POZIŢIA GEOGRAFICĂ

- Romania e asezată la intersecţia paralelei de 45° lat N şi a meridianului de 25° log E

- Are o supraf. de 238 391 km², comparabila cu Marii Britanii

Extremităţile României sunt:

-S Zimnicea
-N Horodişte
-V Beba Veche
-E Sulina

- Teritoriul ţării se înscrie într-o formă aproape rotundă pe: - 5° lat de la N- S (525km)
- 9° long de la E-V (740km)
- Se situează astfel la 1/2 distanţei între Ecuator şi Polul Nord, dar şi la 1/2 distanţei între E şi V
continentului
- Pe continentul european ea se află în partea de SE, la distanţe aprox. egale faţă de Oc. Atlatnic
la V
(2700km), Oc. Îngheţat (Arctic) la N (2800km), M-ţii Ural la E (2600km) şi la numai 1000km
depărtare de M.
Medit. la S

- România se află plasata în SE Europei Centrale

- Aceasta aşezare matematica are urmări în climă, vegetaţie, soluri, economie.
- România se află în al 2-lea fus orar, ora legală este cea a Europei de E (GMT-+2h)
- Fiind situata la contactul a 3 sectoare europene (E, V şi S), pe teritoriul ţării noastre se
interferează
influenţele vest-europene, est-europene şi sud mediteraneene.
 
- se resimt mai multe influenţe climatice:
* continental excesive din E (cu geruri mari iarna şi secetă vara)
* oceanice din V (cu un climat mai blând iarna şi mai răcoros vara)
* scandinavo-baltice din N (cu brume timpurii şi târzii şi căderi abundente de zăpadă)
* mediteraneene din S (secetos vara şi ploios iarna)
- Aceste cauze în concordanţă cu clima şi vegetaţia determină o tranziţie între solurile cenuşii de
pădure ale Europei
Răsăritene, cele brune caracter. Eur. Centrale şi solurile brun-roşcate dezv. în S cont.

 Consecinţe:

o situarea României în cadrul zonei de climă temperată -> 4 anotimpuri

o situarea României în emisfera nordică

o existenţa unei diferenţe în ceea ce priveşte durata zilei între N şi S

o diferenţe în ceea ce priveşte intensitatea radiaţiei solare între N şi S

o instalarea primăverii mai repede cu 2 săptămâni în S

o existenţa unei diferenţe de temperatură între N şi S:

o în N temperatura medie anuală a aerului este de 8,5°C, iar în S 11° C-> o diferenţă de 2° C

 
- pe terit. ţării noastre se întrepătrund 2 limite fitogeografice:
* păduri, caracteristice Europei de V şi N
* stepei, specifică SE Europei.
 
Trei componente geografice de însemnătate europeană
- Poziţia geografică a României se defineşte, de asemenea, prin 3 elemente naturale de
importanţă europeană, incluse în teritori ori la hotarele sale: ţară carpatică, dunăreană şi
pontică.
A) România - ţară carpatică
- 2/3 din această catenă muntoasă (cca. 1000km / 1300km) este situată în cuprinsul ţării noastre.
- sub aspect genetic, structural şi funcţional:
· sub aspect genetic, deoarece sub acţiunea orgonenezei ce a înălţat Carparpaţii s-au format
treptat subcarpaţii, celelalte dealurile marginale, podişuri, câmpii (aceste forme de relief sunt
alcătuite din roci de origine carpatică)
 
· sub aspect structural M-ti Carpaţi formează un cerc în jurul Depresiunii Colinare a
Transilvaniei şi faţă de acesta, dealurile, podişurile şi câmpiile sunt dispuse în trepte şi simetric,
existand astfel o structură concentrică.

· sub aspect funcţional Carpaţii reprezintă un potenţial ridicat de locuire ptentru că sunt m-ţi de
înălţime mijlocie în
Europa, culminând la 2544m-Vf. Moldoveanu şi altit. medie de 840m.
- prezenţa numeroaselor depresiuni (peste 300) care ocupă 23% din suprafaţa muntoasă
determină fragmentarea puternică a acestora.
- prezintă numeroase  văi largi, transversale şi culoare care permit circulaţia fluxurilor de materie
primă, produse
industriale şi forţa de muncă.
 
