Sunteți pe pagina 1din 16

ROMANIA

SPATIUL ROMANESC

Suprafata: 238 391 km² → 2,34% din suprafata Europei; locul 12 intre tarile europene, intre Marea Britanie si
Belarus; tara de marime medie.
Populatia : 21,69 mil loc (2002)→3% din populatia Europei, locul 9 intre tarile europene.

Pozitia geografica, limite, granite :


-Pozitia geografica pe Glob
-in Emisfera Nordica si respectiv in Emisfera Estica ;
-pe paraleala de 45° lat N, la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord.
Consectie : situata in plina zona de clima temperata.
-Pozitia geografica in Europa :
-in Europa Centrala, in partea de SE, fiind traversata in meridianul de 25° long. E (care reprezinta jumatatea distantei
dintre Oceanul Atlantic si Muntii Ural) ;
-situata la distante aproximativ egale de Oceanul Arctic (N) – 2800 km, Oceanul Atlantic
(V) – 2700 km, Muntii Ural (E) – 2600 km, dar mai aproape de Marea Mediterana (S) – 1000/1050 km ;
Consectie : prezinta un climat continental, moderat (cu nuante de tranzictie) ;
-pe teritoriul tarii se intrepatrund doua limite fitogeaografice : limita de est a padurii de foioase (fagul) cu limita de
vest a stepei ;
-pe teritoriul tarii este plasata limita de nord de extindere a vitei de vie.
-Punctele extreme :
la S – Zimnicea (43° 37’ lat. N) ;
la N – Horodistea (48° 15’ lat. N)→ latitudinal se desfasoara pe circa 5° ;
la V – Beba Veche (20° 15’ long. E) ;
la E – Sulina ( 29° 41’ long. E)→longitudinal se desfasoara pe circa 9°.
-Granite: lungimea totala a granitelor = 3149,9 km, din care peste 1800 km granita fluviala(prin Dunare, Prut, Tisa,
Mures – 32,2 km, cea mai mica), peste 1000 km granita terestra si peste 247 km granita maritima.
-Vecini : in sud Bulgaria (intre Vama Vecha si pristol), in sud-vest Serbia (intre Pristol si Beba Veche), in nord-vest
Ungaria(intre Beba Veche si raul Tur, aproape de Halmeu), in nord Ucraina (intre Halmeu si Paltinis), in est
Republica Moldova ( intre Paltinis si varsarea Prutului in Dunare = granita totala fluviala), Ucraina(intre varsarea
Prutului in Dunare si a bratului Chijlia in Marea Neagra (intre varsarea bratului Musura si Vama Veche).

Romania = tara carpato-dunareana-pontica si central-europeana


Tara carpatica :
- 2/3 din lantul carpatic se gasesc pe teritoriul tarii (28% din suprafata tarii)→ lantul carpatic se desfasoara pe
circa 1300 km lungime, de la Dunare, din Bazinul Vienei pana la Valea Timikului, fiind cuprins intre Muntii Alpi
si Munti Balcani (Stara Planina); traverseaza teritoriul statelor: Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, Romania,
Serbia;
- Inelul carpatic a influentat geneva si evolutia celorlalte forme de relief;
- Muntii Carpati reprezinta un baraj orografic pentru masele de aer oceanice (prin pozitie, desfasurare, altitudini),
determinand nuante climatice si topoclimatice
- Muntii Carpati influenteaza traseul raurilor ;
- Muntii Carpati au rol in limitarea estica a extinderii padurii de fag (in cuaternar, in timpul fazelor gaciare, a
coborat molidul);
- Muntii Carpati reprezinta un factor natural care a contribuit la geneza poporului roman, oferind conditii de
locuire, de refugiu si aparare;
- Pprin resursele lor naturale Muntii Carpati au favorizat dezvoltarea socia
Tara dunareana :
- Dunarea reprezinta cel mai important fluviu european ;
- Izvoraste din Munti Padurea Neagra, traverseaza Europa de la vest la est, srabatand 10 state si 4 capitale ;
- Limiteaza si strabate teritoriul tarii pe o lungime de 1075 km (38% din lungimea cursului sau de 2860 km) ;
- Colecteaza 97,8% din reteaua hidrografica a tarii ;
- Reprezinta o importanta axa de polarizare umana si economica (de-a lungul sau sunt circa 220 de asezari si circa 20
de orase ; principala cale nevigabila a tarii ; important potential hidroenergetc ; principala regiune de pescuit ;
irigatii ; alimentarea localitatilor, a industriei ; potential turistic→principalele regiuni : sector de defileu, Delta
Dunarii).
Tara pontica :
- are o lungime a tarmului de circa 244km ;
- facilitaeaza legaturile economice si de navigatie cu Oceanul Planetar, cu tarile lumii ;
- potential heliomarin
- intre tarile pontice ocupa locul 3 ca populatie, dupa ucraina si turcia (fara Rusia) ;
- Romania face parte din gruparea C.E.M.N. ( Cooperarea Economica a Marii Negre), care cuprinde 11 state,
adica tarile riverane impreuna cu Republica Moldova si Albania; scopul sau este o valorificare in comun a
potentialului economic si uman din SE Europei.
Tara central-europeana :
Statele din Europa Centrala sunt : Germania, Polonia, Elvetia, Liechtenstein, Austria, Republica Ceha, Slovacia,
Ungaria, Romania, Republica Moldova
- ocupa locul 3 ca suprafata, marime demografica, potential civil si militar ( dupa Germania si Polonia ) ;
- legaturile cu tarile Europei Centrale rezida din elemente comune de clima, hidrografie, vegetatie, soluri
(Romania este o regiune de interferente bio-pedo-climatice) ;
- umane : valori culturale si economice comune.

UNITATILE MAJORE DE RELIEF

CARPATII ORIENTALI

-Limite :N-granita cu ucraina,SV-Valea Prahovei,S-Subcarpatii de curbura,E-Pod. Sucevei,Subcarpatii


