AGROTURISM SI TURISM RURAL

MEHEDINTI
I. POZIȚIA ȘI ACCESIBILITATEA

I.1. Așezare și poziție în teritoriu

Aşezare: în partea de sud-vest a ţării, pe malul stâng al Dunării la ieşirea
acesteia din defileu(fig 1).
Suprafaţă: 4933 km2 (2,1 % din suprafaţa ţării)
Populaţie totală : 332.000 locuitori din care 49 % locuiesc în
mediul urban
Are centrul plasat pe coordonatele 22°33' longitudine estică și 44°38'
latitudine nordică.

Fig 1.1 Harta judetului Mehedinti

Se învecinează cu :
 Județul Caraș-Severin la N-V
 Județul Gorj la N-E
 Județul Dolj la S-E
 La S și S-V se află Dunărea și granița spre Iugoslavia.
Zona in care se gaseste judetul Mehedinti se infatiseaza sub forna unui
amfiteatru dispus in trepte ce coboara dinspre NNV spre SSE, de la munti la
campie. Treapta montană, situată în partea de vest şi nord-vest a judeţului,
flanchează Cerna şi malul stâng al Dunării. Este reprezentată de Munţii
Mehedinţi (Vârful lui Stan-1466 m, altitudinea maximă a judeţului, se remarcă
printr-o mulţime de forme carstice) şi de Munţii Almaj cu multe culmi domoale
complet împădurite. Coborând spre Dunăre, judeţul se întinde pe Podişul
Mehedinţi şi Getic, iar in sud-est pe Câmpia Olteniei şi Lunca Dunării. Astfel
diferenţa de nivel este de 1400 m(Petre Cotet, 1957).
I.2. Accesibilitate și infrastructură generală
Căi de acces:
Rutiere -DN6 (E70) București - Alexandria - Caracal - Craiova - Drobeta
Turnu Severin - Caransebeș - Lugoj - Timișoara; DN67D Tg. Jiu - Baia de
Aramă - Băile Herculane; DN67 Targu Jiu - Motru - Drobeta Turnu Severin;
DN67D Targu Jiu - Baia de Aramă - Băile Herculane; DN56A Drobeta Turnu
Severin - Calafat (Dolj);
Linia ferata - Timisoara - Caransebes - Orsova - Drobeta Turnu Severin -
Craiova - București;
Porturi- Drobeta Tr. Severin și Orșova, la Dunare;
Puncte vamale la frontiera cu Serbia: Porțile de Fier I (Gura Vaii) si
II(Ostrovu Mare), Drobeta Tr. Severin, Orșova

Fig. 1.2. Harta drumurilor

 II. CADRUL NATURAL

II.1. Relieful zonei

Zona în care se găsește județul Mehedinți se infățișează sub forma unui
amfiteatru dispus în trepte ce coboară dinspre N-NV spre S-SE, de la munți la
câmpie. Treapta montană, situată în partea de vest şi nord-vest a judeţului,
flanchează Cerna şi malul stâng al Dunării. Este reprezentată de Munţii
Mehedinţi (vârful lui Stan-1466 m, altitudinea maximă a judeţului, se remarcă
printr-o mulţime de forme carstice) şi de Munţii Almaj cu multe culmi domoale
complet împădurite. Coborând spre Dunăre, judeţul se întinde pe Podişul
Mehedinţi şi Getic, iar în sud-est pe Câmpia Olteniei şi Lunca Dunării. Astfel
diferenţa de nivel este de 1400 m.
Planul orasului Drobeta Turnu Severin este un dreptunghi cu latura mare
de la est spre vest, dispus pe un platou ușor înclinat, de la nord spre sud. În
punctul cel mai înalt din oraș, altitudinea este 104 m, iar punctul cel mai de jos
se află situat lângă gară, unde altitudinea este de 48,75m față de nivelul mării.
Acest platou ușor înclinat spre Dunăre a permis atât scurgerea rapidă a apei de
ploaie și realizarea unei bune canalizări, cât și o sistematizare ordonată și
estetică a orașului, cu străzi largi și drepte ce se intersectează în unghi de 90°.
Severinul este înconjurat de o centură de dealuri, dintre care se remarcă
Dealul Balota, spre est, înalt de 368 m.
Munţii Mehedinţi sunt situaţi de cealaltă parte a Cernei, întinzându-se pe
50 de km lungime între Valea inferioară a Cernei şi Valea superioară a Motrului.
Împreună cu Podişul Mehedinţi, constituie unul din cele mai puternic carstificate
areale montane ale României, areal alcătuit din roci sedimentare şi metamorfice,
reprezentativ fiind calcarul, acoperit în sud de gnaise şi micaşisturi. Platourile
carstice au în această zonă muntoasă şi deluroasă o prezenţă considerabilă, iar
calcarele masive, recifale, formează relieful stâncos din zona Văii Cernei. În
rândul atracţiilor turistice trebuie neapărat incluse Cheile Ţesnei, unele din cele
mai frumoase şi sălbatice din România. Cheile se parcurg pe marcaj cruce
albastră, timp de 4 ore dus-întors, începutul traseului marcat fiind puţin mai sus
de cel spre Cascada Vânturătoarea. Turistul va pătrunde într-o lume a
alpiniştilor, speologilor, botaniştilor, fauniştilor, într-un peisaj tulburător ce nu
se uită uşor. Munţii Mehedinţi sunt traversaţi de şoseaua naţională ce leagă Băile
Herculane de oraşul Baia de Aramă, un drum cu maşina fiind o modalitate
(insuficientă) de a admira peisajul(Vintilă Mihăilescu, 1966).
Formarea, alcătuirea geologică şi evoluţia Podişului Mehedinţi sunt
concomitente şi similare celor din Carpaţii Meridionali. Relieful este alcătuit din
platouri şi culmi cu altitudini de 500-700 m, separate de văi adânci. Pe calcare s-
a dezvoltat un relief carstic bogat în peşteri, chei, văi seci, podul natural de la
Ponoarele, depresiunile Zăton şi Balta, în care primăvara se formează lacuri.
 Oraşele Motru şi Baia de Aramă sunt principalele puncte de plecare în
vizita monumentelor naturale din perimetrul Podişului Mehedinţi(Vintilă
Mihăilescu, 1966).
Geologie
În zonă au o largă extindere depozitele sedimentare de vârsta mezozoică,
multe dintre ele fiind formate din roci calcaroase ce dau un peisaj carstic
deosebit.Subsolul conține granit, gresie, piatră de var și serpentină. La intrarea
în schela Cladovei există izvoare de ape minerale sulfuroase.
Fig 2.1. Harta fizica a judetului Mehedinti

II.2. Clima
Județul Mehedinți are o climă temperat - continentală, în care se simt
influențe submediteraneene. Iarna, în special, au loc invazii de mase de aer
umede și calde de origine mediteraneană și oceanică, ceea ce face ca acest
anotimp al anului sa fie mai bland. Verile sunt în general călduroase, uneori cu
temperaturi de peste 35°C, ca urmare a invaziei aerului fierbinte tropical.
Temperatura medie anuală a aerului: 11,5°C.
Media anuală a precipitațiilor: cca 600 mm.
Viteza medie a vantului:6 m/s.
Așezarea și clima au făcut ca apele Dunării să se liniștească, permițând
vaselor să poată ierna, ceea ce a determinat apariția portului și a orașului
modern din municipiul Drobeta Turnu Severin.

II.3. Vegetația
 Teritoriul pe care este așezat astăzi orașul Severin a fost o câmpie cu
pâlcuri de stejari, din care s-a păstrat o suprafață mică, în nord, de numai 12
hectare, actuala pădure Crihala.
Parcul Rozelor din Drobeta Turnu Severin cuprinde sute de soiuri de
arbori și trandafiri, înfloriți pe zeci de hectare.
De asemenea, arbori de origine mediteraneană, precum: smochinul,
migdalul, castanul comestibil, sunt caracteristici zonei
Orașul se găsește în zona stejarilor submezofili, termofili.
Influențele mediteraneene au dus la aclimatizarea smochinului şi
migdalului, dar şi a unor specii de animale cum ar fi: vipera cu corn, scorpionul,
broasca ţestoasă de uscat.
II.4. Fauna
Fauna este specifică zonei de câmpie, fiind formată în special din
rozătoare (popândăul, hârciogul, și iepurele), păsări (pitpalacul, graurul,
ciocârlia, prigoria, dumbrăveanca) și reptilele (șarpele săritor și șopârla).
Dintre nevertebrate, cele mai frecvente sunt unele specii de fluturi
(fluturele coada rândunicii, fluturele ochi de păun și fluturele amiral), albilița și
nălbarul.
Dintre animalele de interes genetic sunt mai bine reprezentate căpriorul,
iepurele și potârnichea.
Ihtiofauna este dominată de mreana, cega, clean, stiuca, ghibort și scobar.
O notă aparte face peștele migrator anghile, element atlantic - mediteraneano -
pontic, care vine pentru maturizare în Dunăre, tocmai din Oceanul Atlantic.
Există în fauna din zonă și unele particularități deosebite, precum broasca
țestoasă de uscat, vipera cu corn, pietrar mediteranean, scorpionul, cicadele.
II.5. Oglinzi de ape, ape minerale și termale, nămoluri terapeutice
Lacuri.
Cel mai important lac este cel de la Porţile de Fier 1 (construit între anii
1964-1972 împreunâ cu ex-lugoslavia) în zona localităţii Gura Vâii (40 ha),
format în spatele unui baraj de beton având o înâlţime maximă de 60 m; se
extinde şi în judeţul Caraş-Severin.
Lacul de acumulare Porţile de Fier II, în arealul comunei Gogoşu, este
construit tot în colaborare cu ex-Iugoslavia.
Lacurile din Lunca Dunârii: Lacul Vadului, Gârla Mare; Lacul carstic
Zâtan - în apropierea localitâţii Baia de Aramă.
Lacul carstic Zâtan - în apropierea localitâţii Baia de Aramă. Defileul
Dunării-Clisura Cazanelor - prezintă o succesiune de lârgiri şi îngustări (clisuri)
determinate de altemanţa rocilor. Din întregul defileu, zona Cazanelor este cea
mai spectaculoasă. Aval de bazinetul Dubovei, pe o lungime de 3, 6 km, se
desfâşoară Cazanele Mici (150-350m lăţime), iar amonte, Cazanele Mari (3, 8
km lungime şi 200-350 m lăţime). Calcarele din zona cazanelor Dunârii au
 favorizat dezvoltarea formelor de relief carstic: versanţi abrupţi, coline,
numeroase peşteri (Ponicova, Veterani, Fluturilor etc.).
Defileul Dunării-Clisura Cazanelor - prezintă o succesiune de lârgiri şi
îngustări (clisuri) determinate de altemanţa rocilor. Din întregul defileu, zona
Cazanelor este cea mai spectaculoasă. Aval de bazinetul Dubovei, pe o lungime
de 3, 6 km, se desfâşoară Cazanele Mici (150-350m lăţime), iar amonte,
Cazanele Mari (3, 8 km lungime şi 200-350 m lăţime). Calcarele din zona
cazanelor Dunârii au favorizat dezvoltarea formelor de relief carstic: versanţi
abrupţi, coline, numeroase peşteri (Ponicova, Veterani, Fluturilor etc.) (Posea
Gr., Ielenicz M., Popescu N., 1969).
In amonte de Portile de Fier I, Dunarea creeaza unul din cele mai
frumoase sectoare ale sale, cel al defileului. Lacul de acumulare al
Hidrocentralei de la Portile de Fier I a inundat 3262 ha pe malul stang si 6569 ha
pe malul drept, totalizand o suprafata de 32000 ha si un volum de apa de 2550
metri cubi. Coada lacului se intinde pana la 140 km ajungand in apropierea
orasului Belgrad, unde Dunarea recapata forma sa initiala(Mihai lelenicz, 2007).
II.6. Ocrotirea naturii
Primele preocupări de a ocroti natura datează încă din secolul al XIX-lea, iar
în 2008 în România existau 20 de parcuri naționale și naturale și 927 de arii de
protecție, la care se adaugă 58 de specii de plante și 288 de animale
Lista rezervațiilor naturale din județul Mehedinți cuprinde ariile protejate de
interes național (rezervații naturale), aflate pe teritoriul administrativ al județului
Mehedinți, declarate prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate)
Lista ariilor protejate (Tabel. 2.1)

