Refuzul scolar/fobia scolara

Refuzul scolar/fobia scolara apare atunci cand un elev nu mai merge la scoala sau
experimenteaza frecvent o suferinta severa legata de prezenta la scoala. Deci, este frica copilului
sau adolescentului de a merge la scoala si, desi este destul de frecventa, este considerata o fobie.

Copilul poate prezenta aceasta frica de scoala pentru ca:

- ii este teama sa fie departe de parintii lui (anxietate de separare);

- ii este teama sa nu ia microbi de la scoala (tulburare obsesiv-compulsiva)

- ii poate fi teama sa fie in preajma altor copii (anxietate sociala).

In toate aceste cazuri, copilului sau adolescentului nu-i este teama de scoala in sine, ci de
ceea ce i s-ar putea intampla acolo. Desi copiii gasesc mersul la scoala interesant si distractiv,
totusi 1 din 4 copii refuza din cand in cand sa mearga la scoala. Acest comportament devine o
problema in 2% din cazuri. Multi dintre copiii cu refuz scolar au un istoric anterior de anxietate
de separare, anxietate sociala sau depresie. Dizabilitati de invatare nediagnosticate sau tulburari
ale cititului si scrisului pot juca un rol semnificativ in dezvoltarea refuzului scolar.

Deși există mai multe comportamente ce caracterizează fobia școlară, au fost identificate
o serie de constante care cauzează sau mențin această afecțiune. Fobia sau refuzul școlar se
manifestă din cauza unuia sau a mai multor motive, după cum urmează:

Anxietatea de separare: Copilul refuză să meargă la școală din pricina îngrijorării pe

care o manifestă față de o persoană iubită. Acesta se teme că ceva rău ar putea să se întâmple în
absența sa sau că ar putea pierde persoana respectivă. Comportamentul lui poate să includă
accese de plâns, de furie sau fugă.

Anxietate de performanță: Teama de a fi umilit în fața colegilor se manifestă mai ales

cu ocazia testelor de control, discursurilor publice sau concursurilor de educație fizică.

Anxietate socială: Anxietatea socială este caracterizată de frică intensă în mai multe
situații sociale care afectează calitatea vieții de zi cu zi. Copiii care suferă de anxietate socială se
simt inconfortabil în ceea ce privește interacțiunile cu profesorii și colegii, aceste activități
provocându-i groază și conducând astfel la evitarea lor prin refuzul școlar.

Depresia: În timp ce unii copii care suferă de depresie pot părea triști, aceasta nu este o
regulă generală. De fapt, iritabilitatea, mai degrabă decât tristețe este un simptom mai frecvent
predominant în rândul copiilor ce suferă de depresie. Un copil deprimat poate fi ostil,
morocănos, pierzându-și cu ușurință cumpătul. De asemenea, el poate acuza lipsa de somn,
senzații de oboseală permanetă, scăderea în greutate, un respect de sine foarte scăzut, sentimente
de vinovăție. Netratată, depresia poate duce la refuz școlar, abuz de droguri, iar în cazuri extreme
chiar tendințe suicidare.

Intimidarea: Motivul pentru care copilul refuză să meargă la școală poate fi uneori real,
precum faptul că se simte agresat. Acesta evită mersul la școală din pricina amenințărilor fizice,
tachinărilor sau izolării la care este supus de către colegii săi.