Moldovei,Subcarpatii de curbura,V-Depresiunea colinara a Transilvaniei,NV-Dealurile de vest,Campia de vest.
-Caracteristici generale ale reliefului :
mod de formare :-prin incretirea si inaltarea scoartei in timpul orogenezei alpine=muntii de incretire in partea
centrala,de est si de sud,
-prin vulcanism,la sfarsitul neozoicului=muntii vulcanici din vest ;
altitudinea :in medie intre 1000-1900 m ,mai ridicata in nord-peste 2000m,in muntii Rodnei,Vf. Pietrosu 2303m si
Vf.Ineu-2279m,in m-tii Calimani,vf Pietrosu 2100.
Petrografia(tipurile de roci/alcatuire petrografica/substratul geologic/substratul litologic) : sunt trei fasii paralele de
roci :la vest formati din roci vulcanice(andezite,bazalte,riolite etc.),in centru sisturi cristaline si in est roci
sedimentare(flis paleogen si cretacic-calcare,gresii,conglomerate,marne,argile)
Dispunerea culmilor :se desfasoara in siruri de culmi paralele orientate in directia NV-SE,exceptand sectorul
Carpatilor Curburii unde acestea sunt orientate de la nord ;a sud la est la vest.
Fragmentarea reliefului : desi se desfasoara mult in largime(in nord inaltimea depaseste 150 km),sunt lipsiti de
masivitate,prezentand fragmentare accentuata,datorita multimii depresiunilor intramontane si a vailor
longitudinale/transversale care-i intersecteaza,a pasurilor si trecatorilor.
Tipuri si forme de relief :
-relief glaciar modelat de ghetarii cuaternari,cu circuri,vai,creste,morene glaciare(M-tii Rodnei,M-tii Maramures,M-
tii Calimani-mai putin)
-relief vulcanic in vest(unde exista cel mai lung lant vulcanic din Europa (Muntii
Oas,Gutai,Tibles,Calimani,Gurghiu,Harghita) cu ramasite de conuri(Creasta Cocosului in M-tii Gutai),cu cratere mai
bine [pastrate in muntii din grupa Centrala,cu platouri vulcanice.
-relief dezvoltat pe sisturile cristaline cu forme greoaie, masive in muntii Rodnei,Maramures, Suhard, Obcina
Mestecanis,Bistritei,Giumalau,Giurgeu ;
-relief dezvoltat pe flis din care se evidentiaza :
-relieful carstic in M-tii Rarau (pietrele Doamnei),M-tii Hasmasu Mare (Cheile Bicazului);
-relief dezvoltat pe conglomerate cu forme deosebite in M-tii Cheahlau,M-tii Ciucas;
Alte aspecte specifice reliefului :
-reprezinta 52,2% din suprafata carpatica si se intend pe circa 3 grade latitudine;
-Depresiunea Brasov= cea mai mare depresiune intramontana;depresiune tectonica cu aspect de ses neted,la o
altitudine de 600 m; traversata de
Olt si afluentii sai(cel mai mare fiind Raul Negru), care si-a creat lunci largi ;la contactul cu muntii s-au format
piemonturi ;
-Depresiunea Maramures=a doua ca marime din Carpatii Orientali ;depresiune tectonica si de baraj vulcanic ;cuprinsa
intre muntii vulcanici la vest,M-ti Rodnei in
SE ; M-tii Maramuresului in est si larg deschisa spre nord,unde se continua si dincolo de granita,in Ucraina ;
-Muntii Harghitei presinta in SE o culme situata dincolo de valea Oltului=Masivul Ciomatu,in craterul caruia s-a
format lacul Sf. Ana ;
-Pasuri(zone mai joase, sub forma de inseuare din cadrul unei culmi/intre doua culmi, care faciliteaza trecerea) si
trecatori( locuri de trecere inguste,in lungul unor vai :Prislop -1416 m, cel mai inalt pas din Carpatii Orientali),in NE
Muntii Rodnei,face legatura intre depresiunea Maramures si Nordul Moldovei ; Steref in NV M-tii Rodnei,face
legatura intre Depresiunea Maramures si Transilvania ; Mestecanis in sudul Obcinei Mestecanis,face legatura intre
Depresiunea Dornelor si Moldova ; Tihuta in sudul M-tii Bargau face legatura intre Depresiunea Dornelor si
Transilvania,Huta in M-tii Gutai ; Sicas la izvoarele Tarnavei Mari ,intre Muntii Gurghiu si Muntii Harghitei ; Izvorul
Muresului leaga depresiunea Giurgeului de depresiunea Ciucului : Tusnad leaga depresiunea Ciuc de depresiunea
Brasov ;Oiutuz leaga depresiunea Brasov de Moldova ;Racos leaga depresiunea Brasov de Transilvania ;Vladeni
leaga depresiunea Brasov de Transilvania,Bran leaga depresiunea Brasov de Muntenia,Predeal leaga depresiunea
Brasov de Valea Prahovei ;
-Defilee :-Toplita-Deda pe valea Muresului,intre muntii Calimani si Gurghiu,Tusnad pe Valea Oltului,Racos pe Valea
Oltului.
-Diviziuni :a)Grupa Nordica/ Carpatii Maramuresului si Bucovinei(N-granita cu Ucraina ;S-aliniamentul M-tii
Bargau-D. Dornelor-Depr. CampulungGura Humorului,pe V Moldovei ; E- Pod. Sucevei ;V- Depresiunea colinara a
Transilvaniei ; NV-Dealurile si Campia de Vest)
b) Grupa Centrala/Carpatii Moldo-Transilvani(N-aliniamentul M-tii Bargau,D.Dornelor-D. Campulung-Gura
Humorului,pe V Moldovei; S- D, Brasov,V. Oituz ; E- Subcarpatii Moldovei ; V- Depresiunea Colinara a
Transilvaniei)
c) Grupa Sudica/Carpatii Curburii(N- D Brasov,V Oituz ; SV- V Prahovei ;S si E- Subcarpatii Curburii ; V-
Depresiunea colinara a Transilvaniei)

CARPATII MERIDIONALI(ALPII TRANSILVANIEI)

-Limite :E Valea Prahovei ; V- Culoarul tectonic Timis-Cerna-Bistra ; N-Depresiunea colinara a Transilvaniei(prin


depresiunile de pe rama sudica) ; S- Subcarpatii Curburii(intre Vprahovei si V Dambovitei), Subcarpatii Getici(intre
V Dambovitei si V Motrului), Pod. Mehedinti(intre V Motrului si V Dunarii)
-Caracteristici generale ale reliefului :
mod de formare :s-au format prin cutarea si inaltarea scoartei in timpul fazelor orogenezei alpine de la sfarsitul
mezozoicului(cretacic)in neozoic ;
altitudinea :-cei mai inalti munti din tara ,avand 11 varfuri ce depasesc 2500 m ;
-mazimele : M. Fagaras,Vf Moldoveanu 2544 m,Vf Negoiu 2535 m, M Parang Vf Parangu Mare 2519 m ;
fragmentarea :foarte redusa ; este sectorul montan cu cea mai mare masivitate-muntii bloc,putin fragmentati de
depresiuni,vai,pasuri,trecatori(depresiunea Lovistei,depresiunea Petrosani,depresiunea Hateg : Oltul este singura vale
total transversala ;Jiul partial transversala)
structura petrografica/tipuri de roci : altitudinea si masivitatea remarcabile sunt consecinta alcatuirii presominante
din roci dure :sisturi cristaline cu intruziuni granitice,doar la extremitati aparand calcare,conglometate,gresii(roci
sedimentare mezozoice) care genereaza un relief specific ;de asemenea trebuie mentionata si inaltarea in bloc a
acestui sector carpatic,cu circa 1000m,la farsitul neogenului si inceputul cuaternarului ;
tipuri si forme de relief :
-relief glaciar :foarte extins,mai ales in Fagaras,Parang,Retezat-Godeanu ; cu circuri,vai,creste,morene glaciare ;
-suprafete de nivelare/platforme de eroziune netede sau usor ondulate : Broscau-2000 m, Rau-Ses-1200-1600m,
Gornovita/Prahovei-1000m ;
-relief carstic in muntii bucegi, Piatra Craiului(o creasta calcaroasa cu versanti abrupti),Mehedinti,Cernei etc.(Cheile
Dambovicioarei,Cheile Tatarului,Pestera Dambovicioarei,Pestera Ialomitei,Cheile Oltetului etc.)
-relief dezvoltat pe conglomerate,rezultatul eroziunii diferentiale in M Bucegi( Babele,Sfinxul) ;
-relief masiv du forme greoaie dezvoltat pe sisturi cristaline;
dispunerea culmilor :Carpatii Meridionali se defasoara in directia V-E ; la nivelul de grupe-gr. Bucegi :in est sunt m-
tii Bucegi,in SV-ul lor m-tii Leaota,iar in NV-ul grupei m-tii Piatra Craiului :-gr Fagaras :in N sunt m-tii Fagaras,o
culme unitara,desfasurata pe directia V-E, cea mai lunga creasta glaciara(cca 60 km), in S unt masive mai
joase,despartite de Olt,Arges si afluentii lor :Cozia,Papusa,Ghitu,Iezer ;-gr Parang :din masivul principal Parang se
desprind ca niste raze celelalte masive :Sureanu/Sebes, Cibin/Cindrel/Lotru,Capatanii ;-gr.Retezat-Godeanu :masivul
central Godeanu reprezinta nodul orografic din care se desprind celelalte culmi ;
alte specifice :
-ocupa cca 21% din Carpatii Romanesti si se extind pe o lungime de aprox. 250 km
-Valea Oltului taie transversal Carpatii Meridionali formand defileul Turnu Rosu-Cozia ;aici e gasesc doua sectoare
mai inguste-in nord Turnu Rosu,in sud Cozia-si un sector mai larg,la confluenta Oltului cu Lotru,unde se afla
depresiunea Lovistei(Tara Lovistei-cum apare mentionata intr-un document din secolul XII)
-depresiunile tectonice sunt mici si putine :depr. Lovistei,Depr Petrosani,traversata de Jiu,depr Hateg, traversata de
Strei si continuata spre nord cu culoarul Orastiei ;
-trecatorile sunt adanci, joase, iar pasurile inalte :-trecatori : Turnu Rosu-400m, Cozia-309m,Lainci(pe Jiu)-405
m,Poarta de fier a Transilvaniei(in culoarul Bistrei)-700m, Domasnea/Poarta Orientala(in culoarul Timis-Cerna)-
540m ;- pasuri :Giuvala/Bran(in culoarul Rucar-Bran)1240 m,Urdele (in Parang)-2141m, cel mai inalt din
tara,Merisor-Banita(face legatura dintre depr Petrosani si depr Hateg), Transfagarasan(in m-tii Fagaras) etc.
-Diviziuni :a)grupa Bucegi(intre V Prahovei si V Dambovitei)
b)grupa Fagaras(intre Vdambovitei si V Oltului)
c) grupa Parang(intre V Oltului si V Jiului)
d)grupa Retezat-Godeanu(intre Jiu si
Culoarul Timis-Cerna).

