Sunteți pe pagina 1din 10

ORGANIZAŢII ŞI INSTITUŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

NAFTA : EXTINDEREA SPRE SUD

CUPRINS
I. NAFTA – Necesitate, evolutie, rol
1.1. Acordul Nord-American de Comert Liber
1.2. NAFTA – Proces dinamic si contradictoriu
1.3. Structura institutionala a NAFTA
1.4. Continutul si prevederile comerciale ale Acordului
1.5. Oportunitatea aparitiei NAFTA
1.6 Extinderea NAFTA spre Sud
1.7. Aprecieri privind activitatea NAFTA. Date statistice
1.8. Grafice privind situatia schimburilor comerciale
1.9. NAFTA si MERCOSUR – analiza comparativa
1.10. Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UE
1.11. Concluzii
1.12. NAFTA intre sperante si realitati.

I. NAFTA – necesitate, evolutie, rol

Extinderea procesului de regionalizare la scara planetara prin aparitia unor noi grupari de cooperare si
integrare economica, a determinat tarile dezvoltate din America de Nord sa se gandeasca si ele la o forma
de asociere care sa le reprezinte mai bine interesele si sa le acopere de risc in relatiile cu celelalte state ale
lumii, aflate si ele in astfel de raporturi.

Idea crearii unei zone de liber schimb intre SUA si Canada e veche de peste 100 de ani. Cu toate acestea, cu
exceptia unei perioade scurte de comert liber in secolul XIX, din 1854 pana in 1866, pana in 1988 nu au
existat alte preocupari serioase cu privire la acest aspect.

In 1989 s-a stabilit un Acord de creare a Zonei de Liber Schimb Canada – SUA, la initiativa Canadei, care s-
a amplificat in iunie 1991 cu aderarea Mexicului formand NAFTA (Asociatia Nord-Americana a
Comertului Liber).

NAFTA este o urmare moderna si fireasca a credintei nestramutate in forta comertului si investitiilor
libere, avand mai multi predecesori celebri (Autopact si FTA).

* Prin acest Acord s-a urmarit crearea unei puternice aliante economice, cu un potential urias de utilizare a
fortei de munca in conditii de inalta productivitate si randament si care sa determine cresterea nivelului de
trai si careia sa i se alature in viitor si alte state astfel incat sa genereze efecte deosebite asupra relatiilor
economice cu alte tari sau grupari regionale.

Scopul initial al realizarii unei grupari de integrare a fost acela de a crea o zona de liber schimb, ca o
alternativa la cea vest-europeana, pentru a contrabalansa evolutia acesteia.

Deci, initiativa de creare a NAFTA este raspunsul apararii americane in fata puterii economice atinse de
Uniunea Europeana, datorita adancirii procesului de integrare.

NAFTA a aparut ca o reactie de nemultumire, in special din partea SUA, fata de procesul de liberalizare
comerciala promovat de GATT, ca o consecinta a efectelor intarziate si a lipsei de rezultate concrete in
unele domenii (servicii, dreptul de proprietate, agricultura, investitii).
SUA, sustinator inflacarat al multilateralismului si clauzei natiunii celei mai favorizate, au ajuns la
concluzia ca actiunile regionale pot oferi progrese mult mai mari comparativ cu negocierile multilaterale.

1.1. Acordul Nord - American de Comert Liber

Acordul privind formarea organizatiei internationale N.A.F.T.A. (North American Free Trade
Agreement) a fost semnat la 17 decembrie 1992 intre S.U.A., Canada si Mexic.

Dupa ce a fost ratificat de parlamentele celor 3 tari in noiembrie 1993, Tratatul a intrat in vigoare la 1
ianuarie 1994.

NAFTA acopera o piata de 375 milioane de consumatori si 6 trilioane de $, cu perspectiva extinderii si mai
spre sudul continentului american, o suprafata de 21,3 milioane km din Alaska si Yucon pana in peninsula
Yucatan.

Aceasta grupare de integrare orienteaza procesul de regionalizare pe axa Nord – Sud, respectiv tari
dezvoltate – tari in curs de dezvoltare.

Acest Acord este un conglomerat eterogen de state, inegale ca putere economica, potential si oferta.