Denumirea ariei Categorie Suprafață Observații

Localizare Tip
protejate IUCN (ha) (foto)

Cazanele Mari și
Dubova IV mixt 215
Cazanele Mici

geologic și
Cheile Coșuștei Balta IV 50
peisagistic
 Denumirea ariei Categorie Suprafață Observații
Localizare Tip
protejate IUCN (ha) (foto)

Complexul carstic de la geologic și

Ponoarele IV 100
Ponoarele peisagistic

Cornetul Babelor și
Balta IV mixt 40
Cerboanei

Cornetul Piatra
Isverna IV mixt 12
Încălecată

Cornetul Bălții Balta IV mixt 30

Cornetul și Peștera
Cireșu IV mixt 60
Topolniței

Cornetul Văii și Valea

Baia de Aramă IV mixt 40
Mănăstirii

Cracul Crucii Gura Văii IV botanic 2

declarat prin HG
Cracul Găioara Dudașu Schelei IV botanic 5
2151/2004

Dealul Duhovnei Ilovița IV forestier 50

Dealul Vărănic Breznița-Ocol IV mixt 350

Drobeta-Turnu
Fața Virului IV botanic 6
Severin

Izvorul și stâncăriile de la Podeni III mixt 25 monument al naturii

 Denumirea ariei Categorie Suprafață Observații
Localizare Tip
protejate IUCN (ha) (foto)

Câmana

Locul fosilifer Bahna Ilovița IV paleontologic 10

Locul fosilifer Malovăț Malovăț IV paleontologic 6

Locul fosilifer Svinița Șvinița IV paleontologic 95

Locul fosilifer Pietrele

Husnicioara III paleontologic 1 monument al naturii
Roșii

Pădurea Borovăț Bâlvănești IV forestier 30

Pădurea Bunget Burila Mare IV forestier 18,20

Pădurea Drăghiceanu Obârșia-Cloșani IV forestier 60

Pădurea Stârmina Hinova IV forestier 103,30

Pădurea de liliac forestier și

Ponoarele IV 20
Ponoarele floristic

Pereții calcaroși de la geologic și

Balta IV 60
Izvoarele Coșuștei peisagistic

Peștera Epuran Jupânești IV speologic 1

Rezervația Gura Văii -

Gura Văii IV floristic 305
Vârciorova
 Denumirea ariei Categorie Suprafață Observații
Localizare Tip
protejate IUCN (ha) (foto)

Tufărișurile
forestier și
mediteraneene de la Isverna IV 10
floristic
Isverna

Tufărișurile
Obârșia-Cloșani IV mixt 60
meditaraneene Cornetu

geologic și
Vârful lui Stan Isverna IV 120
peisagistic

Valea Oglănicului Breznița-Ocol IV mixt 150

Valea Țesna Balta IV mixt 160

Detalii:

REZERVAŢIA NATURALĂ PONOARELE (Mehedinţi»Brebina)

Rezervația naturală a fost
declarată arie protejată prin
Legea Nr.5 din 6 martie 2000
(privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului național -
Secțiunea a III-a - zone protejate)
[3] și este inclusă în Geoparcul
Platoul Mehedinți.
Rezervaţia naturală are o
suprafaţă de 100 ha, ea
cuprinzând o serie de formaţiuni
carstice cu valoare de unicat în
Figură 2.2 – Podul lui Dumnezeu
ţară, printre care: podul natural,
denumit şi Podul uriaşilor sau Podul lui Dumnezeu, care a luat naştere prin
prăbuşirea tavanului unei peşteri.
 VÂRFUL LUI STAN
(Mehedinţi»Brebina)
Monument al naturii şi
rezervaţie naturală, Vârf cu
creste calcaroase, semeţe, cu
vegetaţie interesantă şi cu
numeroase unităţi floristice,
endemice.

Figură 2.3 – Vârful lui Stan

REZERVAŢIA BOTANICĂ GURA VĂII - VÂRCIOROVA

(Mehedinţi»Porţile de Fier I / Gura Văii)
Rezervaţie naturală cu floră specifică Rezervaţia are o suprafaţă de 3.030
ha. Cuprinde o asociaţie vegetală originală cu specii rare, ca: Prangos
carinata, Rubus severinensis (endemisme locale), laleaua galbenă, smochin ,
ghimpe, peste 100 specii rare.
CAZANELE DUNĂRII (Mehedinţi»Dubova)
Monument al naturii; Zonă a defileului Dunării la trecerea prin Carpaţi, în
lungime de 9 km, cuprinsă între localităţile Dubova (în amonte) şi Eşelniţa
(în aval). Zona cazanelor este formată din două sectoare: Cazanele Mari de 4
km lungime, între M. Ciucarul
Mare în malul românesc al
Dunării.
Unul dintre cele mai atractive
si admirate puncte de pe
traseul Cazanelor Dunarii il
reprezinta chipul lui Decebal
sculptat in stanca. 12 sculptori
au lucrat la ceea ce avea sa fie
cea mai mare sculptura in
piatra din Europa, inalta de 55
Figură 2.4 –Chipul lui Decebal m si lata de 25 m.

PĂDUREA DE LILIAC PONOARELE (Mehedinţi»Brebina)

Rezervaţie naturală forestieră, pădurea se întinde pe o suprafaţă de circa
20 ha. Este alcătuită din liliac (Syringa vulgaris) în asociaţie cu cărpiniţă şi
frasin. În poiana din mijlocul pădurii, în luna mai, când liliacul este înflorit,
se organizează o mare sărbătoare populară tradiţionala.
 Dintre speciile de plante, a căror valoare conservativă este deosebită,
putem enumera:
Tulipa hungarica - laleaua bănăţeană sau laleaua de Cazane - specie
endemică, de interes comunitar, al cărui habitat prielnic îl constituie versanţii
abrupţi, şi la prima vedere, neprietenoşi ai Ciucarului Mare, care străjuiesc
semeţ Cazanele Mari.
Statutul speciei: protejată de OUG 57/2007 şi de Conveţia de la Berna
Cartea Roşie a Plantelor Vasculare din România: CR
Starea de conservare a populaţiei: favorabilă, monitorizare anuală

Figură2.5-
Figură 2.6-poză
pozăspecie
habitat
Iris reichenbachii
- stânjenel - endemit cu areal restrâns, se întâlneşte pe versanţii însoriţi, pe coaste
ierboase şi stâncării ale Defileului Dunării, mai ales în zona Gura Văii-Orşova.
Statutul speciei: Lista roşie a Parcului Natural Porţile de Fier
Cartea Rosie a plantelor vasculare din Ro: LR
Starea de

conservare a populaţiei: favorabilă

Figură 2.7- poză specie Figură 2.8 –poză habitat
 Campanula crassipes - clopoţeii de Cazane - specie endemică, relict terţiar,
sepoate observa pe versanţii calcaroşi ce descriu Defileul Dunării, începând
cu abrupturile Ciucarului Mic până aproape de localitatea Pescari, ai
cărui versanţi sunt cunoscuţi sub numele de Feţele Dunării.
Statutul speciei: Lista Roşie a Parcului Natural Porţile de Fier
Cartea Roşie a plantelor Vasculare din Ro: EN
Starea de conservare a populaţiei: favorabilă

Figură 2.9- poză specie Figură 2.10- poză habitat

 III. CADRUL SOCIAL-ECONOMIC

III.1. Populația și așezările umane

a)Populația județului Mehedinți - 333.000 locuitori
Capitala Drobeta Turnu Severin; 2 municipii- Drobeta Turnu-Severin si
Orsova; 59 comune cu 344 sate;
b) Principalele orașe cu numărul de locuitori:
o Drobeta Turnu Severin - 118.114 locuitori
o Orșova - 15.589 locuitori
o Strehaia - 12.564 locuitori
o Simian - 8.971 locuitori
o Vânju Mare - 7.074 locuitori
o Baia de Aramă - 5.724 locuitori
o Bahna - 1.560 locuitori
Defileul Dunării a reprezentat o arie propice pentru locuire înca din
paleolitic, însa cele mai multe aşezări sunt atestate documentar din evul mediu şi
în secolul al XIX-lea.
În secolul al XX-lea , au avut loc două evenimente importante pentru
dinamica aşezărilor umane: declararea unor localităţi noi (în comunele Sicheviţa
şi Şopotu Nou, sate formate prin fenomenul de roire) şi realizarea lacului de
acumulare "Porţile de Fier I", care a produs mutaţii semnificative la nivelul
aşezărilor din defileul Dunării:
- Localitatea Vârciorova a fost desfiinţată, familiile mutându-se în Drobeta
Turnu Severin şi în localitatea Iloviţa.
- Localităţile Gura Văii, Orşova, Eşelniţa, Dubova şi Sviniţa au fost strămutate
pe noi vetre, vechea vatră fiind acoperită de ape.
- Localităţile Tufări, Jupalnic, Coramnic au dispărut, ca urmare a înglobări lor
în noua vatră a oraşului Orşova.
- Localitatea Ada-Kaleh a dispărut odata cu insula, locuitorii (cei mai mulţi de
naţionalitate turcă) migrând către diferite oraşe ale ţării (Bucureşti, Constanţa,
Drobeta Turnu Severin etc.).
Aşezările urbane
Pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier se află oraşele Orşova, şi
Drobeta Turnu Severin (prin localităţile componente Gura Văii şi Dudaşu
Schelei).
Localitatea cu cel mai mare număr de locuitori este Orşova, care la
recensământul din 2002 număra 12965 locuitori, iar în anul 2001 - 14850
locuitori.
 Construit pe o vatră nouă (parţial pe fostele vetre ale satelor Jupalnic,
Coramnic şi Tufări) după crearea lacului de acumulare Porţile de Fier I, oraşul
Orşova prezintă o structură adunată şi o textură regulată a reţelei de străzi.
Localităţile Gura Văii şi Dudaşul Schelei, de dimensiuni mai mici şi cu
activităţi agricole dominante au fizionomia şi populaţia specific rurală, ele fiind
de aceea încadreate în aşezări rurale.
Aşezări rurale
Lista aşezărilor permanente din Parcul Natural Porţile de Fier este
prezentată în tabelul de mai jos, împreună cu apartenenţa lor la unităţile
administrativ-teritoriale care se suprapun parţial sau total cu teritoriul Parcului
Natural Porţile de Fier.
Cele mai mari sate din arealul Parcului Natural Porţile de Fier din județul
Mehedinți sunt Eşeliniţa (cu peste 3000 locuitori), , Dudaşul Schelei, , Sviniţa
şi,.
Aşezările permanente de pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier
(Tabel. 3.1)