CARPATII OCCIDENTALI

-Limite :S-Valea Dunarii,N-Vaile Barcau si Somes ;E-Culoarul Timis-Cerna,Culoarul Orastiei.Depresiunea colinara a


Transilvaniei ; V-Dealurile de Vest si Campia de Vest.
-Caracteristicile generale ale reliefului :
mod de formare :-prin cutarea si inaltarea scoartei in timpul orogenezei alpine
-prin vulcanism in neogen-in sudul muntilor Apuseni ;
altitudinea:-sectorul carpatic cu cele mai mici altitudini;
-altitudinea medie-650 m
-altitudinile maxime-in sud-1446m (m-tii Semenic)
-in nord-1849m (m-tii Bihor)
fragmentarea:-foarte mare:prezinta un asoect discontinuu,grupele de munti siind despartite de culoare largi de
vale,de depresiuni;
Altitudinea redusa si puternica fragmentare sunt consecintele :
-ridicarii lor mai slabe
-prabusirilor care au dat nastere in cuprinsul lor unor depresiuni isi culoare largi ;
-eroziunii agentilor externi ;
petrografia :foarte variata :siruri cristaline,roci vulcanice,roci sedimentare mezozoice si
neozoice(calcare,gresii.conglomerate,argile) dispuse neuniform(‘mozaic petrografic’ in m-tii Apuseni) ;
tipuri si forme de relief :
-relief carstic cu platouri carstice,lapiezuri,doline,chei(Cheile Turzii,cheile Nerei),pesteri(P.Vantului,P.Ursilor,P.
Meziad, P. Comarnic, Cetatile Ponorului,P. Scarisoara) ;
-relief dezvoltat pe sisturile cristaline si roci vulcanice cu forme greoaie masive ;
-forme de nivatie,rezultate prin actiunea zapezii :depresiuni nivale(m-tii Bihor)
-forme generate de procesele inghet-dezghet ;
dispunerea culmilor :
-in M-tii Banatului in trepte(treapta mai inalta-M-tii Semenic,M-tii Almajului,treapta mijlocie M-tii Aninei,treapta
mai joasa in vest M-tii Dognecei,M-tii Locvei)
-in M-tii Apuseni dispunere geomorfologica palmata,masivele montane pornind din nordul orografic central Bihor;
alte aspecte specifice ale reliefului:
-ocupa 27% din suprafata Carpatilor Romanesti
-in partea de vest a M-tilor Apuseni apar ‘depresiuni-golf’, formate prin partunderea Dealurilor si a Campiei de Vest
in lungul raurilor,in interiorul zonei montane ca niste golfuri:depr Zarand,Beius,Vad-
Borod;
-M-tii Poiana Rusca apar izolati delimitati de culoarul Bistrei(S),culoarul Maramuresului(N) ;masiv izolat,cu forma
de cupola ;alcatuit din siruri cristaline,marmura,calcare,altitudinea maxima Vf. Pades,1374 m;
-Defileul Dunarii in sudul M-tilor Banat:cel mai lung defileu din Europa(144km),cu sectoare inguste(Cazanele) si
sectoare mai largi(bazinete depresionare);
-in nordul M-tilor Apuseni,muntii coboara in altitudine,fiind inecati/ascunsi sub strate sedimentare mai noi.
-Diviziuni :
a)M-tii Banatului(intre Dunare si Mures)
b)M-tii Apuseni(intre Mures si Somes si Barcau).

DEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI

-Limite :Nsi E :-Carpatii Orientali,S-Carpatii Meridionali ;V-Carpatii Occidentali ;NV-Dealurile de Vest(dl.Prisnel,dl


Mare,c.Preluca formeaza’jugul intercarpatic’- veche punte de legatura intre M-tii Apuseni si Carpatii Orientali,supusa
miscarilor si scufundarilor tectonice)
Caracteristici generale ale reliefului:
-geneza: S-a format prin scufundarea lenta si in etape a bazinului transilvan, pana la adancimi de circa 4500m si
sedimentarea indelungata a acestuia(pana in cuaternar)
-Datorita inaltatii muntilor vulcanici din Orientali, stratele geologice au suferit o usoara deformare(din cauza
presiunilor laterale) formandu-se pe marginile depresiunii cute diapire, care contin zacaminte de sare, iar in centrul ei
bombari ale straturilor sub forma de domuri(in care s-au acumulat cantitati importante de gaz metan).
-Petrografie: stratele geologice sunt alcatuite din roci sedimentare, necutate moi: argile, marne, nisipuri, gresii usor
consolidate.
-Relieful: are altitudini variabile, in zonele marginale pot depasi 1000m(1080m in Dealul Becheci), iar in partea
centrala nu depasesc 500-600m
-Depresiunea are o fragmentare deluroasa si colinara, avand doua subunitati cu aspect diferit: o zona marginala cu
dealuri mai inalte si depresiuni submontane si o zona centrala cu aspect de podis deluros
-Relieful fluvial este reprezentat de vaile largi insotite de terase, care in partea vestica a depresiunii pot capata
aspectul unor culoare: Culoarul Orastiei, Culoarul Alba Iulia-Turda
-Se remarca multimea proceselor geomorfologice actuale: alunecari de teren, eroziunea torentiala, din cauza
substratului argilo-marnos(roci moi, friabile)
-Relieful structural: se remarca in centrul depresiunii pplatouri structurale si vai asimetrice(ca unversant abrupt si
unul prelung), iar pe marginea estica exista dealuri cutate asemanatoare Subcarpatilor, cu o structura de cute diapire
-Resurse naturale: zacaminte de sare, gaz metan, carbine inferior, terenuri agricole, paduri, pasuri, roci de
construstie(argile, marne, nisipuri si pietrisuri din albiile raurilor).
-Reteaua hidrografica: este formata din rauri majore si afluientii lor: Somes (format din Somesul Mare si Somesul
Mic), Mures, cu afluientii principali: Ariesul, Ampoiul, Tarnava( cu Tarnava Mare si Tarnava Mica, ce se unesc la
Blaj), Streiul, Oltul cu Cibinul si Hartibaciul
Subunitati:

IZona dealurilor si depresiunilor marginale:

1 Subcarpatii interni ai Transilvaniei:


-Cuprind inaltimi de peste 1000m
-Sunt alcatuiti din doua siruri de dealuri cutate( Dealul Becheci, Dealul Sieului, Dealul Siclodului), ce inched la
exterior doua siruri de depresiuni, interne, situate langa munte si intracolinare, situate la contactul cu podisul(
Depresiunea Praid, Depresiunea Odorhei, Depresiunea Bistritei)
-Au structura de cute diapire(asemanatoare subcarpatilor) si resurse de sare.
2 Latura sudica:
-Depresiunea Fagaras-strabatuta de Olt
-Depresiunea Sibiu- strabatuta de Cibin(afluient al Oltului)
3 Latura vestica: cuprinde o serie de depresiuni alungite in lungul vailor:
-Culoarul Turzii
-Culoarul Alba Iulia-Turda( Culoarul Aries-Mures-Strei), cea mai joasa si mai neteda subunitate a
depresiunii
-Depresiunea Iara
-Depresiunea Huedin
-Depresiunea Almas
-Aceste depresiuni sunt intrerupte de dealuri: Dealul Mahaceni, Dealul Feleacului
4 Latura Nordica:
-Depresiunea Lapus, inchisa de Culmea Breaza
-Depresiunea Bistritei, inchisa la sud de magura Sieului
II Zona de podis- cuprinde trei subunitati:

1 Podisul Somesan
- situat in nord
-delimitat de Somes la sud(format din Somesul Mare si Soemsul Mic, unite la Dej) si Jugul Intracarpatic in
nord
-are altitudini de 500-600m si o fragmentare deluroasa
-are resurse de carbine brun
-culturi agricole pe vai
2 Campia Transilvaniei
-situata in centru
-cu altitudini de 500m si fragmentare colinara
-are soluri fertile, fiind intens utilizate agricol
-se remarca exploatarile de gaz metan la nord de Mures
3 Podisul Tarnavelor:
-situat in sud, intre Mures si Olt
-strabatut de cele doua Tarnave(Tarnava Mare si Tarnava Mica)
-are altitudini intre 500-600m
-este o zona inalta si bine impadurita
-exploatari de gaz metan in bazinul Muresului
-cuprinde doua subunitati:Podisul Hartibaciului(V) si Podisul Secaselor(E), strabatute de raurile cu aceleasi
nume.

