funcţie de cauzele considerate ale absenteismului și abandonului şcolar,
Ministerul Învățământului și Cercetării a adoptat o serie de măsuri pentru eradicarea
acestora,măsuri ce se conturează sub forma unor proiecte și programe. Cele mai
importante sunt : ,,Proiectul pentru învățământul rural’’, ,,A doua şansă’’, ,,Accesul la
educaţie al grupurilor dezavantajate’’, ,,Şanse egale’’, ,,Să construim împreună imaginea
fiicelor noastre’’.
În vederea sublinierii importanței frecvenței şcolare s-au arătat principalele efecte
negative ale absenteismului şcolar. Un prim efect este abandonul şcolar care, cu cât are
loc la un nivel de educaţie mai jos,cu atât scade şansele individului de a ocupa un post și
de a se integra în societate. De asemenea trebuie luate în calcul și celelalte efecte
negative, pe termen lung: consumul de alcool și droguri, eşecul şcolar, violența,
marginalizarea socială.
Ca efecte negative pe termen scurt, se înregistrează fuga de la şcoală, libertinajul,
lipsa unui program stabil, luarea de note proaste, situaţii conflictuale între elev și

Bucuresti 2020
profesor, îndepărtarea de realitatea şcolară. La terminarea școlii, aceste manifestări își vor
fi pus amprenta asupra personalității viitorului adult și asupra comportamentului social al
acestuia.
Necesitatea acestei cercetări se impune luând în calcul evoluţia ascendentă a
absenteismului şcolar în ultimii ani, ca și rata îngrijorătoare a abandonului şcolar.
Analiza reprezentărilor profesorilor și elevilor arată că ambele părţi nu sunt suficient
de conştiente de repercusiunile unor acţiuni și că sunt prinşi în starea anomică dominantă.
Principalele cauze determinate se referă la componenta etnică (rromii reprezintă o
parte importantă în populaţia şcolară din unele şcoli ale judeţului), la profilul
profesorului (nivelul de pregătire a acestora și conduita profesională și socială), relaţia
elev-profesor şi la fenomenul migraţiei, care înregistrează un procent de 25% din totalul
părinților copiilor.
Pentru atenuarea acestor cauze s-au propus următoarele măsuri:
 acordarea unei atenţii mai mari învăţământului preşcolar;
 stabilirea unui parteneriat şcoală-familie, cu acţiuni concrete;
 eficientizarea comunicării profesor –elev prin instituirea unor teme la dirigenţie
cu tematici ca: expectanțele elevilor legate de conduita profesorilor, probleme
pe care le întâmpină cu diferiţi profesori, modalităţi de realizare a unor lecţii,
centre de interes ale elevilor etc.
 atragerea unor programe ce vizează populaţia de etnie rromă;
 organizarea unor activități extraşcolare menite să atragă copilul spre activitatea
școlii și pentru ca această instituție să-şi recâștige respectul meritat.
Aspectele menţionate drept cauze ale absenteismului la nivel judeţean au la rândul
lor alţi determinanţi‚ care ţin de sfera mai largă a societăţii. Fiecare şcoală are realitatea ei
care, subsumată celorlalte, oferă o imagine de ansamblu a învăţământului actual, aşezat
sub semnul inadecvării: începând cu metodele didactice utilizate, mijloacele de
învăţământ avute la dispoziţie, până la planul de învăţământ şi programa şcolară . Ca o
consecinţă a acestor inadecvări se naşte absenteismul şcolar românesc, imposibil de
stopat în contextul perpetuării unor criterii de selecţie ce nu se bazează pe competenţe şi
valoare, respectiv a dezorientării generale a societăţii noastre actuale.
Aşa stând lucrurile nu ne rămâne decât sa adoptam poziţia propusă de M. Montessori

Bucuresti 2020
şi ,,să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista
când ei vor fi mari. Nimic nu ne permite sa ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm
să se adapteze…’

