Liceul Teoretic Negreşti-Oaş

MOTIVAŢIA PROGRAMULUI

Problematica relaţiei profesor-elev se află în centrul preocupărilor în

ştiinţele educaţiei. Dialogul şcolar constituie de fapt axa principală în jurul căreia
gravitează întreaga problematică instructiv-educativă din şcoala contemporană.
Dacă admitem că efectul acţiunii educative depinde de calitatea agenţilor,
educator şi educat, cât şi de relaţia dintre ei; că sursele blocajului ţin în mare parte
de relaţia profesor-elev(control aversiv subiectivism în apreciere, necunoaşterea
personalităţii elevului sau a mediului său social, cultivarea la elevi a unor motivaţii
negative, autoritarism, indiferenţă la succes, disciplină asigurată numai prin
interdicţii şi solicitări, tranzacţii compromiţătoare, reacţii exclusiv punitive la eşec,
încurajarea vedetismului şi multe altele), atunci vom putea acţiona în cunoştinţă de
cauză în sensul prevenirii blocajelor şi, respectiv, al deblocării fluxului
informaţional şi de influenţare formativă în relaţia profesor-elev.
Cum acţionăm pentru a evita blocajele, pentru a asigura calitate
relaţiei educator-educat? Prin însuşirea unor modalităţi de comunicare.
Este important să studiem comunicarea, când noi comunicăm de când ne ştim?
Iată câteva motive pentru care cineva ar studia comunicarea:
 Pentru a mă înţelege mai bine cu cei apropiaţi
 Pentru a câştiga mai mulţi bani făcând vânzări
 Pentru a afla cum pot să cuceresc o fată/un băiat
 Pentru a fi privit cu respect de către oamenii de vază
 Pentru a deveni faimos şi recunoscut în public
 Pentru a putea convinge pe cineva (părinţi, profesori, posibili angajatori),
etc
Achiziţionarea unor abilităţi de comunicare înseamnă mai mult decât învăţarea şi
aplicarea strictă a unor reguli. Nu există o reţetă sau o formulă magică. Nu devii
un dansator mai bun desenând nişte paşi pe podea, în ordinea corectă şi
petrecându-ţi restul vieţii păşind pe acei paşi. Pentru a fi bun, trebuie să te
adaptezi ritmului muzicii, dar şi ritmului partenerului tău. Similar, o bună
comunicare presupune stăpânirea solidă a cunoştinţelor despre comunicare, dar şi
capacitatea de a te adapta caracteristicilor mereu în schimbare ale partenerului de
comunicare (receptivitate, deschidere). Ai nevoie, aşadar, de cunoştinţe, dar şi de
abilităţi de comunicare.

SCOPUL:
 Conştientizarea rolului comunicării eficiente în viaţa individului
 Însuşirea unor tehnici de comunicare asertivă în vederea optimizării
relaţiei elev-profesor

psih Moldovan Adela

1
Liceul Teoretic Negreşti-Oaş

OBIECTIVE :
O1: să identifice componentele comunicării (emiţător, receptor, mesaj)
O2: să sesizeze importanţa comunicării eficiente în realizarea unei activităţi
în grup
O3: să identifice caracteristici ale comportamentul asertiv, pasiv şi agresiv
O4: să ofere exemple de răspunsuri asertive, pasive şi agresive în diferite
situaţii
O5: să cunoască şi respecte drepturile unei persoane asertive

STRATEGII DE REALIZARE:
1. METODE: brainstorming, completare chestionar; prezentare; exerciţii;
discuţii şi analiza; jocul de rol; dezbaterea în grupuri, expunere
2. MATERIALE NECESARE: video-proiector, coli mari albe de hârtie,
bandă adezivă, markere (culori vii)
3. FORME DE ORGANIZARE: frontal şi individual; în grupe de 5-6 elevi

GRUP ŢINTĂ:
elevii şi profesorii – beneficiari direcţi
părinţii – beneficiari indirecţi