județul Unitatea administrativă Așezări permanente

Drobeta Turnu-Severin Gura Văii, Dudașii Schelei

Mehedinți Orșova Orșova

Dubova Dubova, Baia Nouă,Eibenthal
Eșelnița Eșelnița
Ilovița Ilovița, Bahna
Svenița Svinița
Breznița-Ocol Breznița-Ocol(parțial)
Municipiul Drobeta Turnu severin se află în afara Parcului Natural Porţile
de Fier, doar Gura Văii şi Dudaşil Schelei fiind parte componentă a acestuia.
În judeţul Mehedinţi, pe care se suprapune cea mai mare parte a Munţilor
Almăjului (dar şi Podişul Mehedinţi), densitatea satelor este foarte scăzută, de
1,4 sate/100 km2, cauza fiind condii'ile fizico-geograficenefavorabile şi
concentrarea aşezărilor umane în perioada de construire a barajului de la Porţile
de Fier, prin stramutarea satelor - nu mai puţin de 8 sate fiind desfiinţate în acea
perioadă.
III.2. Structura populației
In anul 2008 populatia judetului Mehedinti era de 295248 locuitori. In
1992 populatia era de 332673 locuitori si a inceput sa scada pana intre anii 1992
si 2008. Evolutia populatiei la recensaminte(fig 3) : 29 decembrie 1930 –
282440 locuitori, 25 ianuarie 1948 – 304788 locuitori, 21 februarie 1956 –
304091 locuitori, 15 martie 1966 – 310021 locuitori, 5 ianuarie 1977 – 322371
locuitori, 7 ianuarie 1992 – 332673 locuitori, 18 martie 2002 – 306732 locuitori
(Cândea Melinda, Izbasoiu C., 1999).

Fig 3.1. Evolutia populatiei judetului Mehedinti la recensăminte

c) Clasificarea populatiei pe varsta:
In 2008, din totalul populatiei de 295248 locuitori, intre 0 – 14 ani sunt
42641 locuitori, intre 15 – 59 ani sunt 188567 locuitori iar 60 ani si peste sunt
64040 locuitori(fig. 3.2).

Figura 3.2 – ponderea populației în funcție de

vârstă

d) Clasificarea populației pe sexe:

- locuitori de sex masculin: 49%
- locuitori de sex feminin: 51%
 In 2008, din totalul populatiei de 295248 locuitori, populatia de gen
masculin este de 145083 iar populatia de gen feminin este de 150165(fig 3.3).

Figura 3.3 –ponderea populației în funcție de sexe

e) Clasificarea populației pe naționalități:

- români: 98,3%
- cehi: 0,3%
- germani: 0,2%
- sârbi: 0,25%
- unguri: 0,1%

f) Clasificarea populației pe medii de proveniență(fig3.4):

- populația urbană: 47% (1)
- populația rurală: 53% (2)

Clasificarea populației pe medii

de proveniență

47% 1 2
53%

Fig.3.4

III.3. Industria
Dezvoltarea județului și prosperitatea locuitorilor lui o datorăm înființării
portului (1851) și atelierului de reparat vapoare (1858), primul din țara noastră,
nucleul viitorului Șantier naval care va ajunge în 1914 cel mai însemnat din
România și unul dintre cele mai importante șantiere de pe Dunăre.
o Santierul Naval SEVERNAV S.A.
În 1863, ca o recunoaștere a importanței portului și dezvoltării economice
a orașului, Alexandru I. Cuza stabilea aici prima circumscripție comercială. Prin
poziția sa, în apropierea Canalului Portile de Pier și pe calea ferata Bucuresti-
Craiova-Timisoara portul și orașul devin un puternic nod al căilor de
comunicație de tranzit, aici formându-se convoaiele pe Dunăre, în amonte și
aval.
o Fabrica de pâine "Aurora"
Dupa 1900 au apărut Fabrica de bomboane (1902), Abatorul, Fabrica de
tăbăcărie a fraților Damianoff (1906), fabricile de pâine și de lapte. Peisajul
economic al orașului se completează după 1960 cu un Combinat de prelucrare a
lemnului, unul de celuloză și hârtie, iar în ultimele decenii ale secolului XX
apar, pe platforma NE, Combinatul de apa grea (ROMAG) și Termocentrala
(Sucursala Romag-TERMO).Dezvoltarea economică s-a reflectat și în apariția
instituțiilor bancare: Sucursala Băncii Naționale (1892), Banca Mehedinți
(1899), Banca Severinului (1904), Banca Comerciala (1908).
o Hala "Radu Negru"
O problemă deosebită pe care municipalitatea a trebuit s-o rezolve a fost
alimentarea cu apă potabilă a orașului. La început s-a facut cu șacalele, din
fântânile orașului, apoi de la puțuri din piața Radu Negru, cu motor acționat de
vânt. Abia în 1910 au început lucrările la Uzina de apă și Castelul de apă,
alimentarea făcându-se direct din Dunare. Edificii emblematice în arhitectura
orașului, castelul s-a ridicat după proiectul inginerului Elie Radu (1910-1913),
iar hala după planurile arhitectului C. I. Gabrielescu (1904-1906).
o Sistemul Hidroenergetic și de Navigație "Porțile de Fier"
În 1956 România și Iugoslavia au încheiat un acord asupra posibilității
utilizării potențialului hidroenergetic din sectorul Porțile de Fier. Inaugurarea
lucrărilor a avut loc la 7 septembrie 1964 iar la 16 mai 1972 s-a sărbatorit
terminarea lucrărilor. Puterea hidroenergetică instalată este de 2100 MW din
care jumătate revine părții românești.
o Fabrica de anvelope
A fost pusă în funcțiune în perioada 1979-1984. Producția maximă s-a
realizat în 1985. După 1990 întreprinderea s-a constituit în societate pe acțiuni
luând denumirea de ROTRAS S.A.
o Combinatul de celuloză și hârtie
Decizia de înființare s-a luat în 1969 iar capacitățile de producție vor intra
pe rand în funcțiune între 1972-1975. Până în 1990 CCH a funcționat în pierdere
dar începând cu acest an după ce se renunța la fabricarea celulozei și a
cartoanelor trece pe profit. Tot în acest an se reorganizează ca societate pe
acțiuni luându-și denumirea de CELROM.
o Combinatul de apă grea ROMAG
 Construcția amplasată la nord de Drobeta Turnu-Severin s-a realizat înte
1982-1988. La 17 iulie 1988 a început producerea apei grele cu primul modul.
Evenimentele politice de la sfârșitul anului 1989 au dus la producția apei grele
pentru doi ani. ROMAG și-a reluat producția în octombrie 1992. În prezent
ROMAG are o capacitate de producție de 360 de tone pe an și asigură apa grea
necesară centralei nulcearo-electrice de la Cernavoda.
o Fabrica de bomboane
S-a înființat în 1902 și la început avea denumirea de Mercur. În 1958
fabrica a luat denumirea de "Cerna". În 1990 Societatea Comerciala Cerna s-a
constituit ca societate pe acțiuni. În 1996 societatea este complet privatizată și a
demarat un proces de retehnologizare.
o Industria cărnii
A cunoscut o dezvoltare timpurie fiind legat de puternicul export de
animale. În 1880 se construiește o fabrică mică. In 1910 se pun bazele unui
abator în Turnu-Severin. După 1990 producția s-a dezorganizat an de an
ajungand în 1998 practic în cadrul falimentului. În schimb inițiativa a fost
preluată de de domeniul privat.

o S.C. FORSEV S.A.

FORSEV este o societate pe acțiuni cu capital majoritar american,
privatizată în iunie 1998 având o îndelungată experiență în forjarea liberă și
forjarea în matriță. FORSEV își desfășoară activitatea pe o suprafață de 116.208
m2,pe malul stâng al Dunării, în Drobeta Turnu Severin, la 340 km, sud-vest de
Bucuresti. În fabrică se poate realiza o gamă largă de produse utilizate în
industria constructoare de autovehicule, industria de mașini-unelte, industria
petrolieră , industria energetică și minieră, industria de transport pe căile ferate
și metrou,etc.
o Șantierul naval
S-a creat în 1858 fiind printre cele mai importante înființate în România.
Timp de un secol și jumătate avea să constituie cea mai importantă industrie a
orașului. După 1989 Șantierul Naval a intrat într-o criză mai accentuată dar în
ultimii ani producția șantierului a început să crească.
o Industria morăritului și panificației
A fost printre cele mai prospere din orașul Turnu-Severin. În 1914
funcționau în Turnu-Severin morile "Graf", "Moara de foc", "Sabetay" și
"Schwart".În 1940 a intrat în funcție prima fabrică de pâine. În 1990 fabrica de
pâine ia denumirea de S.C. AURORA S.A.
o Producția de spirt și bere
Prima fabrică de bere s-a construit între anii 1856-1858-Fabrica Traian.
După 1989 fabrica de bere "Traian" a reușit să își mențină producția anterioară
iar la unele produse chiar a crescut. În 1991 fabrica a devenit societate pe acțiuni
iar în 1996 s-a privatizat total.
o Uzina de vagoane
 Inițial atelierele CFR au fost înființate în 1882. În 1956 s-au realizat
primele vagoane. Începand cu 1991 Uzina de Vagoane a luat denumirea de S.C.
MEVA S.A. Producția fabricii este asigurată de 1450 de salariați. În 1998 gradul
de privatizare a acesteia se apropie de 30 la suta.
o Prelucrarea lemnului și producția de mobilă
În 1936 s-a înființat întreprinderea forestieră Closani. Prelucrarea
lemnului a început abia în 1943. Începand cu 1960 ia ființă Combinatul De
Industrializare a Lemnului (CIL). După 1990 ia denumirea de CILDRO. În
prezent întreprinderea are 2700 de angajați.
III.4. Agricultura și silvicultura
Agricultura: Cereale: grau, secara, orz, ovaz, porumb, sorg
Legume: ardei, cartof, castraveti, ceapa, conopida, fasole, hrean, mazare, marar,
morcov, pastarnac, patrunjel, pepene galben, pepene verde, praz, ridichi, rosii,
salata, spanac, telina, usturoi, varza, vinete,
Fructe: caise, cirese, gutui, mere, nuci, pere, prune, visine; (arbusti sau de
gradina) capsuni, afine, mure, zmeura, fragi;
Podgorii:- Golul Drincei, Orevita, Vanju Mare, Podgoria Dacilor (Izvoarele,
Jiana, Vrata), Podgoria Severinului (Corcova, Dealul Viilor);
Plante tehnice: sfecla, rapita, floarea soarelui, tutun;
Avicultura: pui, gaini ouatoare, rate, gaste;
Zootehnia: oi, capre, porci, vite, cai;
Piscicultura: crap, caras, salau, stiuca, somn, fitofag, platica, lin, biban, pastrav;
pe Dunare scrumbie si sturioni (morun, pastruga, cega, nisetru); Flori si plante
medicinale;
Branduri locale: vin - Cabernet de Vanju Mare,
Silvicultura: Vegetatia montana, paduri de molid, brad si pin, paduri
amestecate de fag cu rasinoase (brad si molid), paduri de fag, paltin, frasin, ulm,
gorun, stejar;
III.5. Dotări tehnico-materiale generale
Judeţul Mehedinţi este străbătut de şoseaua europeană E70, iar darea în
folosinţă a Canalului Rin - Main – Dunăre a pus reşedinţa judeţului, municipiul
Drobeta Turnu Severin, în contact direct cu toate oraşele riverane de la Marea
Neagră şi până la Marea Nordului. Podul de la sistemul Hidroenergetic şi de
Navigaţie Porţile de Fier a scurtat distanţele rutiere dintre Drobeta-Turnu
Severinşi diferite oraşe europene.În prezent, Mehedinţi dispune de 1861 drumuri
publice , dintre care 431 sunt modernizate. Printre acestea, Calea Târgu Jiu,
Bulevardul Carol I şi Strada Ştefan Odobleja sunt cele maiimportante. De
asemenea, judeţul este străbătut de 438 de drumuri naţionale (ex. Baia de
Aramă-Băile Herculane), dintre care 304 sunt modernizate şi de 129 de căi
ferate. Transportul urban derealizează cu ajutorul a 111 autobuze şi microbuze,
care transportă anual, aproximativ 1969,9 persoane.
 Telecomunicaţiile sunt reprezentate de telefonia fixă (192 mii min),
telefonia mobilă (6729mii min) şi de accesul la internet (12159 mii.min).
Judeţul Mehedinţi beneficiază de 189 km canalizare publică , precum şi
de 210 ha de spaţii verzi.
În ceea ce priveşte reţeaua de gaze naturale, la sfârşitul anului 2005,
populaţia nu beneficia de o astfel de utilitate, iar energia termică era distribuită
într-o singură localitate.
Sănătatea se realizează în cadrul a 6 spitale, dintre care sunt cunoscute
Spitalul Judeţean şiSpitalul Grecescu, 6 dispensare medicale şi 1 policlinică.
Există 164 cabinete medicale de familie, 72 de cabinete stomatologice şi 70
cabinete medicale de specialitate, iar farmaciile sunt 96 la număr.
 IV. CADRUL CULTURAL-ISTORIC

