Descoperă geografia României!

România est e o ț ară carpat o-danubiano-pont ică, expresie care dezvăluie t rei element e
de referinț ă în geografia ț ării — Munț ii Carpaț i, fluviul Dunărea și Marea Neagră.

Cit eșt e acest mat erial și descoperă geografia României. Vei afla informaț ii referit oare
la: relief, climă, hidrografie, sol, veget aț ie și faună, precum și resurse nat urale.

Relieful României
Relieful est e principalul element în geografia României, ce influenț ează la rândul său
numeroase alt e caract erist ici. În România, relieful est e unul variat , care cuprinde t oat e
marile forme de relief, fiind dist ribuit înt r-o măsură dest ul de echilibrat ă:

22% relief mont an;

40% zone de deal și podiș;

38% câmpii.

Acest e proporț ii consideră unele unit ăț i de relief cu alt it udini sub 700 de met ri ca fiind
munț i, cum sunt Munț ii Dognecei sau Munț ii Oașului.

Principalele forme de relief ale României

munț i

Munț ii Carpaț i
Munț ii Carpaț i de pe suprafaț a României fac part e la rândul lor din lanț ul munt os al
Carpaț ilor, ce se desfășoară pe t erit oriul a șapt e ț ări. Rareori depășesc alt it udini de 2
000 de met ri, fiind cat alogaț i drept munț i mijlocii sau scunzi. În România, Munț ii Carpaț i
se înt ind pe o lungime de aproximat iv 900 de km și se împart în t rei grupe mari, dat e de
așezarea lor pe t erit oriul ț ării:

Carpaț ii Orient ali;

Carpaț ii Meridionali;

Carpaț ii Occident ali.

Care e cel mai înalt vârf din România?

În t op 5 pe list a celor mai înalt e vârfuri munt oase din România se află:

1. Vârful Moldoveanu - 2 544 m;

2. Vârful Negoiu - 2 535 m;

3. Vârful Vișt ea Mare - 2 527 m;

4. Vârful Parângul Mare - 2 519 m;

5. Vârful Lespezi - 2 517 m.

Cu excepț ia vârfului Parângul Mare, din Munț ii Parâng, t oat e celelalt e vârfuri aparț in
Munț ilor Făgăraș.

dealuri și podișuri

Dealurile sunt forme de relief care au culmi rot unjit e și pant e mai înclinat e, în vreme ce
podișurile au un aspect mai net ed. Din punct de vedere al alt it udinii, acest ea se
încadrează înt re 200 - 800 m alt it udine.

Principalele dealuri și podișuri din geografia României:

Dealurile de Vest - formarea lor a fost posibilă prin depuneri de aluviuni ale
râurilor mont ane și cuprind Dealurile Silvaniei, Dealurile Crișurilor și Dealurile
Banat ului;

Subcarpații - acest ea sunt cele mai înalt e dealuri din România, format e prin
încreț irea st rat ului de rocă, și se împart în Subcarpaț ii Moldovei, Subcarpaț ii
de Curbură și Subcarpaț ii Get ici;

Podișul Moldovei - est e cel mai înt ins podiș din România, suprafaț a sa
înt inzându-se și dincolo de Prut , pe t erit oriul Republicii Moldova și al Ucrainei;

Podișul Getic - s-ar fi format pe locului unui lac, la poalele Subcarpaț ilor;

Podișul Mehedinți - s-a format odat ă cu Munț ii Carpaț i, fiind t ot odat ă și cea
mai mică unit at e de relief din România;

Podișul Dobrogei - est e caract erizat de relief cu alt it udini joase, înt re 200 -
300 m;

Depresiunea Colinară a Transilvaniei- aceast ă unit at e de relief est e

înconjurat ă de lanț ul carpat ic, fiind cunoscut ă și sub denumirea de Podișul
 Transilvaniei. Est e caract erizat ă de un relief predominat de coline, iar spre
ext eriorul acest eia se pot remarca culoare depresionare și dealuri.

Depresiunea Colinară a Transilvaniei și Carpații Meridionali – Studiu de caz

câmpii și delt ă

Câmpiile se înt ind în zonele cu alt it udini sub 200 de met ri. Principalele ast fel de forme
de relief sunt Câmpia Română și Câmpia de Vest .

Câmpia Română

Se desfășoară pe cursul Dunării, fiind mărginit ă de fluviu la vest , la sud și la est . Est e
caract erizat ă de un relief variat , având valori mari de t emperat ură și precipit aț ii scăzut e.
Aceast ă unit at e de relief ocupă 20% din suprafaț a t ot ală a României.