* Inca din faza negocierilor, NAFTA s-a bazat pe indelungatele relatii comerciale dintre SUA si Canada,
respectiv SUA si Mexic.

Negocierile privind incheierea Tratatului au mers in paralel si in aceeasi directie cu cele din cadrul Rundei
Uruguay a GATT.

Concordanta temporala dintre cele doua acorduri este simbolica si subliniaza procesul simultan al celor
doua tendinte ale comertului international: regionalismul la scara zonala si multilateralismul la scara
planetara.

Obiectivele acestui Acord sunt urmatoarele:


 Eliminarea barierelor comerciale
 Promovarea conditiilor pentru concurenta loiala
 Cresterea oportunitatilor investitionale si a capacitatii de export
 Protejarea corespunzatoare a drepturilor de proprietate intelectuala
 Stabilirea procedurilor adecvate pentru aplicarea tratamentului si solutionarea conflictelor
 Stimularea cooperarii trilaterale, regionale si multilaterale.

1.2. NAFTA – Proces dinamic si contradictoriu

La aparitia sa, NAFTA a avut mai multe semnificatii:

 A reprezentat schimbarea politicii SUA in directia regionalizarii, in pofida vechilor ei conceptii


despre multilateralitate

 Este o grupare economica integrationista intre superputerea economica a lumii cu venituri pe


locuitor foarte mari – SUA – si doua tari cu un potential diferit – Canada – o tara dezvoltata, dar cu un
potential economic mai mic si Mexic - o tara cu economie in dezvoltare cu diferente economice majore
comparativ cu celelalte doua state.

Datorita alaturarii a doua tari cu un venit pe cap de locuitor foarte ridicat uneia cu un venit substantial mai
scazut, unul dintre scopuri a fost deplasarea axei de dezvoltare economica spre S.
Aceasta zona reuneste economii cu stadii de dezvoltare diferite, cu noi perspective in comertul regional
international.

* Domeniile vizate de NAFTA sunt urmatoarele:

- comertul cu bunuri materiale


- comertul cu servicii
- investitiile directe de capital-liberalizare
- regulile de concurenta
- aspecte privitoare la protectia mediului.

Obiectivul major al NAFTA il constituie stabilirea unei zone de comert liber intre membrii sai prin:

 promovarea competitiei loiale


 cresterea oportunitatilor de investitii in teritoriul partilor
 recunoasterea si protejarea eficienta a dreptului de proprietate pe teritoriul fiecarei tari semnatare
 cunoasterea procedurilor eficace pentru aplicarea reglementarilor Tratatului si solutionarea
eventualelor controverse
 stabilirea strategiei pentru dezvoltarea cooperarii trilaterale si multilaterale, in perspectiva aderarii la
Tratat si a altor tari din regiune.

1.3. Structura institutionala a NAFTA

Cele şapte instituţii (conduse de reprezentanţi ai tuturor celor trei ţări membre) pe care se bazează NAFTA
sunt:
1. Comisia pentru Liberul Schimb (Free Trade Comission)
2. Comitetele NAFTA şi grupurile de lucru
3. Secretariatul NAFTA
4. Comisia pentru Cooperare în Domeniul Muncii
5. Comisia pentru Cooperare în Domeniul Mediului Înconjurător (CEC)
6. Banca Nord-Americană de Dezvoltare (NADB)
7. Comisia pentru cooperare cu statele vecine în domeniul mediului înconjurător (BECC)

Continutul Acordului se prezinta sub forma unui document final structurat in 8 parti (capitole), dupa cum
urmeaza:
Partea I: Dispozitii generale;
Partea II a: Comertul cu produse;
Partea III a: Obstacole si tehnici comerciale;
Partea IV a: Piete publice;
Partea V a: Investitii, servicii si probleme conexe;
Partea VI a: Proprietatea intelectuala;
Partea VII a: Dispozitii administrative si institutionale;
Partea VIII a: Alte dispozitii.