SUBCARPATII

- Acestia reprezinta o regiune de dealuri situata la marginea exterioara a Carpatilor Orientali si Meridionali
intre Valea Moldovei si Valea Motrului si cuprind trei subdiviziuni.
a) Subcarpatii Moldovei
-Asezare:Sunt situati la exteriorul Carpatilor Orientali, delimitati de: Valea Moldovei (in nord), Valea Trotusului (in
sud), Podisul Moldovei (in est), Carpatii Orientali (in vest).
- caracteristici generale ale reliefului
Cuprind un sir de depresiuni largi inchise spre exterior de culmi inalte deluroase cu altitudini de 400-800m.
Reprezinta o treapta de trecere de la Carpatii Orientali la Podisul Moldovei.
S-au format prin incretirea scoartei ca si muntii.
Sunt alcatiuti din strate sedimentare cutate (gresii, marne, argile, nisipuri etc.).
Dealurile sunt acoperite cu paduri de foioase, iar depresiunile de culturi agricole.
Din subsol se extrage petrol, gaze naturale, sare, ape minerale, roci de constructie.
-diviziuni:
-Culmi deluroase: Plesului, Bistritei (Corni, Runcu), Pietricica.
-Depresiuni subcarpatice: Neamt, Cracau – Bistrita, Tazlau, Casin
b) Subcarpatii de Curbura
asezare:Sunt situati la exteriorul Carpatilor Orientali si Meridionali (grupei Bucegi), delimitati de : Valea
Trotusului (in nord), Valea Dambovitei (in vest), Carpatii Curburii si grupa Bucegi (spre interior), Campia Romana
(la exterior).
- caracteristici generale ale reliefului
Sunt alcatuiti din strate sedimentare cutate (gresii, marne, conglomerate, argile, pietris, nisip).
Sunt cei mai lati si cei mai complecsi.
Prezinta doua siruri de depresiuni inchise de dealuri cu inaltimi de 700-1000m (Magura Odobestilor, 996m).
Treapta de trecere de la Carpati la Campia Romana.
S-au format prin incretirea scoartei ca si muntii.
Au o forma curbata si sunt afectati de cutremure.
Dealurile sunt acoperite cu paduri de foioase si plantatii de vii si livezi iar depresiunile cu alte culturi agricole.
Sunt bogati in petrol, gaze naturale, carbuni, roci de constructie, izvoare minerale.
Prezinta importanta turistica (Vulcanii noroiosi, focurile vii).
- subdiviziuni
Depresiuni: Vrancei, Valenii de Munte, Campina, Dumitresti, Policiori, Cislau, Pucioasa.
Dealuri: Magura Odobestilor, Dealul Istrita.
c) Subcarpatii Getici
- Asezare:Sunt situati la exteriorul Carpatilor Meridionali, delimitati de : Valea Dambovitei (in est), Valea
Motrului (in vest), Carpatii Meridionali (in nord), Podisul Getic (in sud).
- caracteristici generale ale reliefului
Sunt alcatuiti din roci sedimentare cutate (gresii, marne, argile, pietris, nisip, etc.).
Prezinta depresiuni inchise spre exterior de culmi inalte deluroase cu altitudini de 400-1000m.
Cuprind depresiuni mici intre Dambovita si Olt, inchise de dealuri numite muscele si depresiuni mai largi la vest de
Olt (Depresiunea Subcarpatica Olteana).
Reprezinta o treapta de trecere de la Carpatii Meridionali la Podisul Getic.
S-au format prin incretirea scoartei ca si muntii.
Au cel mai mic deal subcarpatic (dealul Bran – 333m), dar si cel mai inalt (dealul Chiciora – 1218m, urmat de
Magura Matau – 1017m).
Aici au existat primele doua capitale ale Tarii Romanesti (Curtea de Arges si Campulung).
Sunt bogati in sare, carbuni, petrol, gaza naturale, roci de constructie, ape minerale.
Au numeroase obiective turistice: Statiunile - Calimanesti, Olanesti, Govora; orasele - Campulung, Curtea de Arges,
Ramnicu Valcea, Targu Jiu (complexul sculptural realizat de Constantin Brancusi) etc.
- subdiviziuni
Depresiunile: Campulung, Targu – Jiu, Targu Carbunesti, Depresiunea subcarpatica olteana.
Dealuri: Dealul Bran, Chiciora, Magura Matau.

DEALURILE DE VEST(DEALURILE BANATULUI SI CRISANEI)

-Asezare:in vestul tarii,in vestul Carpatilor Occidentali


-Limite:N-Valea Somesului; S-Dunarea;E-Carpatii Occidentali;V- Campia de Vest;
-Caracteristici generale ale reliefului:
geneza:legata de geneza muntilor si a campiei:la sfarsitul neogenului,miscarile de ridicare ale Carpatilor au activat
eroziunea fluviala,generand,odata cu retragerea spre vest a apelor lacului Panonic,acumulari piemontane pe
fundamentul format din blocuri de cristalin patic;
singurele dealuri extracarpatice cu caracter piemontan,asemanatoare cu podisul Getic;
treapta de tranzitie intre Carpatii Occidentali si Campia de Vest;
petrografia(litologia):roci sedimentare recente:nisipuri,pietrisuri si pe alocuri(in maguri) sisturi cristaline si roci
eruptive;
relieful:format din dealuri fragmentate,intrerupte de patrunderile campiei pana spre munti;
altitudinea:rar peste 300-400m –maximele:Magura Simleu-597 m,Culmea Codru-575m;
diviziuni:
1)Dealurile Silvaniei si Crasnei-intre Somes si Barcau;
-diviziunea cea mai inalta si mai extinsa;
-subdiviziuni:Dealurile Crasnei, Magura Simleu, Depresiunea Simleu, Dealul Codru, Dealurile Salajului,Depresiunea
Baia Mare(drenata de Lapus si Sasar)
2)Dealurile Crisene-intre Barcau si Mures:
-dispar in dreptul M.Zarand care vin in contact direct cu Campia Aradului printr-un abrupt corespunzator u nei rupturi
tectonice;
-subdiviziuni:Dealurile Oradei(situate intre Barcau si
Crisul Repede,in dreptul muntilor Plopis),Dealurile Ghepis,Piemontul Codrului(la poalele muntilor Codru Moma)
3) Dealurile Banatului-intre Mures si Dunare:
-intrerupte de patrunderea campiei Lugojului spre munti ,sub forma unui golf;
-subdiviziuni:Dealurile Lipovei(intre Mures si Bega,la poalele muntilor Poiana Rusca,subdiviziunea cea mai extinsa
si mai inalta-peste 300m-de la sud de Mures),Dealurile Buziasului(cu sisturi cristaline si roci eruptive)Dealurile
Tirolului,Dealurile Oravitei

PODISUL MOLDOVEI

-Asezare:in NE tarii;
-Limite:N-granita cu ucraina;S-Campia Romana,E-V Prutului,V-Obcinele Bucovinei,Valea Moldovei,Culoarul
Siretului;
-Caracteristici generale ale reliefului:
geneza:s-a format prin sedimentare pe un fundament diferit:
-in jumatatea nordica pe soclul precambrian al Platformei Est-Europene,acoperit apoi de strate sedimentare
paleozoice si mezozoice(cele mezozoice apar la zi in malul Prutului)
-in jumatatea sudica(la sud de Iasi) pe o zona de scufundare-Depresiunea Barladului;
-ulterior a fost acoperit de apele MariiSarmatice in care s-au depus sedimente neogene(care apar la zi in lungul
afluentilor Prutului);
-apele marii s-au retras spre sud-est,in cuaternar,devenind uscat si extremitatea sa de sud;
petrografia/litologia:roci sedimentare:nisipuri,pietrisuri,argile,marne,iar in portiunile mai inalte
gresii,conglomerate,calcare;
altitudinea:maxima:688m in dealul Ciungi din pod.Sucevei
minima:10 m in lunca Prutului
mai ridicata in regiunile formate din roci mai dure:500-600 m in Podisul Sucevei: 400-500 m in nordul podisului
Baraganului;
mai redusa in regiunile alcatuite din roci mai moi:200-300 m in campia Moldovei;sub 200m in sudul podisului
Barladului
este cea mai extinsa unitate de podis(peste 22200 km²);
relieful este format din masive deluroase-interfluvii largi,netede,zone joase depresionare,culoare de vale largi ,cu
terase;
tipuri de relief-datorita structurii monoclinale si orizontale apare un relief structural(in pod. Sucevei,Pod Barladului)
cu cueste,platouri structurale
-datorita prezentei substratului argilo-marnos apar frecvente alunecari de teren,torenti(C. Moldovei) care genereaza
modificarile actuale ale reliefului;
-Diviziuni:a) Podisul Sucevei:in NV,cea mai inalta diviziune 500-600m,cu altitudinea maxima in Dealul Ciungi-
688m: relief format din dealuri dispuse pe directia V-
E si depresiuni:drenat de Siret si Suceava
b)Campia Moldovei/Campia Jijiei:-in NE,intre Prut,pod. Sucevei,pod. Barladului,care se delimiteaza prin Coasta
Iasiului:relief de dealuri domoale joase(200-300 m),cu relief structural,cu frecvente alunecari de teren,datorita
substratului argilos cu torenti,denumirea de campie nu provine de la relief ci datorita utilizarii agricole a terenurilor;
c)Podisul Barladului-in partea central-sudica:diviziunea cea mai extinsa:relief cu aspect de podis in nord,in podisul
central Moldovenesc,cu altitudinile cele mai mari(400-500m)datorita substratului de roci mai dure si relief de coline
prelungi in sud(interfluvii paralele,orientate N-S, despartite de Barlad si afluentii sai):Colinele Tutovei,Dealurile
Falciului,Depresiunea Elan,Podisul Covurlui(in SE)

