FOBIA SCOLARA Fobia scolara este o tulburare care se manifesta din ce in ce mai des in scoala contemporana, frecventarea acesteia

fiind perceputa ca un calvar de catre elev. Copilul plange in drum spre scoala, se agata de dumneavoastra in momentul separarii, pare inconsolabil, asteapta sunetul clopotelului intr-o stare de tensiune extrema, fapt care il impiedica sa participe in mod adecvat la activitatile scolare? Daca manifesta asemenea comportamente, inseamna ca sufera de fobie scolara. Termenul de fobie sclara a fost introdus de catre Johnson in 1 !1, care a reali"at legatura intre aces tip de fobie si anxietatea de separare. insa trebuie facuta distinctia intre cei doi termeni. Ce este fobia scolara Fobia scolara este caracteri"ata prin aparitia reactiilor de anxietate si panica in fata ideii de a merge la scoala, iar anxietatea de separare, mai ales de mama, fata de care copilul de"volta o dependenta uneori extrema, este specifica pentru copilul de clasa #. Trebuie facuta, de asemenea distinctia intre fobia scolara si refu"ul scolar, care implica probleme mult mai grave. Fobia scolara survine in general intre $ si 1% ani, afectand intre & si '( dintre copii de varsta scolara. Teama de a merge la scoala Fobia scolara debutea"a de obicei cu lamentari ale copilului, cu formulari critice la adresa scolii, cu reticenta de a merge la scoala sau de a ramane acolo, in ciuda incercarilor de convingere a copilului din partea parintilor sau a educatorilor sau a pedepselor aplicate. )a copiii de clasa #, manifestarile apar chiar in momentul parasirii casei, fiind evident aici sindromul anxietatii de separare. #n situatia in care apare o constrangere de parasire a domiciliului sau de a ramane la scoala, se poate instaura starea de panica. #ndiferent de modul in care apare tulburarea, parintii incep sa isi puna intrebari legate de calitatea scolii sau a dascalilor sau isi pun problema unei eventuale boli somatice a copilului. Cum se manifesta fobia scolara *imptomele de anxietate sunt de cele mai multe ori insotite de tulburari neurovegetative, precum cefalee, dureri de stomac, ameteala, greata, pierderea apetitului, insomnii. Copilul poate manifesta, de asemenea, cri"e de furie, care se pot transforma in comportamente de tip agresiv, distructiv. +lti copii devin apatici, retrasi sau depresivi. +cest tip de fobie se manifesta pe un teren afectiv fragil si in contextul unei insuficiente maturi"ari a copilului pentru scoala. Copilul se percepe ca fiind diferit de ceilalti, se autoevaluea"a ca fiind nepregatit sa faca fata exigentelor pe care scoala le implica. ,ecent, diferite organi"atii interpretea"a fobia scolara drept -o anxietate indusa de scoala de tip acut., sustinand ca ma/oritatea copiilor fobici reactionea"a rational fata de presiunile nere"onabile ale scolii. Fobia scolara se poate manifesta si la varste mai mari sau in adolescenta, insa, in aceste situatii, in ciuda similitudinilor, exista manifestari total diferite fata de cele din copilaria mica. Terapia fobiei scolare 0entru inceperea unul demers terapeutic, sunt necesare colectarea cat mai multor informatii relevante, definirea si clarificarea dificultatilor care apar. #n general, terapia asocia"a doua coordonate1 expunerea la stimulul care generea"a fobia si reintarirea sistematica a indepartarii de casa si de mama pentru a se apropia de activitatile scolare, revalori"and po"itiv situatiile care au produs teama. 2ste recomandata invatarea de catre copil a unei tehnici de relaxare, care are ca obiect diminuarea anxietatii generate de diferitele situatii scolare si inlaturarea tulburarilor neurovegetative. #n contrast cu abordarile de reintoarcere treptata in mediul scolar, alti terapeuti recomanda o confruntare imediata cu situatia generatoare de teama. +ceasta tehnica are avanta/ul de a oferi o foarte rapida abordare a tratamentului, dar poate fi stresanta pentru copil sau dificila.

PENTRU PARINTI CU OCAZIA INCEPUTULUI DE AN SCOLAR

*cris de Admin la data de Dum 1& *ept - 1%1!%1%3 4 ---,efu"ul scolar5fobia scolara apare atunci cand un elev nu mai merge la scoala sau experimentea"a frecvent o suferinta severa legata de pre"enta la scoala. Deci, este frica copilului sau adolescentului de a merge la scoala si, desi este destul de frecventa, este considerata o fobie.