DURATA: o săptămână

DERULAREA PROGRAMULUI:

psih Moldovan Adela

2
Liceul Teoretic Negreşti-Oaş

OBIECTIVE STRATEGII DE TIPURI DE ACTIVITĂŢI

REALIZARE
O1, O2, O3 Expunere Tehnici de comunicare eficientă în
Video-proiector relaţia cu copiii – prelegere profesori
O5 Pliante Distribuire de pliante în rândul
părinţilor
O2 Dezbatere Poreclele un lucru haios sau
dezastruos? – cls V-VIII în cadrul
orelor de comunicare
O1, O2 Brianstorming De ce este important să ştii comunica
Coli de hârtie eficient?
Marker Care sunt elementele comunicării? Ce
anume împiedică realizarea unei
comunicări eficiente?
Chestionar Eşti o persoană asertivă?
Video-proiector Caracteristici ale comunicării pasive-
Prezentare power-point asertive-agresive
O3 Sarcină individuală Să construiască mesaje: pasive,
Fişă de lucru asertive agresive pentru următoarele
situaţii
Joc de rol Eşti dezamăgit şi frustrat de nota pe
care ai luat-o la test; consideri că ai fi
meritat o notă mai mare. Cum îi spui
profesorului?
Sarcină de grup
Realizaţi mesaje verbale pasive,
agresive, asertive pentru : un protest,
robot telefonic, reclamă.

O2 Coli de hârtie Puncte de vedere diferite – fiecare

elev primeşte câte o coală de hârtie

psih Moldovan Adela

3
Liceul Teoretic Negreşti-Oaş

(A4). Elevii nu au voie să comunice

între ei nici să pună întrebări sau să
ceară lămuriri. Fiecare având coala în
mână vor primi următoarele
instrucţiuni.
„Îndoiţi coala de hârtie în două”
„Rupeţi colţul din dreapta sus.”
„Îndoiţi din nou coala”
„Acum rupeţi colţul din stânga”
„Îndoiţi încă o dată foaia”
„Rupeţi colţul din dreapta jos”

CONCLUZIA: deşi toţi elevii au

primit aceleaşi instrucţiuni, fiecare le-
a pus în practică în alt mod, obţinând
rezultate diferite; acelaşi mesaj este
înţeles în manieră diferită.

O5 Realizare poster Concurs: construieşte un mesaj pentru

un protest în vederea renunţării la
uniforme
O5 Afiş Afişarea drepturilor unei persoane
asertive la nivelul fiecărei clase

psih Moldovan Adela

4
Liceul Teoretic Negreşti-Oaş

Modalităţi eficiente de comunicare în relaţia cu elevii

Problematica relaţiei profesor-elev se află în centrul preocupărilor în ştiinţele

