Facultatea Tehnologii Informaționale și Statistică Economică

Portofoliu
La disciplina ,,Arta comunicării”

Elaborat:

Verificat:

Chișinău - 2020
Vocabular

A disponibiliza – a concedia
Solecism (din l. greacă ) – orice tip de greșeală , abatere de la normă ; greșeală de sintaxă ,
cauzată îndeosebi de incultura vorbitorilor sau de cunoașterea defectuoasă a limbii; eroare
în utilizarea limbii.
Solecism = a vorbi incorect
Pleonasm –eroare de exprimare constâ nd în folosirea ală turată a unor cuvinte, expresii,
propoziții etc. care repetă în mod inutil aceeași idee.
Tautologie –  greșeală de limbă care constă în repetarea inutilă a aceleiași idei, formulată
cu alte cuvinte; cerc vicios, pleonasm. 2. Fenomen sintactic care constă din repetarea unor
cuvinte cu același sens, dar cu funcțiuni diferite, marcate de obicei prin deosebire de
intonație sau de formă și care, exprimâ nd identitatea celor doi termeni, are rolul de a
sublinia o calitate sau o acțiune. 
Echivoc – care se poate interpreta în mai multe feluri, cu două înțelesuri; neclar, confuz,
ambiguu. 
Glosofobia – teama/frica de a vorbi în public
A surmanta – a depă și obstacole, dificultă ți; a trece peste un obstacol, o greutate; a învinge,
a sta mai sus, a fi situat deasupra.
Metacomunicare – interpretarea cuvintelor și expresiilor pentru a ghici intențiile și ideile
vorbitorului
Paralimbajul – presupune utilizarea modalită ților de exprimare vocală pentru a da
anumite înțelesuri cuvintelor din discurs; el poate transmite sensul opus al cuvintelor
Metalimbaj – orice sistem lingvistic cu ajutorul că reia este posibil să se analizeze
simbolurile și structurile unei limbi naturale.
Omniprezență – se află peste tot în jurul nostru
Omnipotență – derivă din funcția sa de influențare și convingere
Bruiaj - perturbare a audițiilor radiofonice ale unui post prin emiterea de semnale parazite
pe lungimea de undă respectivă
A surmonta – a depă și obstacole, dificultă ți; a trece peste o greutate.
Proxemica -  este domeniul care se ocupă cu limbajul distanțelor și se referă la
semnificația distanței pe care fiecare persoană o pă strează , una față de cealaltă , sau față de
animale sau de obiecte.
 ”Inițiere în comunicare”

,,Cine nu știe să vorbească, acela nu își va face o carieră nicicând.”

/Napolen Bonaparte/

Articol 1. ”A tăcea și a asculta”

Se spune că starea normală a omului este tăcerea și că, de fapt, prin cuvinte,
colorăm această tăcere. Uneori, însă, neglijăm proporțiile, măsura și starea de
normalitate este alterată iar „tabloul” comunicării este unul greu de deslușit. Să taci,
atunci când e cazul, este o provocare. Să știi să asculți este, însă, adevăratul
câștig!

„Cel mai important aspect, în comunicare, este să asculți ceea ce nu se spune”

/Peter F. Drucker/

Din acest punct de vedere, a asculta, seamă nă mai mult cu a vedea sau cu a
întelege dincolo de cuvinte…

Ascultarea presupune două etape, două procese care, luate împreună , dau sens
acțiunii.

A auzi este un proces fiziologic, o activitate auditivă prin care sunetul ajunge

la creier. A asculta este un proces psihologic, prin care sunetul sau semnalul
receptat trece printr-un proces de interpretare, de decodificare. Astfel, informația
primită este încă rcată cu sens, cu semnificație.

Cea mai mare parte a relațiilor umane este determinată de abilitatea de a

asculta. Sensul comunică rii este dat de acestă ascultare, de înțelegerea și însușirea
mesajului primit de la interlocutor. Dincolo de substratul informațional, ascultarea
iți mai relevă și alte detalii ce, puse laolaltă cu indiciile nonverbale, fac potretul
interlocutorului.

Comunicarea paraverbală, responsabilă cu felul în care se spune ceea ce se

spune oferă detalii despre starea afectivă a interlocutorului, depre tipurile de
exprimare și despre disponibilitatea de a comunica.
 Să asculți, activ, implică o atitudine de empatie față de cel cu care comunici,
de înțelegere nu doar a sensului comunică rii, ci și a stă rii afective a interlocutorului.
Mai înseamnă facilitarea sau întreținerea actului de comunicare prin gesturi care
încurajează procesul, prin oferirea de feed-back, verbal– adresarea de întrebări
ajutătoare sau reformularea enunțurilor, or nonverbal, de genul aplecarea
corpului spre cel ce vorbește, contact vizual, mișcări aprobatoare cu
capul, zâmbet sau alte expresii faciale ce denotă înțelegere, acceptare, bună voință .

Procesul de comunicare implică alternarea rolurilor de emiță tor și receptor.