Copilul poate pre"enta aceasta frica de scoala pentru ca1 - ii este teama sa fie departe de parintii lui 6anxietate de separare78 - ii este teama sa nu ia microbi de la scoala 6tulburare obsesiv-compulsiva7 - ii poate fi teama sa fie in prea/ma altor copii 6anxietate sociala7. Cau"ele refu"ului scolar*usDesi copiii gasesc mersul la scoala interesant si distractiv, totusi 1 din ! copii refu"a din cand in cand sa mearga la scoala. +cest comportament devine o problema in &( din ca"uri. 9ulti dintre copiii cu refu" scolar au un istoric anterior de anxietate de separare, anxietate sociala sau depresie. Di"abilitati de invatare nediagnosticate sau tulburari ale cititului si scrisului pot /uca un rol semnificativ in de"voltarea refu"ului scolar.

*emne ale tulburarii psihiatrice denumita anxietate de separare pot include1 - refu" scolar8 - teama excesiva de a pierde un parinte8 teama excesiva ca un parinte ar putea pati ceva rau8 - teama excesiva de a ramane singur acasa8 - refu"ul permanent de a merge la culcare daca nu este insotit de unul din parinti8 - acu"e fi"ice repetate ori de cate ori copilul trebuie sa se desparta de unul din parinti.

+ceste manifestari trebuie sa apara inainte de 13 ani, trebuie sa dure"e ! saptamani sau mai mult si trebuie sa cree"e probleme seriose in ceea ce priveste performantele scolare, abilitatile sociale sau alte functii, pentru a fi considerate o tulburare.

Cateva cau"e comune de refu" scolar pot include1 - un parinte bolnav 6surprin"ator, uneori refu"ul scolar apare dupa insanatosirea parintelui78 - parinti divortati sau conflicte permanente intre parinti8 - moartea unei persoane din familie cu care copilul era prieten 8 - mutarea dintr-o locuinta in alta in cursul primului an de scoala8 - gelo"ia pe un frate5sora mai mic5mica ramas5a acasa cu unul dintre parinti8 - parinti ingri/orati excesiv pentru copilul lor din diverse motive 6de ex. probleme de sanatate7.

+lte probleme ce apar la scoala si care pot contribui la refu"ul scolar cuprind1 copilul se simte pierdut 6mai ales intr-o scoala noua78 lipsa prietenilor8 hartuire de catre un alt copil8 neintelegeri cu profesorii sau colegii.

#n general, copilul sau adolescentul refu"a sa mearga la scoala pentru ca traieste situatii stresante semnificativ legate de ideea de a merge la scoala. Chiulul 6absenta de la scoala fara invoire5permisiune7 se poate datora delicventei sau tulburarii de conduita si trebuie diferentiat de refu"ul scolar, caci nu are in spate o anxietate. 2levul chiulangiu, de obicei, se lauda fata de colegii5prietenii sai ca lipseste de la scoala, in timp ce elevul cu refu" scolar, din cau"a anxietatii sau a temerilor tinde sa fie retinut si stan/enit de incapacitatea sa de a merge la scoala. incearca sa evite sa vorbeasca despre absenta lui de la scoala.

*emnele refu"ului scolar pot include absenta prelungita de la scoala 6in general o saptamana sau mai mult7 si5sau suferinta semnificativa cand reuseste sa mearga la scoala.

*uferinta asociata cu mersul la scoala poate include1 - un copil care protestea"a si plange in fiecare dimineata inainte de a pleca la scoala8 - un copil care pierde sistematic autobu"ul spre scoala intar"iind in fiecare "i8 - un copil care de"volta tot felul de simptome fi"ice cand este timpul sa plece la scoala 6dureri de cap, dureri de burta, stare de voma, amteli, etc7.

Cand se recomanda consult medical*usDaca apare vreunul din semnele5simptomele descrise mai sus este bine sa mergeti cu copilul la un specialist.

Terapia refuzului scolar

*e recomanda educarea si informarea parintilor despre acesta tulburare si despre tratamentul5terapia ei. *e explica parintilor ca progresele copilului vin din eforturi sustinute, iar meritele se impart in mod egal. *e indica familiei cum sa-si a/ute copilul sa faca fata anxietatii si cum s-o reduca. *e a/uta familia sa inteleaga ca fiecare copil functionea"a in ritmul lui8 ca tuturor ne este frica cateodata8 iar critica si cearta nu ne a/uta sa ne scadem frica8 ca ne intaresc incura/arile si ca invatam mai mult din modelul imperfect al parintilor nostri decat dintr-o imagine perfecta care nu poate fi atinsa. Terapia refu"ului scolar include terapie cognitiv-comportamentala, alaturi de desensibili"are sistemica, terapia expunerii si tehnici comportamentale spontane de intarire.