Prevederile documentului se refera la 7 domenii importante de activitate: accesul pe piete, reguli de origine,
reglementari comerciale, comertul cu servicii, investitii, reguli pentru asigurarea proprietatii intelectuale si
solutionarea controverselor. In cele 22 de capitole si 9 anexe, Tratatul de Comert Liber reglementeaza
derularea tranzactiilor comerciale dintre SUA, Canada si Mexic, in perspectiva eliminarii barierelor
tarifare si netarifare.
1.4. Continutul si prevederile comerciale ale NAFTA

Scopul acestui acord este liberalizarea in 10 ani a comertului cu produse si servicii, prin eliminarea
barierelor tarifare si netarifare intre parti si liberalizarea investitiilor intra-zonale.

Potrivit prevederilor Tratatului, taxele vamale vor fi eliminate in termen de 5 ani pentru majoritatea
produselor industriale, in 10 ani pentru servicii si unele produse specifice si de 15 ani pentru o categorie de
produse sensibile, cum sunt cele agricole si textile.

NAFTA asigura reducerea sau suspendarea taxelor vamale intre tarile membre, dar fiecare dintre acestea
mentine o politica diferentiata, un tarif vamal si masuri protectioniste si restrictive in relatiile cu tertii.

Pentru Mexic, agricultura a reprezentat un domeniul sensibil si de aceea a fost negociat un acord separat cu
SUA si un altul cu Canada.

Marfurile de import provenite din celelalte doua natiuni vor avea acelasi regim ca si bunurile nationale.

* Potrivit prevederilor Tratatului, taxele vamale vor fi eliminate in termen de 5 ani pentru majoritatea
produselor industriale, in 10 ani pentru servicii, si unele produse specifice si de 15 ani pentru o categorie de
produse denumite sensibile, inclusiv textile si agricole.

Fiecare membru va excepta unele activitati de la aplicarea acestui acord. Canadienii vor excepta domeniul
publicatiilor prin controlul proprietatii. SUA a cerut ca miscarea libera a persoanelor, cu exceptia
profesionistilor si managerilor sa nu fie permisa, pentru ca se temea sa nu fie coplesita de saracii din Mexic.
Guvernul mexican isi rezerva dreptul de a controla sistemul de cai ferate, electricitatea, petrochimia de
baza si industria petroliera.

Impactul creari NAFTA a fost mai important pentru Mexic decat pentru SUA, pentru ca a dus la crearea de
noi locuri de munca. Aici productia industriala nu s-a bazat pe tehnologii foarte performante si a oferit o
mare oportunitate pentru companiile straine, in relatia productivitate - cost de productie.

Scopul tarilor participante este sa promoveze:


 perfectionarea structurilor economice ale tarilor participante
 cresterea economica prin expansiunea comertului si a oportunitatilor investitionale,
 cresterea competitivitatii internationale cu respectarea asigurarii si conservarii protectiei mediului,
 dezvoltarea economica sustinuta,
 protejarea, dezvoltarea si respectarea drepturilor fortei de munca,
 consolidarea relatiilor privilegiate de prietenie si cooperare intre tarile membre si promovarea
dezvoltarii durabile
 sa contribuie la progresul si dezvoltarea armonioasa a comertului mondial precum si extinderea
cooperarii internationale
 crearea unei piete mai vaste si mai sigura pentru produsele si serviciile realizate pe teritoriile statelor
membre
 reducerea incidentelor / distorsiunilor comerciale
 stabilirea unor reglementari clare si mutual avantajoase a schimburilor comerciale
 asigurarea unui mediu comercial previzibil si favorabil investitiilor
 stimularea competitivitatii intreprinderilor proprii pe piata internationala
 favorizeze creativitatea si inovatia si de a promova comertul cu produse si servicii care fac obiectul
dreprtului de proprietate intelectuala
 crearea unor noi posibilitati de angajare si imbunanatire a conditiilor de munca precum si a calitatii
vietii, pe teritoriile statelor membre
Printre efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA sunt urmatoarele:
 consolidarea stabilitatii economice in regiune
 sporirea considerabila a fluxurilor comerciale si de capital intre statele semnatare
 asigurarea conditiilor pentru mentinerea capacitatii concurentiale a firmelor americane si canadiene
in competitie cu cele europene, asiatice prin folosirea mainii de lucru ieftine mexicane
 cresterea globala a productiei in regiune si sporirea numarului locurilor de munca, indeosebi in
Mexic
 dezvoltarea tehnologica a Mexicului si sporirea capacitatii sale de a atrage investitii straine directe,
atat de pe pietele SUA si Canadei, cat si, in general, de pe pietele internationale
 potentarea rolului politic al Canadei pe plan regional si a capacitatii sale de a consolida statutul de
stat federal
 sporirea considerabila a capacitatii concurentiale a Mexicului.