PODISUL GETIC

Asezare: este situat în sudul României între Subcarpaţii Getici (la nord), râul Dâmboviţa (la est), Câmpia Română (la
sud), Dunărea şi Podişul Mehedinţi (la vest).
Caracteristicile generale ale reliefului:
Geneza: Podişul Getic s-a format prin depunerea unor sedimente aduse de râurile carpatice pe care le-au depus la
baza Subcarpaţilor. Ca urmare, înclinarea generală a reliefului este de la nord la sud. Este alcatuit din gresii, marne,
argile si nisipuri acoperite la partea superioara de pietrisuri, fiind specifice Pietrisurile de Candesti.
Petrografia:roci sedimentare friabile recente4:nisipuri,pietrisuri,argile,marne dispuse in structuri usor inclinate de la
N la S
Altitudinile:scad de la N la S :n nord 600-700, in sud 200-300m
Relieful:format din interfluvii/culmi deluroase netede sau usor rotunjite care se latesc spre sud,separate de vai
largi,cu lunci si terase dispuse in evantai(vaile se aduna in manunchiuri formand confluentele de pe Jiu la Filiasi si de
pe Arges la Pitesti)
Tipurile de relief:-relief structural cu cueste in N;alunecari de teren si eorziune torentiala(torenti,ravene) datorita
prezentei substratului argilo-marnos-genereaza intense degradari de teren pe versantii despaduriti

: Subdiviziuni principale:De la E la V sunt:


Platforma Cândeşti - între Râul Dâmboviţa şi Râul Argeşel (745m)
Platforma Argeşului - între Râul Argeş şi Râul Argeşel (772m)
Platforma Cotmeana - între Râul Argeş şi Râul Olt
Platforma Olteţului - între Râul Olt şi Râul Jiu
Platforma Jiului - între Râul Motru şi Râul Gilort
Platforma Strehaiei - între Râul Jiu şi Dunăre

PODISUL MEHEDINTI

Asezare: Podişul Mehedinţi este situat în sud-vestul ţării, la vest de râul Motru şi la poalele Munţilor
Mehedinţi, având ca limite Valea Motrului la est, Valea Dunării la vest, Munţii Mehedinţi la nord şi Podişul Getic la
sud.
Caracteristici:Podişul Mehedinţi este un podiş tectonic, deoarece s-a format prin prăbuşirea unei părţi din
Carpaţi, ca urmare a ultimelor eforturi de înălţare a acestora. Are structură cutată apect ce îl deosebeşte de restul
podişurilor caracterizate prin structuri monoclinale
Geologic, Podişul Mehedinţi este alcătuit din şisturi cristaline acoperite cu stive de calcare ce au permis
formarea reliefului specific.
Altitudinile sunt situate între 500 şi 600 m, altitudini comune podişurilor.
În această unitate de relief apare larg dezvoltat tipul de relief carstic cu diversitate mare a formelor : peşteri,
chei, lapiezuri, avenuri, doline, poduri naturale.
Separaţia dintre Podişul Mehedinţi şi Piemontul Getic se face printr-o depresiune de contact litologic numită
Depresiunea Severinului unde se află oraşul Drobeta-Turnu Severin. Separaţia dintre Podişul Mehedinţi şi Carpaţii
Meridionali se face printr-un versant abrupt.

PODISUL DOBROGEI

Asezare: in Sud-estul tarii, inconjurat pe doua laturi de Dunare si pe a treia de Marea Neagra, este un pamant vechi si
complex sub raport geologic. Dupa altitudine, forme de relief si structura geologica, se diferentiaza doua parti:
Masivul Dobrogei de Nord si Podisul Dobrogei de Sud.
Relieful::Masivul Dobrogei de Nord este un rest al unor vechi munti cutati in faza hercinica, in nord, iar mai la sud,
intr-o faza mai veche, baikaliana (bazinul Casimcei).
Sunt alcatuiti din roci dure (granite, calcare, sisturi verzi, roci sedimentare s.a.).
Masivul Dobrogei de Nord cuprinde Muntii Macinului, Culmea Niculitelului, Dealurile Tulcei
(scad treptat in altitudine, terminandu-se ca o peninsula intre apele lagunei Razim si
mlastinile Deltei), Podisul Babadagului, Podisul Casimcei (aici importante pentru economie
fiind, printre altele, piritele cuprifere din mina Altan-Tepe).
Supusi unei indelungate eroziuni si fragmentati tectonic, fostii munti au acum inaltimea unor
dealuri, abia atingand in varful Greci 467 m, in Muntii Macinului. Spre est, Culmea
Niculitelului atinge 363 m.
Podisul Dobrogei de Sud se intinde intre Harsova – Capul Midia si hotarul de sud al tarii. Nu depaseste decat pe
alocuri altitudinea de 200 m. Are un climat secetos, media anuala a precipitatiilor nedepasind 400 mm. Astfel se
explica vegetatia de stepa intalnita aici. Cu ajutorul irigatiilor, culturile agricole dau rezultate remarcabile. Este o
zona viticola vestita: Murfatlar, Niculitel, Ostrov.
Apele care uda Podisul Dobrogei sunt: Dunarea, Casimcea, Taita si Slava.
Printre resursele enumerate mai sus se mai gasesc: petrol, fier, roci de constructii (granit si
calcar), baritina.

CAMPIA ROMANA

Asezare:in sudul tarii


Limite:V,S,E-lunca dunarii,N-podisul Getic,Subcarpatii Curburii,Podisul Moldovei
Caracteristici generale ale reliefului:geneza:s-a format prin depunerea de sedimente pe
locul unui fost lac(lacul getic),care s-a retras spre est,ulterior,in holocen,peste aceste
sedimente s-au depus formatiuni loessoide
Petrografia:roci sedimentare:nisipuri,pietrisuri acoperite de o cuvertura de loess
Inclinarea reliefului:de la nord la sud-dupa cum curg raurile si de la est la vest dupa cum s-
au retras apele lacului getic
Altitudinile:in medie 50-90 m.mazima este de 300 de m in Campia Pitestiului,minima este
de 10-20 m in campia Siretului inferior
Relieful:este format din interfluvii largi numite campuri,pe care prin tasarea si sufoziunea
loessului s-au format crovuri,gavane,in unele crovuri,prin acumularea apei,s-au creat lacuri:L
Amara,L.Sarat
Relieful cuprinde trei tipuri genetice de campii dispuse in fasii longitudinale:
-campii inalte,piemontane:in nord:c.Pitestiului,Targovistei,Ploiestilor,Ramnicului
-campii joase,de subsidenta:se manifesta o usoara lasare a terenurilor:C
Titu,Gherghtei,Buzaului,Siretului Inferior
-campii tabulare,netede orizontale:cu altitudini de 50-90 m ,avand cea mai mare
extindere,acoperite cu loess
in vest,in campia Olteniei si in est, C Baraganului,pe interfluviile si teraselevailor,in lungul
Ialomitei si Calmatuiului sunt acumulari de nisip,creand relieful de dune
diviziuni transversale:
1. Campia Olteniei
2. Sectorul Olt-Arges
3. Sectorul de la est de Arges
4. Campia Baraganului
5. Sectorul estic

CAMPIA DE VEST(CAMPIA BANATO-SOMESANA)

Asezare:in vestul tarii


Limite:N-raul Tur,M-tii Oas si Gutai, S-Dunarea,E-Dealurile de Vest,Carpatii Occidentali(M-tii
Zarand) V-granita cu ungaria si serbia
Caracteristicile reliefului
Geneza:s-a format prin umplerea cu sedimente a lacului Panonic si retragerea sa spre vestin
urma miscarilor cuaternare.
Petrografia:roci sedimentare:nisipuri,pietrisuri peste care s-a depus un strat de loess
Altitudinea:intre 80-170 m-mazima in campia Vingai 174m si minim 80 in campia
Timisului,in vest altitudinile sunt de 90-100m in est de 140-150 m
Subdiviziuni:
a)campii inalte:Campia Carei-aproape de granita cu Ungaria,cu altitudinea de 143m,cu dune
de nisip suprapuse peste depozite de loess,Campia Miersig-intre Crisul Repede la nord si
Crisul Negru la sud,in dreptul dealurilor Ghepis;Campia Cernei-cu aspect tabular situata la
vest de piemontul Codrului; Campia Aradului-tabulara,situata la nord de Muresdelimitata de
m-tii Zarand printr-un abrupt corespunzatorunei rupturi tectonice; Campia Vingai-intre Mures
si Bega,la vest de dealurile Lipovei,cea mai inalta(174m)cu aspect colinar;Campia Lugojului-
patrune ca un golf intre Dealurile Banatului ;Campia Gataiei-in vestul dealurilor Tirolului
b)campii joase,de subsidenta/de divagare:Campia Somesului,Campia Ierului:un culoar
orientat nord-sud,strabatut in sud de Barcau:Campia Crisurilor,Campia Timisului-la sud de
Mures,mai extinsa.