BIBLIOGRAFIE :

1.Iorga Adina, Lector dr. 2013-Sociologie, Curs, USAMV-IDD Bucureşti

2.Baban, Adriana-Consiliere educațională, Editura Ardealul, Cluj-Napoca, 2001
3.Chelcea , Septimiu -Metodologia cercetării sociologice,Editura Economica, 2001
4.Cucos, Constantin- Pedagogie, ediţia a II-a, Editura Polirom, Bucureşti, 2002
5.Durkheim, E - Regulile metodei sociologice, Editura Antet, 2002
6.Marginean, Ion- Proiectarea cercetării sociologice, Polirom, Iaşi, 1999
7. http://www.scribd.com/doc/25201075/Abandonul-Școlar-CA-Problemă-Socială.

Bucuresti 2020
2. Prelucrare statistica

A.“Statistici privind cultura de grau in perioada 2010-2018”

1.Evolutia productiei si a suprafetelor cultivate cu grau

In perioada analizata productia totala de grau a inregistrat o crestere continua cu

o valoare de 10.130 mii tone in anul 2018. Exceptia este anul 2012 cand productia totala
a fost de doar 5297,7 tone.(tabel 1)

Tabel 1
SITUAȚIA SUPRAFEȚELOR CULTIVATE CU GRÂU ȘI
PRODUCȚIILE AFERENTE
UM 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Suprafața mii 2162,4 1947 1997,6 2104 2112,9 2106,6 2.137,7 2052,9 2109
cultivată ha
Producția kg/ 2688 3663 2652 3468 3590 3.780 3.944 4.888 4.803
medie ha
Producția mii 5811,8 7131,6 5297,7 7296,4 7584,8 7.962,4 8.431 10.035 10.130
totală to
Sursa: https://www.madr.ro/culturi-de-camp/cereale/grau.html

2. Evolutia productiei de grau, pe judete, in perioada 2012-2017

Așa cum se poate observa în tabelul 2, în anul 2017 s-a înregistrat cea mai mare
producție de grâu, iar în anul 2012, cea mai mică producție de grâu pe teritoriul țării
noastre. Ca viziune de ansamblu, in anul 2017, cea mai mare producție de grâu a fost
înregistrată în județele Constanța (952479 tone), Dolj (894001 tone), Teleorman
(807624 tone) și Timis(686736 tone). Minimul producției de grâu a fost înregistrat pe
teritoriul județelor Sălaj (23922 tone) , Sibiu (21100 tone). Bistrița-Năsăud (12653 tone)
si Maramureș (12275 tone).(tabel 2)
Tabel 2
PRODUCȚIA (TONE) DE GRÂU 2012 – 2017 ÎN FUNCȚIE DE JUDEȚ
Jud. 2012 2013 2014 2015 2016 2017
AB 35078 58744 69786 66879 68362 66201
AR 218149 279840 318475 323487 407658 340468
AG 209675 145712 127911 125995 136318 188726
BC 39599 48959 43672 44756 54851 66038
BH 171839 243403 246371 332807 240400 336943
BN 9714 6874 8206 9612 9725 12653
BT 55913 72570 83156 74825 83140 114207
BR 227812 340669 269348 297203 362188 369267
BV 40860 49384 52907 37183 39412 36971
BZ 113057 292645 337849 342516 229214 281295
CL 395796 556005 504459 618397 613625 711818
CS 33182 37906 46977 36640 58609 68746