educaţiei. Dialogul şcolar constituie de fapt axa principală în jurul căreia gravitează
întreaga problematică instructiv-educativă din şcoala contemporană.
Dacă admitem că efectul acţiunii educative depinde de calitatea agenţilor,
educator şi educat, cât şi de relaţia dintre ei; că sursele blocajului ţin în mare parte de
relaţia profesor-elev (control aversiv subiectivism în apreciere, necunoaşterea
personalităţii elevului sau a mediului său social, cultivarea la elevi a unor motivaţii
negative, autoritarism, indiferenţă la succes, disciplină asigurată numai prin interdicţii şi
solicitări, tranzacţii compromiţătoare, reacţii exclusiv punitive la eşec, încurajarea
vedetismului şi multe altele), atunci vom putea acţiona în cunoştinţă de cauză în sensul
prevenirii blocajelor şi, respectiv, al deblocării fluxului informaţional şi de influenţare
formativă în relaţia profesor-elev.
Cum acţionăm pentru a evita blocajele, pentru a asigura calitate relaţiei educator-
educat? Prin însuşirea unor modalităţi de comunicare.
Majoritatea comportamentelor, mai ales modul în care comunicăm, le-am învăţat
cu toţii în timpul copilăriei, prin imitarea persoanelor pe care le-am considerat modele.
Primele modele au fost părinţii, apoi profesorii. La fel ca şi noi, elevii învaţă să comunice
observându-i pe cei din jur. Noi, profesorii, reprezentăm modele pentru mulţi dintre elevii
noştri.
Ceea ce prezint în continuare are drept scop conştientizarea unor modalităţi de
comunicare prin care, pe de o parte, ne putem face mai bine înţeleşi de către elevi şi pe de
altă parte, îi putem ajuta să se deschidă mai mult faţă de noi. În acelaşi timp, exersarea
acestor modalităţi, de exemplu la orele de dirigenţie, îi poate ajuta pe elevi să comunice
mai eficient între ei, înlăturând conflictele cu colegii. Aceste modalităţi de comunicare
sunt de altfel foarte simple, mulţi noi utilizându-le în mod spontan.
Ascultarea este o verigă principală a actului de comunicare. Profesorii pe care îi
preferă elevii şi cărora le comunică problemele pe care le au, sunt cei care ştiu să asculte.
Unele probleme pe care le are elevul se pot rezolva la acest nivel, al ascultării, deoarece
fiind ascultat, copilul are ocazia să-şi exprime dificultatea, s-o conştientizeze mai bine, s-
o analizeze şi, în felul acesta, uneori, ajunge singur la o soluţie.
Ascultarea poate fi de două tipuri:
a) pasivă – elevul vorbeşte, dar nu ştie dacă este ascultat(cealaltă persoană îl
priveşte, dar nu îi oferă niciun indiciu că îl ascultă, se gândeşte la altceva, se
ocupă cu altceva sau priveşte în altă parte).
b) Activă, care se poate realiza prin următoarele modalităţi:

psih Moldovan Adela

5
Liceul Teoretic Negreşti-Oaş

 Semne prin care îi arătăm că îl ascultăm şi îl încurajăm să continue: ne uităm

la el, ne aplecăm spre el, dăm aprobator din cap, spunem”da”, „îhî”,
„continuă”etc.
 Repetarea emoţiilor sau a sentimentelor pe care le exprimă elevul. Exemplu:
Elevul: „ Am mers pe terenul de sport ca să mă joc cu ceilalţi, dar nu m-a
băgat nimeni în seamă şi m-am simţit singur”. Răspuns: „ Deci te-ai simţit
singur pe terenul de sport”.
 Sumarizarea – redarea concisă a conţinuturilor exprimate de elev. Exemplu:
Elevul: „Ieri m-am trezit târziu, am întârziat la şcoală. Am luat doi de 4, iar
după aceea m-am gândit că n-are rost să mai stau la şcoală, aşa că am plecat”.
Răspuns: „ Deci ieri ai avut o mulţime de încurcături la şcoală.”
 Întrebările de clarificare: „Poţi să-mi spui mai multe despre asta?”, „Unde?”,
„Cum s-a întâmplat?”
Este de preferat să se evite întotdeauna întrebarea „De ce?” care determină o
justificare şi nu cauza reală a comportamentului.

Tonul vocii – dacă vorbim pe un ton calm avem mai multe şanse de a obţine un
comportament dorit din partea elevului, decât dacă îi vorbim pe un ton ridicat. Se
poate constata că unii copii, chiar şi atunci când doresc să comunice cu colegii lor,
nu vorbesc, ci strigă. Aceşti copii acasă sunt certaţi frecvent şi, în felul acesta ei
au învăţat că singura modalitate prin care se pot impune este prin ridicare tonului.
Vorbirea calmă aplanează conflictele.
Exerciţiu cu elevii: Un elev exprimă o afirmaţie pe tonuri diferite, iar ceilalţi elevi
comunică ce simt, ce gândesc şi ce reacţii le provoacă tonul cu care a fost rostită
această afirmaţie.

Utilizarea de mesaje centrate pe propria persoană:

Exemple:” Eu nu pot să predau lecţia dacă faceţi zgomot.” „Mă enervează când
vă plimbaţi prin clasă în timpul orei.”

