Lucrare de seminar

Abandonul şcolar

1
 CUPRINS

Introducere

Obiectivele microcercetării

Cadrul teoretic al microcercetarii

Elaborarea ipotezelor

Desfăşurarea microcercetării

Descrierea eşantionului suspus investigaţiei

Descrirea metodelor şi instrumentelor de cercetare

Prelucrarea cantitativă şi calitativă a datelor

Concluzile microcercetării

Bibliografie

Anexe

2
 Introducere

Abandonul şcolar, ca forma extremă de neparticipare şcolară, reprezintă o

problemă gravă a sistemului de educaţie în România. România este una din ţările
membre ale Uniunii Europene (UE) fruntaşe în privinţa ratei abandonului şcolar.
Abandonul şcolar are consecinţe nefaste asupra şomajului, creşterii economice şi a
bunăstării societăţii în general. Unul din indicatorii măsuraţi la nivel european
privind abandonul şcolar este cel care surprinde rata părăsirii timpurii a şcolii.
Conform datelor raportate către Eurostat de România în 2014, rata părăsirii
timpurii a şcolii în ţara noastră a fost de 18,1 procente. Acest fapt îndepărtează
România de ţinta asumată în Strategia 2020 de a atinge o rată a părăsirii timpurii a
şcolii de sub 10 procente până în 2020 ca parte procesului de dezvoltare
sustenabilă.1
Abandonul şcolar are consecinţe directe asupra amplitudinii inegalităţilor
sociale manifestate la nivelul unei ţări. Astfel, cei care părăsesc şcoala timpuriu au
dificultăţi în a-şi găsi un loc de muncă care să le asigure condiţii decente de trai,
cel mai adesea regăsindu-se printre persoanele care sunt în şomaj de foarte mult
timp. Starea materială a acestor persoane influenţează succesul şcolar al copiilor
lor, reproducând astfel inegalităţile sociale. Din acest punct de vedere, politicile
educaţionale trebuie să reducă cât mai mult influenţa factorilor care nu depind în
mod direct de cei aflaţi în sistemul de educaţie. Un sistem de educaţie performant
şi incluziv ar fi unul în care factorii de genul educaţia părinţilor, venitul familiei,
localitatea de reşedinţă, etnia elevului etc. ar avea influenţe cât mai reduse asupra
abandonului şi performanţei şcolare a elevilor.

1
E. Durkheim, Educaţia şi sociologie, Bucureşti, EDP., 1980, p. 37.

3
 Obiectivele microcercetării
Proiectul îşi propune dezvoltarea şi diversificarea strategiilor didactice care
să ducă la diminuarea abandonului şcolar, să promoveze metode în predare-
învăţare incluzive care să răspundă nevoilor elevilor, să crească motivaţia elevilor
de a-şi continua studiile.
Obţinerea de date concrete pentru implementarea adecvată a măsurilor de
prevenire şi corectare a părăsirii şcolii;
Evaluarea impactului real al proiectului cu privire la diminuarea ratei de
părăsire timpurii a şcolii.
Conştientizarea importanţei educaţiei în formarea personalităţii elevului ,
atât în rândul elevilor problemă, cât şi a părinţilor acestora.
Stimularea motivaţiei învăţării prin atragerea la activităţi extraşcolare a
elevilor ce provin din familii dezorganizate şi cu posibilităţi materiale reduse.
Identificarea, procurarea şi utilizarea fondurilor din sponsorizări pentru
susţinerea unor cheltuieli materiale ale elevilor problemă.
Prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional în rândul elevilor .
Identificarea elevilor aflaţi în abandon sau risc de abandon şcolar din şcoala
Acordarea de suport elevilor cu risc de abandon şcolar în vederea menţinerii
acestora în sistemul învăţământului.
Implicarea sistemului familial în reabilitarea şcolară şi socială a elevului cu
risc de abandon şcolar.
Creşterea gradului de implicare a comunităţii locale în soluţionarea
situaţiilor de abandon sau risc de abandon şcolar din şcoala.
Un alt obiectiv al temei este acela de a dezvolta o culegere de produse
educaţionale pe tema prevenţiei abandonului şcolar timpuriu, prin implicarea