IV.1. Dotări culturale

Palatul Cultural “Theodor Costescu” este opera arhitectului Grigore
Cerchez (ca si Universitatea
de Arhitectura si Urbanism
“Ion Mincu”, din Bucuresti),
are un plan cu totul deosebit
si a fost proiectat sa cuprinda
sapte sali mari: trei sali
suprapuse cu destinatia de
bibilioteca ( Bibilioteca I. G.
Bibicescu), cinematograf si
restaurant, formand aripa de
nord; alte trei sali la fel
Figură 4.1 – Palatul Cultural “Theodor Costescu” asezate formeaza aripa de
apus în care s-a aflat Muzeul “
Dr. C.I. Istrati ”, salonul de festivitati si Sala ajutatoare; iar a saptea la mijloc
între cele doua aripi aratate mai sus, este marea Sala de teatru care a fost
terminata mai tarziu.
Biblioteca Judeţeană "I. G. Bibicescu" Mehedinţi
Biblioteca Judeţeană din Drobeta Turnu-Severin a fost fondată în anul 1921
prin dania lui Ion Gheorghe Bibicescu, om de cultură şi guvernator al Băncii
Naţionale (între anii 1914-1924).
Biblioteca Judeteana " I. G. Bibicescu " este o bibliotecă cu profil
enciclopedic aflata în slujba comunităţii judeţene, permiţând accesul nelimitat şi
gratuit la colecţii, baze de date şi la alte surse proprii de informaţii.
Asigură egalitatea accesului la informaţii şi la documentele necesare
informării, educaţiei permanente, petrecerii timpului liber şi dezvoltării
personalităţii utilizatorilor, fără deosebire de statut social ori economic, vârstă,
sex, apartenenţă politică, religioasă ori etnică.
Teatrul Național 1909-
1924 / arh.G.Cerchez

Figură 4.2 Teatrul Național

 CULTURĂ

Gheorghe Țițeica (1873 - 1939),s-a născut la Drobeta

Turnu-Severin, județul Mehedinți. A fost matematician,
membru al Academiei Române. În activitatea de
promovare a științei a înființat „Gazeta matematică”.

Figură 4.3
Gheorghe Țițeica

Ștefan Odobleja (1902-1978) s-a născut la Izvoru

Aneștilor, județul Mehedinți. A fost medic și filozof,
membru al Academiei Române, fondatorul ciberneticii;
A scris in 1937 - "Psihologia consonantistă", bazele
ciberneticii.

Figură 4.4 Ștefan

Odobleja
IV.2. Valori etnografice și folclorice
Arhitectura tradițională
Pentru judetul Mehedinti unde principalul material de construcție este
lemnul de stejar și de fag, casele sunt construite din bîrne care se ,,cercuiesc",
adica se bat în cuie nuiele subțiri
crăpate în două care au rostul să
constituie un suport pentru
tencuiala de var groasă ce
acoperă pereții. Acoperișul este
cel de șindrilă.
Apar casele înalte de tip
dezvoltat având la parter
amenajate pivnițe sau adăposturi
pentru animale mici. Accesul spre

Figură 4.5- Loc. Balta fotografie reprezentativă

pentru arhitectura tradițională
etaj se face, într-un foișor restrâns, printr-o scară care se poate arăta înzidita sau
desfășurată liber în exterior, alcatuită din lespezi mari de piatră.
Planul casei din Mehedinți se caracterizează prin existența prispei parțiale
sau cu un foișor în fața intrării și a camerei supradimensionate. Elementele de
arta sunt concentrate la lemnăria prispei parțiale. Coșoroaba și stâlpii susținători
sunt ciopliți cu motive geometrice. Pe coama acoperișului apar ,,țepele" și
,,ciocirlanii " uniform tăiați
Port popular
COSTUMUL POPULAR DIN MEHEDINŢI

COSTUMUL FEMEIESC
Pe teritoriul judeţului Mehedinţi, portul
popular femeiesc prezintă două forme
principale, care se încadrează întipologia
generală a provinciei istorice Oltenia şi
anume : 1)costumul cu vilnic denumit
,,opreg creţ" în zonele din nordul judeţului ;
„catrinţă", ,,zăvelcă" sau ,,opreg" în zona de
câmpie şi 2) costumul cu două catrinţe
dreptunghiulare(perpendiculare), numite
Figura 4.6 – costum popular ,,opreg îngust" şi ,,fâstâc" în nordşi
femeiesc ,,prestelcă" sau ,,zuvelcă" în Câmpia
dunăreană.
Pe harta etnografică a judeţului Mehedinţi, privind portul popular, se conturează
întrecele două zone extreme: zona subcarpatică de munte şi Câmpia dunăreană
(cu aspecte net diferenţiate) o largă zonă centrală, cuprinsă între colinele Livezii
şi aPoroinei la sud, şi acelor dintre Izvorul Bârzei, Ilovăţ, Sişeşti şi Căzăneşti la
nord. înaceastă enclavă etnografică, ce cuprinde comunele Malovăţ, Huşnicioara
şi Prunişor,costumul femeiesc păstrează elementele tradiţionale cele mai
valabile, care reflectă, încontururi bine definite, valoarea documentară a
costumului autentic, specificMehedinţiului.
COSTUMUL BĂRBĂTESC
Costumul bărbătesc are o componenţă mai simplă decâtcel femeiesc, reflectând
o mare unitate peste întreaga întindere a
ţării noastre. Se compune din aceleaşi piese
pretutindeni : căciula sau pălăria, cămaşa
îmbrăcată direct pe corp, care se poartă
peste cioareci sau izmene(cu excepţia unor
cazuri, când cămaşa se vâră încioareci),
brâul cu care se încinge mijlocul, cioarecii
şi încălţămintea. Costumul este completat,

