RAPORT DE EVALUARE

ŞEDINŢA 1- IDENTIFICAREA PROBLEMEI

Date de identificare:
Numele şi prenumele: TB
Vârsta: 12 ani, provine dintr/o familie cu doi copii, el fiind cel mai mic dintre fraţi
Clasa: VI

ACUZE PRINCIPALE
Copilul este adus la cabinet de către mama sa deoarece a devenit progresiv,
reticent la frecventarea şcolii, refuzând să părăsească casa. Atunci când este constrâns să
meargă la şcoală băiatul acuză : greţuri, vărsături, cefalee şi dureri abdominale.
In urmă cu aproximativ două luni TB a început să formuleze anumite critici şi
comentarii negative legate de şcoală, astfel el considera că profesorii sunt prea severi,
nedrepţi atunci când fac aprecieri asupra elevilor, că nu şi-a găsit nici un prieten care să-l
înţeleagă şi că atunci când răspunde în faţa clasei se teme tot timpul că va greşi, că se va
bâlbâi şi că acest lucru va produce ilaritatea colegilor. Copilul s-a simţit complexat şi
stânjenit faţă de grupul de copii şi îi era teamă că va fi rejectat. In ultimele două
săptămâni când băiatul acceptă să meargă la şcoală , acesta refuză să intre în clasă şi se
plimbă în faţa şcolii sau în curte până la sfârşitul orelor de curs.
Mama afirmă că nu au existat în istoricul copilului antecedente psihiatrice .Cu
excepţia unor infecţii respiratorii repetate copilul nu a mai prezentat alte afecţiuni
medicale care să-i ridice probleme. In prezent nu s-a putut stabili prezenţa unei condiţii
medicale generale care să fie asociată cu anxietatea. Astfel, în urma examinărilor clinice
şi paraclinice de specialitate au fost excluse : tulburarile endocrine, cardiovasculare,
respiratorii şi neurologice.
Mediul familial din care provine copilul a fost în general armonic, deşi mama pare
să aibă o structură de personalitate cu note anxioase .
Mama descrie copilul ca fiind o fiinţă sensibilă, timidă, care a legat puţine
prietenii, preferând în special activităţile solitare ( jocul pe calculator, lectura, vizionarea
programelor TV) .

1
 Fiind copilul cel mai mic din familie şi crescut mai mult de bunici, căci
părinţii erau ocupaţi aproape toată ziua, TB a fost foarte răsfăţat şi a crescut în umbra
fratelui său, dominat de teama de a nu greşi, şi de a-şi asuma responsabilităţile cei revin.
Diriginta care este profesoară de matematică spune despre acest elev că
este inteligent şi obţine performanţe superioare la lucrările de evaluare-scrise în schimb
este forte puţin activ în timpul orelor, iar când este scos la tablă prezintă dificultăţi de
concentrare a atenţiei. In timpul pauzelor a fost adesea observat stând în bancă şi
desenând, întreţinând puţine contacte cu ceilalţi colegi de clasă.
Băiatul prezintă paloare, transpiraţie, tahicardie, blocarea respiraţiei în
momentul în care se apropie de şcoală. Cogniţiile catastrofice : « şcoala  este un loc
periculos şi imprevizibil », « daca voi fi scos la tablă mă voi comporta diferit de ceilalţi
colegi şi aceştia vor râde de mine , probabil că mă voi înroşi, bâlbâi sau mintea mi se va
goli de gânduri şi nu voi fi în stare să rostesc nimic ».TB prezintă semne de anxietate,
care evoluează până la panică atunci când este constrâns să meargă la şcoală. El evită tot
mai mult situaţiile sociale deoarece se simte complexat şi îi este teamă că va fi rejectat. El
se teme de evaluările negative din partea profesorilor şi colegilor- nu ştie cum să
reacţioneze în cazul în care aude astfel de remarci.
Pornind de la faptul că o fobie simplă poate fi legată de o experienţă traumatică
accesibilă imediat la analiza funcţională, în acest caz a fost stabilit ca factor precipitant în
declanşarea simptomatologiei, situaţia în care fiind scos la tablă elevul s-a împiedicat de
catedră şi a căzut spărgând un ghiveci cu flori , deasemenea el a fost ţinta agresiunilor
unui elev mai mare, într-o pauză.Analiza funcţională precizează ca antecedente
îndepartate care au precedat declanşarea fobiei :
- etichetarea de către mamă a copilului ca fiind timid de fiecare dată când copilul se află
în situaţie socială;
- convingerea băiatului că întotdeauna trebuie să se comporte perfect , că nu are voie să
facă nici o greşeală, deoarece numai aşa poate fi o persoană valoroasă ;
- TB îşi atribuie eticheta de « prost » şi se gândeşte că atunci când răspunde
« probabil că mă voi face de râs şi voi apărea ca un prost », el îşi ignoră calităţile pozitive
considerându-se mai puţin valoros decât ceilalţi.