1.5. Oportunitatea aparitiei NAFTA

Accesul tot mai liber la piata, stabilirea unor reguli explicite asupra comertului si investitiilor straine directe,
au facut din NAFTA o regiune foarte atractiva pentru membrii sai dar si pentru companiile multinationale
din afara zonei.

Cei care vor avea de castigat de pe urma crearii NAFTA vor fi cei care beneficiaza de tehnologie si capital,
si bineinteles consumatorii. Inca de la creare NAFTA a avut un impact semnificativ.

Criterii de aderare: disciplina bugetara, stabilitatea preturilor, datoria externa, stabilitatea monedei, politici
liberale, stabilitatea veniturilor obtinute din taxe vamale, democratie functionala.

In vederea crearii unei zone de comert liber s-a pus accent pe inlaturarea progresiva a taxelor vamale si a
barierelor netarifare in calea comertului cu marfuri intre tarile membre.

Sectoarele cele mai afectate de intrarea in vigoare a Tratatului sunt, in special, cele aferente produselor
pentru care au fost eliminate tarifele vamale intre tarile semnatare, in conditiile mentinerii de taxe vamale
ridicate fata de terti (industria de textile, automobile, masini-unelte, produse agricole).
* In primii ani de functionare, efectele NAFTA au fost vizibile: comertul intre cei trei membri a inregistrat o
evolutie dinamica. Chiar daca la inceput obiectivele propuse nu au condus la rezultatele asteptata, prin
declansarea crizei monetare din Mexic, incetinirea cresterii economice prin declinul comertului intre state si
evolutia alarmanta a somajului in Canada, precum si alte evolutii contradictorii au adus numeroase critici la
adresa NAFTA, care a fost considerata de unii opozanti la ideea liberalizarii, cauza tuturor evenimentelor
economice negative.

Chiar si in aceste situatii economice, o analiza detaliata si obiectiva a evenimentelor amintite arata si
demonstreaza ca NAFTA nu a constituit o cauza a declinului economic in regiune, ci o solutie a revigorarii
cresterii economice, ca fluxurile comerciale au crescut mai repede la produsele aflate sub incidenta
aranjamentelor de liber schimb, factorul esential al relansarii economiei Mexicului.

Dar succesele ulterioare ale NAFTA au domolit spiritele si au demonstrat ca instituirea sa nu a constituit o
greseala.
In fiecare zi, volumul schimburilor trilaterale dintre tarile Acordului se ridica la aproape 1,7 miliarde USD.

1.6. EXTINDEREA NAFTA SPRE SUD

Mai multe state latino-americane si-au manifestat interesul de a adera la NAFTA.


SUA preconizeaza atragerea in cadrul acestei zone si a celorlalte tari din America Centrala, America Latina
si Caraibe, exceptand Cuba, intr-un viitor mai apropiat sau mai indepartat.
Cu prilejul Summit-ului de la Miami din decembrie 1994 s-a hotarat crearea unei zone de liber schimb
care sa cuprinda cele doua continente (870 de milioane de locuitori) pana in anul 2005, cu numele de Zona
de Comert Liber a Americilor – Free Trade Areas of the Americas sau FTAA, dar de atunci progresele
inregistrate au fost foarte discrete.

Cei 34 de sefi de state si de guverne au pledat pentru necesitatea extinderii acordurilor economice la nivelul
intregii emisfere vestice prin intarirea democratiei, dialog politic, stabilitate economica, progres in justitia
sociala, deschidere comerciala si impulsionarea procesului de integrare din zona. In 1995 pozitia SUA fata
de extinderea NAFTA era destul de neclara, pentru ca administratia Clinton a dat uitarii dorinta de a extinde
Acordul in toata America Latina. Negocierile pentru integrarea economica si comerciala a Americii de Nord
si de Sud urmau sa se incheie in 2005, pentru ca in 2010 sa se contureze o zona de comert liber Asia-Pacific.