DELTA DUNARII

Delta Dunarii si complexul lagunar Razim, care au o intindere de 4340kmp, reprezinta cea mai noua unitate naturala
din tara noastra. Sectorul deltaic de pe teritoriul romaniei insumeaza 2540kmp.
Pozitia geografica este definita de urmatoarele elemente :
-se afla in sud-estul tarii, fiind situata in nord-estul Podisului Dobrogei ;
-este traversata de paralela de 45 de grade latitudine nordica ;
-orasul Sulina constituie cel mai estic punct de pe teritoriul Romaniei .
Relieful.
Regiunea deltei este o campie in formare alcatuita din relief pozitiv (grindurile) si relief negativ (bratele Dunarii,
canalele, garlele,depresiunile lacustre)
Uscatul deltaic reprezinta numai 13% din suprafata si este alcatuit din :
-grinduri fluviale longitudinale, cu orientari de la vest la est, care insotesc baratele Dunarii ;
-grinduri fluvio-maritime, cu orientari de la nord la sud create prin actiunea comuna a Dunarii si a marii ;
-grinduri continentale care reprezinbta resturi dintr-un usat mai vechi (predeltaic) ;
Clima
Clima Deltei este determinata de pozitia ei în extremitatea estica, unde predomina climatul continental mai arid, de
altitudinea coborâta si de influentele marii (relativ reduse totusi), care îi dau o nuanta pontica.
Temperatura medie anuala este de peste 10o C, cea mai ridicata din tara noastra.
Precipitatiile sunt foarte reduse (400-450 mm/an), Delta fiind regiunea cea mai secetoasa din tara. Lipsa
precipitatiilor este compensata de umiditatea datorata evaporatiei de pe suprafetele acvatice.
Vanturile care se intalnesc frecvent sunt Crivatul care bate din nord-est si brizele diurne.
Hidrografia :
Hidrografia este formata din Dunare, bratele Dunarii, lacuri, balti, mlastini.
La intrare, debitul Dunarii este de 6470 mc/sec (egal cu al Volgai).
Cele trei brate duc din volumul apelor fluviului astfel:
- Chilia 58 %;
- Sulina 18,8 % si
- Sfântu Gheorghe 23,2 %.
Debitul solid este de 58,7 mil. tone aluviuni pe an, dintre care o parte sunt depuse în Delta si alta parte sunt
tranportate în mare; la varsarea în mare se formeaza, datorita aluviunilor, delta secundara a Chiliei, bara de la Sulina
si insulele Sacalin.
Dunarea se desparte în cele trei brate principale astfel: prima bifurcare se produce la vest de Tulcea, despartindu-se
spre nord bratul Chilia. La est de Tulcea, cursul Dunarii se bifurca pentru a doua oara în bratele Sulina si Sfântul
Gheorghe.
Bratul Chilia, în nord, are lungimea cea mai mare (120 km) si debitul cel mai ridicat (aproape de 60 % din volumul
fluviului). Pe bratul Chilia alterneaza sectoarele cu un singur curs (în dreptul grindurilor: Stipoc, Chilia si Letea) cu
sectoarele de bifurcare (în mai multe cursuri secundare), între grinduri; bratele secundare sunt: Tataru, Cernavoda,
Bratul Sulina este cel mai scurt (64 km), aproape drept, regularizat si canalizat, în urma cu aproape un secol fiind cel
mai navigat brat al Dunarii deoarece este rectiliniu si asigura cel mai scurt drum spre mare. La varsarea în mare are
loc o depunere relativ brusca a aluviunilor (la contactul între apele dulci ale fluviului si apele sarate ale marii),
formându-se o bara (bara de la Sulina), care are tendinta de a bloca gura de varsare; pentru a diminua acest efect a
fost construit un dig (în lungime de 10 km)
Bratul Sfântul Gheorghe (108 km), în ultimii ani meandrele au fost rectificate, lungimea traseului nou având doar 70
km; la varsare formeaza o acumulare de nisip sub forma unor insule (insulele Sacalin). Din bratul Sfântul Gheorghe
se desprind spre sud canalele Dranov si Dunavat, prin care se realizeaza legatura cu laguna Razim- Sinoe.
Vegetatia:flora submersa si plutitoare bogata
-plante hidrofile sihigrofile(stuf,papura,salcii,rogoz,nuferi)
-plante specifice terenurilor nisipoase si terenurilor bogate in saruri
-palcuri de padure pe grinduri(hasmace cu stejar,frasin,ulm,si plante agatatoare ca vita salbatica,iedera,curpen,liane)-
Padurea Letea declarata rezervatie naturala
Fauna:ornitologica:cca 280 de specii de
pasari,marea majoritate migratoare
-piscicola:peste 110 specii de pesti
-mamifere:mistret,vulpe,vidra,nurca
Din 1994 Delta Dunarii si complexul de
lacuri din sud au fost declarate
Rezervatie a Biosferei
-Solurile:predomina soluri
aluviale,hidromorfe/lacovisti(cu exces
de umiditate),nisipoase,pe grindul Chilia
apar si cernoziomuri
Populatia:-densitatea este foarte
redusa(sub 25 loc/km²)
Exista 24 de sate mici cu aspect liniar
situate de-a lungul bratelor ,si un singur
oras-Sulina
Importanta economica:rezida din
resursele principale oferite de delta
-cea mai importanta regiune d3e pescuit
din tara
-stuful-folosit pt obtinerea celulozei-la Chiscani langa Braila
-navigatia maritima
-importanta turistica

CLIMA

România are o clima temperat continentala


de tranzitie, specifica pentru Europa centrala,
cu patru anotimpuri distincte. Diferentele
locale sunt cauzate de altitudine si
nesemnificativ de influentele oceanice in
vest, de cele mediteraneene in sud-vest si
continentale in est.
In timpul iernii temperatura medie scade sub
- 3°C si pe timp de vara se situeaza intre
22°C si 24°C. Temperaturile medii anuale
sunt de 11°C in sudul tarii si de 8°C in nord.
Temperatura minima inregistrata a fost de -
38.5°C la Bod, in Depresiunea Brasov, iar
cea maxima de + 44.5°C la Ion Sion in
Baragan.
Media anuala a precipitatiilor scade usor de la vest catre estul tarii. Media anuala a precipitatiilor cazute este pe total
de 637 mm, cu valori mai mari in zona de munte (1.400 - 1.000 mm/an) si mai scazute in Baragan (500 mm/an),
Dobrogea si Delta Dunarii (400 mm/an).

HIDROGRAFIA

Componente ale hidrografiei României:


Dunărea, râurile interioare, apele subterane, lacurile şi Marea Neagră
a. Râurile interioare
- bazine hidrografice inegale ca suprafaţă
- râurile interioare se varsă direct sau indirect în Dunăre
-grupe teritoriale: → grupa de vest – de la Vişeu la Bega (Tur, Someş, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul
Alb, Mureşul); râurile sunt colectate de Tisa
-grupa de sud- vest- Timiş, Bârzava, Caraş, Nera, Cerna- se varsă direct în Dunăre
- grupa de sud între Bahna şi Călmăţui (Bahna, Blahniţa, Desnăţui, Jiu, Olt, Călmăţui, Vedea, Argeş, Mostiştea,
Ialomiţa, Călmăţui); râurile sunt colectate de Dunăre
- grupa de est – râuri colectate de Siret (Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Milcov, Râmnicu Sărat, Buzău, Bârlad) şi
Prut (Başeu, Jijia, Bahlui), apoi de Dunăre
-grupa râurilor dobrogene- se varsă în Marea
Neagră, prin limanuri sau lagune (Teliţa,
Taiţa, Slava, Casimcea)
- ierarhizarea râurilor după lungimea cursului:
Mureş, Olt, Prut, Siret, Ialomiţa, Someş,
Argeş, Jiu
- ierarhizarea râurilor după debit: Siret, Olt,
Mureş, Jiu, Prut, Argeş
- sisteme de alimentare a râurilor: → pluvială
- pluvionivală – în sectorul montan
- subterană
b. Lacurile
- ocupă 1,1% din suprafaţa ţării- 3.400 lacuri
- diversitate a originii cuvetei lacustre
- tipuri de lacuri, după origine (mod de
formare):
- naturale: lagune (Razim- Sinoe), limane fluviale (bugeac, Oltina), limane maritime (Techirgiol, Tatlageac), lacuri de
luncă (Bălţile Dunării), lacuri în depresiuni de tasare (crovuri) în Bărăgan, lacuri în masive de sare (Coştiui, Slănic,
Ocnele Meri, Turda, Ocna Sibiului), lacuri carstice (Vărăşoaia), lacuri vulcanice (Sf. Ana), lacuri glaciare (Bucura,
Zănoaga, Bâlea, Gâlcescu, Podragul, Lala), lac de baraj natural (Lacul Roşu);
- antropice: lacuri hidroenergetice (Porţile de Fier I şi II, Vidraru), iazuri în Câmpia Transilvaniei (Zau de Câmpie,
Ţaga), Câmpia Moldovei (Negreni, Vlădeni, Podu Iloaie), Câmpia de Vest (Cefa, Tămaşda, Marţihaz), lacuri de
agrement(Căldăruşani, Snagov)
- tipuri de lacuri, după treapta de relief:
- de munte: lacuri glaciare, lac vulcanic, lac de baraj natural, lacuri hidroenergetice, lacuri carstice
- de deal şi podiş: lacuri în masive de sare, iazuri
- de câmpie şi luncă: lacuri în depresiuni de tasare, limane fluviale, lacuri de luncă, limane maritime
c. Apele subterane
-ape freatice
-ape de adâncime
-ape geotermale
-izvoare minerale