B) România - ţară dunăreană
- 38% din lungimea ac. fluviu respectiv 1075km din aprox. 2860km, adică partea cea mai
importantă ca debit şi
navigaţie, inclusiv gurile de vărsare se situează pe pămantul ţării noastre.
- României îi revin cca. 45% din lungimea Dunării navigabile inclusiv cei 175km ai sectorului
inferior accesibili
navelor maritime.
- Cea mai mare parte din Delta  Dunării e pe teritoriul României ca şi gurile de vărsare: Sf. Ghe.,
Sulina, iar Chilia la graniţa cu Ucraina.
- Dunărea adună aproape întreaga reţea de ape curgătoare din România.
- Dunărea leagă România cu statele europene: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia,
Iugoslavia, Bulgaria, Ucraina, R.Moldova (GASUCIRBUM)
C) România - ţară pontică :
- prin litoralul său de 240km la Marea Neagră, care deschide căi navigabile către întreg Oceanul
Planetar
- România e situată pe ţărmul vestic al Mării Negre, - între braţul Musura până la Vama Veche,
lucru ce a dus la dezvoltarea:
* porturilor: Sulina, Constanţa, Mangalia
* portului petrolier: Sulina, Midia-Năvodari
* înfiinţarea staţilor balneo-climaterice: Năvodari, Mamaia, Constanţa, Eforie N., Eforie S.,
Techirghiol, Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2Mai, Vama Veche

Relieful

Relieful Romaniei nu este doar variat dar si armonios distribuit. Relieful este aranjat in trei mari etaje, bine
diferentiate: cel mai inalt reprezentat de Muntii Carpati, cel de mijloc de Subcarpati si dealuri si podisuri, si cel mai jos
reprezentat de campii, de vaile raurilor si de Delta Dunarii. Principala caracteristica a reliefului romanesc este
dispunerea sa in forma de amfiteatru.

Muntii se intind in forma de arc in partea centrala acoperind 31% din suprafata tarii, dealurile si podisurile care
pornesc in continuare ocupa 36%, iar campiile, ce se intind in sudul si in vestul tarii, cam 33%.

Raurile
Reteaua de rauri are forma radiala, 98% dintre rauri izvorand din Muntii Carpati si varsandu-se, direct sau prin
intermediul altor rauri, in Dunare. Dunarea, al doilea fluviu ca lungime din Europa2860 km), din care 1075 km pe
teritoriul Romaniei, se varsa in Marea Neagra prin trei brate (Chilia, Sulina, Sfantu Gheorghe), care formeaza o delta.
Principalele rauri sunt: Mures (761 km pe teritoriul Romaniei), Prut (742 km pe teritoriul Romaniei), Olt (615 km), Siret
(559 km pe teritoriul Romaniei), Ialomita417 km), Somes (376 km pe teritoriul Romaniei), Arges (350 km).

Lacurile
Exista in jur de 3500 de lacuri, dar doar 0.9% dintre ele au o suprafata ce depaseste 1 km patrat. Cele mai
importante sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Marii Negre (Razim 425 km patrati, Sinoe 171 km
patrati) si lacurile formate de-a lungul malurilor Dunarii (Oltenia 22 km patrati, Brates 21 km patrati). Lacurile glaciare
se intalnesc in Muntii Carpati (Lacul Bucura, cu o suprafata de 10,8 ha este cel mai mare dintre ele). În afara de
acestea mai exista lacuri facute de om, importante pentru puterea energetica pe care o inmagazineaza, cele mai
importante fiind cele de pe Dunare la Portile de Fier II (40.000 ha) si Portile de Fier I (10.000 ha, dar cu un volum de
apa de 2.400 milioane metri cubi - de trei ori mai mult decat la Portile de Fier II), dar si cel de la Stanca-Costesti
(5,900 ha) pe Prut si de la Izvoru Muntelui pe raul Bicaz (3.100 ha).