Figura 4.7 – costum popular

bărbătesc
în unele regiuni,cu vesta din dimie şi în altele cu pieptarul din blană
deovine.Păstrând aceeaşi componenţă, costumul bărbătesc deMehedinţi se
încadrează în tipologia mai restrânsă a Olteniei, având ca notă caracteristică
portul cămăşiivârâte în cioareci la ţinuta de iarnă sau cea desărbătoare, iar brâul
încins în aşa fel, încât cămaşarămâne vizibilă sub talie, dat fiind că cioarecii
ajung cubetelia numai până la şolduri.
Obiceiuri tradiții
1. ŞVINIŢA Festivalul Smochinelor Abia după cules incepe treaba.
E vorba de o adevărată artă a gospodinelor. Fiecare familie are
propriile sale reţete pentru dulceaţă, ţuica şi vin. Dacă sunt mai multe
reţete, atunci e clar că trebuie să se vadă care e mai bună. Fiecare familie
îşi protejează reţeta proprie, mostenită din generaţie în generaţie. După ce
se culeg, smochinele sunt puse la uscat, "atât cât trebuie". Este şi aici o
metodă de uscare, dar pe care nu ne-a spus-o nimeni. Dacă vrei sa faci
dulceată, la doua kilograme de fructe adaugi un kilogram de zahăr. Apoi se
fierbe in paralel un sirop in care se pun roadele pământului. Se adauga şi
sâmbure de nucă, dar nu numai atât. Fiecare smochină este înţepată cu o
seringă. Se introduc astfel câteva picături de rom în "carnea" fructului.
Dacă faci ţuică, roadele gliei se pun mai întâi la macerat. Mai ştim doar ca
iese o licoare foarte tare. Cât despre vin, poţi doar să-l guşti, că de reţetă
nici nu se pune problema s-o "miroşi", cel puţin.
2. DUBOVA Sf. Gheorghe Tradiţia ortodoxă este că Sf. Gheorghe s-a născut
în Capadocia intr-o familie creştină, tatăl său fiind general român, iar la
vârsta de 30 ani Sf. Gheorghe a devenit la rândul său general în armata lui
Diocletian. Sf. Gheorghe s-a ridicat impotriva hotărârilor anti-creştine ale
Consiliului de la Nicomedia (303), ceea ce i-a adus persecutii din partea
lui Diocletian. A fost chinuit în cele mai cumplite chipuri, otrăvit şi mai
apoi decapitat.
"Măsuratul oilor" Ziua de Sângiorz este dedicată începutului sezonului
pastoral (varatul) , a primii mulsori a turmei de oi. După numeroase activităţi
practice (închiderea ţarinelor, construirea sau repararea stânilor, înţărcatul
mieilor, tunsul oilor şi berbecilor) şi juridice (asocierea proprietarilor de oi
pentru formarea stânei, însemnarea oilor, angajarea ciobanilor, plata păşunatului
etc.). La "Măsuratul oilor" se măsoară laptele de la oile fiecărui deţinător de oi,
după care se calculează cantitatea de brânză cuvenită la spargerea stânei
(toamna). La unele stâni este invitat preotul, spre a binacuvânta turma de oi.
După terminarea mulsului, sunt pregătite mâncăruri cu specific păstoresc
(friptura de miel, balmaş cu mămăligă, mămăligă cu lapte, cârnaţi, ţuică fiartă,
etc), iar participanţii se avântă în discuţii, insoţite de muzică şi voie bună.Fiecare
familie deţinătoare de animale care dau lapte, pregăteşte un colac rotund, în care
se pun ouă roşii. Două persoane din familie (de obicei copii) "trag colacul" sub o
vacă sau o oaie, împărţindu-l in două. În timpul tragerii colacului prima
persoană spune "cucu!", cea de-a doua persoană raspunde "răscucu!", prin
aceasta fiind anulată puterea cucului de a lua şi strica laptele. După aceea, cu
ajutorul unor frunze de scăiete îmbibate in untură de porc, se unge animalul,
aceasta semnificând purificarea sa.
Tradiţii şi obiceiuri
- "Măsuratul Oilor" prima sîmbată a lunii mai- Dubova
- "Nedeie" la sărbătoarea de Sf. Maria Mică, 8 septembrie, Dubova
- "Farsane" sărbătoare cehească, februarie, Eibental
- "Sfînta Varvara" 3 decembrie, Baia Noua(Ziua Minerului)
3. EŞELNIŢA Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul În această lună, în ziua a
douazecea, pomenirea suirii la cer cea de foc purtătoare a sfântului, măritului
Prooroc Ilie Tesviteanul. Sfântul si marele Profet Ilie, acest înger întrupat în
carne ce a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide şi închide cerurile, era
de origine din Tesvi in Galaad. Tradiţia apocrifă, care a transmis aceste detalii
despre naşterea Profetului, precizează că el era din tribul lui Aron şi deci era
Preot.
-Zilele Eşelniţei 9-10 mai
-Ziua copilului 1 iunie
-20 iulie - Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul
-15 august - Adormirea Maicii Domnului
-Nedei 20-21 iulie, 15-16 august
4. ILOVIŢA Balul izmenelor În acastă zi se organizează un bal popular,
iar toţi cei care vin la căminul cultural din centrul satului trebuie neapărat să fie
imbrăcaţi în "cioareci olteneşti". Balul cioarecilor olteneşti a ajuns la cea de-a X-
a ediţie şi a fost preluat din Banat, Iloviţa fiind amplasată în zona de interferenţă
a Banatului cu Mehedinţiul. Organizatorul şi oamenii care au dat naştere acestui
nou obicei din Mehedinţi, îi îndeamnă pe băieţi ca la fiecare sărbătoare mare să
se îmbrace aşa cum o făceau cei bătrâni, pentru a nu se pierde traditia.
Balul la care participă peste 40 de perechi imbrăcate în izmene şi costume
populare este adevărata sărbatoare a localnicilor, care se strâng cu mic, cu mare
în centrul satului, sala Căminului Cultural fiind neîncăpătoare. Cei prezenţi
joacă şi chiuie pe acorduri muzicale olteneşti, dar şi bănăţene până la ivirea
zorilor.
5. BREZNIŢA DE OCOL Naşterea Maicii Domnului ("Sfânta Maria
Mică"), pe 8 septembrie, iar pe 12 septembrie, în Biserica Româno-Catolică se
sărbătoreşte Sfântul Nume al Mariei (aluzie la respectul datorat Maicii Sfinte şi
încrederea în puterea invocării respectuoase a acestui nume, ca semn de
binecuvântare şi tărie în faţa ispitelor). Cuvântul Maria, este în general
considerat ca fiind originar din limba ebraică şi ar proveni din Maryam cu
varianta Miryam, numele surorii mai mari a lui Moise.
6. ORŞOVA Zilele Municipiului Orşova Zilele Orşovei se sărbătoresc, în
fiecare an, în preajma zilei de Sfânta Maria, patroana spirituală a localităţii.
Municipiul, situat la confluenţa Dunării cu râul Cerna, are în prezent
aproximativ 30.000 de locuitori. Localitatea este cunoscută din antichitate ca
fiind cetate dacică, apoi una daco-romană, denumita Colonia Zermensis, şi apoi
ca municipiu, sub numele de Dierna, care a fost un important punct vamal fiscal,
intre Moesia Superior şi Dacia.
Se fac croazieri pe Clisura Dunării şi vor avea loc manifestări culturale şi
concursuri iar invitaţii, atât interpreţi de muzică populară cât şi de muzică
uşoară, sunt nume sonore.Cele trei zile de petrecere se vor încheia cu focuri de
artificii.
Peste zece mii de persoane sânt aşteptate să petreacă pe faleza din centrul
municipiului. "Manifestarea" va debuta cu un festival al tineretului, care va avea
loc în faţa Casei de Cultură. Pe insula Pescăruş se vor desfăşura Zilele Marinei,
de la care nu vor lipsi prinderea porcului, nunta cu bucluc şi alte jocuri
marinăreşti. Va fi şi un spectacol de muzică populară, unde vor fi peste 300 de
participanţi.

Etnografie și folclor
- confecţionarea caselor de lemn
- olărit (Sisesti, Noaptesa)
- dulgherit (Bobaiţa)
- textile şi piese de port (Baia de Aramă)
- vechi centru ceramic, împletituri de răchită, paie şi papură (Simian)
- prelucrarea şindrilei de brad (Titerlesti)
- morăritul şi piuaritul
- de Sf.Focă şi Palie, cu trei zile înainte de Sf.Ilie, nu se mai lucrează ca să nu
lovească trăsnetul,femeile nu coc pâine şi nu se împrumuta cu foc; în aceeaşi şi
este şi Sf.Marina
- ritualul aducerii areţului (berbecului) - puternic cult, simbol al fecundităţii şi
perpetuării speciei
- Sf.Toader (februarie) - nu se lucrează ca să nu se nască mânji strâmbi
- „Joia iepelor” (a doua zi după Paşti) - nu se lucrează pentru a nu se lovi caii de
„tapa” carului
- „Marţea încuiată”, „Marţea trăsnetului”, „Zi a ursului”, „Chemata vântului”,
„San Petru”,„Sânzienele”.*
Evenimente cultural-artistice-sportive
- Zilele Severinului 22-23 aprilie
 IV.3. Monumente
MONUMENTUL COMEMORATIV AL REVOLUŢIEI DE LA 1821 (din
CERNEŢI) (Mehedinţi»Şimian)
Monument comemorativ; A
fost ridicat pe locul unde se afla
casa lui T. Vladimirescu în
Cerneţi cu ocazia sărbătoririi
centenarului revoluţiei. Este opera
sculptorului Francisc Severin şi
este realizat din piatră cu
basoreliefuri din bronz. .

fig. 25
MONUMENTUL-CRIPTĂ AL EROILOR DIN 1916-1918 (din
DROBETA-TURNU SEVERIN)
(Mehedinţi»Drobeta-Turnu
Severin)
Monument memorial - realizat
în 1933, concepţia grupului
statuar datorându-se arhitectului
severinean State Baloşin. Grupul
statuar central turnat în bronz,
reprezintă doi soldaţi (unul
roman şi celălalt român) şi a fost
realizat de sculptorul T. Burcă.
fig. 26
MONUMENTUL ELIBERĂRII, amplasat la intrarea în oraș, cinstește
memoria ostașilor și a patrioților căzuți în august 1944.
SCHITUL TOPOLNIȚA SF. CRUCE
Monument istoric și de arhitectura religioasă, schitul a fost construit în 1646
de Lupu Buliga, căpitan în oastea lui Matei Basarab. A fost construit din temelie
pe locul unuia mai vechi din timpul lui Radu I (1377-1383). Are o valoroasă
frescă murală datând din 1672. În 1826, schitul a fost folosit ca loc de adăpost
pentru pandurii lui Tudor Vladimirescu. Construcția a fost refacută în 1866 și
restaurată în 1929 - 1930, 1991 - 1992. Are o poziție pitorească.
 PODUL LUI TRAIAN:
construit de Apollodor din
Damasc (103 - 105), a fost
distrus în secolul al III-lea. Se
păstrează resturile picioarelor de
pe cele două maluri ale Dunării.

fig. 27

CASTELUL DE APĂ este un

monument emblematic pentru orasul
Drobeta, el fiind construit in perioada de
inflorire a urbei, intre 1910 si 1913 cu
scopul de alimentare cu apa a Drobetei.
Inaugurarea se va face in anul 1915, iar
apa este adusa direct din Dunare.

fig. 28
 CASTRUL ROMAN,
avand o formă
dreptunghiulară
(125x139 m), era
prevăzut pe fiecare
latură cu cate o poartă
cu turnuri de pază. În
centrul incintei se afla
praetorium (sediul
comandantului), unde
și-a avut cartierul
general împaratul
Traian în iarna anilor
105 - 106.
fig. 29-ruinele castrului roman
CETATEA
MEDIEVALĂ A
SEVERINULUI, este
situată in Parcul Drăgălina
din orasul Drobeta Turnu-
Severin, judetul
Mehedinți.
Pe baza unor
documentare, cetatea s-a
construit în secolul al
XIII-lea până în anul
1524, când a fost distrusă
de atacurile turcilor. În
anul 1247, regatul
fig. 30 maghiar a adus în țara
Cavalerii Ioaniți, aceștia lăsându-le lor reședința la Severin, unde vor construi
mai târziu cetatea Severinului. Cavalerii se retrag în anul 1259, astfel a ajuns
cetatea să rămână în bătaia tunurilor turcilor, tătarilor și bulgarilor care doreau
să treacă Dunărea.
Este așezată într-un loc strategic, în tot Evul Mediu fiind cea mai
importantă cetate din zonă. A jucat rolul unei porți ce face legătura între Europa
Apuseană și Europa Răsăriteană, timp de trei secole. Cetatea era înconjurată de
un șanț și existau două incinte, una interioară, iar a doua exterioară, astăzi
aflându-se numai ruine în același loc. Se mai pastrează un singur perete din
turnul care se afla în partea de nord-est, acesta ajungând la o înalțime de
aproximativ trei etaje. O poartă s-a aflat în colțul sud-estic al cetății. Grosimea
zidurilor incintei variază între doi și patru metrii.
 IV.4. Case memoriale
Casa memorială Constantin Rădulescu-Motru
La Butoieşti, sat aflat la jumătatea distanţei între Filiaşi şi Strehaia, s-a
născut psihologul,
filozoful şi omul de
litere Constantin
Rădulescu-Motru,
Preşedinte al
Academiei Române.
Casa memorială este
un conac boieresc
înalt, cu arcade la etaj,
vizibil din valea
Motrului, şi în jurul
căruia se întindea,
înainte de război,
moşia familiei.
Persecutat de regimul
comunist, savantul a
fost nevoit să vândă o
fig. 31 parte din moşie iar
restul a fost
confiscată. Conacul are o placă memorială dar nu se vizitează.
În apropiere, pe dealul de deasupra satului, se află cea mai veche biserică
a comunei, ctitorită în 1821 de preotul Constantin Popescu, fost căpitan de
panduri în oastea lui Tudor Vladimirescu. Constantin Popescu este bunicul
academicianului Rădulescu-Motru. Aşchia nu sare niciodată departe de trunchi,
dacă putem spune aşa.
În faţa pridvorului sunt plantaţi, simbolic, trei tei, probabil mai vechi de
100 de ani. Biserica este deschisă doar în timpul slujbelor şi merită văzută
pentru pictura şi icoanele ce datează din secolul 19, şi astăzi bine conservate.
Este amenajata in casa natala (cu aspect de cula) a familiei Constantin
Radulescu-Motru (1868 - 1957), filosof, psiholog, pedagog, om politic,
dramaturg, director de teatru roman, academician si presedinte al Academiei
Romane intre 1938 - 1941.
Casa contine exponate privind activitatea academicianului Ghe.
Radulescu Motru.
Adresa: Mehedinti, Butoiesti
 IV.5. Muzee
Muzeul Hidrocentralei Porţile de Fier
Sistemul
Hidroenergetic şi de
Navigaţie Porţile de Fier
I, simbol al energeticii
româneşti, rod al
colaborării româno-
iugoslave, a fost
inaugurat la 16 mai
1972. Muzeul
Hidrocentralei Porţile de
Fier I s-a deschis în
1976, prezentând
caracteristicile generale
fig. 32 ale Dunării, datele
hidrologice, mărturii
materiale ale aşezărilor umane din zonă.
Începerea oficială a lucrărilor la Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie
Porţile de Fier I a avut loc la 7 septembrie 1964.
Această construcţie este simetrică şi identică, având două centrale
hidroelectrice despărţite de barajul deversor, cu o lungime de 441 m şi 14 guri
deversoare, înălţimea barajului fiind de 74 m.
Lacul de acumulare format are peste 2 miliarde metri cubi apă şi o lungime
de 120 km.
Trecerea vapoarelor se face prin cele două ecluze construite simetric faţă de
axul barajului.
Sistemul de ecluzare este în două trepte după principiul vaselor comunicante
(diferenţa de nivel a apei este de 30 m).
Înainte de construirea Hidrocentralei de la Porţile de Fier I, Colectivul
complex al Academiei Române a făcut cercetări complexe în zona viitorului lac
de acumulare Porţile de Fier I. O parte din aceste cercetări au fost valorificate în
cadrul expoziţiei. Zona Defileului Porţile de Fier a fost locuită încă din
paleolitic. Cercetările au stabilit că aici s-au dezvoltat două culturi arheologice
noi: Schela Cladovei în epipaleolitic şi Insula Banului în prima epocă a fierului.
Expoziţia ilustrează faptul că aceste comunităţi umane au locuit aceasta zonă
de acum 30.000 de ani până în zilele noastre. Acest lucru este demonstrat de o
bogată ceramică aparţinând diferitelor culturi arheologice. Zona aceasta a fost
disputată de-a lungul secolelor de puterile militare care au acţionat pe acest
segment al Dunării. În epoca romană, această zonă a jucat un rol important.
Întărită cu numeroase fortificaţii, aceasta a constituit baza de pornire a luptei
împotriva statului dac. Pentru a putea controla regiunea, romanii au construit un
 drum pe malul sudic al Dunarii, adesea tăiat în piatră, iar pe fluviu şi-au trimis o
flotă militară.
Armele de foc prezente în expoziţie sugerează lupta dusă de populaţia locală,
ajutată de numeroase fortificaţii împotriva năvălitorilor. Primul aşezământ
monahal din Ţara Românească a fost organizat în jurul Mănăstirii Vodiţa.
Construită de călugărul sârb Nicodim în secolul al XIV-lea, aceasta a constituit
un focar al ortodoxiei, care se opunea penetraţiei catolicismului în zonă.
O parte din zona Porţile de Fier a fost disputată de cele două mari imperii ale
vremii: Imperiul Habsburgic şi Imperiul Otoman. În acest sens, austriecii au
construit în Insula AdaKaleh o fortificaţie de tip Vauban, dar insula a revenit
Imperiului otoman şi aici s-a stabilit o comunitate turcească. După primul război
mondial, statutul acestei populaţii era neclar. În 1923, reprezentanţii comunităţii
turceşti au cerut ca insula să facă parte din statul român.
Până la inundarea insulei de lacul de acumulare Porţile de Fier I, populaţia se
ocupa cu turismul, cele mai căutate produse fiind dulceaţa de trandafiri şi
smochine, rahatul turcesc, ţigaretele.