Bucuresti 2020
 CJ 26988 31878 38414 39342 44024 47819
CT 544984 513406 584832 670293 743847 952479
CV 44498 60231 65135 62464 69768 109861
DB 67776 104168 101491 90724 99573 137676
DJ 380004 496057 552481 569306 663827 894001
GL 55196 157947 1988941 164967 235961 186170
GR 224889 3337822 330597 344170 289733 386843
GJ 19685 26402 27835 27668 29680 43394
HR 17497 21849 27083 31169 33941 34539
HN 15180 20685 23541 26946 31272 33087
IL 288589 454811 47223 526357 539668 600519
IS 70965 98154 122360 113838 139265 149796
IF 520426 80805 74025 78412 76387 83430
MM 6935 7508 8733 9781 9858 12275
MH 53814 121479 132742 128366 161045 218627
MS 48940 86699 99394 115422 111646 108803
NT 77902 78854 81372 85585 102081 95214
OT 267039 414747 467279 45445 440377 719515
PH 81867 131315 133173 136743 157447 152335
SJ 13816 18125 18291 19455 21505 23922
SM 121603 147736 152407 159479 163376 174384
SB 15115 21286 23471 21354 21022 21100
SV 31308 38646 49709 46051 58732 76296
TR 432909 524536 542536 522410 580409 807624
TM 15180 20685 23541 26946 660891 686736
TL 112178 263296 296435 294902 359148 395241
VL 25317 37505 41170 30212 30122 41233
VS 148100 147416 148776 143977 167527 142353
VN 43880 92527 80113 80569 85497 106350
B 0 0 60 0 0 0
TOTAL 5325266 9691299 8394291 6924668 8431131 10034955

Sursa:http://statistici.insse.ro/shop

3. Date privind preţul mediu de achiziție pe piaţa internă

Datele privin pretul mediu de achizitie al grâului pe piața interna arata ca în anii
2011 și 2012 acesta a avut cel mai ridicat nivel 0.88 lei/kg respectiv 0,91 lei/kg, trendul
ultimilor ani este unul usor crescator.(tabel 3)

Tabel 3

Bucuresti 2020
Preţul mediu de achiziție la grau, pe piaţa internă, in perioada 2007-2018
Anul UM Preţ mediu
2007 lei/kg 0,61
2008 lei/kg 0,66
2009 lei/kg 0,47
2010 lei/kg 0,59
2011 lei/kg 0,88
2012 lei/kg 0,91
2013 lei/kg 0,85
2014 lei/kg 0,76
2015 lei/kg 0,74
2016 lei/kg 0.63
2017 lei/kg 0.65
2018 lei/kg 0,71

Sursa : 2007 - 2017 - Date INS - Anuarul Statistic al României

2018 – Date operative MADR

4. Situaţia privind schimburile comerciale intra şi extracomunitare de grâu în

perioada 2007-2018

Anul 2016 marcheaza valarea cea mai ridicata a cantitatii de grau importate de
2.155.962,6 tone si a cantitatii de grau exportate de 6.993.999,2 tone. Datele analizate
arata ca Romania incepand cu anul 2008 este o tara exportatoare de grau.(tabel 4)
Tabel 4
Cant_ IMP Val_IMP Cant_EXP Val_EXP
Anul
(to) (mii euro) (to) (mii euro)
2007 587.525,7 108.968,9 206.633,7 45.936,9
2008 441.636,9 93.295,2 1.988.757,9 381.635,1
2009 628.843,0 77.874,2 2.340.673,1 302.947,4
2010 719.954,0 112.444,4 2.480.143,0 379.446,1
2011 559.138,5 124.235,5 1.568.734,0 309.768,9
2012 531.827,0 118.663,4 2.314.888,2 544.095,9
2013 679.827,7 122.897,1 4.773.293,8 977.679,5
2014 670.919,4 116.079,9 4.965.442,7 959.356,8
2015 652.266,9 115.459,3 3.555.280,7 692.534,9
2016 2.155.962,6 330.860,5 6.993.999,2 1.141.908,4
2017 1.249.972,1 203.869,0 5.837.479,8 1.003.815,9
2018 695.173,2 115.544,7 5.886.755,9 1.037.727,8