Evitarea mesajelor centrate pe cealaltă persoană:”Vorbiţi tot timpul”; „Acum

ai să te linişteşti, altfel te pun absent!”

Exprimarea unui reproş cu ajutorul mesajelor centrate pe propria persoană se

poate realiza prin specificare următoarelor componente: descrierea comportamentului
nedorit al elevului+efectul concret+emoţia pe care o simţiţi.
Actul educativ,fiind un act ce ţine de sfera relaţiilpr interpersonale,eficienţa sa se decide
pe terenul raporturilor concrete zilnice dintre profesor şi elev.În problema releţiei
profesor-elev,pe lângă o bogată experienţă pozitivă ce s-a acumulat în decursul anilor,se
constată că uneori predomină arbitrariul,practici învechite şi prejudecăţi care sunt
menţinute de o atitudine conservatoare.Pentru perfecţionarea relaţiei profesor-elev este
necesar să se ia în consideraţie,atât obiectivele educaţiei,cât şi psihologia tineretului
contemporan,deoarece actul educativ e un proces de continuă invenţie socială.
Relaţiile dintre profesor şi clasă se polarizează în general în sentimente de
simpatie,încredere reciprocă sau,dimpotrivă,de antipatie,neîncredere sau chiar

psih Moldovan Adela

6
Liceul Teoretic Negreşti-Oaş

ostilitate.Sunt şi cazuri în care contactul spiritual dintre profesor şi elev nu trece de zona
indiferenţei:clasa nu există pentru profesor şi nici profesorul pentru clasă.
Iniţiativa trebuie să aparţină educatorului,care ţinând seama de legea esenţială a
relaţiilor afective interumane potrivit căreia simpatia şi bunăvoinţa naşte simpatie şi
bunăvoinţă,antipatia şi ostilitatea trezesc sentimente de aceeaşi calitate,trebuie să
conducă,să dirijeze aceste relaţii şi să le structureze pe colaborare.
În urma studiilor efectuate s-a constatat că o parte din profesori nu reacţionează
adecvat nici în cadrul răspunsurilor bune ale elevilor,nici în cazul răspunsurilor greşite.
Deosebit interes psihologic prezintă reacţia acelor profesori care,după opinia
elevilor, nu se bucură când aceştia dau răspunsuri corecte,ci dimpotrivă,le pare rău,se
arată surprinşi,se miră că răspund bine,stau la înoială dacă să le pună nota,îi
ironizează,într-un cuvânt-- îi descurajează.S-a ajuns la concluzia că în aceste cazuri nu se
respectă un principiu fundamental al educaţiei-încurajarea printr-o judicioasă folosire a
laudei şi a dojanei.Cadrul didactic care dojeneste mai mult decât laudă sau care nu spune
nimic atunci când ar trebui să spună,nu foloseşte suficient criteriile aprecierii pentru
formarea şi schimbarea comportamentului elevului.
Sursa de nemulţumire a elevilor îşi are originea în comportamentul unor cadre
didactice,în imaginea deformată pe care unii elevi o au despre profesori şi invers.
Utilizarea noilor tehnologii didactice cum ar fi verfixul şi instruirea
programată,duc în cele din urmă tocmai la selecţionarea şi întărirea comportamentelor
adecvate,la realizarea în condiţii optime a conexiunii inverse,la aprecierea performanţelor
şcolare ale elevilor pe baze ştiinţifice şi în condiţiile unei obiectivităţi ştiute.
După cum rezultă în urma constatărilor,o parte însemnată din dascăli,în aprecierile
pe care le fac asupra elevilor,pun accentul cu precădere pe eşecurile acestora,fac
prognoze descurajatoare,pierzând din vedere perspectiva optimistă a viitorului elevului.
Autoritatea bazată pe principiul,,magister dixit”,trebuie înlocuită şi
uitată.Educatorul modern are rol de îndrumător şi coordonator al activităţii elevului.Un
control agresiv asupra elevului va avea consecinţe dezastruoase.Orice încercare de a
umili sau încurca un copil mai ales în prezenţa colegilor va sfârşi printr-un rezultat
nedorit:elevul ori se retrage în sine refuzând să mai răspundă,ori reacţionează violent faţă
de încercarea de a fi umilit.
Indiferenţa faţă de personalitatea copilului ameninţă nevoile şi trebuinţele
spirituale de bază ale acestuia,respectul faţă de sine,nevoia de răspuns afeciv din partea
celor din jur,nevoia de securitate pe termen lung,de succes,precum şi nevoia de a aparţine
unui grup şi a fi acceptat de acesta.Practica şcolară tradiţională ne-a lăsat imaginea
profesorului care vrea să domine elevii şi să-i subordoneze.Într-un asemenea climat nimic
nu se face din convingere şi pasiune.Trebuie uitat vechiul tip de relaţii înlocuindu-l cu
relaţii noi bazate pe încredere reciprocă şi colaborare.Principala activitate a acestuia nu
va fi predarea,ci angajarea elevilor în investigaţii şi lucrări independente.Relaţiile bazate
pe stimă şi respect reciproc reclamă şi un limbaj adecvat.Expresiile ironice şi jignitoare
tulbura atitudinea elevilor faţă de profesorul lor şi în greunează crearea unui climat
favorabil muncii creatoare în clasă.
Rezultatele obţinute în urma cerecetărilor au scos în evidenţă faptul că,cu cât
formele de penalizare(ironia,jignirea,ridiculizarea,calificativele proaste)sunt mai des
folosite,cu atât efectul lor scade.Educatorul care cunoaşte valoarea aprecierii, nu se va
feri de o supraapreciere a performanţelor,elevului;va aprecia pe copil mai mult decât