Muzeul de Artă
Cladirea Muzeului de Artă

Rafinamentul și somptuozitatea
interioarelor sunt valențele care îi
conferă alura unui palat. Decoruri în
stucaturi baroce și Artă 1900,
lambriuri sculptate în lemn de stejar
cu frize aurite, sunt completate, într-o
alăturare echilibrată, de picturi murale,
mozaicuri de oglinzi și vitralii.
Cristalul venețian în glasvanduri și
oglinzi dau un surplus de bogație.
Mobilier baroc, stil Ludovic al XV -
lea si Ludovic al XVI-lea, sobe de
teracota italiana, dau intimitate și
caldură. Luminatoarele cu vitralii de la
etaj aduc un plus de poezie și mister,
astfel încât nimic să nu lipsească unui
spațiu vrăjit pentru întâlnirea spiritelor
înalte ale marilor plasticienii români
prezenți în colecțiile muzeale.
fig. 33
 IV.6. Mănăstiri și biserici
BISERICA DE LEMN Sf. Apostoli
Petru şi Pavel (din BREBINA)
(Mehedinţi»Brebina)
Monument istoric şi de arhitectură
populară religioasă, reprezentativă
pentru bisericile de lemn din Oltenia;
Biserica datează din 1757. Are formă de
navă şi este acoperită cu şiţă. Nu are
turlă. A fost restaurată şi pictată în 1869,
pictura interioară fiind executată în
tempera, cu figuri în ulei.

fig. 34
BISERICA DE LEMN Sf. Voievozi (din GODEANU)
(Mehedinţi»Brebina)
Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă Biserica datează din 1783
- 1786.
BISERICA DE LEMN Sf. Voievozi (din ISVERNA)
(Mehedinţi»Costeşti)
Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă Biserica a fost construită
în 1783 şi refăcută în 1823. Pictura interioară datează din 1892.
BISERICA DOMNEASCĂ Sf. Treime (din CERNEŢI)
(Mehedinţi»Şimian)
Monument istoric şi de arhitectură religioasă, biserica a fost construită în 1663 şi
reconstruită în 1748 - 1752 de Grigore Ghica Voievod. Pictura murală valoroasă
datează din 1827. Se remarcă clopotniţa masivă ce pare un turn de cetate.
BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI Sf. 24 Voievozi (din BAIA DE
ARAMĂ) (Mehedinţi»Baia de Aramă)
Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica a fost zidită în 1699-
1703, fiind realizată în stil brâncovenesc. Are turn - clopotniţă pe pronaos şi
pridvor închis. Păstrează un ansamblu de picturi murale, realizate în 1703, de
zugravii Neagoe şi Partenie de la Tismana.
BISERICA GRECESCU (din DROBETA-TURNU SEVERIN)
(Mehedinţi»Drobeta-Turnu Severin)
Monument istoric şi de arhitectură religioasă Biserica a fost construită în 1803,
pictura fiind realizată de Ghe. Tătărescu.
 MĂNĂSTIREA GURA MOTRULUI (Mehedinţi»Gura Motrului)
Monument istoric şi de arhitectură religioasă Mănăstirea a fost întemeiată în
1512 - 1521 de Harvat, mare logofăt pe vremea lui Neagoe Basarab. Aici a
existat prima şcoală mehedinţeană (sec. XVIII). În incinta mănăstirii există:
Biserica actuală Cuvioasa Parascheva, construită în 1653.
MĂNĂSTIREA VODIŢA (Mehedinţi»Porţile de Fier I / Gura Văii)
Monument istoric şi de
arhitectură religioasă, este una
din cele mai vechi ctitorii
voivodale ale ţării. Ea a fost
ridicată în perioada 1364 -
1370 de călugărul Nicodim.
Distrusă de turci în 1524,
prima biserică a fost părăsită,
fiind refăcută în 1680 prin
grija marelui ban al Craiovei.

fig. 35

MĂNĂSTIREA-CETATE
STREHAIA
(Mehedinţi»Strehaia)
Monument istoric şi de
arhitectură religioasă.
Mănăstirea a fost construită
probabil în jurul anului 1500 şi
reclădită în forma ei de astăzi
de Matei Basarab în anul
1645. În 1690, C.
Brâncoveanu a refăcut biserica
şi i-a adăugat un pridvor.
Biserica, de plan
fig. 36
dreptunghiular, este zidită din
cărămidă.
 V. SERVICII AGROTURISTICE DIN ZONĂ

V.1. Servicii de cazare

Unități de cazare
Hoteluri (Tabel. 3)
Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuri
Orsova 3 22 44
Bala 2 104 208
Dr. Turnu Severin 2 112 217
Dr. Turnu Severin 2 27 47
Dr. Turnu Severin 2 13 33
Dr. Turnu Severin 2 136 305
Orsova 1 34 67
TOTAL - 0 0

Moteluri(Tabel. 4)

Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuri

Dr. Turnu Severin 3 37 47
Dr. Turnu Severin 2 37 73
Simian 1 9 18
TOTAL - 0 0

Vile(Tabel. 5)
Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuri
Dr. Turnu Severin 3 15 34

Cabane(Tabel. 6)
Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuri
Dr. Turnu Severin 1 86 309

Pensiuni urbane(Tabel. 7)
Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuri
Orsova 2 4 8
Baia de Arama 2 4 8
Strehaia 2 10 20
Dr. Turnu Severin 1 5 9
TOTAL - 0 0

Pensiuni rurale(Tabel. 8)
Resedinta Nr. flori Nr. camere Nr. locuri
Dubova 2 3 6
Ponoarele 2 1 2
Dubova 2 1 2
Ponoarele 2 1 2
Ponoarele 2 2 4
Severin 2 5 10
Podeni 2 3 6
Dubova 2 1 2
Ponoarele 2 1 2
Podeni 2 3 6
Podeni 2 2 4
Ponoarele 2 1 2
Ponoarele 2 5 10
Ponoarele 2 2 4
Ieselnita 2 2 4
Dubova 2 1 2
Dubova 1 1 2
Dubova 1 1 2
Dubova 1 2 4
Dubova 1 2 4
Dubova 1 1 2
Dubova 1 2 4
TOTAL - 0 0

Pensiuni agroturistice(Tabel. 9)
Resedinta Nr. flori Nr. camere Nr. locuri
Ieselnita 2 2 2
Ponoarele 2 2 4
Ieselnita 2 2 4
Ieselnita 2 2 4
Hinova 2 4 8
Ieselnita 2 1 1
Ieselnita 2 1 1
Ponoarele 2 1 2
Podeni 2 4 8
Ieselnita 2 2 4
Ponoarele 2 2 4
Ieselnita 2 6 12
Ponoarele 2 2 4
Bala 2 4 8
Ponoarele 2 2 2
Ieselnita 2 2 4
Podeni 2 2 4
Ponoarele 2 2 4
Ponoarele 2 1 2
TOTAL - 0 0

Cabane turistice(Tabel. 10)

Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuri
Simian 1 18 36
Vanju Mare 1 20 40
TOTAL - 0 0

V.2. Servicii de alimentație

Tabel 11 Structuri de alimentație turistică

Resedința Barur Cafenel Clubur Fast Pizzer Pubur Restaurant

i e i - i i e
Foo
d
Drobeta 8 3 12 4 5 9 8
Turnu
Severin
Orșova 3 1 3 2 1 - 1
Vânju Mare 1 1 1 1 - - -
Strehaia 2 1 2 1 1 - 1
Baia de 2 2 1 2 1 - 1
Aramă