2
 Prezenţa cogniţiilor dezadaptive : «ce se va întâmpla dacă voi deveni atât de
fricos încât voi claca », « colegii îşi vor bate joc de mine dacă vor observa cât de fricos şi
nesigur mă simt », «  nu ar trebui să mă simt atât de speriat » şi «  este îngrozitor, dacă
îmi voi pierde controlul » faţă de situaţiile şcolare amplifică simptomatologia anxioasă şi
generează comportamentul evitant. Evitarea duce la dispariţia anxietăţii, fiind astfel
întărită negativ.
Faptul că refuză să meargă la şcoală prezintă pentru elev şi anumite avantaje-
beneficiile secundare identificate în acest caz sunt următoarele: posibilitatea de a se juca
toată ziua , de a putea dormi oricât, de a privi la televizor, de a face plimbări cu maşina
părinţilor atunci când îi însoţeşte. Aceste avantaje pot constitui agenţi de întărire şi de
menţinere a evitării şcolii.

Obiective:
 diagnostic şi evaluare clinică
 construirea relaţiei terapeutice
 educarea pentru REBT
 motivarea pentru terapie
 familiarizarea copilului cu conceptele: emoţii, reacţii fiziologice şi
comportamentale, gânduri, terapie raţional emotivă şi comportamentală

Metodele utilizate: interviul semistructurat, parafrazarea, clarificarea, reflectarea,

explicaţia, exemplificarea, completarea unor fişe de lucru (Calendarul emoţiilor,
Posterul emoţiilor), imaginarea de situaţii, analogia

Rezultatele obţinute:
Consider că până la sfârşitul şedinţei mi-am atins obiectivele stabilite. Astfel:
 Mi-am formulat o idee generală despre problema cu care se confruntă
elevul
 Am căutat să utilizez diferite jocuri şi fişe de lucru pentru a construi o
relaţie terapeutică bună cu copilul, a-l familiariza cu conceptele de emoţii,
reacţii fiziologice, comportamentale, gânduri şi a-l motiva pentru terapie:
-Calendarul emoţiilor - Am realizat împreună cu copilul o listă a situaţiilor
în care simte anxietate. Am realizat o primă evaluare a acestora,
acordându-le o valoare de la 0 la 10.
-Posterul emoţiilor,
-Jocul metaforelor (Dacă aş fi culare aş fi…….deoarece…Dacă aş fi o
jucarie aş fi………, deoarece……..Dacă aş fi un animal aş fi …….)
-Cine eşti? Ce eşti? Cum eşti?,
-Steaua stimei de sine,
-Jocul complimentelor,