4
profesorilor în experienţe de tip hands-on ( învăţare prin acţiune). Se urmăreşte
astfel să se testeze abilităţile şi îndemânările dobândite în urma cursului, prin
crearea materialelor educaţionale şi prin uşurinţă de a utiliza informaţii flexibile
pentru a preveni şi a contraataca problema abandonului şcolar (de ex. - broşuri, un
desen animat, un modul educaţional multimedia, un film scurt, etc).
Cadrul teoretic al microcercetarii
Problematica abandonului şcolar este vastă, raportându-se nu numai la
câmpul educativ, ci și la spațiile culturale, economice, politice, sociale, la opțiunile
fundamentale ale unei societăţi.
Acesta se distinge prin intensitatea maximă a devalorizării educaţiei şcolare
şi anihilarea motivaţiei pentru învăţătură, marcând eşecul adaptării reciproce a
elevului la cerinţele şcolare, dar şi a şcolii la trebuinţele individuale de învăţare ale
elevului.
Abandonul şcolar reprezintă conduita de evaziune definitivă ce constă în
încetarea frecventării şcolii, părăsirea sistemului educativ, indiferent de nivelul la
care s-a ajuns, înaintea obţinerii unei calificări sau pregăriri profesionale complete
sau înaintea încheierii ciclului de studii. Efecul abandonului școlar are consecinţe
grave, deoarece tânărul care nu are nici o calificare profesională indispensabilă
integrării sale socio-economice, nici formarea morală şi civică necesare exercitări
rolului de cetăţean al unei comunităţi, nu reuşeşte practic să se adapteze
corespunzător vieţii sociale. Neavând nicio calificare, cei ce abandonează şcoala
sunt viitorii şomeri şi reprezintă pe termen mediu şi lung, o sursă de dificultăţi
pentru societate dar și de pierderi pentru ei înșiși.
Cercetările de specialitate pun în evidenţă faptul că, elevul/tânărul aflat în
prag de abandon este incapabil să se adapteze şi să funcţioneze adecvat în
colectivul clasei, are rezultate şcolare sub medie, nu-şi stabileşte obiective
educaţionale şi profesionale, manifestă ostilitate faţă de adulţi şi faţă de
5
reprezentanţii autorităţii școlare. De regulă acesta provine dintr-o familie care
experimentează un stres existenţial şi nu este implicat în nici o activitate organizată
de şcoală (formală sau nonformală).
În cele mai multe cazuri, copiii/tinerii aflați în acestă situație se îndepărtează
de şcoală, căutând satisfacţii în alte medii, în general în unele periculoase pentru ei
(grupuri de tineri care nu au nici o ocupaţie). În condiţiile în care familia nu mai
are nici timp, nici resurse nici autoritate suficientă pentru a-şi ajuta copilul, acesta
este expus marginalizării sau izolării sociale.
Elaborarea ipotezelor
Abandonul școlar reprezintă rezultanta unor factori de natură socio-economică și
educativă.
Desfăşurarea microcercetării
Baza teoretică a cercetării a fost realizată în octombrie 2017 (consideraţii
teoretice, construirea obiectivelor şi ipotezei de lucru, realizarea modelelor de
chestionare şi aplicarea lor).
Derularea propriu-zisă a cercetării s-a realizat prin culegerea datelor în
același interval de timp, apoi s-a procedat la înregistrarea, prelucrarea şi
interpretarea datelor.
În general, cercetările cu caracter explicativ sunt mai puţin pretenţioase din
punctul de vedere al reprezentativităţii deoarece raporturile esenţiale dintre
fenomene se regăsesc în orice eşantion. Cu alte cuvinte, problema abandonului
școlar din unitățile din care am obținut date este foarte asemănătoare cu cea din
celelalte școli din județul Sibiu și probabil cu ale altor școli aflate în alte zone ale
ţării.
Pentru cercetarea noastră este potrivit să insistăm asupra faptului că
,,studierea atentă a microsocialului, a localului are valoare în sine, fără gândul