Sursa de date: Date operative MADR

Bucuresti 2020
5. Pretul graului in functie de regiune

Analizând prețurile principalelor culturi de cereale, pe perioada anilor 2013 – 2020,

putem spune că acestea au scăzut progresiv de la an la an, în anul 2016 înregistrându-se
prețurile cele mai mici pentru grâu. Se observa cum dupa 2017 trendul a redevenit
crescator. (tabel 5)

Tabel 5
Evolutia pretului graului, in perioada 2013-2020(trimestrul I), pe regiuni de dezvoltare

Regiune Anii de referință Grâu(lei/kg)

2013 1,1
2014 0,76
2015 0,79
2016 0.63
Regiunea Nord-Vest
2017 0.65
2018 0.68
2019 0.73
Trim I. 2020 0.77
2013 1,16
2014 0,85
2015 0,83
2016 0.64
Centru
2017 0.63
2018 0.7
2019 0.76
Trim I. 2020 0.78
2013 1,17
2014 1,02
2015 0,88
2016 0.65
Regiunea Nord-Est
2017 0.62
2018 0.71
2019 0.71
Trim I. 2020 0.71
Regiunea Sud-Est 2013 0,97
2014 0,78
2015 0,81
2016 0.64
2017 0.66
2018 0.72
2019 0.76

Bucuresti 2020
 Trim I. 2020 0.8

2013 1,2

2014 0,85
2015 -
Regiunea București-Ilfov 2016 0,75
2017 0,73
2018 0,79
2019 0,83
Trim I. 2020 0,87

2013 1,08

2014 0,86
2015 0,86
Regiunea Sud - Muntenia 2016 0,65
2017 0,67
2018 0,66
2019 0,7
Trim I. 2020 0,76
2013 1,19
2014 0,83
2015 0,78
2016 0,64
Regiunea Sud-Vest Oltenia
2017 0,68
2018 0,73
2019 0,83
Trim I. 2020 0,79
2013 1,01
2014 0,78
2015 0,71
2016 0,57
Regiunea Vest
2017 0,58
2018 0,63
2019 0,66
Trim I. 2020 0,72
Sursa:http://statistici.insse.ro

6. Valoare importuri/exporturi grau, in perioada 2013-2018

Bucuresti 2020
 In anul 2016 valoarea importurilor de grau reprezinta 330.860, 5 mii euro,
maximul perioadei analizate 2013-2018.(tabel 6)
Tabel 6
Valoare importuri grau(mii euro ) 2013-2018
Categorie 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Grâu 122.897,1 116.079,9 115.459,3 330.860,5 203.869,0 115.544,7

Sursa de date: Date operative MADR

Valoarea exporturilor pe piața cerealelor a crescut de la an la an, cu un procent

semnificativ, mai ales în ceea ce privește cultura de grâu. In perioada 2013-2018 valoarea
exporturilor atinge maximul in 2016 cu o valoare de 1.141.908, 4 mii euro.(tabel 7)
Tabel 7
Valoare exporturi grau(mii euro ) 2013-2018
Categorie 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Grâu 977.679,5 959.356,8 692.534,9 1.141.908,4 1.003.815,9 1.037.727,8

Sursa de date: Date operative MADR

7. Consumul mediu anual de grau

În tabelul 8 este prezentat consumul mediu anual pe locuitor, la grau, în țara

noastră. Se remarcă consumul in scadere, atat la graul, secara in echivalent boabe, cat si
la graul, secara in echivalent faina.