- Terapia cognitiv-comportamentala : deriva din terapia comportamentala, scopul fiind corectarea comportamentelor maladaptative si neadecvate.

- Desensibili"area sistemica : este o tehnica prin care copilul in mod gradat este a/utat sa-si modifice reactiile emotionale legate de scoala, astfel incat el sa se intoarca la scoala fara a mai experimenta anxietatea.

- Terapia expunerii : este o tehnica prin care copilul este expus in mod repetat la intensitati si durate tot mai mari la evenimente emotionale stresante8 la care se asocia"a incura/area modificarii gandurilor maladaptative si neadecvate, astfel incat in mod gradat copilul va deveni capabil sa preintampine experiente stresante 6cum ar fi mersul la scoala7 fara anxietate sau vreo alta suferinta.

- Tehnici comportamentale spontane de intarire : acestea repre"inta recompense pentru comportamentele dorite astfel incat sa le fie crescuta frecventa aparitiei.

0rincipii de tratament- *copul terapiei este de a a/uta elevul sa-si restructure"e gandurile si actiunile intr-un mod mai asertiv si mai adaptat pentru a se putea intoarce la scoala cat mai repede si pentru a recupera ceea ce a pierdut.

Tehnicile terapeutice includ: - modela/ul, - /ocurile de rol, - terapia prin /oc, - sistemele de recompense pentru sustinerea schimbarii po"itive a comportamentului.

Terapia prin /oc pentru cei mici este o metoda mai putin verbala, prin care se pun in scena situatii provocatoare de anxietate, iar copiii sunt a/utati sa le faca fata. Terapia individuala, ca si cea de grup poate fi de mare a/utor pentru adolescenti, pentru a-i a/uta sa contracare"e sentimentele de devalori"are, i"olare si inadecvare pe care le au. Terapia individuala interpersonala este centrata pe raspunsurile maladaptative ale persoanei in interactiunile interpersonale 6de obicei implica dificultati in relationarea cu ceilalti semeni7. +r fi incura/ator pentru copil sa stie ce progrese a facut, de aceea ar fi util de desenat un grafic sau o harta cu toate succesele sale. Ce pot face profesorii sau personalul scolii 0rofesorii si personalul scolii ar fi bine sa a/ute elevul sa identifice si sa recunoasca, cau"ele refu"ului scolar. ;ca"iile de a practica tehnici de relaxare care reduc semnificativ nivelul anxietatii, ar fi bine sa fie disponibile tuturor elevilor, dar

mai ales celor anxiosi.

edicatia #nterventiile psihofarmacologice 6medicamente care actionea"a asupra gandurilor si comportamentelor7 pot fi necesare pentru tratamentul depresiei, anxietatii sau fobiei sociale ce se pot ascunde in spatele refu"ului scolar. *e pot folosi medicamente antidepresive, anxiolitice, etc.

!asii urmatori Consultarea unui neurolog de copii, un medic speciali"at in diagnoscticul si tratamentul tulburarilor sistemului nervos la copii, este necesara pentru excluderea cri"elor epileptice 6mai ales a absentelor : cri"e epileptice mai greu observabile ce-i intrerup copilului activitatea si care necesita un tratament medicamentos7. Consultarea acestui medic trebuie facuta inainte de administrarea unei medicatii, atunci cand se suspectea"a existenta acestor cri"e.

Consultarea unui psihiatru de copii este necesara atat pentru stabilirea unui tratament medicamentos 6daca este necesar7, cat mai ales pentru stabilirea si confirmarea diagnosticului de refu" scolar. +ceasta consultare poate stabili si daca mai exista alte tulburari comorbide asociate acestei tulburari 6pot exista doua sau mai multe tulburari in acelasi timp7, ceea ce necesita un plan terapeutic adecvat. 0sihiatrul poate conduce, de asemenea, si psihoterapia copilului sau il poate trimite la un psiholog.

<rmarirea evolutiei 9onitori"area atenta a pre"entei scolare este importanta si se poate reali"a doar in stransa legatura cu elevul, familia acestuia, profesorii si personalul scolii.

0reventia*us0arintii sau alte persoane apropiate copilului pot interveni inainte ca acesta problema sa se agrave"e.