6
neapărat al generalizării, nu presupune abandonarea ideii de descriere și explicație
obiectivă și chiar de descoperire a unor legi locale. Acceptarea validității (și
fidelității) apare, deci, justificată. Acest lucru este valabil nu doar pentru datele
exterioare ale contextului respectiv, ci și pentru lumea interioară a subiecților umani
vizați, a înțelesurilor și reprezentărilor pe care ei le declară.
Cercetarea s-a derulat în toate şcolile unde a avut loc intervenţia, iar
impactul intervenţiei a fost analizat în 21 de unităţi liceale şi 36 de unităţi
gimnaziale în care a avut loc intervenţia. În secţiunile dedicate descrierii fiecărui
studiu derulat, aducem clarificări suplimentare privind raţiunile care au
fundamentat selecţia şcolilor unde cercetarea s-a derulat.
S-au colectat date atât de la elevii beneficiari ai proiectului (care beneficiază
de activităţi suport graţie proiectului), dar şi de la elevi non-beneficiari din şcolile
incluse în proiect, de nivelul ciclului de studii vizat (gimnazial). Eşantionul de
elevi non-beneficiari chestionaţi a fost selectat în baza unei proceduri aleatoare,
care oferă reprezentativitate rezultatelor pentru şcolile unde studiul se derulează.
Datele au fost colectate prin chestionar special conceput, aplicat faţă în faţă, atât
direct de la elevi, dar şi de la părinţii/tutorii acestora. Astfel, se va putea compara
evoluţia ambelor categorii de elevii care au un profil social similar.
Selecţia aleatoare a elevilor non-beneficiari chestionaţi s-a realizat din catalog, în
baza numărului de ordine indicat de expertul sociolog. S-au selectat, de principiu,
aleator 24 de elevi din fiecare şcoală, 6 elevi de la fiecare nivel educaţional. La
fiecare nivel educaţional, cei 6 elevi au fost selectaţi din una din clase aleasă
aleator. Cei 6 elevi din clasă au fost selectaţi în baza a 6 numere de ordine care
reflectă poziţia în catalog. Anterior demarării cercetării, au fost colectate date de la
toate şcolile privind numărul de clase din fiecare şcoală, de la fiecare nivel
educaţional şi numărul de elevi din fiecare clasă. Astfel, am obţinut o bază de
eşantionare cu informaţii privind numărul de elevi din şcoli, putând urma astfel o
7
procedură de selecţie aleatoare a elevilor chestionaţi în cadrul studiului. În cazul în
care unul dintre elevii indicaţi pentru a fi chestionat nu poate fi abordat –
absenteism şcolar sau alte motive – am indicat o procedură de rezervă, de selecţie a
următorului elev din catalog. Este important de menţionat că selecţia elevilor din
grupul de control (elevi non-beneficiari) nu a fost lăsată la latitudinea operatorului,
a fost una aleatoare. S-a aplicat chestionar atât elevului, dar şi unui părinte/tutore
legal al acestuia.

Descrierea eşantionului suspus investigaţiei

În prezenta cercetarea au fost cuprinse 21 de unităţi liceale şi 36 de unităţi

gimnaziale. 9 chestionare au fost completate de mediatorii școlari. Acestea au vizat
următoarele unități de învățământ: Școala Gimnazială Mogoşeşti, Școala
Gimnazială Raciu, Școala Gimnazială Măneşi, Școala Gimnazială Căprioru,
Școala Gimnazială Gemenea, Școala Gimnazială Răzvad, Școala Gimnazială
Viişoara,, Școala Gimnazială Ulmi, Școala Gimnazială Văcăreşti.
Un număr de 29 consilieri școlari au completat chestionare care au vizat
următoarele unități de învățământ: Şcoala Gimnazială. Titu, Colegiul naţional
Constantin Cantacuzino, Şcoala Gimnazială Răscăieţi , Liceul “Timotei Cipariu”
Dumbrăveni, Şcoala Gimnazială Tătărani, Şcoala Gimnaziala Dragodana, Şcoala
Gimnazială Cândeşti,, Colegiul Şcoala Gimnazială ,,Dragomireşti, Şcoala
Gimnazială Ulmi, Şcoala Dumbrava, Şcoala Gimnazială. Poplaca, Liceul Petru
Cercel, Şcoala Gimnazială Picior de Munte, Şcoala Gimnazială Brătescu Voineşti,
Liceul Tehnologic "H. Coanda”, Lic. Teoretic ,,C. Noica,,, Şcoala Gimnazială
Cândeşti, Şcoala Gimnazială Nr. 8 Târgovişte, Şcoala Gimnazială ,Dragomireşti,
Lic. Economic, Liceul Teoretic ,,Gh. Lazăr", Lic. Tehnologic Mirşa, Şcoala
Gimnazială Râncaciov, Liceul Tehnic Auto, Şc. Gimnazială. Lucieni, Liceul
Mircea Voievod, Şcoala Gimnazială Ungureni, Şcoala Gimnazială Şuţa Mică,

8
Şcoala. Gimnazială. Gheboieni, Grupul Şcolar Industrial Nicolae Ciorănescu,
Liceul Teoretic Petru Cercel, Liceul Teoretic I. L. Caragiale, Şcoala
Gimnazială. ,,Mihai Viteazu”, Școala Gimnazială nr.2 Târgovişte, Şcoala
Gimnazială Priboiu,, Şcoala Gimnazială Sturzeni, Şcoala Gimnazială Izvoare,
Şcoala Gimnazială Voineşti.
Putem aprecia că eșantionul ales poate asigura o reprezentativitate
satisfăcătoare, deși în cercetare nu au fost cuprinse toate unitățile școlare din
județul Dâmboviţa.

