Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Științe economice

Departamentul Finanțe si Bănci

Informatie pentru evaluare

Tema:Șomajul -dezechilibru macroeconomic

Realizat:Luchian Diana,fb1901
Verificat:Dolgopol Angela,conf.univer.
In lucrare au fost expuse următoarele subiecte:
l. Șomajul-dezechilibru macroeconomic. Tipurile de somaj.
ll. Șomajul din Republica Moldova in perioada 2019
lll. Efectele șomajului. Masurile de protecție ale șomerilor.
lV. Pronostic. Concluzii

Termeni-cheie:
piața muncii – spațiu economic în care se întâlnesc, se confruntă și se negociază
liber cererea de muncă, exprimată de către deținătorii de capital în calitate de
cumpărători, și oferta de muncă, reprezentată de posesorii forței de muncă, în
calitate de ofertanți.
șomaj-procentul de indivizi din forța de muncă (care este suma celor care
muncesc sau caută de muncă) care nu au un loc de muncă (dar caută unul).
măsuri de ocupare a forței de muncă – măsuri pentru reducerea
dezechilibrului dintre cererea și oferta de muncă, care includ măsuri de
promovare a ocupării forței de muncă și măsuri pasive de ocupare a forței de
muncă (asigurarea de șomaj).
asigurare de șomaj – măsură pasivă de ocupare a forței de muncă care are rolul
de a asigura, în caz de șomaj, o persoană asigurată în sistemul public de
asigurări sociale, aptă de muncă, dar care, din motive prevăzute de lege, nu
poate presta o muncă potrivit pregătirii sale, și se realizează prin punerea la
dispoziția acesteia, pentru o perioadă determinată, a ajutorului de șomaj;

l. Șomajul-dezechilibru economic. Tipurile de șomaj

În toate economiile , fie ele dezvoltate, fie mai puţin dezvoltate, existenţa
şomajului este un fapt unanim recunoscut, ce nu poate fi eliminat în
totalitate.Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care
afecteaza economiile tuturor tarilor.Somajul se poate caracteriza ca o stare
negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin
neasigurarea locurilor de munca. Someri sunt toti acei apti de munca, dar care
nu gasesc de lucru si care pot fi angajati, partial sau in intregime, numai in
anumite momente ale dezvoltarii economice. Ei reprezinta, un surplus de forta
de munca, in raport cu numarul, celor angajati,in conditii de rentabilitate impuse
de economia de piata.

Există mai multe tipuri de șomaj:

Șomajul determinat de conjunctura economică în perioadele de recesiune
(depresiune economică) care durează de obicei 2 - 3 ani urmat de o perioadă de
avânt economic cu reducerea șomajului.
Șomajul sezonier de obicei care crește în lunile când munca sezonieră nu e
solicitată (de exemplu în gastronomie, sau personalul de deservire a turiștilor).
Șomajul cronic este o formă gravă a șomajului când nici în perioadele de avânt
economic relativ nu se reduce marcant numărul șomerilor. Aceasta poate să fie
structurată pe cauze și anume: datorită unei calificări necorespuzătoare
cerințelor, vârstei, sănătății sau lipsa dorinței de a lucra cauzată de aplasarea în
alte regiuni a locurilor de muncă, sau o retribuție (salariu) mică. O altă cauză a
șomajului cronic este schimbarea structurii economiei prin apariția unor
tehnologii noi, prin care reduce necesarul forței de muncă sau cea existentă
nefiind calificată corespunzător. Aici se poate aminti automatizarea, în istorie
sunt cunoscute acțiunile țesătorilor care distrugeau mașinile din manufacturi,
deși pe termen lung , automatizarea are drept consecință creșterea puterii de
cumpărare a populației, reflectându-se în creșterea cantității și a diversitații
bunurilor și serviciilor cumparate, ceea ce înseamnă creșterea cererii pe piața
muncii (mai multe locuri de muncă).
Literatura economică prezintă două categorii de șomaj:
Șomajul voluntar este acel tip de șomaj care descrie situația în care oameni apți
de muncă nu doresc să lucreze, in majoritatea covârșitoare a situațiilor, deoarece
dețin suficiente resurse materiale
Șomajul involuntar (forțat) descrie situația în care oameni apți de muncă
doresc să se angajeze, dar nu gasesc locuri de muncă disponibile .

ll.Șomajul din Republica Moldova(perioada 2019)

Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internaţional al Muncii
(BIM), a fost de 37,8 mii persoane. Şomajul a afectat într-o proporție mai mare
bărbații - 51,9% din total șomeri şi persoanele din mediul urban - 53,5%5.
Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de ţară a
înregistrat valoarea de 4,0%. Rata şomajului la bărbaţi a fost de 4,1%, iar la
femei - de 3,9%, în mediul urban - 4,6% și în mediul rural, respectiv, 3,4%. În
rândul tinerilor (15-24 ani) rata șomajului a constituit 11,3%, iar în categoria de
vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 8,4%.
Populația în afara forței de muncă de 15 ani şi peste, în tr. III 2019, a constituit
1227,5 mii persoane. În cadrul populației inactive cea mai mare pondere, peste
45%, revine categoriei de pensionari. Aceștia sunt urmați de grupa persoanelor
care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (13,2%) și grupa elevilor și
studenților(12,4%). În rândul altor persoane inactive se mai regăsesc persoanele
care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova deoarece deja au un loc
de muncă (permanent sau sezonier) peste hotare sau care planifică să lucreze
peste hotare (12,1%). Un alt grup îl formează persoanele (declarate de
gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o
perioadă mai mică de un an (8,6%). Restul o formează alte categorii de
populație în afara forței
de muncă.