psih Moldovan Adela

7
Liceul Teoretic Negreşti-Oaş

merită,spre a-l face sa se străduiască să merite pe deplin aprecierea,să se ridice la nivelul

aprecierii făcute.Experienţa demonstrează că educatorul cu rezultate performante îşi
îmbunătăţeşte relaţiile cu elevii slabi.Chiar şi pentru performanţe minore trebuie să-i
apreciem pe cei mici în scopul dezvoltării încrederii în forţele lor.
Neacordând o atenţie mai mare modului de distribuire a laudelor şi pedepselor se
poate ajunge la o depreciere a personalităţii.Dacă se foloseşte în mod exagerat dojana şi
mai ales atunci când aceasta nu păstrează un caracter limitat(astăzi n-ai învăţat lecţia),ci
ia forma unei deprecieri globale(,,ce-o să iasă din tine” sau,, cheltuiesc părinţii banii
degeaba cu tine”)aceasta aduce mari prejudicii copilului şi neajunsuri educatorului.Nu
este deloc întâmplător că educatoarele şi învaţătorii,care datorită vârstei copiilor folosesc
mai frecvent laude ,obţin rezultate mai bune în procesul de educaţie.Aceştia ştiu că
trebuie să aducă laude mai ales elevilor,,dificili”,chiar şi pentru performanţe
minore,încercând în felul acesta să dezvolte în mod permanent încrederea copiilor.În
raporturile elev-cadru didactic factorul afectiv are o importanţă deosebită asupra
randamentului intelectual al elevului.
Crearea bunei dispoziţii în clasă reprezintă o condiţie necesară pentru evitarea
esecului scolar.Fiecare lecţie trebuie să se desfăşoare într-un climat afectiv particular.Se
stie că dispoziţia clsei este direct proporţională cu dispoziţia educatorului.
Printr-o comunicare corespunzătoare educatorul trebuie să schiţeze o
perspectivă.Dacă un profesor spune unui elev:,,-Din tine nu va ieşi nimic!”,el nu
apreciază numai o situaţie prezentă,ci exprimă şi convingerea lui asupra dezvoltării
viitoare a şcolarului,ceea ce ar putea duce în final la un rezultat nedorit.
Performanţele elevului nu numai că nu vor creşte,ci vor scădea atât de mult încât
ar putea pune în pericol dezvoltarea psihică viitoare a acestuia.
Asertivitatea este abilitatea de a ne exprima convingerile şi emoţiile fără a afecta
şi ataca drepturile celorlalţi. Asertivitatea în comunicare reprezintă abilitatea
 De comunicare directă, deschisă, onestă, care ne face să avem încredere în noi şi
să câştigăm respectul prietenilor şi colegilor
 De exprimare a emoţiilor şi gândurilor într-un mod în care ne satisfacem nevoile
şi dorinţele, fără a deranja pe cele ale interlocutorului
 De a iniţia, menţine şi încheia o conversaţie în mod plăcut
 De a împărtăşi opiniile şi experienţele cu ceilalţi
 De exprimare a emoţiilor negative, fără a te simţi stânjenit sau a-l ataca pe celălalt
 De a solicita cereri sau a refuza cereri
 De exprimare a emoţiilor pozitive (bucurie, mândrie, afinitate faţă de cineva,
atracţie)
 De a face complimente şi de a le accepta
 De a spune NU fără să te simţi vinovat sau jenat
 Este modalitatea prin care elevii îşi dezvoltă respectul de sine şi stima de sine
 Este modalitatea prin care adolescenţii pot să facă faţă presiunii grupului şi să-şi
exprime deschis opiniile personale
 Este respectarea drepturilor celorlalte persoane.
Pasivitatea – este un comportament care poate fi descris ca răspunsul unei persoane
care încearcă să evite confruntările, conflictele, îşi doreşte ca toată lumea să fie
mulţumită fără însă a ţine cont de drepturile sau dorinţele sale personale