Descrirea metodelor şi instrumentelor de cercetare

Anchetele sociologice realizate riguros, pot scoate la lumină aspecte
importante ale realităţii sociale, permiţând factorilor decizionali şi instituţiilor să
adopte strategii ameliorative potrivite pentru problemele identificate. Prezentul
studiu îşi propune să scoată în evidenţă situația abandonului școlar, a riscului de
abandon la nivelul judeţului Sibiu. Ne propunem să evidenţiem motivele pentru
care o parte dintre elevi nu au frecventat școala, activitățile /preocupările celor care
nu frecventează școala, măsurile ameliorative propuse de consilierii/mediatorii
școlari care ar putea contribui la scăderea ratei acestui fenomen.
Pentru a sonda profilul acestui fenomen în învăţământul preuniversitar
sibian, în grupul ţintă, am utilizat metoda chestionarului. Aceasta este o metoda sau
o tehnică folosită adesea in cercetările descriptive. Prin intermediul chestionarului,
grupul selectat de persoane (numit eşantion), în cazul nostru consilierii și
mediatorii școlari, au completat datele solicitate și și-au exprimat opiniile,
referitoare la abandonul școlar (anexele 1,2,3).
Concluziile anchetei se întemeiază pe legile statisticii matematice standard,
care au la bază calculul frecvenţelor cu care apar diferite variante de răspuns al
fiecărei întrebări şi pe verificarea ipotezei formulate.

9
 Chestionarul este o tehnică şi totodată un instrument de investigare
ce constă într-un ansamblu de întrebări scrise, ordonate logic şi psihologic
care prin administrarea de către operatorii de anchetă, determină din
partea celor anchetaţi răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris .
Ne-am propus să culegem date concrete privitoare la numărul de elevi
care, în anul școlar 2016-2017 au abandonat școala şi să observăm nivelul riscului
de abandon. Vrem practic să evidențiem ,,ce cred”, ce gândesc”,, şi ,, cum
apreciază” consilierii /mediatorii școlari abandonul școlar, pe baza chestionarului
pe care l-am realizat.
În cazul cercetării noastre a fost utilizată ancheta indirectă prin
intermediul chestionarului, având în vedere avantajele acestui instrument de
sondare a opiniilor respectiv, posibilitatea oferită subiecţilor de a se gândi suficient
înainte de a da un răspuns, eliminarea influenţei perturbatoare a operatorului de
anchetă, eliminarea greşelilor de înregistrare şi interpretare a datelor etc.
În alcătuirea chestionarelor am avut în vedere realizarea de întrebări
factuale, precum şi întrebări de opinie care de regulă sondează universul interior al
individului, mai precis părerile indivizilor şi evaluările subiective privitoare la
tema studiată.
Au fost realizate trei modele chestionare, structurate pentru consilierii
școlari care lucrează în școlile gimnaziale, pentru cei cere lucrează în licee și unul
adresat mediatorilor școlari. (anexele1,2,3).
S-au construit întrebări închise, pornind de la premisa că ele asigură o mai
mare rigurozitate și o solidă validitate instrumentului de cercetare. În formularea
întrebărilor închise s-a ţinut cont de criteriul completitudinii, adică de posibilitatea
oferită fiecărui respondent de a găsi varianta de răspuns satisfăcătoare pentru sine,
din cele propuse, de necesitatea încadrării variantelor de răspuns în categorii
distincte şi de posibilitatea de a oferi răspunsuri univoce.
10
 Întrebările precodificate cu alegere dihotomică, trihotomică sau alegere
multiplă, asigură cercetării stricteţea necesară unei analize de calitate. Întrebările
formulate sunt: introductive, de trecere şi cu un grad de abstractizare moderat. În
alcătuirea lor am urmărit să nu fie foarte solicitante, sau plictisitoare. Chestionarul
adresat consilierilor şcolari care-și desfășoară activitatea în școlile gimnaziale
precum și cel adresat mediatorilor școlari conțin 5 întrebări, iar cel pentru
consilierii care lucrează în licee este alcătuit din 9 întrebări. Prin forma şi
conţinutul întrebărilor formulate, prin limbajul utilizat, am dorit ca aceste
instrumente de investigare să fie uşor de înţeles şi de completat de către consilierii
și mediatorii școlari.

