Mercosur

MERCOSUR a fost infiintata, ca organizatie de cooperare si dezvoltare

economica, prin tratatul de la Asuncion, din 26 ianuarie 1991, intre Brazilia, Argentina,
Uruguay si Paraguay. Tratatul stabilea ca va fi formata o piata comuna intre cele patru
state partenere iar o diversificare a domeniilor de cooperare va avea loc. Abia in 1994 s-
a stabilit prin Protocolul de la Ouro Preto structura institutionala a organizatiei iar in
1995 s-au eliminat toate tarifele comerciale si s-a adoptat un tarif extern comun pentru
statele membre. Cu toate ca a fost semnat inainte de North American Free Trade
Agreement, Tratatul de la Asuncion nu a reprezentat decat un cadru conform caruia
urma sa se desfasoare cooperarea. Efectele tratatului si ale protocolului au putut fi
simtite mai tarziu prin intensificarea schimbului intre state.

Obiectivele MERCOSUR sunt stabilirea liberei circulatii a bunurilor, serviciilor,

factorilor de productie si persoanelor, eliminarea de tarife intre statele participante si
coordonarea politicilor macroeconomice si sectoriale. Spre deosebire de NAFTA, acest
tratat nu mentioneaza in mod direct extinderea organizatiei. Mecanismele folosite
pentru atingerea obiectivelor nu au fost aplicate cu succes in perioada 1991-2008 iar
componenta de integrare nu a evoluat. Din acest punct de vedere obiectivele
organizatiei nu au fost atinse inca.

Evoluiile intrrii n vigoare a MERCOSUR (1 ianuarie 1995), au artat c, dup o

perioad de progres relativ rapid n realizarea obiectivului de creare a unei zone de
comer liber, rile partenere s-au confruntat cu dificulti majore att n meninerea
fluxului liber de mrfuri ct i n realizarea unor evoluii progresive n liberalizarea
comerului cu zahr i automobile. Greutile s-au manifestat pe fondul unei evoluii mai
puin favorabile din economia mondial (criza asiatic i criza rus) din a doua parte a
anilor 90. Acestea au determinat apariia unor stri conflictuale ntre Argentina i
Brazilia, cei doi membrii marcani ai MERCOSUR.
Politicile comerciale privind sectoarele cele mai sensibile, respectiv auto i zahrul,
sunt deosebit de dezamgitoare. Aceste sectoare au fost deja exceptate de la
programul general al liberalizrii comerciale intra-regionale pentru a se merge tot mai
repede ctre formarea uniunii vamale. Ideea a fost de a reforma sectoarele sensibile
pentru ca acestea s fie pregtite pentru o pia regional deschis n momentul n care
MERCOSUR trebuie s fie prezentat ca o realizare de succes.
Fondatorii MERCOSUR i-au dat seama foarte rapid c sectorul auto trebuie s sufere
o reform substanial pentru a se putea crea o pia regional deschis. n esen,
ideea a fost de a crea o pia MERCOSUR integrat pentru automobile, care s rmn
protejat mpotriva nemembrilor pentru o perioad nespecificat nainte de a cunoate
un proces de reintegrare treptat pe piaa mondial. Tratamentul aplicat pentru sectorul
autovehicule, care reprezint circa 25 % din comerul intra-MERCOSUR i joac un rol
cheie n specializarea intra-industrial viitoare a zonei, are un rol extrem de important
pentru viitorul MERCOSUR. n prezent, n acest sector se aplic un regim restrictiv de
comer dirijat, care este opus att conceptului de regionalism deschis ct i
conceptului de integrare regional.
Din pcate, implementarea unei reforme adevrate n domeniul politicii industriale
comune pentru zona de comer liber cu autovehicule, nu s-a realizat. Regimul
MERCOSUR n domeniul auto urmeaz nc modul nvechit de compensare motenit
de perioadele anterioare.
Conform acestui concept, o ar este ndreptit s exporte att ct va importa din
ara partener, lucru care contravine filizofiei de pia deschis.
rile MERCOSUR nu au putut gsi, de asemenea, o soluie pentru problema
zahrului utilizat la producerea de alcool folosit drept combustibil pentru autovehicule.
Acest sector ar fi trebuit s fie liberalizat ncepnd cu 1 iunie 2000. Argentina se opune
puternic deschiderii pieei regionale a zahrului din cauza concurenei neloiale a
productorilor de zahr din Brazilia. Problema i are originea n programul adoptat n
1975 de Brazilia de producere a alcoolului ca parte a strategiei de conservare a
energiei. De atunci, zone extinse din teritoriul arabil al Braziliei au fost transformate n
plantaii de trestie de zahr care au produs inputurile pentru alcool a crui producie
ineficient este subvenionat. Argentina consider c o pia liber a zahrului n
cadrul MERCOSUR va permite Braziliei s exporte o parte a produciei subvenionate
de zahr, ceea ce va distruge industria argentinian a zahrului.
Spre deosebire de NAFTA care a rmas un model de zon de comer liber,
MERCOSUR are obiective mult mai ambiioase de adncire a Integrare i regionalism
pe continentul american procesului de integrare economic regional att prin crearea
uniunii vamale ct i prin trecerea la coordonarea politicilor macroeconomice sectoriale.
Uniunea vamal MERCOSUR a intrat n vigoare la nceputul anului 1995 prin
introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse ntre 0 i 25 %.Totodat,
s-a convenit i o list de excepii de la aplicarea tarifului comun. Produsele exceptate
urmeaz s-i piard statutul special i s fie cuprinse ntr-un proces de tarificare
general pn n anul 2006.
n prezent, taxele vamale la importul din ri tere sunt fixate la 35% pentru
autoturisme i 14 18 % pentru componente. Practic, taxele vamale din tariful comun
sunt nc relativ ridicate la aceste produse, argumentul fiind acela de protecie a unei
industrii aflat nc ntr-un stadiu incipient.
Dup mai bine de 10 ani de integrare regional ntre cei patru membri, dou din cele
trei etape ctre o pia comun real au fost realizate. Acestea sunt formarea unei zone
de comer liber n perioada 1991 1994 i introducerea uniunii vamale n 1995. Ceea
ce rmne de fcut n continuare este consolidarea Acordului de Comer Liber i a
Uniunii Vamale care sunt nc incomplete i formarea unei piee comune (care
nseamn implementarea conceptului unei integrri mai profunde).
Pn n prezent, rile MERCOSUR au fcut eforturi de promovare a unor componente
de integrare regional profund i de pia comun.