psih Moldovan Adela

8
Liceul Teoretic Negreşti-Oaş

- este o formă de manifestare a unei persoane care nu face cereri, nu solicită

ceva anume, nu se implică în câştigarea unor drepturi personale sau în
apărarea unor opinii
- aceste persoane se simt rănite, frustrate, iritate, fără însă a încerca să-ţi
exprime nemulţumirile faţă de ceilalţi.
Motivele pentru care anumite persoane adoptă comportamente pasive sunt:
 au convingerea că dacă oamenii vor cunoaşte dorinţele sau
sentimentele lor nu vor mai fi apreciaţi şi acceptaţi
 cred că este mai bine să evite conflictele şi că este important să
menţii „pacea” cu orice mijloace
 consideră pasivitatea lor ca fiind politeţe sau bunătate
 consideră că a nu fi pasiv înseamnă a fi arogant sau agresiv
 nu au încredere în propriile valori şi opinii şi nu cred că ceea ce
exprimă este valoros
Agresivitatea – este o reacţie comportamentală prin care îl blamezi şi îl acuzi pe
celălalt, încalci regulile impuse de autorităţi (părinţi, profesori, poliţie), eşti
insensibil la sentimentele celorlalţi, nu-ţi respecţi colegii, consideri că tu ai
întotdeauna dreptate, rezolvi problemele prin violenţă, consideri că cei din jurul
tău (părinţi, colegi, profesori) sunt adesea nedrepţi cu tine, eşti sarcastic şi
utilizezi adesea critica în comunicare, consideri că drepturile tale sunt mai
importante decât ale altora, eşti ostil şi furios. Utilizarea repetată a întrebării: „de
ce” sau folosirea lui „trebuie” denotă un atitudine agresivă.