Prelucrarea cantitativă şi calitativă a datelor

Scopul prelucrării sumare a datelor este acela de a obţine primele
informaţii cu privire la tema studiată şi de a prefigura pistele de analiză ulterioară
şi de mai mare adâncime a datelor. În plus, ne oferă informaţii cu privire la
calitatea muncii de culegere a datelor.
Prelucrarea propriu-zisă se referă în primul rând la realizarea tabelelor
unidimensionale. Ea ne arată dacă ipoteza/ipotezele au fost corect construite,
structura întrebărilor a fost bine realizată, iar răspunsurile au o dispersie suficient
de mare. În plus, se analizează consistenţa datelor obţinute, respectiv validitatea
instrumentului şi corectitudinea muncii celor care s-au ocupat de colectarea datelor
în teren.
În această etapă au fost realizate tabele unidimensionale, cu răspunsurile
oferite la fiecare întrebare, exprimate în frecvenţe absolute şi în procente (valori
relative). Această operaţie este completată cu întocmirea unor tabele
multidimensionale. Ele au scopul de a evidenţia în paralel răspunsurile la mai
multe întrebări şi de a face comparaţii între răspunsurile oferite de consilierii
11
școlari și mediatorii școlari. Construirea formele grafice ajută la observarea
structurilor, tendinţelor şi corelaţiilor între diferite dimensiuni și variabile şi au un
impact mare asupra celor interesaţi, deoarece prezintă clar şi sintetic datele primare
obţinute. Prin inspecţia vizuală a frecvenţelor am constatat că nu se impunea
comasarea unor variante de răspuns.

Concluzile microcercetării
Abandonul şcolar constituie astăzi un fenomen întâlnit in toate sistemele de
învăţământ.
Pentru cadrele didactice implicate în acest proiect, motivele abandonului
școlar sunt legate în primul rând de problemele familiale ale copiilor, de influenta
exercitată de așa-numitul ,,grup de prieteni” asupra acestora, de lipsa motivaţiei
școlare, de faptul ca aceștia sunt puși mai degrabă să muncească decât să învețe.
Nu sunt informațiile cuprinse în prezentul studiu absolut noi pentru sistemul de
învățământ dar, ele evidențiază faptul că trebuie adoptate niște măsuri remediate
prompte și rapide pentru ca rata abandonului școlar să scadă. În lipsa acestor
măsuri fenomenul abandonului s-ar putea amplifica iar acest lucru va avea, așa
cum am afirmat și la începutul lucrării, consecințe negative pe termen mediu și
lung asupra societății. Implementarea unor tehnologii moderne nu se poate face cu
o forță de muncă necalificată sau insuficient calificată.
Depinde strict de școală să ia măsuri pentru ca elevii să participe la activităţi
școlare mai atractive, ca elevilor să le pese de notele pe care le iau și de
acumularea unui număr mare de absențe. Nu sunt de neglijat nici problemele legate
de navetă, sau cele legate de tradițiile specifice unor minorități, sau cele legate .de
lipsa de perspectiva oferită de școală prin inadecvarea cu piața muncii. Facem o
mențiune specială pentru problemele de natură emoţională si comportamentală cu

12
care se confruntă unii elevi. Însă, cu siguranță, pentru toate acestea pot fi găsite
soluții de către instituțiile cu responsabilități în aceste direcții.
Dacă în momentul de față, copiii stau acasă sau ies în oraș, în loc să
frecventeze școala, trebuie adoptate niște măsuri legislative adecvate care să
îndrepte lucrurile.

Bibliografie

1. Populaț Populația Școlară a României 2016

http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/pliante%20statistice/Pliant
%20populatia%20scol ara%20a%20Romanie%202016.pdf.

2. Chelcea, Septimiu, (2001), Metodologia cercetării sociologice. Metode

cantitative şi calitative, Editura Economică,

3. Durkheim, E. (1980), Educaţia şi sociologie, Bucureşti, EDP.,

4. Iluț, P. (1997), Abordarea calitativă a socioumanului-concepte și metode,

Iași, Editura Polirom.

13