- +scultarea atenta si cu rabdare a ingri/orarilor si temerilor copilului legate de mersul la scoala, este foarte importanta. <nele din motivele pentru care copilul refu"a sa mai mearga la scoala pot fi1 un alt copil care il hartuieste, probleme legate de transportul la scoala, teama de a nu tine pasul cu ceilalti colegi de clasa, teama de esec. +ceste probleme se pot re"olva daca sunt descoperite din timp. 0e de alta parte, a face din refu"ul scolar o chestiune prea importanta, il poate determina pe copil sa-si continue comportamentul pentru a avea toata atentia.

- =otararea ferma de a merge la scoala in fiecare "i si la timp a/uta. 2vitarea prelungirii momentului despartirii cand copilul se pregateste sa mearga la scoala. <neori a/uta daca copilul este dus la scoala de altcineva decat parintii.

- +/uta mult convingerea ca copilul va trece peste acesta problema si comunicarea acestei convingeri copilului 6dar parintii sau alte persoane apropiate trebuie sa fie ei mai intai convinsi de acest lucru, inainte de a incerca sa-l convinga pe copil7.

- 0arintii sau alte persoane apropiate trebuie sa reasigure continuu copilul ca ei vor fi acolo cand el se va intoarce de la scoala. Ca si parinti spuneti-i copilului ca veti face numai >lucruri plictisitoare. daca stati acasa sau ca mergeti la serviciu cat timp el este la scoala 6asta pentru a fi sigur ca nu se intampla lucruri interesante acasa la care el nu va putea participa7. Copilul trebuie sa fie luat la timp de la scoala pentru a nu crede ca a fost uitat si parasit.

- De cate ori se intampla ceva care sa impiedice mersul copilului la scoala 6de ex. eveniment traumatic sau acte de vandalism extreme7 toate incercarile trebuie facute pentru a a/uta copiii sa se intoarca la scoala cat mai curand si pentru a-i face sa se simta in siguranta din nou la scoala.

- Consilierea suportiva este frecvent disponibila in scoli pentru astfel de situatii, pentru a minimali"a intarirea comportamentului evitant si pentru a preveni beneficiile secundare ale refu"ului scolar8 si orice copil care are nevoie de ea are acces.

Daca copilul pur si simplu refu"a sa mearga la scoala, unii parinti au gasit ca folositoare metoda prin care au sca"ut avanta/ele statului acasa, cum ar fi1 - fara /ocuri la calculator sau uitat la televi"or8 - eventual aflarea lectiilor facute la scoala si solicitarea copilului sa le faca acasa pentru a nu ramane in urma. +ceasta mai ales cand >boala. copilului pare sa dispara cand copilului i se permite sa ramana acasa.

0rognostic*usCand comportamentul este recent instalat si nu este o rutina, copiii iti revin repede daca sunt un pic a/utati de parinti sau profesori 6mai multe lucruri despre acest subiect gasiti la capitolul >0reventie.7.

Cand refu"ul scolar devine destul de sever astfel incat sa fie considerat o tulburare si durea"a de mai multe saptamani, prognosticul este inca bun, daca se intervine cu terapie si tratament.