INVELIS BIOPEDOGEOGRAFIC
Învelişul biopedogeografic (vegetaţie, faună şi soluri) este organizat pe zone şi etaje biopedogeografice; în spaţiul
carpato-danubiano-pontic se interferează vegetaţia caracteristică Europei Centrale (cu păduri de foioase) cu vegetaţia
Europei sud-estice, ponto-caspice (reprezentată de stepe).
Zone biopedogeografice (dispunere latitudinală)

zona stepei
condiţionată de continentalismul climatic;
Dobrogea, Câmpia Siretului, Bărăgan, sudul Podişului Moldovei, porţiuni din Câmpia de Vest. (stepa propriu-zisă are
în Câmpia Bărăganului cea mai vestică poziţie);
vegetaţia: ierburi xerofile; fauna: rozătoare; soluri: molisoluri;
vegetaţia naturală înlocuită în bună parte cu culturi agricole, pajişti;

Zona silvostepei
Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podişul Moldovei, nord-vestul Dobrogei;
vegetaţia: pâlcuri de păduri (stejar termofil), ierburi; fauna: rozătoare; soluri: molisoluri;
vegetaţia naturală înlocuită în bună parte cu culturi agricole, aşezări;
Zona pădurilor de foioase
Etajul stajarului - la altitudini mici 200-500 m - cu temperaturi mari (+10ºC); precipitaţii 450-500 mm; vegetaţie:
stajar, cer, gârniţă, gorun; soluri: luvisoluri;
Etajul fagului - 500-1200 m; în Munţii Apuseni urcă până la 1400 m, iar în Carpaţii Meridionali până la 1500 m;
soluri: argiluvisoluri, cambisoluri;
fauna: căprioara, cerbul, veveriţa, vulpea, ursul, lupul, păsări, insecte, reptile;
vegetaţia naturală înlocuită cu păşuni, fâneţe, culturi;
mai multe suprafeţe afectate de şiroire, torenţi, alunecări de teren;
Etajul coniferelor
la altitudini cuprinse între 1200-1800 m;
vegetaţia: molid, brad, pin, zadă, zâmbru
fauna: urşi, cerbi, râşi, lupi, cocoş de munte, găinuşa de alun;
soluri: spodosoluri (podzoluri);
defrişări masive = coborârea limitei superioare a pădurii, procese de versant;
zona alpină – peste 1800 m
etaj subalpin - 1800-2200 m ; etaj alpin – peste 2200 m
vegetaţia: ienupăr, jneapăn, afin, merişor (subalpin) şi ierburi, muşchi, licheni, stâncării (alpin);
soluri subţiri, în formare;
fauna – capra neagră, marmota, vulturi, insecte;
vegetaţia naturală înlocuită cu păşuni; turism necontrolat = degradarea terenurilor
Vegetaţia azonală – este dezvoltată în luncile râurilor, precum şi în Lunca şi Delta Dunării unde se dezvoltă o
vegetaţie reprezentata prin specii de arbori de esenţă slabă: salcia, plopul, aninul, cătina.

RESURSELE NATURALE

Prezenta si distributia resurselor de subsol este dependenta de structurile geologice in care s-au format
Minereuri de fier: in muntii Poiana Rusca,Muntii Banat
Minereuri neferoase:in muntii Oas-Gutai si Maramuresului(carpatii Maramuresului si Bucovinei)si Metaliferi(m-tii
Apuseni)
Petrol si gaze naturale:subcarpati,Podisul Getic,Campia Romana,
Campia de Vest,Platforma litorala a Marii Negre
Gaze naturale(fara petrol):Depresiunea colinara a Transilvaniei si Podisul Moldovei
Carbuni:in regiunea montana(Depresiunea
Petrosani
,M-tii Aninei si Almaj,Depresiunhea Comanesti-in Carpatii Orientali)in Subcarpatii Curburii si Getici;in
Podisul Getic;in Dealurile de Vest
In tara noastra mai sunt,in cantitati reduse,rezerve de minereuri radioactive,mangan,de fier,bauxita,antracit,si, in
cantitati mari,roci de constructii

POPULATIA SI CARACTERISTICILE EI GEODEMOGRAFICE

de locuitori a. Evoluţia numărului


In secolul XX populaţia României s-a dublat numeric, de la 12,7 mil. locuitori în 1912 la 23,1 mil. locuitori în 1989.
În prezent populaţia României este de 21,7 mil. de locuitori.
b. Mişcarea naturală a populaţiei
După 1989 s-a produs o scădere a natalităţii de la 16 ‰ la10 ‰ în 2004 ca urmare a reducerii ratei fertilităţii.
În aceeaşi perioadă mortalitatea a crescut de la 10,6 ‰ la 12,7 ‰ (în 1996) şi 11,9 ‰ (în 2004), pe fondul ponderii
ridicate a populaţiei de vârsta a treia şi a scăderii nivelului de trai.
Bilanţul natural (sporul natural) a scăzut de la 5,3 ‰ în 1989 la -2,7 ‰ în 2002 şi -1,9 ‰ în 2004.
c. Mobilitatea teritorială a populaţiei
Exodul rural-urban din perioada 1960-1989 a favorizat migraţiile definitive de la sate spre capitală şi oraşele mari
(Bucureşti, Constanţa, Braşov, Timişoara, Iaşi, Cluj).
După 1989 centrele de atracţie au rămas marile oraşe şi municipiul Bucureşti, dar în limite mai reduse.
S-a înregistrat o migraţie dinspre oraşele mici şi mijlocii spre mediul rural.
După 1989 s-a înregistrat o creştere a migraţiilor definitive spre ţările bogate din Europa de Vest şi spre America de
Nord.
O componentă importantă o reprezintă şi migraţiile pentru muncă spre Italia, Spania, Germania, Marea Britanie.
d. Densitatea populaţiei
În anul 2004 valoarea medie a densităţii populaţiei României a fost de 90,9 loc/km2.
Densitatea medie a populaţiei pe judeţe evidenţiază următoarele categorii: între 30-40 loc/km2 (judeţele Tulcea şi
Caraş Severin), valorile cele mai mari înregistrându-se în oraşele mari (Bucureşti, 8093 loc/km2 în 2004).
e. Structura pe grupe de vârstă
Între 1970 şi 2005 s-a înregistrat un declin al populaţiei tinere (scăderea ponderii populaţiei tinere de la 26 % în
1970 la 16 % în 2005) şi o creştere a ponderii populaţiei de vârsta a treia de la 7 % în1970 la 14 % în 2005.
f. Structura profesională a populaţiei
În prezent tendinţa de redresare a economiei României s-a resimţit şi în structura profesională a populaţiei: ponderea
populaţiei în sectorul servicii este de 38 %, în agricultură de 32 % şi în industrie 25 %.
Aproximativ 5,1 % din populaţia de peste 65 de ani este ocupată în muncă.
g. Structura pe naţionalităţi
Din totalul populaţiei României, în anul 2002 ponderea populaţiei pe naţionalităţi era următoarea: 89,5 % români,
6,6 % maghiari, 2,5 % rromi, 0,3 % germani şi 1,1 % alte naţionalităţi.
h. Structura pe medii (rural/urban)
În prezent populaţia urbană a României are o pondere de 55 %, iar cea rurală de 45 % din populaţia totală a
României.
i. Alte aspecte
Asemănător altor state europene, România se află în faza finală a tranziţiei demografice.
Cea mai numeroasă generaţie din istoria României a fost cea născută în perioada 1967-1968, când s-au născut
550.000 de persoane.