Ascultarea își arată beneficiile atunci câ nd devii emiță tor, deoarece tot ce ai
receptat te ajută să modifici sau să -ți adaptezi discursul la starea interlocutorului și
să te racordezi la „frecvența” acestuia.

Oglindirea este un proces de sincronizare din punct de vedere mental și fizic,

în timpul actului de comunicare. Presupune preluarea unor elemente specifice
intorlocutorului și folosirea lor în timpul discursului.

Acestea pot fi verbale precum cuvinte sau expresii utilizate

frecvent, paraverbale de genul ritmul vorbirii, tonul vocii sau nonverbale, cum ar
fi poziția corpului, gesturi sauexpresii faciale.

Folosite cu discreție și bun-simț, ele au rolul de a crea un climat de

familiaritate, de detensionare și de încredere, propice comunică rii.

(Mimi Necula, Trainer comunicare verbală şi nonverbală )

 Răspundeți rapid, fără ambiguități: „Da”, „Nu”, „Uneori” și puneți un X în
coloana corespunzătoare.

Test
№ Întrebare d Uneori Nu
a

1 Aveți o întâ lnire obișnuită sau de afaceri. Așteptarea ei te neliniștește?

2 Vă simțiți confuz și nemulțumit că vi se cere să susțineți o prezentare, un

mesaj, informații la o întâ lnire, întâ lnire sau eveniment similar?

3 Vă amâ nați vizita la medic pâ nă în ultimul moment?

4 Vi se oferă să mergeți într-o că lă torie de afaceri într-un oraș în care nu ați

fost niciodată . Vei face tot posibilul pentru a evita această că lă torie de
afaceri?

5 Îți place să împă rtă șești cu cineva experiențele tale?

6 Ești enervat dacă un stră in de pe stradă te întreabă (să -ți arate calea, să
spui ora, să ră spunzi la o întrebare)?

7 Credeți că există o problemă a „taților și copiilor” și că oamenilor din

generații diferite le este greu să se înțeleagă ?

8 Ț i-e rușine să -i amintești prietenului tă u că a uitat să returneze banii pe

care i-ai împrumutat acum câ teva luni?

9 În restaurant sau în sala de mese, ți s-a servit un fel de mâ ncare evident de

proastă calitate. Vei tă cea, împingâ nd doar mâ nia farfuria?

1 Gă sindu-te pe râ nd cu un stră in, nu vei intra într-o conversație cu el și vei fi

0 împovă rat dacă vorbește primul. E chiar asa?

1 Ești îngrozit de orice șir lung, oriunde s-ar afla (într-un magazin, bibliotecă ,
1 casetă de cinema). Preferați să vă abandonați intenția sau să stați în coadă
și să lâ ncești în așteptare?
 1 Ț i-e teamă să participi la vreo comisie de soluționare a conflictelor?
2

1 Aveți propriile criterii foarte individuale pentru evaluarea operelor de

3 literatură , artă , cultură și nu veți accepta opiniile altor persoane cu privire
la această chestiune. Asta este adevă rat?

1 După ce ați auzit undeva pe margine afirmația unui punct de vedere

4 evident eronat asupra unei întrebă ri bine cunoscute de dvs., preferați să
ră mâ neți tă cut și să nu intrați într-o conversație?

1 Vă simțiți enervat de cererea cuiva de a vă ajuta să înțelegeți o anumită

5 problemă de afaceri sau un subiect academic?

1 Ești mai dispus să -ți exprimi punctul de vedere (opinie, evaluare) în scris
6 decâ t oral?

Cheia testului Ryakhovsky, o metodă de evaluare a nivelului de sociabilitate

Descriere

Testul pentru evaluarea nivelului de sociabilitate și comunicare a lui Ryakhovsky

conține abilitatea de a determina nivelul de sociabilitate al unei persoane. Subiectul
trebuie să ră spundă la întrebă ri folosind trei opțiuni de ră spuns: „Da”, „Uneori” și „Nu”.

Rezultatele procesării:

Calculați numă rul de puncte pentru fiecare ră spuns: „Da” - 2 puncte, „Uneori” - 1
punct, „Nu” - 0 puncte. Sumați scorurile și utilizați clasificatorul pentru a determina la ce
categorie aparține subiectul.

Interpretarea rezultatului:

30–31 puncte. Sunteți în mod clar necomunicativ și aceasta este problema dvs., deoarece
voi înșivă suferiți cel mai mult din această cauză . Dar nu este ușor pentru oamenii
apropiați. Ești greu să te bazezi într-un efort de grup. Încearcă să fii mai sociabil,
controlează -te.

25-29 puncte. Ești retras, taciturn, preferi singură tatea, deci ai puțini prieteni. Muncă nouă
și nevoia de contacte noi, dacă nu te aruncă în panică , atunci te scapă din echilibru pentru o
lungă perioadă de timp. Știi această caracteristică a personajului tă u și ești nemulțumit de
tine însuți. Dar nu te limita doar la o astfel de nemulțumire - este în puterea ta să inversezi
aceste tră să turi de caracter. Nu se întâ mplă ca, cu un entuziasm puternic, să dobâ ndești
brusc o sociabilitate completă ? Nu trebuie decâ t să scuture lucrurile.