Tabel 8

CONSUMUL MEDIU ANUAL PE LOCUITOR LA PRINCIPALELE TIPURI DE

CEREALE
Categorie UM 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Grâu, secară în echivalent 171,7 160,4 163,4 163 163,2 161,8
boabe
Grâu, secara în echivalent kg 128,8 120,3 122,6 122,2 122,4 121,4
făină
Sursa:http://statistici.insse.ro

CONCLUZII

Bucuresti 2020
 Piața cerealelor reprezintă un sector cu o importanță deosebită pentru
agricultură și cu un potențial ridicat, mai ales datorită faptului că pe teritoriul țării noastre
există cadrul natural și condițiile climatice potrivite pentru cultivarea cerealelor.
Județele cu cea mai mare producție de grâu sunt: Constanța (952479 tone),
Dolj (894001 tone), Teleorman (807624 tone) și Timis(686736 tone). Minimul
producției de grâu a fost înregistrat pe teritoriul județelor Sălaj (23922 tone) , Sibiu
(21100 tone). Bistrița-Năsăud (12653 tone) si Maramureș (12275 tone).
Pretul mediu de achizitie al grâului pe piața interna arata ca în anii 2011 și 2012
acesta a avut cel mai ridicat nivel 0.88 lei/kg respectiv 0,91 lei/kg, trendul ultimilor ani
este unul usor crescator.
Anul 2016 marcheaza valarea cea mai ridicata a cantitatii de grau importate de
2.155.962,6 tone si a cantitatii de grau exportate de 6.993.999,2 tone. Datele analizate
arata ca Romania incepand cu anul 2008 este o tara exportatoare de grau.
Analizând prețurile principalelor culturi de cereale, pe perioada anilor 2013 –
2020, putem spune că acestea au scăzut progresiv de la an la an, în anul 2016
înregistrându-se prețurile cele mai mici pentru grâu. Se observa cum dupa 2017 trendul a
redevenit crescator.
Valoarea exporturilor pe piața cerealelor a crescut de la an la an, cu un procent
semnificativ, mai ales în ceea ce privește cultura de grâu. Anul 2016 este inregistrat
maximul atat la exporturile, cat si la importurile de grau.

BIBLIOGRAFIE

1. ***www.madr.ro
2. ***www.insse.ro
3. ***www.eurostat.ro
4. ***https://www.gazetadeagricultura.info/afaceri-cereale/distributie-procesare-cereale/import-
export-cereale.html
5.

https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/productia_vegetala_la_principalele_cult
uri_in_anul_2017.pdf

Bucuresti 2020
 B.Statistici referitoare la pensiunile turistice si agroturistice, in perioada 2013-
2019

1. Structuri de primire turistica de tipul pensiunilor turistice si agroturistice, pe

destinatii turistice, in perioada 2013-2019

Numarul pensiunilor turistice si a celor agroturistice a inregistrat o crestere constanta

cu un maxim de 1669 pensiuni turistice si 2800 pensiuni agroturistice in anul 2019.
In Bucuresti si orasele resedinta de judet, exclusiv Tulcea sunt prezente 534 de pensiuni
turistice, urmeaza statiunile din zona montana cu un numar de 455 pensiuni turistice, apoi
alte localitati si trasee turistice cu 450 pensiuni turistice. In anul 2017 a crescut
spectaculos numarul pensiunilor turistice, mai ale in zona montana.
Cele mai multe pensiuni agroturistice sunt prezente in alte localitati si trasee turistice
cu o valoare de 1450, apoi in statiuni din zona montana cu o valoare de 1134 si in zona
Deltei Dunarii, inclusiv orasul Tulcea cu o valoare de 107.
In statiunile balneare numarul pensiunilor turistice si a celor agroturistice acreditate
este redus astfel in 2019 sunt inregistrate 202 pensiuni turistice si 64 pensiuni
agroturistice.(tabel 1)
Tabel 1

Evolutia structurilor de primire turistica de tip pensiuni turistice si agroturistice, pe destinatii turistice, in perioada 2013-
2019
Ani

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul

Tipuri de structuri 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Destinatii turistice
de primire turistica
UM: Numar
Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar
Pensiuni turistice Total 1335 1323 1527 1530 1666 1709 1669