Initiativa acestui proiect extrem de ambitios este benefica, intrucat va determina cresterea bunastarii pe cele
doua continente prin liberalizarea comertului, promovarea investitiilor si reducerea datoriilor.

Chile a negociat, inca de la crearea gruparii, un acord cu NAFTA. Multe din state au incheiat acorduri
bilaterale sau multilaterale pentru reducerea treptata a taxelor vamale. Remarcand succesele inregistrate de
Mexic in special in relatia cu SUA, multe tari in curs de dezvoltare sprijina aceasta idee.

1.7. Aprecieri privind activitatea NAFTA. Date statistice

Perceputa initial ca o casatorie imposibila intre bogati si saraci, NAFTA a devenit un succes rasunator.
NAFTa s-a dovedit a fi o sursa de beneficii durabile pentru fiecare dintre parteneri.

Aceasta tendinta se va extinde la scara mult mai larga, daca va fi pus in aplicare liberul schimb intre tarile
membre NAFTA si cele ale Americii Latine.

Comertul reciproc intre cei trei membri a devenit treptat mult mai liberalizat. Schimburile comerciale si
investitiile directe intraregionale au crescut, depasind chiar si cele mai optimiste asteptari.

Fiecare stat membru a inregistrat cresteri economice de o amploare fara precedent, de la an la an, ca efect al
dezvoltarii schimburilor comerciale.

Pentru Canada, SUA reprezinta cel mai important partener comercial, cu care deruleaza peste doua treimi
din importurile si exporturile sale; 86.6% din exporturile totale ale Canadei sunt destinate partenerilor
NAFTA.

* La nivel bilateral, SUA si Canada dezvolta cele mai importante relatii pe plan mondial. In cazul relatiilor
comerciale intre SUA si Canada, situatia a continuat sa fie aceeasi dinaintea crearii NAFTA, cu mentiunea
ca aproape toate schimburile de marfuri intre cele doua tari sunt in prezent scutite de taxe vamale.

Mexicul se bucura deja de o relatie speciala cu SUA si reprezinta cel de-al doilea partener comercial al
acestora. Pentru Mexic, SUA constituie principalul partener comercial, in timp ce schimburile economice
Canada – Mexic sunt mai reduse ca amploare.

Schimburile comerciale ale SUA cu Mexicul le depasesc pe cele cu Japonia si cu intreaga Europa. Peste
70% din exporturile Mexicului sunt orientate spre SUA.

In primele 6 luni dupa semnarea Acordului, exporturile SUA catre Mexic au crescut cu 16,7%, iar catre
Canada cu 9,6%, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior. Importurile din Mexic au crescut cu
20,3%, iar cele din Canada cu 10,2%.
Prin intrarea in vigoare a Tratatului, SUA si Canada au desfiintat barierele tarifare la exporturile mexicane
proprii in proportie de 84 % si, respectiv, 79%. Mexicul a desfiintat barierele tarifare pentru 43% din
importurile din SUA si 41% pentru cele provenite din Canada.

* Prin intermediul NAFTA, tarifele mexicane au fost reduse de la 10% la 3%, iar importante bariere
netarifare (mai ales in sectorul industriei de automobile) au fost eliminate.

Schimburile intre tarile Americii de Nord reprezinta 40% din exporturile regiunii, fiind cu 10% mai mari
decat importurile.

Dupa intrarea in vigoare a NAFTA, valoarea schimburilor trilaterale a crescut de peste doua ori, comertul
intrazonal fiind in anul 2002 de peste 620 miliarde $. Investitiile straine directe efectuate de alti parteneri ai
NAFTA in cadrul gruparii, de asemenea s-au dublat, depasind 299,2 miliarde $ in anul 2000.

Nivelul mediu al taxelor vamale mexicane s-a situat la 10% in 1993, de 2,5 ori mai mare decat cel al SUA,
in timp ce in 1999, nivelul taxelor vamale mexicane a scazut la 2%, iar barierele netarifare au fost eliminate
in cea mai mare masura.

Si la inceput de mileniu III, NAFTA continua sa fie unul din principalele motoare ale cresterii comertului
mondial. Astfel, importurile de marfuri ale acestei regiuni au crescut in 2001 cu 129 de miliarde de $,
reprezentand mai mult decat o cincime din importurile mondiale de marfuri si aproape jumatate din
cresterea comertului mondial.

