„Ce spun, cum spun şi, mai ales, cum ascult?

Durata: 90 min
Obiectiv general: dezvoltarea abilităților de interrelaționare în contexte variate
Materiale: Fișa de lucru nr. 11 Fișa de lucru nr.12

Informații utile

Relaţionarea cu persoanele din jurul nostru se realizează prin comunicare. Din acest
motiv trebuie să acordăm o atenţie sporită modului în care transmitem ceea ce ne dorim, şi nu
altceva. Cuvintele nu sunt singurele purtătoare de mesaje. Uneori, gesturile pot transmite mai
mult decât cuvintele. O persoană care doreşte să comunice eficient trebuie să ţină cont şi de o
serie de elemente: postura corpului, privire, inflexiunile vocii, haine şi accesorii, de modul în
care gesturile susţin informaţiile transmise verbal sau le contrazic.
De ce e importantă comunicarea? A învăţa de la alţii sau a învăţa pe alţii e important în
orice mediu în care trăim şi în orice postură ne aflăm: copil, părinte etc. Modul în care
comunicăm cu prietenii noştri, cu familia, cu adulții, cu colegii, reflectă o imagine despre cine
suntem. Dacă ne dorim să existe o concordanţă între modul în care ne percepem şi modul în care
suntem percepuţi, trebuie să fim atenţi la ceea ce comunicăm atât prin cuvinte, cât şi prin gesturi.
De cele mai multe ori, persoanele care nu spun adevărul fac gesturi care contrazic ceea ce au
spus, iar acest lucru transmite informaţii negative despre ele. În comunicare, este foarte
important să transmitem lucruri folositoare, să împărtăşim din experienţele noastre.
Ce putem face pentru a comunica eficient? Este foarte important să descoperim care sunt
„barierele comunicării”. Odată descoperite, vom fi liberi să alegem cum vom proceda în viitor
pentru a fi mai eficienţi în comunicare.
 Fișa de lucru nr. 11

1. După ce consultați și discutați cu colegii de clasă principalele modalități de comunicare

- pasiv, agresiv, asertiv ( Anexa nr. 2) , redactaţi răspunsurile corespunzătoare în următoarele
situaţii:

„Prietenul tău intârzie întotdeauna. Mereu te face să aştepţi. Începi să devii furios...”

 Pasiv

 Agresiv

 Asertiv

„Stai de câteva ore la coadă pentru un bilet la concert. Cineva se bagă în faţă....”

 Pasiv

 Agresiv

 Asertiv
 2. Citește exemplul de mai jos, și încearcă să identifici ce forme/ moduri de comunicare
sunt ilustrate.
Nu uita: Nu comunicăm doar prin cuvinte, ci cu întregul nostru corp!

„Ești în timpul orei de geografie. Doamna profesoară prezintă elevilor informații noi și
interesante. Colegul tău de bancă, deși e o zi călduroasă de iunie, a venit îmbracat în pantaloni
scurți și papuci. Tot timpul a desenat pe caiet și a mâncat pe furiș. Câteodată, când doamna
profesoară scrie pe tablă, aruncă bucăți de hartie în ceilalți colegi. Când ora s-a terminat, a
țâșnit spre ușă, lovind un alt coleg. În pauze este extreme de gălăgios și destul de răutăcios cu
elevii mai mici.”
 Anexa nr. 2

PASIV AGRESIV

 nu ţine cont de propriile dorinţe  ţine cont de propriile dorinţe

 Ia în considerare dorinţele celorlalţi
 priveşte în jos sau în altă parte
 nu stă faţă în faţă cu interlocutorul,
postură rigidă
 face mişcări continue, mărunte
 păstrează o distanţă mare
 perioadă mare între terminarea mesajului
interlocutorului şi propriul răspuns
 volum al vocii scăzut, monoton
 nu ia în considerare dorinţele celorlalţi
 contact vizual rece, fix
 postura rigidă,
 gesturi largi, sacadate
 intră în spaţiul personal
 intrerupe des interlocutorul
 volum puternic al vocii

ASERTIV

 ţine cont de propriile dorinţe

 Ia în considerare dorinţele celorlalţi
 contact vizual direct, fără a fi prea
insistent
 postura relaxată, puţin aplecat în faţă
 face mişcări uşoare
 respectă distanţa conversaţională
potrivită
 dă răspunsuri imediat ce vorbitorul a
terminat de vorbit vocea fermă, fără a fi
zgomotoasă
 Fișa de lucru nr. 12

1. În încercarea de a identifica elementele specifice unei comunicări eficiente, completați

tabelul de mai jos cu informațiile adecvate.