Statiuni balneare 157 159 184 188 200 204 202

14 14 14 15 14 10 15
Statiuni din zona litorala,
exclusiv orasul Constanta
Statiuni din zona 327 339 382 375 449 471 455
montana
9 9 9 9 9 26 13
Zona Delta Dunarii,
inclusiv orasul Tulcea
Bucuresti si orasele 473 443 517 508 523 540 534
resedinta de judet,
exclusiv Tulcea
Alte localitati si trasee 355 359 421 435 471 458 450
turistice
1598 1665 1918 2028 2556 2821 2800
Pensiuni
Total
agroturistice

Statiuni balneare 48 34 35 35 45 63 64
7 7 6 7 5 6 15
Statiuni din zona litorala,
exclusiv orasul Constanta

Bucuresti 2020
 Statiuni din zona 646 703 820 872 1110 1161 1134
montana
15 16 16 15 13 123 107
Zona Delta Dunarii,
inclusiv orasul Tulcea
Bucuresti si orasele 11 4 28 26 23 25 30
resedinta de judet,
exclusiv Tulcea
Alte localitati si trasee 871 901 1013 1073 1360 1443 1450
turistice
Sursa:http://statistici.insse.ro

2. Structuri de primire turistica de tipul pensiunilor turistice si agroturistice,

pe judete, in perioada 2014-2019

În perioada 2014-2019, unitățile de cazare de tipul pensiuni rurale și agroturistice

au înregistrat o creștere a numărului structurilor de cazare.
Numarul cel mai mare de pensiuni turistice, in anul 2019 sunt prezente in
urmatoarele judete: Brasov(255), Prahova(121), Suceava(117), Mures(113),
Harghita(99), Sibiu(80).(tabel 2)

Tabel 2

Evolutia structurilor de primire turistica de tip pensiuni turistice, pe judete, in perioada 2014-2019
Ani
Tipuri de structuri de Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Judete
primire turistica 2014 2015 2016 2017 2018 2019
UM: Numar
Pensiuni turistice TOTAL 1323 1527 1530 1666 1709 1669
Alba 25 30 28 28 29 30
Arad 54 49 49 48 57 53
Arges 34 39 40 40 39 39
Bacau 35 50 45 52 58 58
Bihor 6 11 26 26 25 25
Bistrita-Nasaud 8 8 8 11 11 11
Botosani 4 3 3 4 4 4
Brasov 226 250 242 255 264 255
Braila 6 8 8 9 9 9
Buzau 4 4 4 4 4 4
Caras-Severin 62 68 66 69 68 70
Calarasi 3 3 3 3 3 3
Cluj 43 43 46 64 65 65
Constanta 20 21 22 20 16 24

Bucuresti 2020
 Covasna 23 25 23 23 22 22
Dambovita 10 10 11 12 14 14
Dolj 9 7 7 15 14 14
Galati 4 8 8 7 8 8
Giurgiu : : 2 2 2 2
Gorj 20 22 20 23 35 37
Harghita 87 97 98 98 92 99
Hunedoara 25 25 30 54 65 66
Ialomita 1 1 1 1 1 1
Iasi 23 28 25 25 19 20
Ilfov 6 7 7 9 8 7
Maramures 58 72 70 79 66 63
Mehedinti 12 14 15 15 13 13
Mures 100 121 122 125 122 113
Neamt 34 33 30 31 33 30
Olt 6 6 6 7 7 6
Prahova 99 116 110 132 128 121
Satu Mare 6 7 7 3 8 5
Salaj 16 16 15 17 16 16
Sibiu 23 90 84 91 86 80
Suceava 73 80 88 107 115 117
Teleorman 2 2 4 4 3 2
Timis 47 52 54 54 52 49
Tulcea 9 9 9 9 26 13
Vaslui 24 24 24 3 4 4
Valcea 61 53 58 71 79 79
Vrancea 8 9 8 7 10 11
7 6 4 9 9 7
Municipiul Bucuresti

Sursa:http://statistici.insse.ro

Pensiunile agroturistice sunt numeroase in urmatoarele judete: Brasov(383),

Suceava(235) Harghita(215), Neamt(152), Cluj(164) si Arges(161), Maramures(147),
Tulcea(118).(tabel 3)
Tabel 3