1.9. NAFTA şi MERCOSUR: analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca
deosebirea este evidentă: în timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ
liber, MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios, dorind, pe lângă realizarea zonei
de comerţ liber, şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună. Mercosur a constituit o
abordare fundamental nouă a integrării regionale în America Latină.

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări în curs de dezvoltare, din care
Argentina, Brazilia şi Uruguay, din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară, iar una
(Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria inferioară. Chile, Columbia, Ecuador si Peru au
statut de membri asociaţi din 1996. Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi
depline in 2005.

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele în nivelul
de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială. Discrepanţele se măresc
atunci când se iau în considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii.

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat în vigoare la începutul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern
comun cu taxe vamale cuprinse între 0 şi 25 %. Obiectivul următor pentru 1995 – 2006 este de eliminare a
tuturor barierelor netarifare încă existente şi formarea unei pieţe comune.

* După o perioadă de progres relativ rapid în realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber,
ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atât în menţinerea fluxului liber de mărfuri cât şi în
realizarea unor evoluţii progresive în liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile.

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică
şi criza rusă) din a doua parte a anilor ’90. Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale între
Argentina şi Brazilia, cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR.
In cazul NAFTA, exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 55,3 % în anul 2001, în cazul
MERCOSUR, exportul intrazonal a reprezentat doar 21,1 % din exportul total. În anul 2001, exportul de
mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD, depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri
ale ţărilor MERCOSUR. În acelaşi timp, cu un export de servicii comerciale de 342,3 miliarde USD în anul
2001, NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori.

In concluzie, un punct de convergenţă puternică între NAFTA şi


MERCOSUR îl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de
extindere a zonelor de comerţ liber atât prin acorduri bilaterale cât şi, în
final, prin punerea în aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor. Un alt punct de convergenţă este acela
al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente,

1.10. Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA

Cele mai multe comparatii ale zonei de liber schimb de pe continentul american se fac cu Uniunea
Europeana.

o Experienta europeana a fost una de lunga durata si deliberata, oferind fiecarui membru timpul
necesar adoptarii unui set de modificari inainte de a trece la urmatorul.

o In cadrul acordului NAFTA lipsesc fondurile pentru mecanismele compensatorii, care in Europa
exista pentru a construi infrastructura necesara in tarile membre cel mai putin dezvoltate.

o Dar cea mai mare este diferenta politica, deoarece natiunile trebuie sa fie niste democratii stabile
inainte de a intra in comunitatea europeana si piata comuna europeana este un pas intermediar catre unitatea
politica.

o NAFTA nu dispune de organe executive cu actiune permanenta, deoarece s-a dorit diminuarea pana
la limita minima a dimensiunii politice a procesului

o Statele NAFTA nu au o pozitie nu au o pozitie comuna fata de terti in domeniul taxelor vamale, si
isi mentin independenta propriilor lor economii nationale.

o NAFTA este o zona in care nu s-a pus problema liberei circulatii a factorilor de productie prin
crearea unei piete comune; daca produsele si capitalul pot circula fara restrictii, in ceea ce priveste forta de
munca, Acordul nu face astfel de referiri

Cele doua mari puteri, Canada si SUA, nu promoveaza ideea liberei circulatii a persoanelor, deoarece forta
de munca mai putin calificata din Mexic este mult mai ieftina si ar putea ameninta stabilitatea multor locuri
de munca ale populatiei indigene, cu atat mai mult cu cat numeroase persoane atentioneaza asupra costurilor
sociale exorbitante generate de “fuga capitalurilor” in Mexic care afecteaza si asa o buna parte din locurile
de munca americane

In prezent piata UE absoarbe peste 20% din exporturile SUA, si detine o proportie de 17% din importul total
al SUA.