19-24 de puncte. Ești sociabil într-o anumită mă sură și te simți destul de încreză tor într-
un mediu necunoscut. Problemele noi nu te sperie. Și totuși convergeți cu oameni noi cu
precauție, sunteți reticenți să participați la dispute și dispute. Uneori există prea mult
sarcasm în declarațiile tale fă ră niciun motiv. Aceste defecte sunt remediabile.

14-18 puncte. Aveți abilită ți normale de comunicare. Sunteți curioși, ascultați de bună voie
un interlocutor interesant, sunteți suficient de ră bdă tori în comunicare, vă apă rați punctul
de vedere fă ră irascibilitate. Mergeți să cunoașteți oameni noi fă ră experiențe neplă cute. În
același timp, nu-ți plac companiile zgomotoase, jocurile extravagante și verbozitatea te
irită .

9-13 puncte. Ești foarte sociabil (uneori, poate chiar peste mă sură ). Sunt curioși, vorbă reți,
le place să vorbească despre diverse probleme, care uneori îi irită pe alții. Faceți cunoștință
cu oameni noi de bună voie. Iubiți să fiți în centrul atenției, nu refuzați cererile că tre
nimeni, deși nu le puteți îndeplini întotdeauna. Se întâ mplă , arde, dar retrage-te repede.
Ceea ce îți lipsește este perseverența, ră bdarea și curajul câ nd te confrunți cu probleme
grave. Totuși, dacă doriți, vă puteți forța să nu dați înapoi.

4-8 puncte. Trebuie să fii tip de că mașă . Sociabilitatea te lovește cu o cheie. Ești
întotdeauna conștient de toate problemele. Îți place să participi la toate discuțiile, deși
subiectele serioase îți pot oferi migrene sau chiar blues. Sunteți dispus să luați cuvâ ntul cu
privire la orice problemă , chiar dacă aveți o înțelegere superficială a acesteia. Te simți în
largul tă u peste tot. Asumați-vă orice afacere, deși nu o puteți finaliza întotdeauna cu
succes. Din acest motiv, liderii și colegii vă tratează cu o anumită neliniște și îndoială . Luați
în considerare aceste fapte.

3 puncte sau mai puțin. Abilită țile tale de comunicare sunt dureroase. Ești vorbă reț,
vorbitor, intervii în chestiuni care nu au nicio legă tură cu tine. Te angajezi să judeci
problemele în care ești complet incompetent. Vrâ nd sau nevrâ nd, sunteți adesea cauza a tot
felul de conflicte din mediul dvs. Sunt cu temperament rapid, sensibil, adesea pă rtinitor.
Munca serioasă nu este pentru tine. Oamenilor - atâ t la locul de muncă , câ t și acasă , și, în
general, peste tot - le este greu cu tine. Da, trebuie să lucrezi asupra ta și a personajului tă u!
În primul râ nd, cultivă ră bdarea și reținerea în tine, tratează oamenii cu respect, gâ ndește-
te în cele din urmă la să nă tatea ta - acest stil de viață nu trece neobservat.
 ”Cultura comunicării – condiție indispensabilă de
integrare în mediul social”

6 soluții pentru o comunicare mai bună

Practicați aceste șase reguli ale comunicării pentru a avea o relaționare cât mai bună

cu ceilalți:

1. Ascultă mai întâi, vorbește pe urmă.

2. Supraveghează-ți limbajul corporal – a fi relaxat și natural ajută la transmiterea
mesajului.
3. Scrie-ți gândurile pe hârtie înainte de a le rosti.
4. Cunoaște-ți ascultătorii – țintește-ți cuvintele spre nevoile specifice ale acestora.
 5. Oferă soluții, nu argumente.
6. Vorbește cu convingere, nu cu frică.

Fiecare persoană necesită o formă diferită de comunicare, o transmitere a

discursului care să fie personalizată mă sura propriilor ei nevoi. Nu ii poți vorbi șefului tă u
în felul în care vorbești cu cel mai bun prieten.

Într-o mare de diferite glasuri zilnice, exprimarea eficientă nu este o sarcină ușoară .
Dar dacă practică m elementele cheie ale unei comunică ri fă ră greș, vom transmite cu
claritate mesajele noastre și vom naviga cu ușurință printre cuvintele noastre.