Politica externa a SUA si influenta asupra MERCOSUR

Dupa formarea celor doua organizatii, MERCOSUR a fost invitata in 1995 la o

cooperare cu Uniunea Europeana. Comisia Europeana a elaborat doua Strategy
Papers (pentru perioadele 2002-2006 si 2007-2013) privind nivelele de cooperare intre
cele doua organizatii si progresele inregistrate de MERCOSUR. Cele doua strategy
papers indica in mare parte aceleasi obiective privind dezvoltarea organizatiei latino-
americane: realizarea pietei comune si cresterea nivelului de integrare.

Subiectul negocierilor dintre statele MERCOSUR si Statele Unite ale Americii pentru
FTAA, au un argument care sa sustina teza conform careia progresele inregistrate de
organizatia latino-americana sunt minime. In 2002-2003 negocierile au avut loc in
special intre reprezentantii SUA si Brazilia, considerati purtatorii de cuvant a celor patru
parteneri. SUA a raspuns negativ propunerilor de a negocia cu statele sud-americane
capitole cheie de politica economica: arbitraj, facilitarea comertului, acces la piata
economica americana si la piata de servicii. Rezultatul acestei neintelegeri a fost o
apropiere intre Brazilia si SUA pentru ca cea dintai a fost de acord cu faptul ca nu se
poate negocia un acord uniform si care sa contina o paleta larga de aspecte legate de
politicile economica si comerciala pentru toate statele din America Latina. Intrucat
interesele statelor erau foarte diverse Brazilia a inceput negocieri cu Statele Unite.
Acest lucru a dus la disensiuni si la fragmentarea gruparilor subregionale prezente la
discutii.

Dupa semnarea acordului de cooperare cu UE, MERCOSUR a primit ajutor financiar

de la aceasta si, in plus, exista intalniri anuale la nivelul factorilor de decizie ai celor
doua organizatii. Ultimul Summit intre MERCOSUR si Uniunea Europeana a avut loc
chiar in decembrie 2008. Acest efort de mentinere a relatiilor economice si politice
denota interesul statelor latino-americane pentru alternativa oferita de europeni la
politica externa Americana.

Politica externa americana legata de NAFTA contine un element disputat de

politologi: partea americana a insistat asupra pastrarii restrictiilor la granita dintre SUA si
Mexic pentru a preveni migrarea fortei de munca din cea de-a doua tara catre prima.
Studiile realizate asupra cazurilor de migrare a fortei de munca demonstreaza ca
politica americana in acest domeniu a cauzat un efect contrar celui propus initial. Prin
contrast, Uniunea Europeana a reusit integrarea statelor si generarea de investitii in
tarile mai putin dezvoltate penru a stopa migratia.

In urma experientei North American Free Trade Association si a insuccesului

inregistrat de politicile promovate, MERCOSUR a optat pentru crearea unei uniuni
vamale in care circulatia sa nu fie constransa pentru cetatenii din statele partenere. Se
poate considera, in consecinta, ca politica externa a SUA a influentat politica externa a
statelor care fac parte sau sunt asociate la MERCOSUR