Evolutia structurilor de primire turistica de tip pensiuni agroturistice, pe judete, in perioada 2014-2019
Ani
Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Tipuri de structuri de primire turistica Judete
2014 2015 2016 2017 2018 2019
UM: Numar
Pensiuni agroturistice TOTAL 1665 1918 2028 2556 2821 2800

Bucuresti 2020
 Alba 75 81 84 108 119 113
Arad 26 25 24 21 35 39
Arges 112 136 136 162 153 161
Bacau 15 36 37 36 34 39
Bihor 63 77 78 90 130 127
Bistrita-Nasaud 8 7 6 48 55 57
Botosani 1 2 2 3 2 2
Brasov 299 347 352 411 402 383
Braila 1 1 1 1 1 1
Buzau 45 45 47 56 62 62
Caras-Severin 57 71 79 82 90 86
Calarasi 3 3 3 3 3 4
Cluj 64 59 66 121 146 164
Constanta 7 6 7 5 7 20
Covasna 48 47 39 44 45 36
Dambovita 24 24 29 29 35 36
Dolj 7 7 8 12 11 10
Galati : : : 3 3 3
Giurgiu : 1 1 3 2 4
Gorj 28 26 30 38 62 76
Harghita 156 178 188 225 240 215
Hunedoara 16 24 29 51 48 59
Ialomita 2 2 2 2 2 2
Iasi 12 12 14 14 18 19
Ilfov 2 1 1 1 2 2
Maramures 71 79 104 147 144 147
Mehedinti 16 19 22 31 31 41
Mures 57 42 50 58 60 49
Neamt 124 133 139 162 161 152
Olt : : 1 3 4 4
Prahova 31 36 36 42 44 45
Satu Mare 6 4 4 2 11 12
Salaj 14 20 26 35 34 31
Sibiu 28 118 110 138 113 96
Suceava 127 129 151 225 232 235
Teleorman 2 1 3 5 5 4
Timis 17 28 18 32 26 27
Tulcea 16 16 15 13 133 118
Vaslui 9 9 9 11 11 11
Valcea 57 53 59 66 77 78
Vrancea 19 13 18 17 28 30
Sursa:http://statistici.insse.ro

3. Capacitatea de cazare turistica in structuri de primire turistica de tipul

pensiunilor turistice si agroturistice, pe destinatii turistice, in perioada 2013-2019

Bucuresti 2020
 In cazul pensiunilor turistice Bucurestiul si orasele resedinta de judet, exclusiv
Tulcea detin o capacitate de 11899 locuri, urmeaza apoi statiunile din zona montana cu
9428 locuri si alte localitati si trasee turistice cu 8999 locuri.
Alte localitati si trasee turistice detin 24890 locuri in cadrul pensiunilor
agroturistice, urmeaza statiunile din zona montana cu 19373 de locuri si Zona Deltei
Dunarii, inclusiv orasul Tulcea cu 2381 locuri.(tabel 4)
Tabel 4

Evolutia capacitatii de cazare turistica, in structuri de primire turistica de tipul pensiunilor turistice si
agroturistice, pe destinatii turistice, in perioada 2013-2019
Ani
Tipuri de
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
structuri
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
de Destinatii turistice
primire UM: Locuri
turistica Locur Locur
Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri
i i
Pensiuni 27325 27295 32051 32602 34816 35823 35198
Total
turistice
Statiuni balneare 3398 3322 3894 4012 4063 4240 4132
Statiuni din zona litorala,
365 365 368 400 372 329 427
exclusiv orasul Constanta
Statiuni din zona montana 7004 7085 8065 8137 9263 9661 9428
Zona Delta Dunarii, inclusiv
237 237 242 256 250 540 313
orasul Tulcea
Bucuresti si orasele resedinta
9373 9020 10925 10906 11668 11891 11899
de judet, exclusiv Tulcea
Alte localitati si trasee turistice 6948 7266 8557 8891 9200 9162 8999
Pensiuni
agroturis Total 28775 30480 35188 37394 44499 48574 49053
tice
Statiuni balneare 966 626 672 676 946 1381 1474
Statiuni din zona litorala,
239 239 213 253 184 214 362
exclusiv orasul Constanta
Statiuni din zona montana 11625 13026 14807 15549 18903 19436 19373
Zona Delta Dunarii, inclusiv
468 505 395 358 271 2493 2381
orasul Tulcea
Bucuresti si orasele resedinta
288 48 581 544 496 463 573
de judet, exclusiv Tulcea