În Grecia antică, Socrate era foarte mult lăudat pentru înțelepciunea lui. Într-o
zi, marele filozof s-a întâlnit întâmplător cu o cunoștință care alerga spre el
agitat şi care i-a spus:

–Socrate, știi ce-am auzit tocmai acum, despre unul dintre studenții tă i?
–Stai o clipă , îi replică Socrate.
–Înainte să -mi spui, aş vrea să treci printr-un mic test. Se numește Testul celor Trei.
–Trei?
–Aşa este, a continuat Socrate.
–Înainte să -mi vorbeşti despre studentul meu, să stă m puţin şi să testă m ce ai de
gâ nd să -mi spui. Primul test este cel al Adevărului. Eşti absolut sigur că ceea ce vrei
să -mi spui este adevă rat?
–Nu, spuse omul.
–De fapt doar am auzit despre el.
–E-n regulă , zise Socrate.
–Așadar, în realitate, tu nu ştii dacă este adevă rat sau nu. Acum să încercă m testul al
doilea, testul Binelui. Ceea ce vrei să -mi spui despre studentul meu este ceva de
bine?
–Nu, dimpotrivă …
–Deci, a continuat Socrate, vrei să -mi spui ceva ră u despre el, cu toate că nu eşti
sigur că este adevă rat?
Omul a dat din umeri, puţin stâ njenit. Socrate a continuat.
–Totuşi mai poţi trece testul, pentru că există o a treia probă – filtrul Folosinţei. Ceea
ce vrei să -mi spui despre studentul meu îmi este de folos?
–Nu, nu chiar…
-Ei bine, a concis Socrate, dacă ceea ce vrei să-mi spui nu este nici Adevărat,
nici de Bine, nici măcar de Folos, atunci de ce să-mi mai spui?

Test pentru a determina nivelul de comunicare

Răspundeți la toate întrebările alegând una dintre opțiunile propuse și aflați ceva
nou despre dvs.

1. Un coleg de clasă cu care nu ai cea mai bună relație a apelat la tine pentru ajutor.
Vei fi de acord să-l ajuți?

Da - 1 punct. Nu - 0 puncte.

2. Îți place să te relaxezi în tabăra de vară?

Da - 1. Nu - 0.

3. Îți place să mergi la discoteci?

Da - 1. Nu - 0.

4. Vă cunoașteți cu ușurință în timpul vacanței?

Da - 1. Nu - 0.
5. Ești întotdeauna fericit să întâlnești un prieten pe neașteptate?

Da - 1. Nu - 0.

6. Ai început vreodată o conversație cu un necunoscut într-un lift?

Da - 1. Nu - oh.

7. Ești întotdeauna bucuros să ai oaspeți?

Da - 1. Nu - 0.

8. Ai mulți prieteni?

Da - 1. Nu - 0.

9. Vrei să ai o vacanță în fiecare weekend?

Da - 1. Nu - 0.

10. Participați la competiții în vreo seară?

Da - 1. Nu - 0.

11. Ce zici de numele vecinilor tăi? Îi cunoști?

Da - 1. Bună - 0.

12. Sunteți de acord că principalul lucru nu este victoria, ci participarea?

Da - 1. Nu - 0.

13. Îți place mai mult să comunici cu oamenii decât să te joci cu computerul?
Da - 1. Nu - 0.

14. Îți place să ajuti pe cineva?

Da - 1. Nu - 0.

15. Mănânci la o petrecere ceea ce se oferă, chiar dacă nu este foarte gustos?

Da - 1. Nu - 0.

16. Felicitați pe toată lumea de sărbători?

Da - 1. Nu - 0.

17. Există o companie în care toată lumea vrea să comunice cu tine?

Da 1. Nu - 0.

18. Îți plac noii cunoscuți?

Da - 1. Nu - 0.

19. Vă simțiți încrezători în vreo companie?

Da - 1. Nu - 0.

20. Îți place să te joci cu copii mici?

Da - 1. Nu - 0.

21. Ce este mai ușor pentru dvs.:

A: scrieți o scrisoare, B: sunați?

22. Găsești ușor noi prieteni?

Da - 1. Nu - 0.

23. Ai avut afide ca să te prefaci că nu ești acasă?

Da - 0. Nu - 1.

24. Prietenii tăi te vizitează sau te sună des?

Da - 1. Nu - 0.

25. Ești îngrijorat de „ceea ce cred alții”?

Da - 1. Nu - 0.

Calculează-ți scorurile și notează rezultatul.

Rezultatele testului:

Rezultatul tău este de 16-25 de puncte? Felicită ri! Ești o persoană foarte

sociabilă . Cercul pă rtă șiei tale este cu adevă rat imens. Orice companie vă va întâ mpina:
toată lumea este bucuroasă să vă cunoască . Aveți un dar unic de a gă si un limbaj comun cu
oameni diferiți, chiar și stră ini: veți gă si întotdeauna ceva despre care să vorbiți. Această
abilitate te va ajuta să devii un adevă rat lider.

Dacă ați marcat de la 8 la 15 puncte: Adori și știi să comunici. Totuși, îți place să

fii singur, să visezi, să mergi singur cu tine. Este puțin probabil să ai nevoie să te stră duiești
să devii un lider, să conduci o companie. Nu este nimic în neregulă în acest sens, deoarece
conversația cu un prieten apropiat costă uneori mai mult decâ t a face mulți cunoscuți noi.
 ”Comunicarea nonverbală”

Știți că...

In comunicare mesajul transmis este reprezentat in masura de 55% de

limbajul corpului, 37% de voce si numai 8% de cuvinte.