Consecinţe ale comportamentelor asertive, agresive şi pasive

PASIV ASERTIV AGRESIV

Problema este evitată Problema este discutată Problema este atacată
Drepturile tale sunt ignorate Drepturile tale sunt Drepturile tale sunt
susţinute susţinute fără a ţine cont de
drepturile celorlalţi
Îi laţi pe ceilalţi să aleagă în Îţi alegi tu activitatea Îţi alegi activitatea ta şi pe a
locul tău celorlalţi
Neîncredere Au încredere în ei Ostili, blamează, acuză
Vezi drepturile celorlalţi ca Recunoşti şi drepturile tale Drepturile tale sunt mai
fiind mai importante şi ale celorlalţi importante decât ale
celorlalţi

PRINCIPII DE DEZVOLTARE A ASERTIVITĂŢII

Spune NU atunci când este încălcat un drept sau o valoare personală

Motivează-ţi afirmaţia fără însă să te justifici – nu te scuza!
Exprimă-ţi opiniile personale specific şi clar – evită formulările
generale
Acceptă şi oferă complimente
Fii direct!
Cere feedback – pentru prevenirea greşelilor de interpretare

psih Moldovan Adela

9
Liceul Teoretic Negreşti-Oaş

Schimbă discuţia sau evită persoana atunci când nu poţi comunica

asertiv.
Fă referiri la comportamentul neadecvat al unei persoane cu o
remarcă pozitivă.
Focalizează-te pe comportament şi nu pe persoană atunci când vrei să
faci o remarcă.
Scoate în evidenţă consecinţele negative ale comportamentului său
asupra ta.
Precizează comportamentul dorit, oferă alternative
comportamentului pe care doreşti să-l schimbi.
Analizează costurile şi beneficiile comportamentului.

DREPTURILE ASERTIVE

Dreptul de a decide care sunt scopurile şi priorităţile personale.

Dreptul de a avea valori, convingeri, opinii proprii.
Dreptul de a nu te justifica şi de a nu da explicaţii privind viaţa ta
Dreptul de a spune celorlalţi cum să se comporte cu tine.
Dreptul de a te exprima fără să-l răneşti pe celălalt.
Dreptul de a spune NU, NU ŞTIU, NU ÎNŢELEG sau NU MĂ INTERESEAZĂ.
Dreptul de a cere informaţii şi ajutor.
Dreptul de a face greşeli şi de a te răzgândi.
Dreptul de a fi acceptat ca imperfect.
Dreptul de a avea uneori performanţe mai scăzute decât potenţialul tău.
Dreptul de a avea relaţii de prietenie cu persoane cu care să te simţi confortabil.
Dreptul de a-ţi schimba prietenii.
Dreptul de a-ţi dezvolta viaţa aşa cum îţi doreşti.

Cum să răspunzi la critică fără să fii defensiv?

 Solicită mai multe informaţii – acuzaţiile abstracte „Eşti nedrept” sau

„Niciodată nu m-ai înţeles” fac dificilă înţelegerea a ceea ce vrea interlocutorul
să-ţi comunice. O formulare care să solicite mai multe informaţii este cea mai
eficientă atunci când ţi se pare că eşti criticat; de exemplu o formulare de genul
„Care dintre lucrurile pe care le-am făcut şi se par nedrepte?” sau „Când ai avut
nevoie de ajutorul meu şi eu nu ţi l-am oferit?”
 Utilizează parafrazarea – adică caută să reformulezi ceea ce ţi se pare esenţial
din ceea ce ţi-a transmis interlocutorul. Scopul parafrazării este clarificarea
aspectelor legate de subiectul sau tema în discuţie. Se realizează prin utilizarea
unor fraze de tipul: „Ceea ce spui tu se referă la….”, „Cu alte cuvinte….”
 Analizaţi consecinţele comportamentului asupra ta şi asupra lui . anumite
comportamente provoacă neplăceri pentru ceilalţi , fără ca persoana să
conştientizeze acest lucru. Critica nu îl ajută să îşi identifice secvenţele
comportamentale pe care trebuie să le modifice.