Alte localitati si trasee turistice 15189 16036 18520 20014 23699 24587 24890
Sursa:http://statistici.insse.ro

4. Indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune pe tipuri

de structuri de primire turistica de tipul pensiunilor turistice si agroturistice in
perioada 2013-2019
Tabel 5

Bucuresti 2020
 Evolutia indicelui de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune pe tipuri de
structuri de primire turistica de tipul pensiunilor turistice si agroturistice in perioada 2013-2019

Ani
Tipuri de Anul Anul Anul Anul Anul Anul
structuri de Anul 2019
2013 2014 2015 2016 2017 2018
primire
turistica UM: Procente
Procente Procente Procente Procente Procente Procente Procente
Pensiuni 14,6 15,4 17,7 19,4 20,3 20,9 22,2
turistice
Pensiuni 12,6 13,2 15,1 15,5 16,4 18 20
agroturistice
Sursa:http://statistici.insse.ro

Indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune se calculeaza prin

raportarea numarului de innoptari realizate, la capacitatea de cazare turistica in functiune,
din perioada respectiva.
Indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica pentru pensiunile turistice si
agroturistice este in continua crestere in perioada 2013-2019, cu un maxim in 2019 la
22.2% si respectiv 20%.

CONCLUZII

In perioada 2013-2019 remarcam cresterea interesului pentru pensiunile turistice

si agroturistice, turiștii orientându-se către modul de viață rural, către obiceiurile
populare, către tradiții, festivaluri de artă culinară.

Bucuresti 2020
 Numarul pensiunilor turistice si a celor agroturistice a inregistrat o crestere
constanta cu un maxim de 1669 pensiuni turistice si 2800 pensiuni agroturistice in anul
2019.
În perioada 2014-2019, unitățile de cazare de tipul pensiuni rurale și agroturistice
au înregistrat o creștere a numărului structurilor de cazare.
Numarul cel mai mare de pensiuni turistice, in anul 2019 sunt prezente in
urmatoarele judete: Brasov(255), Prahova(121), Suceava(117), Mures(113),
Harghita(99), Sibiu(80).
Pensiunile agroturistice sunt numeroase in urmatoarele judete: Brasov(383),
Suceava(235) Harghita(215), Neamt(152), Cluj(164) si Arges(161), Maramures(147),
Tulcea(118).

In cazul pensiunilor turistice Bucurestiul si orasele resedinta de judet, exclusiv

Tulcea detin o capacitate de 11899 locuri, urmeaza apoi statiunile din zona montana cu
9428 locuri si alte localitati si trasee turistice cu 8999 locuri.
Alte localitati si trasee turistice detin 24890 locuri in cadrul pensiunilor
agroturistice, urmeaza statiunile din zona montana cu 19373 de locuri si Zona Deltei
Dunarii, inclusiv orasul Tulcea cu 2381 locuri.

Indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica pentru pensiunile turistice si

agroturistice este in continua crestere in perioada 2013-2019, cu un maxim in 2019 la
22.2% si respectiv 20%.

BIBLIOGRAFIE

1. ***www.insse.ro, tempo online(turism)

Bucuresti 2020