Gestul “inel” sau “OK”

Acest gest a fost popularizat, in Statele Unite ale Americii, la inceputul secolului al
XIX-lea, probabil de ziarele care in acea vreme au facut o moda din a utiliza initiale pentru
prescurtarea frazelor uzuale. Exista multe pareri diferite privind semnificatia initialelor
“OK”. Dupa unii, ele inlocuiesc expresia “all correct (totul este in ordine), care putea fi scrisa
in mod gresit “oll korrect”; dupa altii, ele ar marca opusul lui “knock-out”, adica K.O.
Mentionam si o alta teorie care sustine ca aceste initiale sunt abreviatia locului de
nastere ‘Old Kinderhook’ al unui presedinte American din secolul al XIX-lea, care a utilizat
aceste initiale ca slogan in campania sa electorala. Nu vom afla probabil niciodata care din
aceste explicatii este correct, dar cert este ca “inelul” reprezinta litera “O” in semnul “OK”.

“Totul este OK”

Sensul lui “OK” este identic in toate tarile vorbitoare de limba engleza, si, desi acest
sens s-a raspandit in intreaga Europa si Asie, in anumite locuri originea si sensul gestului
sunt diferite, in Franta, de exemplu, gestul “inelului” semnifica si “zero” sau “nimic”; in
Japonia poate insemna “bani”.
 ”Conflictul în comunicare”

Dacă ară ţi, prin felul în care te comporţi în afaceri, că ai grijă de sentimentele
celorlalţi, acest lucru poate fi indicat de „IMPACT”, cuvâ nt care înglobează regulile de aur:

 I integritate – acţionează onest şi sincer.

 M maniere – nu fi niciodată egoist, necioplit sau indisciplinat.
 P personalitate – comunică propriile valori, atitudini şi opţiuni.
 A apariţie – prezintă -te întotdeauna în cea mai bună lumină .
 C consideraţie – analizează -te din punctul de vedere al celuilalt.
 T tact – gâ ndeşte înainte de a vorbi.

Stiluri de management al conflictelor

 
 În literatură sunt descrise cinci stiluri sau tipuri sau moduri de management ale
conflictului, cu nuanţe diferite ale celor două strategii descrise mai
sus: evitare, competiţie, compromis, acomodare şi colaborare.
 
1. Evitarea este, aşa cum am stabilit, un mod de a preveni sau a încheia conflictul prin
strategii care ocolesc problema, cum ar fi: retragerea, pă strarea tă cerii, angajarea în
alte comportamente, care sunt fie consumatoare de energie, fie au rolul de a oferi
sprijin din partea celorlalţi sau uitare temporară . Alţi autori au identificat şi o altă
formă a evită rii care implică folosirea unor alternative, cum ar fi orientarea spre un
alt cumpă ră tor.

2. Competiţia  sau confruntarea sau lupta este modalitatea prin care vrem să ne

impunem în faţa celorlalţi şi prin care urmă rim mai degrabă propriile interese şi
mai puţin pe cele ale partenerului. Poate fi vorba despre o competiţie indirectă, în
care fiecare manipulează regulile şi ascunde informaţii, o luptă  directă, caracterizată
de folosirea agresivită ţii verbale şi fizice, sau despre una fair-play, bazată pe
încredere, în care regulile sunt respectate, iar partenerii sunt concentraţi pe
îmbună tă ţirea relaţiei şi gă sirea unei soluţii care să ofere câ ştiguri egale ambelor
pă rţi.

3. Compromisul este demersul prin care ambele pă rţi acceptă anumite concesii şi

posibilitatea de a ceda ceva din ceea ce vor, de obicei ceva mai puţin important,
pentru a obţine, în schimb, altceva care contează mai mult. Acest mod presupune o
negociere între pă rţi pentru a realiza un schimb de beneficii.

4. Acomodarea sau abandonul reprezintă renunţarea unuia dintre participanţi în

favoarea celuilalt. Este un mod des folosit în situaţia în care este mai de preţ relaţia
 decâ t obiectul conflictului şi vrem mai mult să pă stră m iluzia unei bune legă turi sau
armonii cu cealaltă persoană . De fapt, ea nu face altceva decâ t să amâ ne conflictul
sau să creeze premisele unui conflict nou şi să dezechilibreze relaţia.

5. Colaborarea presupune un proces orientat spre rezolvarea problemei prin

negociere şi obţinerea unei înţelegeri mulţumitoare pentru ambele pă rţi. Autorii o
descriu ca pe o strategie de tipul victorie-victorie şi se diferenţiază de compromis
printr-o negociere creativă , orientată spre optimizarea situaţiei şi nu doar
satisfacerea pă rţilor. Mai întâ i sunt identificate obiectivele comune şi cele
individuale, iar apoi sunt discutate deschis posibilită ţile prin care ele pot fi atinse
fă ră ca celă lalt să aibă de suferit. 

Concluzia autorilor care s-au preocupat de acest subiect este că cel mai eficient şi
mai puţin nociv stil de management al conflictelor este colaborarea, care, spre deosebire de
celelalte, presupune schimbarea atitudinii faţă de conflict şi concentrarea atâ t pe obiectul
conflictului, câ t şi pe relaţia cu celă lalt, care din oponent devine partener.