ACTIVITATILE ECONOMICE

Industrie
Principalele ramuri industriale sunt industria constructoare de maşini, chimică, petrochimică, a materialelor de
construcţii, de prelucrare a lemnului şi industria uşoară.
În cadrul industriei constructoare de maşini se produc utilaje petroliere pentru platforme de foraj terestru şi marin la
Ploieşti, Târgovişte, Bacău, Bucureşti şi Galaţi, utilaje miniere la Baia Mare, Petroşani şi Sibiu, maşini unelte la
Bucureşti, Oradea, Arad, Râşnov şi Târgovişte, şi produse ale industriei de mecanică fină.
Industria electronică şi electrotehnică este reprezentată prin întreprinderi amplasate în principal în Bucureşti, Iaşi,
Timişoara, Craiova, Piteşti.
Tractoare se produc la Braşov, Craiova, Miercurea-Ciuc, iar alte maşini agricole la Bucureşti, Piatra Neamţ,
Timişoara şi Botoşani. Locomotive se produc la Bucureşti şi Craiova, vagoane la Arad, Caracal, Drobeta-Turnu
Severin, autoturisme la Piteşti, Craiova, Câmpulung-Muscel, autocamioane la Braşov troleibuze la Bucureşti, nave
maritime la Constanţa, Giurgiu, Olteniţa şi aeronave la Bucureşti, Bacău, Braşov şi Craiova.
Industria chimică s-a dezvoltat în ultimele decenii datorită existenţei unei game largi de materii prime existente în
ţară: cantităţi de sare, sulf, potasiu, lemn de răşinoase, stuf, gaz metan, produse animaliere. Industria de prelucrare a
sării s-a dezvoltat la Borzeşti, Băile Govora, Râmnicu Vâlcea, Târnăveni şi Giurgiu. Acid sulfuric se produce la Baia
Mare, Zlatna, Copşa Mică, Turnu Măgurele, Valea Călugărească şi Năvodari.
Industria petrochimică produce cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de la Brazi şi Borzeşti, mase plastice la
Ploieşti, Făgăraş, Brazi, Borzeşti, Piteşti, fire şi fibre sintetice la Botoşani, Săvineşti, Roman, Iaşi. Industria chimică
şi industria celulozei şi hârtiei sunt reprezentate prin numeroase centre în toată ţara. Se produc medicamente şi
produse cosmetice, coloranţi, vopsele şi detergenţi.
În cadrul industriei materialelor de construcţii se produce ciment, sticlă şi articole din sticlărie, ceramică pentru
construcţii, prefabricate, var. Principalele întreprinderi de ciment se află la Bicaz, Braşov, Fieni, Comarnic, Turda.
Sticlă se produce şi se prelucrează la Bucureşti, Mediaş, Târnăveni, Dorohoi, Turda, Avrig.
Industria de prelucrare a lemnului dispune de resurse forestiere considerabile. În combinatele de prelucrare a
lemnului se produc plăci aglomerate, fibrolemnoase, furnire, placaje, mobilă. Cele mai importante unităţi se află în
zonele montane şi submontane, la Suceava, Bistriţa, Focşani, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Arad, Târgu Mureş,
Reghin, Satu Mare, Bucureşti, Brăila şi Constanţa.
Industriile uşoară si alimentară au tradiţie în România, deoarece există importante baze de materii prime autohtone.
Importante sunt industria bumbacului, industria de prelucrare a lânii, a confecţiilor si tricotajelor la Bucureşti,
Botoşani, industria zahărului, a uleiurilor, a vinurilor, a panificaţiei.
Industria uşoară din România a fost afectată de contextul internaţional. Data de 1 ianuarie 2005 a adus pe plan
mondial o masură preconizată încă din 1995: abolirea totală a sistemului cotelor la importurile de textile
Aceasta decizie a Organizaţiei Mondiale a Comerţului, care a supravegheat reducerea constantă a cotelor încă din
1995, când fusese semnat la Marrakech Acordul Textil şi Vestimentar, înseamnă că toate ţările membre ale OMC îşi
deschid porţile în faţa importurilor nelimitate din Asia. Mai ales din China, care este principalul beneficiar al acestei
măsuri economice. Pentru România, această măsură reprezintă o dublă lovitură. În primul rând, piaţa internă, deja
sufocată de mărfurile chinezeşti, va fi aproape imposibil de recucerit după această eliminare a cotelor de import.
În al doilea rând, exportatorilor români, pentru care Uniunea Europeană era piaţa tradiţională, cu o pondere de 85%
din exporturile de textile, le va fi din ce în ce mai greu să-şi păstreze această piaţă de desfacere.
Industria energetică în România, Energia electrică în România, Industria petrolului în România, şi Gazele naturale
în România.
Consumul de energie al României în anul 2005 a fost de 40,5 milioane tep (tone echivalent petrol), din care:
36,4% - gaze naturale
25,1% - ţiţei şi derivaţi petrolieri
22,4% - cărbune şi cocs
16,1% - hidro şi altele
Producţia de energie electrică a României a fost de aproximativ 62 TWh în anul 2006 la o putere instalată de 17.630
MW. Din această producţie, 58,09% a fost realizată pe bază de combustibili fosili, 32,02% în hidrocentrale, 9,20% -
nucleară şi 0,68% - alte surse convenţionale.
Construcţiile
Industria constructoare a României a avut în anul 2007 o creştere de 32%, fapt care o plasează pe locul doi în
Uniunea Europeană, după Slovacia
Agricultura
România are o suprafaţă agricolă de 14,7 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri
arabile. După o evaluare făcută în noiembrie 2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate
Agricultura reprezintă 6% din PIB-ul ţării (anul 2007). Peste 30% din populaţia României lucrează în agricultură
(octombrie 2008), comparativ cu doar 4-5 procente în ţările occidentale. Agricultura României este departe de ceea ce
se practică în Europa atat ca producţie, cât şi ca tehnologie. Produsele „made in România” sunt prezente în cantităţi
mici pe piaţa externă, în timp ce importurile cresc de la an la an, fostul grânar al Europei în perioada interbelică
devenind un importator net, pe anumite segemente - exemplele cele mai concludente sunt carnea, fructele şi
legumele.
Problemele majore ale agriculturii din România sunt: lipsa unor investiţii majore în agricultură—nu atât din cauza
lipsei fondurilor de finanţare, ci mai degrabă din dificutatea accesării acestora—fărâmiţarea pământurilor, litigiile
legate de proprietate şi tehnologia precară. Produsele româneşti nu corespund întotdeauna standardelor de calitate ale
UE, ceea ce şi explică lipsa prezenţei pe pieţele externe, în timp ce mărfurile din import au invadat rafturile
magazinelor autohtone
Dintre companiile străine, au pătruns pe piaţa româneasca giganţi precum Smithfield Foods, cu investiţii de câteva
sute de milioane de euro, Cargill, Bunge, Glencore, Lactalis şi Meggle
Conform I.N.S., în 2006 au fost cultivate 991.000 hectare cu floarea-soarelui, 191.000 hectare cu soia şi 110.000
hectare cu rapiţă.
Producţia de cereale s-a ridicat, în 2006, la 15,1 milioane de tone, din care cea de grâu a fost de 5,3 milioane tone, iar
cea de porumb - de 8,6 milioane tone
În anul 2007, peste 60% din culturile agricole au fost distruse de secetă, iar România a obţinut o producţie de grâu de
3 milioane de tone, fiind apreciată de specialişti drept cea mai mică din 1940. În anul 2006, producţia a fost de 5,52
milioane tone.
Recolta de cereale, fructe şi legume: (mii de tone)
An 2008 2007 2006
Grâu 7.144 3.044 5.520
Porumb - - 8.600 În anul 2008, efectivul de porci se situa între 5 şi 5,5 milioane de
capete.
Floarea-soarelui 1.159 547 - Suprafaţa fondului forestier a înregistrat o creştere cu 0,9%, până la
Cartofi 3.649 3.712 - 6.484.572 milioane de hectare, la 31 decembrie 2007 comparativ cu
31 decembrie 2006. Volumul de masă lemnoasă recoltată în cursul
Mere 325 362 -
anului 2007, conform reglementărilor legale, a fost de 17.238 mii
metri cubi, cu 9,9% mai mare faţă de anul precedent. În anul 2007, s-au realizat lucrări de împăduriri pe o suprafaţă
de 10.716 hectare, cu 31% mai puţin faţă de 2006[13].
Turismul
Turismul reprezintă sectorul economic care dispune de un potenţial valoros de dezvoltare ce poate deveni o sursă de
atracţie atât a investitorilor cât şi a turiştilor străini, însă concurenţa puternică din partea ţărilor învecinate (Ungaria,
Bulgaria, Croaţia) şi amploarea problemelor legate de competitivitatea turismului românesc îngreunează situaţia.
Un potenţial mare îl reprezintă agro-turismul, România fiind una din puţinele ţări din UE în care se prezervă mediul
de tip rural
Alte puncte turistice importante ce ar putea fi exploatate mai intens, şi mai ales dezvoltate, sunt: Valea Prahovei,
Delta Dunării, Litoralul Mării Negre, Maramureşul şi Bucovina, Munţii Apuseni, Valea Oltului etc.
Oraşe predispuse de a fi importante atracţii turistice pentru străini sunt: Sibiu (Capitală Culturală Europeană în 2007),
Băile-Herculane, Braşov, Cluj-Napoca, Sighişoara, Constanţa, Iaşi, Suceava, Târgovişte, Bucureşti etc.