Ce fac atunci când ascult Ce fac atunci când nu-l ascult

pe cineva care îmi vorbeşte? pe cel care îmi vorbeşte?
am un contact vizual permanent, fără a fi insistent privesc în altă direcţie

2. Exercițiul următor își propune să identifice modul în care îți comunici propriile dorințe,
vise, trebuințe, nevoi, în situații conflictuale.

Îmi este cel mai ușor să discut o problemă sau un conflict cu persoana care

Îmi este cel mai dificil să discut o problemă sau un conflict cu persoana care.

deoarece

Mi-ar plăcea, ca în timpul unui conflict, să-mi comunic sentimentele astfel

 „Bariere în comunicare”

Durata: 90 min
Obiectiv general: dezvoltarea abilităților de interrelaționare și eliminarea
blocajelor/barierelor în comunicare
Materiale: Fișa de lucru nr. 13, Fișa de lucru nr.14 (Anexa 3)

Informații utile

Comunicarea presupune existenţa a cel puţin două persoane: una cu rol de emiţător (E),
iar cealaltă cu rol de receptor (R), care îşi transmit una alteia date sub forma unui mesaj (M)
folosind un canal de comunicare (C).
De fiecare dată când utilizăm limba, în forma ei scrisă sau vorbită, urmărim patru scopuri
principale:  să fim receptați (auziți și citiți);  să fim înțeleși;  să fim acceptați;  să
provocăm o reacție (o schimbare de comportament sau de atitudine).
Nereușita în atingerea acestor obiective înseamnă că ceva în derularea comunicării nu a
funcționat corespunzător, adică a interferat/s-a suprapus ceva în transmiterea mesajului. Orice
interferează cu procesul de comunicare poartă denumirea de barieră, dificultate sau noise.
1. Diferenţele de percepţie: modul în care noi privim lumea este influenţat de experienţele
noastre anterioare, astfel că persoanele de vârste diferite, naţionalităţi, culturi, educaţie,ocupaţie, sex,
temperamente etc. vor avea alte percepţii şi vor interpreta situaţiile în mod diferit. Diferenţele de
percepţie sunt de multe ori rădăcina a numeroase bariere de comunicare.
Lipsa de cunoaştere: este dificil să comunicăm cu cineva cu o cultură generală precară,
ale cărei cunoştinţe în legătură cu un anumit subiect sunt mult mai reduse. Desigur,nu este
imposibil, dar necesită multă abilitate din partea celui care comunică. El trebuie să fie conştient
de prăpastia culturală dintre cei doi şi să se adapteze în consecinţă.
Concluziile grăbite: deseori vedem ceea ce dorim să vedem şi auzim ceea ce dorim să
auzim, evitând să recunoaştem realitatea în sine. Aceasta ne poate conduce la erori de percepţie.
Stereotipii: numai învățând permanent din experiențele proprii vom preîntâmpina riscul
de a trata personae diferite ca și când ar fi una singură.
Lipsa de interes este una dintre cele mai frecvente bariere ce trebuie depășite.
Dificultăți de exprimare: emoțiile emițătorului.
Blocajele comunicarii pot avea, uneori,o asemenea intensitate, încât între informația
transmisă și mesajul perceput să existe diferențe foarte mari. Comunicarea ineficienta cauzează,
în cele mai grave cazuri, singuratate, conflicte, probleme în relaționarea cu cei din jur, stres etc.
 Fișa de lucru nr. 13

1. Următorul exercițiu îți prezintă, pe coloana din stânga, câteva modalități ineficiente de
comunicare. Sarcina ta este să scrii, în coloana din dreapta, mesajele neadecvate.

Modalităţi ineficiente de comunicare Mesaje neadecvate

observaţii şi critici tu eşti de vină pentru dezastrul în care eşti

etichetarea

ameninţări

comenzi şi ordine

deficienţe de exprimare

dezacord

2. Felicitări! Ai reușit să identifici, la exercițiul 1, principalele bariere ce stau în calea

comunicării. Acesta este primul pas spre dezvoltarea unor strategii de ameliorare/ îmbunătățire a
comunicării tale viitoare cu cei din jurul tău. Să descoperim, așadar, câteva căi prin care putem
comunica eficient.
Exemplifică pentru fiecare modalitate de comunicare eficientă de mai jos, un răspuns
adecvat, după exemplul dat.