Câmpia de Vest

Se desfășoară înt re Dealurile de Vest și graniț a cu Ungaria și Serbia. Face part e dint r-o
unit at e de relief mai mare — Depresiunea Panonică. De alt fel, cu milioane de ani în urmă,
Câmpia de Vest era part e din Marea Panonică.

Delt a Dunării

Delt a Dunării est e cea mai nouă unit at e de relief din geografia României. S-a format la
vărsarea fluviului Dunărea în Marea Neagră, o mare lipsit ă de maree. Are o suprafaț ă de 5
762 km2și se află pe t erit oriul județ ului Tulcea. Din anul 1991 est e part e a pat rimoniului
mondial UNESCO, ca rezervaț ie a biosferei.
Clima României
Țara noast ră beneficiază de o climă t emperat -cont inent ală de t ranziț ie, cu pat ru
anot impuri (primăvară, vară, t oamnă, iarnă). Acest lucru se dat orează poziț iei geografice a
României, sit uat ă la jumăt at ea dist anț ei dint re Ecuat or și Polul Nord. Ast fel, iernile pot fi
geroase, iar verile pot fi călduroase, cu t emperat uri de pest e 35 de grade Celsius în
zonele sudice și în sud-est . Se preconizează t ot uși că schimbările climat ice ar put ea
afect a în viit or caract erist icile anot impurilor.

Temperaturi extreme în România

Cea mai scăzut ă t emperat ură în România a fost înregist rat ă la Bod, în județ ul Brașov,
fiind de -38,5 grade Celsius. La polul opus, maxima a fost înregist rat ă în Ion Sion, județ ul
Brăila, în 1951, de +44,5 grade Celsius.

Descoperă mai mult e despre clima României prin int ermediul acestui material didactic.

Apele României
În România pot fi înt âlnit e ape curgăt oare (pâraie, râuri, fluvii), dar și ape st ăt ăt oare
(iazuri, bălț i, mlașt ini, lacuri și Marea Neagră). Aproape t oat e râurile au izvoare în Munț ii
Carpaț i și sunt afluenț i ai Dunării.

Principalele râuri din ț ara noast ră sunt :

din vest ul României - Tisa, Someș, Crișul repede, Crișul Negru, Crișul Alb,
Mureș, Bega, Timiș;

din est ul României - Siret , Prut , Moldova, Bist riț a, Trot uș, Buzău;

din sudul României - Jiu, Olt , Argeș, Ialomiț a.

Dunărea

Fluviul Dunărea izvorășt e din Germania, din Munț ii Pădurea Neagră și st răbat e zece ț ări și
pat ru capit ale de st at . În România, Dunărea curge pe o dist anț ă de 1 075 km, iar la
vărsarea sa în Marea Neagră s-a format o delt ă, prin depunerea aluviunilor. Dunărea se
varsă în mare prin int ermediul a t rei braț e: Chilia, Sulina și Sfânt u Gheorghe.

Lacuri din România

Iat ă cât eva cat egorii și exemple de lacuri din România:

lacuri glaciare - Lacul Bucura (cel mai înt ins lac glaciar), Lacul Zănoaga (cel
mai adânc lac glaciar), Lacul Bâlea, Lacul Capra;

lacuri vulcanice - Lacul Sfânt a Ana (singurul lac format în crat erul unui fost
vulcan);

lacuri de baraj nat ural - Lacul Roșu, Lacul Cuejdel;

lacuri format e în masiv de sare - Lacul Ocna Șugat ag;

liman - Lacul Razim (format pe ț ărmul mării, prin bararea unui vechi golf);

lacuri art ificiale - Lacul Porț ile de Fier I și II, Lacul Vidraru, Lacul Colibiț a,
Lacul Izvorul Munt elui et c.

Marea Neagră

Marea Neagră are o suprafaț ă de 413 488 km2, având o adâncime maximă de 2 258 m.
Se învecinează cu Ucraina în nord, cu Rusia în nord-est , cu Turcia în sud, cu Georgia în est
și cu Bulgaria și România în vest .

Marea Neagră est e o mare salmast ră (caract erizat ă de o salinit at e scăzut ă, înt re 0,5-
30‰), din punct de vedere al salinit ăț ii. Acest lucru est e generat de fapt ul că în mare se
varsă numeroase ape curgăt oare: Dunăre, Nist ru, Don, Bug, Nipru, Camcia et c.
Află mai mult e informaț ii despre Marea Neagră consult ând acest material.