Tabelul 1. Evoluţia trimestrială a principalilor indicatori ai pieții muncii, 2019

procente
Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III
Rata de participare la forţa de muncă
41,3 43,4 43,6
Rata de ocupare
38,1 41,4 41,8
Rata sub-ocupării
4,3 3,9 3,8
Ratele de sub-utilizare a forței de muncă
LU1 – Rata şomajului
7,7 4,5 4,0
LU2 – Rata compusă a sub-ocupării și șomajului
11,7 8,2 7,6
LU3 – Rata compusă a șomajului și forței de muncă
potențiale 10,3 6,3 5,3
LU4 – Indicatorul compozit de sub-utilizare a forței de muncă
14,1 9,9 8,9

Sursa: Biroul National de Statistica al Republicii Moldova

lll. Efectele șomajului. Masuri de protecție a șomerilor.

Efectele şomajului sunt uşor de dedus de fiecare dintre noi, motiv pentru care nu
vom insista prea mult asupra lor. Foarte pe scurt, cele mai importante efecte eco-
nomice şi sociale ale şomajului sunt:
(a) Reducerea PIB determinată de faptul că cei care nu lucrează nici nu
produc, astfel încât timpul de muncă al acestora este iremediabil
pierdut. Este caracteristic decalajul recesionist, caracterizat printr-o subutilizare
a forţei de muncă, si presupune un PIB mai mic decât cel potenţial.
(b) Creşterea cheltuielilor cu protecţia socială. Cu cât şomajul este
maiîndelungat şi afectează mai mulţi salariaţi, cu atât transferurile sociale vor fi
maimari şi vor greva bugetul public.
(c) Reducerea eficienţei forţei de muncă, datorită pierderii dexterităţii celor
deveniţi şomeri, mai ales dacă şomajul este de lungă durată;
(d) Reducerea veniturilor individuale ale salariaţilor concediaţi, care antre-
nează o reducere a consumului acestora şi o extindere a sărăciei;
(e) Efecte sociale generale: creşterea criminalităţii, sinuciderilor, cerşetorilor
ş.a.;
(f) Efecte asupra sănătăţii psihice a şomerului: stări depresive, sentimentul
deexcludere din societate etc
Referitor la măsurile de protecţie a şomerilor, cea mai cunoscută este indem-
nizaţia de şomaj, care are şi meritul de a acţiona ca un stabilizator automat în
eco-nomie, în sensul că frânează reducerea bruscă a cererii agregate şi
micşorează pier-derile de venit naţional. Mai importantă decât protecţia
şomerilor este diminuarea şomajului, iar cele mai importante căi sunt:
(a) Stimularea cererii agregate, de exemplu creşterea cheltuielilor guverna-
mentale, având ca scop diminuarea şomajului. Există însă pericolul inflaţiei,
măsuraputând fi aplicată mai ales în condiţii de deflaţie;
(b) Reforma pieţei de muncă în sensul asigurării unei mai mari flexibilităţi a
salariului;
(c) Reducerea efectului de hysteresis, prin eliminarea hazardului moral. Se
propune limitarea perioadei de acordare a ajutorului de şomaj, impunerea unor
cursuri obligatorii pentru şomeri, efectuării de către aceştia a unor munci publice
ş.a.;
(d) O atenţie mai mare acordată educaţiei şi pregătirii profesionale în
concor-danţă cu cerinţele existente pe piaţa muncii.
În domeniul promovării ocupării forței de muncă, Guvernul Republicii
Moldova are următoarele atribuții specifice:
a) asigură promovarea ocupării forței de muncă prin elaborarea, aprobarea,în
limitele competențelor, prin punerea în aplicare și controlul implementării
politicilor și acțiunilor aprobate în domeniu;
b) integrează necesităţile pieței muncii în politica social-economică de
dezvoltare a statului;
c) coordonează activitatea ministerelor și altor autorități ale administrației
publice privind promovarea ocupării forței de muncă;
d) asigură finanţarea necesară pentru implementarea politicilor de stat în
domeniul promovării ocupării forței de muncă
Pronostic
Efectul COVID-19 în Moldova: Șomaj tehnic sau activitate de nici
30% în marile întreprinderi
Criza generată de situația epidemică din țară se răsfrânge negativ și imprevizibil
asupra activității agenților economici din sectorul privat. Marile companii, cele
ce asigură cu locuri de muncă mii de oameni, își reduc din activitate, dar
încearcă să se mențină pe piață. Aproximativ 90% din cei ce activează în
domeniul HoReCa și-au sistat activitatea și au intrat în șomaj tehnic. Industria
automotiveaza activează la un randament de nici 30%. Și de o parte și de alta,
antreprenorii se arată rezervați în pronosticuri, dar constată situația de impas și
solicită ajutorul statului.
Solutie: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) este
pregătită să plătească indemnizaţii de şomaj tehnic pentru un număr de până la
un milion de persoane. Valoarea pe care o acoperă statul este 75% din salariul
mediu brut, adică nu mai mult de 2300 de lei.

Concluzie:Dinamica acestui grafic demostreaza ca in ultimii ani rata șomajul s-a

micsorat.Respectiv,dupa situatia epidemiologica din tara ,dar si din
lume,Republica Moldova se va confrunta cu o criza economica .Multe
intreprinderi vor falimenta ,dar tinind cont de faptul ca in urma acestei epidemii
de Covid-19 vor deceda multi oameni, forta de munca va fi solicitata pe piața.