În contruirea unui mesaj asertiv vom respecta următoarele etape :

psih Moldovan Adela

10
Liceul Teoretic Negreşti-Oaş

1) Descrierea comportamentului. Ex : Sunteţi în bucătărie şi pregătiţi

cina. Copiii dvs sunt preocupaţi să se joace în celălalt colţ al casei,
râzând şi distrându-se de minune. Zgomotul pe care-l fac nu vâ
deranjează. La un moment dat sună telefonul. Acum comportamentul lor
interferează cu propriile nevoi, vă simţiţi nemulţumit, deoarece nu puteţi
auzi ce spune cealalată persoană la telefon.
Desigur, ceea ce vă face să vă simţiţi frustrat sunt consecinţele
comportamentului copiilor asupra dvs (nu auziţi ce vorbeşte cel de la capătul
firului) şi nu comportamentul copiilor (faptul că se joacă zgomotos). Aşadar,
când le spuneţi copiilor ce simţiţi în legătură cu comportamentul lor, ei
trebuie să ştie că sentimentele pe care le aveţi sunt un răspuns la consecinţele
comportamentului lor şi nu la comportamentul lor în sine : « Dacă este aşa
mare gălăgie, îmi este greu să aud ce-mi spune Maria la telefon ».
Doar descrieţi comportamentul şi nu învinovăţiţi pe nimeni pentru el :
« Când întârzii la şcoală şi nu vii acasă…..
« Dacă îţi laşi hainele împrăştiate prin casă……

2) Exprimarea sentimentelor în legătură cu consecinţele

comportamentului asupra dvs :
« ….mă îngrijorez că ţi s-a întâmplat ceva….
« …..mă enervez să le adun după tine

3) Descrierea consecinţelor
« …..pentru că nu ştiu unde eşti »
« …. deoarece nu am timp şi întârzii la serviciu »

Aşadar un mesaj la persoana I ar trebui să cuprindă următoarele elemente :

Descrierea comportamentului : Când/dacă……..
Descrierea sentimentului : Mă simt/Îmi este……..
Descrierea consecinţelor : Din cauză că/pentru că………

psih Moldovan Adela

11
Liceul Teoretic Negreşti-Oaş

Notaţi răspunsurile pasive, agresive, asertive la următoarele mesaje :

 Prietenul tău fumează şi te roagă şi pe tine să fumezi.

 Ţi-ai cumpărat o bluză preferată şi observi că sora/fratele tău o poartă fără

să te fi întrebat.

 Colegul tău îţi ia mâncarea din geantă fără să îţi ceară voie, dar ţie îţi este
foame.

 Aţi stabilit cu colegii că mergeţi la film într-o anumită zi , dar ei au

modificat între timp ziua fără să te anunţe şi pe tine. Tu ai fost la data
stabilită iniţial şi ai aşteptat degeaba. Ce faci?

 Colegii au scris pe banca ta cu vopsea care nu se poate şterge: « Eşti un

tocilar! ».
 Un prieten apropiat îţi înşală încrederea spunând lucruri neadevărate
despre tine intr-un cerc de prieteni.
 Sunteţi profesori în locul meu. Cum a-ţi critica elevii care întârzie mereu
la ore?

psih Moldovan Adela

12
Liceul Teoretic Negreşti-Oaş

Chestionar de asertivitate

Sunt o persoană asertivă…..?

Da, dacă răspunzi afirmativ la întrebările de mai jos:

1) Pot să-mi exprim cinstit sentimentele

2) Pot să spun NU fără să mă acuz sau să mă simt vinovat/ă

3) Pot să recunosc când sunt supărat/ă

4) Încerc să găsesc cauza supărării mele

5) Aştept să cunosc toate faptele înainte de a lua o decizie

6) „Critic” comportamentul unei persoane şi nu persoana

7) îmi asum responsabilitatea pentru sentimentele mele în loc să

învinuiesc pe alţii

8) Reuşesc să-mi exprim atât sentimentele pozitive cât şi pe cele negative

9) Când spun cum mă simt, nu-i jignesc pe ceilalţi

10) Când nu sunt de acord cu cineva nu uzez de agresiuni verbale

11) Reuşesc să găsesc soluţii pentru probleme şi nu să mă plâng

12) Respect drepturile celorlalţi când mi le exprim pe ale mele

psih Moldovan Adela

13