Constatari:
 NAFTA este un acord de liber schimb de mare anvergura
 Este un model de cooperare de tip interguvernamental, fara a avea organisme supranationale
 Nu are obiective de natura politica
1.11. CONCLUZII

 NAFTA este un acord de liber schimb de mare anvergura, fiind un model de cooperare de tip
guvernamental, fara a dispune de organisme supranationale

 Tratatul nu are obiective de natura politica

 Prin acest acord s-a urmarit instaurarea unei puternice aliante economice, cu un urias potential de
utilizare a fortei de munca si de crestere a nivelului de trai, caruia este posibil sa i se alature in viitor si alte
tari din Occident si care va avea efecte deosebite asupra relatiilor cu alte state industrializate

 Promovarea tendintelor liberale de comert in toata America Latina


 Prin crearea NAFTA, statele membre si-au largit posibilitatile de desfacere a produselor si si-au
imbunatatit competitivitatea propriilor produse, ca urmare a deplasarii productiei spre zonele geografice
care ofera forta de munca mai ieftina si bine calificata

 NAFTA va permite SUA atragerea unui volum tot mai mare de capital si know-how japonez in
emisfera occidentala.

 Multe state au incheiat acorduri bilaterale sau multilaterale pentru reducerea treptata a taxelor
vamale; ele pregatesc terenul pentru un proiect foarte ambitios: crearea unei zone de liber schimb care sa
includa toate statele americane; multe tari in dezvoltare sprijina aceasta idee, observand avantajele obtinute
de Mexic in relatiile cu SUA
 Efectul crearii NAFTA va avea implicatii deosebite, atat asupra relatiilor economice cat si asupra
relatiilor politice si sociale ale tarilor Americii de Nord; ea va produce in acelasi timp modificarea raportului
de forte fata de tarile UE si Japonia si va determina crearea unei zone cu potential comercial greu de
imaginat.

 Tarile membre din aceste puteri regionale desfasoara schimburi comerciale si cu tari din afara
regiunii, comertul intraregional crescand astfel mai rapid decat comertul intraregional.

 Nafta, UE si Asia de Est domina in prezent economia lumii, cuprinzand 80% din productia si
comertul mondial.

1.12. NAFTA intre sperante si realitati

Crearea zonelor de liber schimb implica fara dubii si sacrificii mari din partea membrilor. Consecintele ar
putea fi dureroase:

 unele sectoare economice care nu sunt competitive in plan global ar putea fi eliminate;
 multe locuri de munca ar putea fi reduse, iar pentru unele societati ar putea exista riscul falimentarii
datorita deplasarii resurselor economice spre zone care ofera avantaje comparative mai mari.

Sustinatorii cei mai infocati ai constituirii NAFTA au fost corporatiile transnationale care sunt pregatite cel
mai bine sa faca fata oricarei concurente, pentru ca si-ar putea extinde afacerile extrem de usor in tarile
membre.

Încheierea acestui acord demonstreaza înca o data tendintele existente în prezent pe plan international de
regrupare a tarilor în blocuri economice regionale.
* In urma evaluarilor realizate, s-a constatat ca NAFTA a fost un mare succes pentru toate partile implicate,
reflectat in principal prin beneficiile obtinute in urma punerii in aplicare a politicilor de liberalizare a
schimburilor economice, care au condus la cresterea bogatiei si competitivitatii in regiune, precum si la
avatnajele comparative pentru consumatori, angajati si intreprinderi.

Fiecare dintre statele membre a avut motive bine intemeiate pentru crearea unei regiuni de integrare, care sa
le promoveze interesele de grup atat in interiorul gruparii, cat si in relatiile cu ceilalti parteneri.

Efectele creerii NAFTA au implicatii deosebite atat asupra relatiilor economice cat si asupra celor politice
si sociale ale tarilor nord-americane.

Pe plan mondial, ele vor genera in acelasi timp modificarea raportului de forte dintre statele UE si Asiei de
Sud-Est (in special al Japoniei) si vor conduce la constituirea unei zone cu un potential comercial greu de
imaginat pana acum.

Bibliografie:

1) Integrare si regionalism pe continentul american. Lect.univ.dr. Anca Gabriela ILIE. Curs in


format digital - Biblioteca ASE Bucuresti www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=191&idb
2) Integrare economica europeana. Maria Barsan
idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariaBarsan/cap5.html - 48k
3) ro.wikipedia.org/wiki/NAFTA
4) www.nafta.org
5) Noi actori mondiali www.e-scoala.ro/euro/noiactori.html.