<n copil timid , se naste timid si e posibil sa sufere de fobie scolara. *pecialistii definesc timiditatea drept o frica marcanta de a fi in centrul atentiei. 0ersoanele timide sunt terifiate de faptul ca s-ar putea comporta in asa fel incat sa fie puse in situatii stan/enitoare sau umilitoare. +cestea evita sa fie in centrul atentiei sau sa a/unga in situatii pe care nu le pot controla si in care comportamentul lor 6sau al celorlalti7 poate fi stan/enitor sau umilitor. Traiesc o permanenta spaima de ridicol si se feresc - pe cat posibil - sa a/unga in atentia publicului. *tudiile arata ca barbatii par a fi usor mai predispusi decat femeile la fobie sociala. Cele mai frecvente cau"e ale timiditatii sunt noile intalniri sociale, in special daca persoana timida simte ca este centrul atentiei. *teluta , cum sa a/utam un copil timid? -- Cunoaste si accepta copilul in totalitatea lui. Timiditatea este numai un aspect al personalitatii lui. Fiind sensibil la interesele si sentimentele copilului vei putea sa construiesti o relatie cu copilul si sa arati ca il respecti. +ceasta va face copilul mult mai incre"ator in fortele proprii si mai putin inhibat. -- Construieste respectul de sine. Copiii timi"i au de obicei o imagine negativa despre ei si simt ca nu vor fi acceptati. #ncura/ea"a copilul timid sa faca demonstratii de indemanare si incura/ea"a-i autonomia. )auda-l des. Copiii care au o parere buna despre ei insisi nu sunt timi"i. -- De"volta aptitudini sociale. Chiar daca este vorba numai de /oaca in paralel, incura/ea"a activitatea sociala. #nvata copilul fra"e cheie 6?0ot sa ma /oc si eu??7 si tehnici de integrare in societate ba"ate pe roluri. De asemenea, oca"iile de a se /uca cu un singur copil o data, vor a/uta copilul timid da devina mai stapan pe sine. Jocul cu grupuri noi de copii va da sansa unui nou start copilului timid si ii va permite sa obtina un nivel social mai inalt. -- 0ermite copilului sa isi faca ?incal"irea? inaintea unor situatii noi. Fortarea copilului intr-o situatie pe care el o vede amenintatoare nu il va a/uta la formarea aptitudinilor sociale. +/uta copilul sa se simta in siguranta si ofera-i materiale interesante care sa il momeasca in interactiunile lui sociale. -- @u uita ca timiditatea nu este in totalitate un lucru rau. @u orice copil are nevoie sau doreste sa fie in centrul atentiei. <nele calitati specifice timiditatii, cum ar fi modestia si re"erva, sunt privite ca po"itive. #nterventii drastice sunt necesare numai in ca"ul in care copilul se simte excesiv de inconfortabil sau negli/at in societate. ; parte din vina o au parintii care sunt hiperprotectori cu copii lor. +m punctat acest lucruA ,,B afectivitatea prea mare fata de parinte sau a parintelui fata de copilCC "T#$%ICI" de depasire a acestei stari de timiditate: 1. Depasirea anxietatii. 0entru a controla ritmul inimii si incordarea stomacului, invatati sa va relaxati8 folositi exercitii simple de respiratie - inspiratii si expiratii profunde si rare.

&. Faceti oriceA @imic nu generea"a succes ca succesul insusi. Cautati o interactiune sociala neamenintatoare si care are probabilitate mare de succes. 2xemplu - sunati la o emisiune de TD in direct si puneti o intrebare sau faceti un comentariu. %. ?Fata in fata?. +bordati arta conversatiei directe, ?fata in fata?8 incepeti un schimb scurt de replici cu o persoana de langa dvs. Din moment ce /umatate din lupta inseamna ca ai ceva de "is, pregatiti-va. <itati-va prin reviste dupa o tema de conversatie si exersati de cateva ori replicile. !. Eambiti si uitati-va in ochii celuilalt. Cand "ambesti raspandesti in /urul tau o forta sociala benefica8 oamenii te vor observa mai usor si vor "ambi la randul lor. #n momentul in care "ambesti si te uiti in ochii cuiva, deschide o conversatie banala de tipul ?ce vreme frumoasa?. #ntotdeauna uita-te in ochii interlocutorului - aceasta ii va dovedi ca il ascultati si ca sunteti interesat de ceea ce spuneti. '. Faceti complimente. 2ste cea mai scurta cale spre succesul social8 obisniuti-va sa faceti complimente in fiecare "i. F. #nvatati sa primiti complimente. 9ultumiti persoanei imediat si intoarceti-i complimentul, folosindu-va de asta pentru a inchega o conversatie. $. #ncetati sa puneti raul in fata, astfel tindeti sa va subapreciati, deveniti nervosi, va balbaiti si a/ungeti sa uitati ce-ati vrut sa spuneti. 3. #ncetati sa va hartuiti singuri. Ganduri despre cat de stupid vorbiti sau ca nimeni nu va agreea"a, va trec prin cap la orice conversatie, totusi sa stiti ca nimeni nu va /udeca atat de aspru asa cum o faceti dvs.. #n plus, nu generali"ati esecurile dvs sociale8 D-ati balbait intr-o conversatie la o petrecere? @u va pedepsiti cre"and ca orice discutie va fi la fel. . ,enuntati la atitudinea perfectionista, faceti glume, spuneti bancuri, remarci profunde si ironice chiar. *tabiliti-va standarde de viata mai realiste si nu unele imposibil de atins. 1H. #nvatati sa acceptati respingerea. ,espingerea este unul din riscurile pe care oricine si le asuma in contactele sociale8 incercati sa n-o luati ca pe ceva strict personal. 11. Gasiti "one in care sa va simtiti confortabil, cautati impre/urarile care pre"inta interes pentru dvs.. 0oate va simtiti mai bine intr-o biblioteca, galerie de arta decat intr-un bar.