Exemplu:
Îți exprimi părerile și emoțiile fără a ataca persoana.
”Consider că nu este un comportament adecvat cel de care ai dat tu dovadă! Te rog să
duci hartia la coșul de gunoi.”
Te adresezi ca de la egal la egal.
Asculți și analizezi ceea ce ți se comunică.
Eviți etichetările (ești prost, ești obraznic etc)
Dovedești respect pentru cel cu care comunici.
Accepți părerile celorlalți.
Utilizezi o adresare politicoasă.
Folosești un ton încurajator, pozitiv, chiar dacă este o observație critică.
 Fișa de lucru nr. 14

1. Citește cu atenție informațiile prezentate în Anexa 3. Îți sunt explicate sensurile

mesajor de tip „eu”, respectiv, de tip „tu”. Sarcina ta este de a identifica pentru situațiile
prezentate în coloana din stânga, cel două modalitățile de răspuns, după exemplul dat.

Situaţia Mesaje de tip „Eu…” Mesaje de tip „Tu…”

Ex:Un prieten întârzie mereu Mă simt deranjat atunci când Tu chiar ești nesimțit. De fiecare
la întâlnire. întârzii. dată întârzii.

Colegul de bancă reușește să ia

cele mai mari note, copiind.

Ai aflat că prietenul cel mai bun

te bârfește.

Mama ți-a promis de mult că-ți

va cumpăra un calculator nou,
dar nu s-a ținut de cuvânt.
Fratele cel mare te obligă să
minți pentru el în fața
părinților.

La petrecere, doi dintre colegii

tăi, râd la adresa ta.

Sora ta spune mereu părinților

lucruri neadevărate despre tine.

Prietenul tău cel mai bun a

Început să consume alcool.

Pe holurile scolii, doi elevi mai

mari îi vorbesc urât unui elev
mai mic.

Vânzătoarea de la magazin este

nepoliticoasă cu tine.

Un copil lovește cu pietre un

câine.
 2. Scrie în dreptul următoarelor afirmații categoria de mesaj în care se încadrează (mesaj
de tip „eu ”, respectiv, mesaj de tip „tu” ):

Ești un naiv că ai făcut lucrul ăsta. Eu nu aș fi procedat așa.

Mă simt deranjat când îmi adresezi atât de multe întrebări.
Mă simt iritată când lași dosarele răvășite în sertar.
Ești incredibil de nepăsător.
Mă simt frustrat, ori de câte ori acorzi atenție totală doar nevoilor tale.
Tu m-ai adus la exasperare.

Anexa 3

„MESAJELE DE TIP EU” mă ajuta să-ți fac cunoscută “realitatea” mea interioară, fără
să te critic, să te acuz, să te jignez sau să interpretez în vreun fel “realitatea ta”.

„MESAJELE DE TIP TU” implică judecarea interlocutorului și întrerupe comunicarea

datorită reacțiilor defensive pe care le declanșează.

Exemplu:
Să analizăm următoarea situație. Ioana și Maria sunt surori. Ele se joacă frumos
împreună, numai că, la final, Maria nu vrea să strângă niciodată jucăriile pentru a le pune la locul
lor. De fiecare dată sarcina aceasta o duce la bun sfârșit Ioana, sora cea mare. De câteva zile,
Ioana s-a decis să nu mai strângă nici ea jucăriile, drept pentru care a fost aspru certată de către
mama ei. Furioasă că a fost pedepsită, Ioana a decis să-și certe sora:
„Ești cea mai mare dezordonată pe care am cunoscut-o vreodată. Mă enervezi foarte tare!”

Concluzie: Mesajul Ioanei este un mesaj de tip „tu” (tu ești..., tu simți...., tu vrei....).
Pentru o ameliora comunicarea se impune transformarea mesajelor de tip „tu” în mesaje
de tip „eu”. Astfel, în loc de „tu ești cea mai mare dezordonată”, putem utiliza mesajul „mă simt
deranjată când lași toate jucăriile împrăștiate”.