Vegetația și solurile României

Veget aț ia est e st râns legat ă de t ipul de sol pe care aceast a se dezvolt ă. În România
pot fi diferenț iat e cinci zone de veget aț ie, caract erizat e de diferit e t ipuri de sol:

1. Zona de stepă - se desfășoară mai ales în sud-est ul t erit oriului (în est ul
Câmpiei Române, în Dobrogea și în sud-est ul Podișului Moldovei) și are cele
mai fert ile soluri — cernoziomurile — pe care sunt cult ivat e cereale.
Veget aț ia cuprinde ierburi mărunt e, arborii și pâlcuri de pădure;

2. Zona de silvostepă - est e rezult at ul unui mix înt re st epa ierboasă din zonele
joase și pădurile specifice zonelor de câmpie și deal, fiind înt âlnit ă mai ales în
Câmpia Moldovei și în părț i din Câmpia Română și Câmpia de Vest . Solurile
prezent e aici sunt cernoziomuri spălat e, de asemenea fert ile, ce pot susț ine
o veget aț ie format ă din păduri de foioase, pomi fruct iferi și viț ă de vie;

3. Zona de pădure - în funcț ie de arborii predominanț i, poat e fi delimit at ă pe

et aje: st ejari, fagi, conifere. Solurile sunt brun-roșcat e, brune de pădure și
solurile podzolice.

4. Zona subalpină - corespunde alt it udinii cuprinse înt re 1 800 - 2 000 de met ri,
iar solurile sunt brune acide și susț in o veget aț ie caract erizat ă de păduri de
conifere și plant e rezist ent e la frig și la vânt put ernic;

5. Zona alpină - se desfășoară la pest e 2 000 de met ri alt it udine, iar solurile
specifice sunt soluri brune acide, iar în unele zone pot lipsi, caz în care se
vede st rat ul de rocă. Pădurile de conifere și pajișt ile alpine sunt principalele
element e de veget aț ie ale acest ei zone.

Fauna României
Influenț at ă t ot de condiț iile de climă și alt it udine, fauna României poat e fi împărț it ă în
t rei zone:

zonele de câmpie - aici t răiesc mai ales rozăt oare, precum șoarecele de
câmp sau popândăul, dar și păsări mici, ca pot ârnichea, ciocârlia, prepeliț a,
 ciocănit oarea et c.;

zonele de deal și podiș - vulpea, mist reț ul, lupul, căprioara sunt cât eva
mamifere specifice, iar mierla și cucul sunt emblemele cat egoriei de păsări;

zonele de munt e - ursul carpat in, cerbul, capra neagră și râsul sunt
mamiferele cel mai des înt âlnit e, iar pe cer pot zbura cocoși de munt e și
acvile.

Resurse naturale
Pe lângă resursele de suprafaț ă, care pot fi reprezent at e de păduri, pășuni și de
cent ralele energet ice, România deț ine și resurse de subsol, print re care enumerăm:

minereuri complexe (cupru, zinc, plumb) - nordul Carpaț ilor Orient ali,
Munț ii Apuseni;

aur și argint - Munț ii Apuseni, nordul Carpaț ilor Orient ali;

mangan - Munț ii Maramureșului, Munț ii Gut âi, Munț ii Bârgău, Munț ii Rodnei,
Obcinele Bucovinei, Munț ii Banat ului;

huilă - Munț ii Parâng, Munț ii Ret ezat , Munț ii Banat ului;

cărbune - Munț ii Tarcăului, Munț ii Apuseni;

minereuri de fier - Munț ii Poiana Ruscă, Munț ii Banat ului;

gaz metan - Depresiunea Colinară a Transilvaniei;

gaz de sondă - Câmpia Română;

depozite de sare - Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Subcarpaț ii

Moldovei, Subcarpaț ii de Curbură;

petrol - Podișul get ic, Câmpia de Vest , Câmpia Română, Subcarpaț ii Get ici,
Subcarpaț ii de Curbură, Subcarpaț ii Moldovei, Plat forma cont inent ală a Mării
Negre;

ape minerale - Carpaț ii Orient ali.

Resurse didactice pentru geografia României
Echipa noast ră a creat o serie de mat eriale relevant e pent ru ora de geografie, care t e-ar
put ea ajut a în demersurile t ale didact ice:

Romania: geografie generală – Fișă de evaluare cu descriptori de

performanță;

Munții României Rebus;

Colorează formele de relief ale României - Fișă de lucru;

Harta fizică a României – Planșă cu diferite dimensiuni;

Dealurile și podișurile României - Prezentare PowerPoint;

Câmpiile României – Prezentare PowerPoint.

Urmăreșt e videoclipul de mai jos, creat de echipa noast ră. Vezi care sunt beneficiile
creării unui cont Twinkl grat uit și alăt ură-t e plat formei!
Some resources you might like...