V.3. Servicii de agrement

În prezent, stadiul de dezvoltare al turismului este după cum urmează:
Turism Montan:hoteluri, pensiuni, alte obiective
Turism Balnear:(hoteluri, resurse balneare-ape minerale, ape de zăcământ,
lacuri sărate,nămoluri sapropelice, gaze mofetice, terme, etc.): Staţiunea Bala,
Ştrand Schela Cladovei, Drobeta TurnuSeverin-bază de agrement şi tratament;
Turism rural şi agroturistic: (hoteluri, pensiuni, alte obiective) pensiuni în
comuna Ponoare;
 Turism Sportiv:de pescuit şi vânătoare; fondul de vânătoare pentru
mistreţ, căprioare în pădure de deal şi câmpie, pescuitul pe Dunăre;
Turism Cultural: Muzeul Porţile de Fier, Palatul Cultural Theodor
Costescu, Cula lui Tudor Vladimirescu, Muzeul de Artă adăpostit într-o clădire
de mare valoare arhitecturală(baroc), cu o importantă colecţie de picture şi
sculptură, Biblioteca Bibicescu cu o valoroasă colecţie de cărţi rare.
Cula lui Tudor Vladimirescu din Cerneți, județul Mehedinți, care a fost
construită în jurul anului 1800 și a aparținut lui Tudor Vladimirescu. Pe lângă
valoarea istorico-arhitecturală are și o valoare memorială. În perioada 1967-
1977, Cula lui Tudor Vladimirescu a fost transformată în muzeu, aici
funcționând și o expoziție permanentă cu documente și diferite obiecte care
aparținuseră conducătorului Revoluției de la 1821 și al pandurilor. În prezent, cu
toate că este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice, cu Cod LMI: MH-II-m-A-
10287, cula este abandonată și se află în curs de degradare, iar prin învelitoarea
spartă a acoperișului pătrunde apa de ploaie în interiorul clădirii. Autoritățile nu
pot interveni cu fonduri, deoarece urmașii boierului Ion Gărdărescu au
revendicat acest imobil și litigiul încă nu este finalizat în justiție.
Rezervaţii şi monumente ale naturii (arii protejate, zone naturale protejate
de interes naţional, parcurinaturale, chei): Rezervaţia Naturală Porţile de Fier,
Parcul Natural Porţile de Fier, cea mai mare arie protejată din România ce
cuprinde 10 rezervaţii naturale de mare valoare peisagistică, botanică,forestieră,
paleontologica, Revervatia geomorfologică Ponoare.
Trasee turistice
1. Drobeta Turnu-Severin - Porțile de Fier 1 (Gura-Văii) -Mănăstirea Vodiţa -
Orşova - Eşelniţa - Şviniţa -Cazanele Mari - Cazanele Mici.
Itinerar cu acces în Clisura Dunării
Mănăstirea Vodiţa (Drobeta Turnu-Severin), Mănăstirea Sfânta Ana şi Biserica
Catolică (ambele în Orşova), fortificaţia medievală Tricule (Zona Şviniţa),
Cazanele Dunării, Tabula Traiani (vizibilă pe malul iugoslav). Acces pe Dunăre
sau pe şosea. Un punct de atracţie deosebită îl poate constitui Hidrocentrala
Porfile de Fier 1 (acces permis pentru grupuri), unde se află un interesant punct
muzeal.
2. Drobeta Turnu-Severin - Baia de Aramă - Ponoare -Prejna - Cireşu
Acces spre zona de munte a judeţului
Biserica Sfinţii Voievozi (Baia de Aramă), Podul Natural şi Pădurea de liliac
(Ponoare), Biserica construită de Tudor Vladimirescu (Prejna), Peştera
Topolniţa (Cireşu).
3. Drobeta Turnu-Severin - Schitul Topolniţei - Mănastirea Strehaia -
Mănăstirea Gura Motrului.
4. Zone de interes etnografic
Izverna, Ponoarele, Cireşu
5. Zone de interes geologic (pentru depozite fosiliere)
Bahna, Eşelniţa, Şviniţa, Văranic.
6. Speoturism
Valea Topolniţei, Baia deAramă, Valea Pecinişcăi (cu deschidere, prin
formațiunile subterane existente, spre Caraş Severin).
 VI. CALITATEA MEDIULUI

VI.1. Poluarea datorită activităților economice

A. Calitatea aerului
a. Situația emisiilor de gaze cu efect de seră
Dereglarea schimbului radiativ de caldură a Pamântului cu spațiul
interplanetar, determină ceea ce se numește efectul de seră, fenomen ce se
manifestă tot mai accentuat în ultimii ani.
Prezența unor substanțe chimice în atmosfera terestra peste anumite
valori, accentuează acest fenomen, determinând o încălzire evidentă a
troposferei. Principalii compuși chimici care determină efectul de seră la nivelul
troposferei sunt: dioxidul de carbon (CO2); metanul (CH4); oxidul azotos
(N2O); hidrofluorocarburile (H.F.C.); perfluorocarburi (P.F.C.); hexaflorura de
sulf (SF6).
În ultimii trei ani, situația prezenței în atmosfera regiunii a trei dintre
acești compuși era urmatoarea:
Tabel 12. Emisii poluanți atmosferici cu efect de sera 2000-2002:
Cantități de
poluanți emise 2000 2001 2002
(tone/an)
CO2 919,92 918,8 4.250.113,7
NOx 370,16 370,16 18,67
CH4 1014,50 1063,25 189,57
Sursa: Inspectoratul pentru Protecția Mediului
b. Metale grele și poluanți organici persistenți, compuși organici volatili
Atât metalele grele cât și produșii organici persistenți sunt compuși
chimici ce se acumulează la nivelul lanțului trofic producând modificări
somatice și fiziologice, de multe ori ireversibile.
Cantitățile de plumb, cadmiu și mercur emanate în atmosferă în ultimii ani
sunt prezentate mai jos:
Tab 13. Metale grele
Cantitati de
poluanti emise 2000 2001 2002
(kg/an)
Pb 9956 6816 4610
Cd 10,5 10,3 0,3
Sursa: Inspectoratul pentru Protecția Mediului
Nu este semnalată prezența pe teritoriul regiunii a unor cantități
importante de produși organici persistenți în atmosferă.
c. Poluări cu pulberi în suspensie și sedimentabile
Locuitorii municipiului Drobeta Turnu Severin se confruntă cu numeroase
probleme de mediu, cum ar fi:
- traficul intens din municipiu, având în vedere că acesta nu beneficiază de
centură ocolitoare şi tranzitul se realizează pe DN 6 (E 70) care străbate oraşul,
făcând legătura între graniţele din vestul ţării şi capitală, şi chiar cu alte state
precum Bulgaria, Turcia, Serbia;
- zgomotul şi emisiile rezultate din trafic;
- inexistenţa unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor;
- inexistenţa unei staţii de epurare a apelor uzate provenite de la populaţie şi
agenţi economici de pe raza municipiului Drobeta Turnu Severin;
- spaţii verzi insuficiente, etc. Toate aceste probleme afectează negativ sănătatea
populaţiei, dezvoltarea urbană şi dezvoltarea economica a oraşului. De aceea,
este necesar ca aceste probleme sa fie abordate în cadrul politicii locale, într-un
mod integrat, adoptând masuri pe termen mediu si lung.
Valorile cele mai ridicate ale concentrațiilor de particule în suspensie în
județul Mehedinți sunt înregistrate în zonele Gura Văii și Broșteni, datorându-se
atât apropierii de căi rutiere cu trafic auto intens, căt și factorilor de dispersie
specifici acestor zone. Cu toate acestea, valorile se situează mult sub normele
CMA (0,15mg/mc, fața de CMA - 0,5mg/mc). Atât pulberile în suspensie cât și
cele sedimentabile provin în mare măsură de la centrala termica ROMAG
TERMO, care folosește drept combustibil cărbune extras din zonele miniere
aflate în județele Gorj și Mehedinți și în mică măsură ca urmare a traficului
rutier, activității casnice și a celorlalte industrii.
EVOLUŢIA CALITĂŢII AERULUI
În județul Mehedinți, pentru hidrogenul sulfurat, se observă o scadere
valorică a mediilor
respective în ultimii ani ai
perioadei analizate,1995-
2001, scădere datorată
optimizării fluxului
tehnologic de obținere a
apei grele, la ROMAG
PROD. Nu au fost depășite
limitele maxime admisibile la
emisie decât în cazuri rare și
Figură 17 nesistematic. Referitor la
evoluția mediilor anuale pe toate punctele de monitorizare pentru bioxidul
de sulf și bioxidul de azot, au fost înregistrate creșteri semnificative a
valorilor mediilor la sfârșitul perioadei analizate, creștere datorată în
principal intensificării activității agenților economici de pe platforma
industrială Halanga și scăderii regimului pluviometric al anilor 2000 si
2001. Pentru cei doi indicatori nu s-au semnalat depășiri ale concentrațiilor
maxime admisibile corespunzătoare. Pulberile sedimentabile înregistrate ca
și medii anuale pe fiecare punct de monitorizare s-au situat sub limita
concentrației maxim admisibilă de 17gr/mp x luna dar în creștere pe
ultimul interval al perioadei analizate. Se observă zone mai poluate din
acest punct de vedere, reprezentativă fiind aceeași zonă industrială -
platforma Halanga cu principalul poluator ROMAG TERMO. Această
creștere este datorată în principal intensificării activitatii agenșilor
economici de pe platforma industrială Halânga și scăderii regimului
pluviometric al anilor 2000 și 2001.

B. CALITATEA APEI

Poluarea apei reprezintă modificarea în mod direct sau indirect a

compoziţiei normale a acesteia, ca urmare a activităţii omului, în aşa măsură
încât, impietează asupra tuturor folosinţelor la care apa putea servi în stare
naturală. Sub o altă formulare prin poluarea apelor se înţelege, conform
concluziilor Conferinţei de la Geneva (1961), “modificarea compoziţiei sau
stării apelor unei surse, survenită ca urmare a activităţii omului, astfel încât
apele devin mai puţin adecvate tuturor, sau numai unora dintre utilizările pe care
le pot căpăta în stare naturală”. Poluantul poate fi reprezentat de o substanţă, un
microrganism sau un transfer de energie care produce poluare.
Poluarea după natura sursei poate fi: naturală (trecerea apei prin roci solubile) şi
antropică (ape uzate, nămoluri, reziduuri de la navigaţie); monitorizată
(controlată) şi nemonitorizată (necontrolată); normală (cote admisibile) şi
accidentală. În cadrul unui ecosistem urban, cantitatea de apă ce intră sub
incidenţa poluării urmează un traseu pe care apa îl parcurge de la locul de
prelevare (apă de suprafaţă, apă subterană), până la locul de întrebuinţare.

După utilizare, restituire apelor uzate (epurate în proporţie redusă) nu

respectă structura intrărilor din acest circuit. Sursele de poluare a resurselor de
apă sunt reprezentate de:
 obiectivele industriale (industria energetică, industria energiei electrice şi
termice, industria chimică, industria alimentară, industria textilă);
 poluarea agricolă (pesticide, îngrăşăminte, reziduuri zootehnice);
 apele menajere încărcate cu produse chimice organice, detergenţi etc.
 Tabel 14. Potentiale surse majore de poluare in municipiul Drobeta Turnu
Severin:
Surse de poluare Domeniu Emisar Volum ape Poluanţi
Nr. de uzate specifici
Crt. activitate evacuate
(mil. mc)
S.C. SEVERNAV Construcţii Dunăre 0,278 Ape
S.A. DR. TR. şi reparaţii 0,0167 menajere,
1. SEVERIN nave Cupru,
SECTORUL Zinc,
Crom.
S.C. CELROM S.A. Fabricarea Dunăre CO , Cr,
DR.TR.SEVERIN hârtiei, CBO5,
ambalajelo 2,807 Sulfuri,
2. r de hârtie 2,864 Sulfiţi.
si a
cartonului
ondulat
R.A.A.N. Fabricarea Râul 14,232 H2S,
SUCURSALA altor Topolnița 15,928 Sulfuri.
3. ROMAG – PROD produse
chimice
anorganice
de baza
R.A.A.N. Producerea
SUCURSALA si Pârâul
4. ROMAG – TERMO distribuţia Trestelnic 0,749 Suspensii,
energiei 0,77633 Sulfuri.
termice si a
apei calde
S.C. SEVERNAV Construcţii 0,024 Ape
S.A. şi reparaţii Dunăre 0,00213 menajere,
5. DR.TR.SEVERIN nave Cupru,
SECTORUL II Zinc,
Crom.
 Poluarea produsă în urma acestor activităţi antropice, poate fi grupată în
poluare biologică, poluare fizică şi poluare chimică, cea chimică având ponderea
cea mai mare şi reprezintă pătrunderea în apă a unor substanţe chimice diverse,
de la cele organice uşor degradabile până la cele toxice cu persistenţă
îndelungată. Poluarea chimică se poate produce în mod accidental sau de cele
mai multe ori datorită îndepărtării necontrolate a diverselor deşeuri sau reziduri
lichide sau solide.
În ceea ce privește tendința de evoluție a calității apelor din judet, cu
excepția unor depășiri sporadice la unii indicatori, se constată o ușoară
îmbunătățire, apele de suprafață încadrându-se în aceleași categorii de calitate ca
și în anii precedenți.