”Soluționarea unui conflict rar are de-a face cu cine are dreptate. Problema e
conștientizarea și recunoașterea diferențelor.”
/Thomas Crum/

”Norme de logică în comunicare”

Construirea argumentului presupune:

1.      Listaţi toate caracteristicile care definesc opinia, tema,  produsul, serviciul.

2.      Pe baza caracteristicilor identificaţi avantajele oferite.
3.      Ordonaţi avantajele în funcţie de diferitele motivaţii ale interlocutorilor.
4.      Selecţionaţi cele mai bune argumente în funcţie de situaţie.
5.      Transformaţi punctele slabe în avantaje.
6.      Lansaţi argumentele principale şi pregă tiţi-vă să ră spundeţi la obiecţii.
7.      Pregă tiţi o argumentare personalizată .
8.      Aduceţi dovada în sprijinul argumentă rii.
 
Reguli de urmat:
 • Fiţi clar în primul râ nd faţă de voi: care vă sunt obiectivele, ce erori aţi comis,
ce aşteptaţi de la interlocutor, câ t de bine vă cunoaşteţi...
• Ară ta-ţi ce sentimente aveţi: nervos, indignat, mulţumit,
dezamă git....interlocutorul vrea să aibă a face cu oameni nu cu blocuri de
gheaţă .
• Aveţi grijă la limbajul nonverbal: surâ deţi, aveţi o ţinută dreaptă , nu încrucişaţi
braţele...
• Acceptaţi riscurile: ară taţi că sunteţi curios, propuneţi soluţii noi, nu vă temeţi
de responsabilită ţi.
• Adoptaţi un stil personal: ce gusturi aveţi, ce calită ţi, ce defecte.
• Interesaţi-vă de alţii: ce probleme are interlocutorul, ce proiecte are, cum îşi
petrece timpul liber.

”Discursul”

Articol 3. Calitățile unui bun vorbitor în public

1. Care sunt calitatile unui bun „public speaker” (vorbitor in public)?

Cred ca personalitatea unui „public speaker” este o combinatie de materie, spirit,

inteligenta, caracteristici fizice, preferinte, tendinte, temperament, mod de gandire, energie,
experienta si pregatire.
Calitatile unui bun speaker sunt legate in primul rand de abilitatile exceptionale de
comunicator (bun ascultator, deschis, implicare maxima in ceea ce face, fara teama de a vorbi
cu oamenii).

Desigur, sunt si cateva elemente legate de caracterul si de felul persoanei de a fi: un

bun speaker trebuie sa aiba o dorinta puternica si indarjita de a vorbi cu ceilalti, sa stie exact
despre ceea ce vrea sa vorbeasca, sa aiba o incredere maxima in fortele proprii si sa exerseze
tot timpul.

! Reține, de 13 ori cel putin in oglinda!

Tot Dale Carnegie spunea ca “frica este rezultatul unei lipse de incredere,
iar lipsa de incredere este rezultatul faptului ca nu va cunoasteti adevaratele
capacitati”.
 De aceea, un speaker, cu cat are mai multe experiente reusite, cu atat temerile
lui vor disparea mai repede!

2. Oricine poate fi speaker? Exista mai multe categorii de speakeri?

Fiecare dintre noi avem inauntrul nostru un potential speaker. Unii isi descopera
potentialul de a fi un bun speaker de timpuriu, chiar de la varste fragede.
Altii, inaintand in cariera, sunt nevoiti sa devina speakeri, avand de facut o prezentare in
fata conducerii firmei la care lucreaza, in fata unui client (urmarind incheierea unui
contract), in fata unei comisii care poate sa le finanteze afacerea, etc.
Iar cei mai “norocosi” devin speakeri profesionisti, cei mai multi sunt asa numitii
“speakeri motivationali”, care livreaza prezentari peste tot in lume, devenind extrem de
faimosi si cautati (asa cum sunt Steven Covey, Allan Pease, Daniel Goleman).

3. Exista anumite lucruri pe care un speaker NU trebuie sa le faca sub

nici o forma atunci cand se afla in fata unui public?

Un lucru elementar pe care un speaker NU trebuie sa il faca este sa ii fie teama de