3
 -Metafora copacului
 Educarea pentru REBT am făcut-o prin:
o Educarea pentru identificarea emoţiilor
Uneori copiilor le este greu să spună ce emoţii au avut ei sau cum s-au simţit ei în
diferite situaţii. Pentru a-ţi fi mai uşor să vorbeşti despre emoţiile tale din ultima
vreme o să utilizăm „Posterul emoţiilor”. Posterul te poate ajuta să înveţi să
recunoşti diferite emoţii. Uneori copiilor le este greu să recunoască ce emoţii au avut
în diferite situaţii, deoarece emoţia este ceva ce nu putem vedea, ea se află în
interiorul unei persoane. Cu toate acestea, noi putem să ne dăm seama de emoţiile sau
sentimentele altei persoane prin reacţiile pe care aceasta le are: tonul vocii, culoarea
feţei, expresia feţei, gesturile pe care le adoptă.
Exemplificare: dacă bunica ta îţi spune ceva pe un ton mai ridicat, este roşie la faţă,
are sprâncenele încruntate, vorbeşte mult mai repede decât de obicei şi gesticulează
mult atunci spunem despre ea că este……………….?
Dă exemplu de situaţie în care te-ai simţit bucuros!
Cum au ştiut ceilalţi (bunicii, colegii sau prietenii tăi) ce ai simţit tu în situaţia
respectivă?
Dă exemplu de situaţie în care te-ai simţit furios? Cum ai reacţionat atunci? Ce
altceva ai mai simţit?
Cum recunoşti pe cineva care este trist? Cum se manifestă la tine sentimentul de
tristeţe?
o explicarea conceptului REBT
O modalitate prin care eu pot să ajut copiii, care la fel ca şi tine, se simt speriaţi
furioşi, supăraţi este aceea de a-i învăţa cum gândurile pe care le au ei îi fac să se simtă
rău, adică sa aibă emoţii negative. Uneori copiii, la fel ca şi adulţi au gânduri care-i
tulbură. Aceste gânduri îi fac să se simtă rău, adică să fie speriaţi, trişti, supăraţi sau
nervoşi. Pentru a te ajuta să te simţi mai bine, eu voi face cu tine REBT, adică terapie
raţională emotivă şi comportamentală. Ştiu, că sună foarte complicat, dar o să mă
străduiesc să-ţi explic cât mai clar ce înseamnă REBT.
Dacă te doare ceva (ex burta) şi mergi la medic, acesta îţi dă să iei anumite
medicamente pentru durerea de burtă şi aceasta dispare. Spunem atunci că medicul ţi-a
prescris terapie medicamentoasă (deoarece medicul ţi-a dat medicamente). REBT este o
formă de terapie prin cuvinte, spunem noi, căci atunci când mergi la un psiholog, acesta
stă de vorbă cu tine, lucru care te face să te simţi mai bine, adică te ajută să nu te mai
simţi: trist, furios, supărat. Deci, noi vom sta de vorbă.
Când copiii nu sunt mulţumiţi de ei sau gândesc despre ei într-un mod negativ,
aceste gânduri negative îi fac să se simtă speriaţi, trişti, depresivi, furioşi.
Această terapie prin cuvinte te va ajuta să identifici gândurile negative pe care le
ai atunci când nu te simţi prea bine şi să schimbi aceste gânduri negative cu altele
pozitive astfel încât să nu mai fii speriat, trist, supărat, sau furios.
o Explicarea rolului prescripţiilor
După fiecare şedinţă, vei primi o sarcină sau o temă pe care va trebui să o
realizezi acasă. Aceasta te va ajuta să-ţi aminteşti ceea ce am discutat la fiecare şedinţă.
Temele pe care le primeşti pentru acasă sunt diferite de cele pe care ţi le dau profesorii la
şcoală şi nu primeşti note pe ele. O să vezi că sarcinile pe care le primeşti aici sunt
amuzante şi interesante, deoarece vei face lucruri noi şi diferite. La fel însă ca şi la

4
şcoală va trebui să-ţi faci de fiecare dată temele şi le vei aduce să le discutăm împreună.
Prin temele pe care le vei primi vei învăţa mai multe lucruri despre tine, dar şi despre
emoţiile şi gândurile tale. Ca temă pentru acasă a primit să regândească şi să refacă lista
cu situaţiile în care simte anxietate şi o listă cu activităţile preferate.

Dificultăţi întâmpinate:
Nu am întâmpinat dificultăţi în această şedinţă în ceea ce priveşte relaţionarea cu
clientul şi comunicarea cu acesta. Şedinţa a durat mai mult 1 ora şi jumătate, poate ar fi
trebuit să renunţ la unele jocuri.

Planul pentru următoarele (trei) şedinţe:

Şedinţa 2:
- ajutăm copilul să realizeze că nu este singur, prin lecturarea basmului
terapeutic:”Teama de greşeli a Dorei” facilitând astfel identificarea cu situaţiile
problematice ale altora
- diagnostic diferenţial
- stabilirea listei cu probleme, gruparea problemelor asemănătoare
- se vor monitoriza reacţiile emoţionale resimţite în diferite situaţii (tema)

Şedinţa 3
- se revizuieşte basmul terapeutic „Teama de greşeli a Dorei”
- se face conceptualizarea cazului, pornind de la basmul terapeutic citit
- se realizează împreună cu elevul conceptualizarea cazului lui
-familiarizarea copilului cu conceptul de „gândire distorsionată” şi monitorizarea
credinţelor iraţionale prin imaginarea unor situaţii

Şedinţa 4
-se revizieşte lista cu probleme
-se discută una dintre problemele prezentate prin prisma modelului ABC

Descrierea succintă a experienţei personale:

Autoevaluarea performanţei în cadrul şedinţei : 4 (datorită depaşirii timpului)
Autoevaluarea relaţiei cu pacientul : 5