public.
In momentul in care un speaker este paralizat de frica de a vorbi in fata unei multimi,
atunci si discursul sau va fi afectat dramatic.
Alt lucru este acela sa NU se pregatesca pentru a livra o prezentare in fata acelui
public. Se spune ca un discurs bine pregatit este nouazeci la suta deja prezentat, de aceea,
atunci cand un vorbitor are o idee cu adevarat interesanta in minte si in suflet, dar si o
dorinta maxima de a o transmite celorlalti, mai mult ca sigur se va achita onorabil de
aceasta indatorire.
NU incercati sa va realizati un discurs intr-o jumatate de ora, pentru ca discursul
trebuie sa “coaca” intr-un anumit timp. Personal, am nevoie de cel putin doua saptamani
inainte de o aparitie in public sa simt ideea, sa o coagulez si sa o integrez in fiinta mea!
Un bun speaker aduna cat mai multa informatii despre subiectul supus discutiei, apoi sa il
discute cu prietenii (cei din cercul de incredere), isi pune toate intrebarile posibile
referitoare la temă si abia apoi asterne pe hartie toate gandurile si exemplele. Aceasta era
metoda lui Lincoln si a tuturor oratorilor de succes!
Un alt speaker care a schimbat lumea este Steve Jobs. Modul sau personal de a se
prezenta in fata audientei si viziunea sa extraordinara (pe care o vedem in produsele create
de el), ne ajuta sa fim din ce in ce mai bine pregatiti si sa credem in puterile noastre ca orice
se poate.

4. Umorul te poate salva ca speaker din situatii dificile?

Umorul este, asa cum afirma Ron Hoff in cartea “Regulile unei prezentari de
succes”, “o tehnica ieftina pe o sâ rmă la înă lțime”.
 Umorul te poate ajuta sa iesi din situatii dificile, insa trebuie sa strecori mici glume
relevante in mesajul tau.
Retine ca cel mai important este mesajul, iar umorul ajuta la transmiterea lui daca
este facut cu sufletul. De ce? Pentru ca prin utilizarea lui se creeaza o apropiere cu publicul
si acesta este oglinda prezentatorului, reflectandu-i dispozitia sufleteasca in fiecare minut.
Daca esti amuzant ca speaker (prin glume, anecdote, povestiri simpatice), publicul va rade.
Daca nu esti amuzant, dar incerci sa fii, oamenii se vor simti jenati. Si tu la fel!
Spor la autocunoastere prin public speaking!

(Mihaela Stroe)

Curiozități:
• 3 din 4 oameni au glosofobie (teama de a vorbi in public).

• Creierul uman uită 80% din ceea ce a invatat timp de o zi.

• Fericirea, supararea, tristetea, frica, repulsia si uimirea sunt singurele sase
emotii care se pot exprima universal, peste tot in lume.
• In procesul comunicarii, 55% ii revine fiziologiei (limbajul corpului), 37%
vocii (ritm si ton), si numai 8% cuvintelor purtatoare de informatie.
• Comunicarea ne face mai inteligenti si potenteaza memoria.
• 80% pâ nă la 90% din comunicarea unei persoane se face prin intermediul
limbajului trupului. 
Bineînțeles, unii oameni adoră să folosească cuvintele și să vorbească
ră spicat. Dar, în vasta majoritate a cazurilor, oamenii exprimă mult mai
multe într-un fel non-verbal, prin limbajul trupului.
• Cei mai de succes oameni pe care i-am cunoscut, sunt cei care ascultă mai
mult decâ t vorbesc. /Bernard Baruch/
• Pe fiecare află -l ce gâ ndeşte, dar nu-i destă nui ce cugeţi tu. /William
Shakespeare/
• Cu câ t gâ ndim mai puţin, cu atâ t vorbim mai mult. /Proverb francez/
• Buna comunicare este la fel de stimulantă ca o cafea neagră și tot atâ t ți-e
de greu să dormi după ea. /Anne Morrow Lindbergh/
• Oamenii se ură sc pentru că se tem, se tem pentru că nu se cunosc și nu se
cunosc pentru că nu comunică . /Martin Luther King/
• A vorbi fă ră a gâ ndi, înseamnă a trage fă ră a ţinti./ Cervantes/
• Îmi aduc aminte asta în fiecare dimineață : nimic din ce spun astă zi nu mă
va învă ța ceva. Deci, dacă am de gâ nd să învă ț, trebuie să o fac prin
ascultare. /Larry King/
• Să spunem ce simţim şi să simţim ce spunem; vorbele să fie în acord cu
viaţa. /Seneca/
• Peştii se prind cu undiţa, iar oamenii cu vorba. /William Shakespeare/
• Că rţile sunt cele mai practice instrumente de cultură şi cele mai sigure
mijloace de comunicare a ideilor. /Alexandru Tzigara-Samurcaş/
• Nu spune puțin în vorbe multe, ci mult în vorbe puține. /Pitagora/
• Caracterul celui care vorbeşte este acela care convinge, nu vorba.
/Menander/
• Bună comunicare nu depinde de câ t de bine spunem lucrurile, ci de câ t de
bine suntem înţeleşi. /Andrew Grove/
• Arta comunică rii este limba pe care o vorbesc liderii. /James Humes/
• Într-o comunicare este foarte important să auzi şi ce nu s-a spus. /Peter
Drucker/
• Două monologuri nu fac un dialog. /Jeff Daly/
• De aceea avem două urechi şi numai o gură , ca să auzim mult şi să vorbim
puţin. /Zeno/
• Scrie pentru a fi înțeles, vorbește pentru a fi ascultat, citește pentru a
crește. /Lawrence Clark Powel/
• Tehnologiile moderne au pus la dispoziţia oamenilor noi mijloace
puternice de comunicare, dar în mod evident nu pot face nimic pentru a
schimba faptul că mulţi oameni nu au nimic util de spus. /Lee Gomes/
• Pentru cel cu minte ageră , puţine cuvinte ajung. /Vergiliu/
• Arta este în esenţă comunicare. Ea nu se gă seşte într-un spaţiu vid. De
aceea fac oamenii artă , pentru ca şi alţii să poate crea o conexiune cu ea.
/Conor Oberst/
• În comunicare, cel mai complicat nu e nici mesajul, nici tehnica, ci
receptorul. /Dominique Wolton/
• Sunt vorbe care vindecă sufletul bolnav. /Eschil/
• Dincolo de noile canale de comunicare, de politicile de marketing şi de tot
felul de alte strategii, conţinutul, ideea sunt mai presus de tehnologie.
/Carlo Campos/
• Cuvintele pot fi câ teodata piedici în calea gesturilor. Că ldura unei strâ ngeri
de mâ nă înlocuieşte cu succes, şi poate chiar depă şeşte, profunzimea
multor cuvinte. Poate ar trebui să lă să m vorbele deoparte atâ ta timp câ t o
situaţie se pretează şi unui alt tip de comunicare decâ t cea verbală .
/Juliana Mallart/
• Lipsa de comunicare ne aduce la stadiul de om conservă . /Betty
Marcovici/
• Câ nd îți permiți să comunici ceea ce contează pentru tine în fiecare
situație, vei avea pace în ciuda respingerii și a dezaprobă rii. Să dai voce
sufletului tă u te va ajuta să renunți la energia negativă a fricii și
regretului. /Shannon L. Alder/
• Fiecare comunicare este o șansă de a împuternici pe cineva. Învață câ nd să
fii tă ios, câ nd să fii agreabil și câ nd să menții o poziție echivocă . /Bruce
Hyland/
• Sunt atâ t de multe mijloace de comunicare în masă , că omul nu mai are
ră gazul să îşi pună şi întrebă ri. /Octav Bibere/
• Dacă vei spune ceva ră u, curâ nd vei auzi şi tu ceva mai ră u./ Hesiodus/
• Comunicarea sinceră și deschisă este unica cale care ne conduce spre
lumea reală … Atunci începem să creștem ca niciodată înainte. Iar din
momentul în care suntem pe acest drum, fericirea nu poate fi departe.
/John Powell/
• Indiferenţa este esenţa lipsei de comunicare. /Emil Hossu/
• Comunicarea bună este mai puțin despre a spune ceea ce vrei să spui, și
mai mult despre a definii ceea ce spui. /Kelli Jae Baeli/
• Cuvâ ntul e un mijloc imperfect de comunicare. /Camil Petrescu/
• Cel mai important lucru în comunicare este să auzi ceea ce nu este spus.
/Peter Drucker/
• Dacă vrei să auzi lucruri frumoase despre tine, învaţă a spune lucruri
frumoase; câ nd vei învă ţa aceasta, caută să să vâ rşeşti fapte frumoase, şi
astfel rostul lor va fi că vei auzi lucruri frumoase. /Epictet/
• Eu vorbesc cu toată lumea în același fel, indiferent dacă este omul care
strâ nge gunoiul sau directorul universită ții. /Albert Einstein/
• Dacă vorbeşti ce vrei, vei auzi ce nu vrei. /Terenţi/u
• Principala problemă în ce priveşte comunicarea este iluzia că ea a avut loc.
/Albert Einstein/
• Comunicarea este o formă de artă . Unii se nasc cu aceasta în mod normal,
iar alții au nevoie de un grafic. /A. Saleh/
• Vorba este icoana sufletului: cum e omul, aşa-i şi felul să u de a vorbi.
/Syrus/
• Câ nd vorbeşti mult, aproape întotdeauna spui şi ce n-ar trebui spus.
/Confucius/
• Deşi social media este o formă relativ nouă de comunicare, a devenit
primară în comunicarea între clienţi şi retaileri. /Ryan Holmes/
• Internetul: comunicare absolută , izolare absolută . /Paul Carvel/
Referințe bibliografice:
https://revistacariere.ro/inspiratie/actual/sensul-comunicarii/
https://mihaelastroe.ro/sunt-trei-tipuri-de-discursuri/

https://zambetulsoarelui.wordpress.com/2016/11/20/poveste-cu-talc-despre-
comunicare/
https://odoras.md/articole/topuri/top-3-povesti-cu-talc/
https://joblist.md/ro/news/cariera/comunicare-o-idee-3-curiozitati-5-sfaturi
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/17-curiozitati-din-psihologie--127239.html
https://incredibilia.ro/limbajul-trupului/
https://booknation.ro/citate-despre-comunicare/
https://www.academia.edu/12896569/Comunicare_non_verbala_Interpretarea_culturala_
a_gesturilor
https://www.marian-rujoiu.ro/poveste-despre-comunicare/
http://www.umfcv.ro/ccop-stiluri-de-management-al-conflictelor
http://www.citatepedia.ro/index.php?id=54500