Starea fluviului
Dunărea
Pentru fluviul
Dunărea I.P.M. efectuează
analize pe trei secțiuni:
amonte Drobeta Turnu
Severin, Port, aval Drobeta
Turnu Severin. Comparând
valorile obținute cu cele din
anii anteriori se poate
observa o îmbunătățire a
calității acesteia. Starea
fluviului Dunărea precum și
Figură38- Dunărea între Drobeta și Orșova cea a râurilor interioare nu
s-a modificat față de anii
anteriori. Se observă o stabilitate în timp a valorilor indicatorilor determinați,
variațiile mici de concentrație datorându-se fenomenelor meteorologice
( temperatură, precipitații, etc.).
Starea apelor subterane
Se observ o usoara tendinta de imbunatatire a calitatii apelor subterane fata de
anii anteriori.
Fluviul Dunărea
Sursele de poluare pentru apa fluviului Dunărea sunt: apele uzate
orașenesti, apele uzate industriale, apele uzate rezultate în urma irigării
terenurilor agricole, apele uzate provenite de la navele maritime și fluviale.
Fluviul Dunărea asigură alimentarea cu apă potabilă și industrială a
municipiului Drobeta Turnu Severin, de aceea calitatea apei impune o stare de
salubritate bună, care să corespundă cu normativele în vigoare. Urmărind
evoluția indicatorilor determinați pentru fluviul Dunărea, se observă valori
similare atât în anul 2000 cât și în anul 2001 fapt ce ilustrează stabilitatea
ecosistemului fluvial în sectorul analizat.
După cum se observă și mai jos, în semestrul I al anului 2001, valorile
măsurate sunt mai mici fața de aceeași perioadă a anului 2000, în timp ce in
semestrul II –2001 valorile au crescut față de 2000:

Tabel 15. Fluviul Dunarea - Indicatori de poluare în zona Drobeta Turnu

Severin

Sectiunea / Indicatorul analizat

perioada

Ian-martie Amoniu Azotiti Rez.fix CCOMn Oxig. Diz.

2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001

DUNĂRE - am. 0.25 0.11 0.14 0.04 388 369 4 3.8 9.8 8.57
TR. SEVERIN 3

DUNĂRE - Port 0.24 0.146 0.2 0.05 382 390 4.42 4.08 8.76 8.71

DUNĂRE - aval 0.57 0.21 0.21 0.07 382 435 4.8 4.66 9.96 8.42
TR. SEVERIN

Aprilie-iunie 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001

DUNĂRE - am. 0.32 0.26 0.11 0.08 278 312 4.37 3.4 7.18 9.7
TR. SEVERIN

DUNĂRE - Port 1.51 0.62 0.17 0.12 269 334 3.45 3.8 7.9 9.3
5

DUNĂRE - aval 1.2 0.58 0.17 0.16 293 372 3.3 4.3 7.3 8.9
TR. SEVERIN

Iulie-sept. 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001

DUNĂRE - am. 0.13 0.214 0.06 0.08 265 303 3.41 4.72 8.57
TR. SEVERIN 6

DUNĂRE - Port 0.26 0.38 0.09 0.10 266 311 3.32 5.3 8
7 3
 DUNĂRE - aval 0.21 0.35 0.05 0.17 258 336 3.83 6.6 8.15
TR. SEVERIN 3 5 3

oct.-dec. 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001

DUNĂRE - am. 0.11 0.066 0.01 0.1 339 283 3.43 4.18 9.5 8.61
TR. SEVERIN 6 4

DUNĂRE - Port 0.12 0.112 0.01 0.1 329 303 3.5 5.9 9.9 8.1
2

DUNĂRE - aval 0.17 0.197 0.07 0.11 368 315 3.33 5.06 9.92 9.3
TR. SEVERIN 6
IPM Mehedinti: Starea fluviului Dunarea in zona Dr. Tr. Severin 2000 -2001
În secțiunile Calafat și Bechet apa Dunării este de categoria I de calitate la
toate grupele de indicatori.
C. CALITATEA SOLULUI
Poluarea solului constă în acele acţiuni antropice care, de regulă conduc la
dereglarea funcţionalităţii normale a acestuia ca suport şi mediu de viaţă în
cadrul diferitelor ecosisteme.
Solul mediului urban (în zonele industriale în special) este contaminat cu
cupru, plumb, zinc, bor, toate elemente toxice. În afara ariilor industriale în
parcurile urbane, sursa acestor elemente o constituie cenuşa, compostul urban şi
nămolurile din canalele oraşului, gazele de la autovehicule, impurităţile de la
încălzirea locuinţelor, diverse activităţi industriale din perimetrul oraşului.
Sistemul sol este mai complex, iar poluarea sa constă nu numai în pătrunderea
poluantului în masa solului, ci şi în provocarea de dezechilibre, fiindu-i afectate
funcţiile fizice, fizico-chimice, climatice, biologice, biochimice, în final îi este
afectată fertilitatea (capacitatea productivă).
Din punct de vedere chimic, solul poate fi poluat direct, prin deversări de
deşeuri pe terenuri urbane sau rurale sau din îngrăşămintele şi pesticidele
aruncate pe terenurile agricole, şi indirect, prin transportul agenţilor poluanţi de
către vânt dintr-o zonă către altă zonă şi depunerea agenţilor poluanţi ejectaţi
iniţial în atmosferă, sau apa din precipitaţii contaminată cu agenţi poluanţi,
preluaţi din atmosferă şi infiltrarea în sol a apelor contaminate.
Ca urmare a activităţilor din sectorul industrial (minier, energetic, chimic,
etc.), parametrii statistici ai conţinutului de metale grele (Cu, Pb, Zn şi Cd),
evidenţiaţi de analizele efectuate în câteva puncte cu posibil potenţial de poluare
a solului, în municipiul Drobeta Turnu Severin, sunt următorii:
Tabel 16. Poluarea solului cu metale grele în urma activităţii din sectorul
industrial
Parametrul Pb Cu Zn Cd
Statistic
0-10 10-20 0-10 10-20 0-10 10-20 0-10 10-20
cm cm cm cm cm cm cm cm
SC CELROM SA 4,17 0,013 1,97
(depozit deşeuri 1,42
maculatură)
SC CELROM SA 1,25 19,17 0,012 1,33
(depozit cenuşă)
SPITALUL CAI 13.33
FERATE(livada)
SPITALUL CAI 40,3
FERATE(cremat
oriu)
Val.normale(mg/ Pb.-20 mg/kg Cu-20 mg/kg Zn-100mg/kg Cd-1 mg/kg
kg SU) conf. SU SU SU SU
Ord.nr.756/1997
Prag de alertă 50 250 100 250 300 700 3 5
(mg/kgSU-
Folosință Fol. Fol. Fol. Fol. Fol. Fol Fol.
subst.uscată) sensibilă puțin sensibilă puțin sensibilă puțin sensibi puțin
sensibilă sensibilă sensibilă lă sensibilă

Solul regiunii este considerat a fi de înalta calitate din punct de vedere

agricol. Exploatarea intensivă creează presiuni asupra solului pe teritoriul
regiunii, după cum urmează:
1. Îngrășămintele chimice:
Tabel 17. Situația fertilizatorilor chimici la nivelul județului Mehedinti în
anul 2000:
Unitate Total Din care categoria(t): Suprafețe
teritoriala fertilizatori azotice fosfatice potasice pe care s-
utilizati (t) au utilizat
fertilizatori
Mehedinți 4519 4081 438 0 76896

Sursa: INS, 2001

2. Produse fitosanitare
 Tabel 18.Cantitatea de produse fitosanitare utilizată în anul 2002, în
județul Mehedinți:
Tip produs Suprafața tratată(ha) Cantitate(kg/an)

Erbicide 18400 23908

Fungicide 19648 127997

Insecticide 12172 24541

VII. CONCLUZII

Judeţul Mehedinţi se bucură de o poziţionare geografică care-i conferă un

puternic potenţial turistic. Deşi circulaţia turistică a înregistrat o creştere în
ultimii doi ani, această este nesemnificativă,raportată la valoarea turistică
existentă. Judeţul duce lipsă de o valorificare şi promovare corespunzătoare.
Puţini sunt cei care cunosc Mehedinţiul ca fiind mai mult de cât Porţile de Fier
sau peştera Topolniţa.
În continuare, sunt câteva propuneri pentru dezvoltarea turismului în
zonă:
Turism Montan: (spre exemplu, dezvoltarea unor domenii schiabile,
posibilităţi de practicare a altor sporturi montane, peisaje naturale deosebite):
Peisaje montane deosebite în M-ţii Mehedinţi, accesibile pe şoseaua
modernizată Baia de Aramă-Băile Herculane şi în M-ţii Almajului, Muntele
Domogled.
Turism Balnear: Extinderea staţiunii Bala (ape meteotermale şi minerale,
nămol sapropelic cu valoare terapeutică apreciabilă în tratarea maladiilor
reumatice), extinderea ştrandului şi a bazei de agrement Schela Cladovei.
Turism Sportiv:Cu potenţial de dezvoltare şi în apele de munte.
 Turism rural şi agroturistic: Cu potenţial de dezvoltare în comuna Șvinita,
Elelnita, Dubova, CireȘu pentru turism rural şi agroturism; Hinova, Ostrova
Corbului, Ostrovu Mare
Turism religios şi pelerinaj(ecumenic şi monahal): Schitul Topolniţei
reconstruit în 1646, Mănăstirea Sfânta Ana din Orşova, Biserica Catolică din
Orşova, Schitul Vodiţa etc. pot fi incluse în traseeleturistice de interes general.
Turism Educaţional: (tabere pentru şcolari, elevi de liceu, studenţi, de
instruire, pentu pictură,sculptură, arte literare, ştiinţe, activităţi sportive şi de
orientare, cercetaşi, artizanat,etnografie,etc.)Înfiinţarea unor noi tabere pentru
copii, precum fosta tabără de la Mraconia şi cea de la Drobeta TurnuSeverin; cu
potenţial de dezvoltare este şi staţiunea de cercetări a Facultăţii de Geografie
aUniversităţii Bucureşti, cu posibilităţi de instruire a studenţilor români şi
străini, simpozioane naţionale şi internaţionale, tabere pentru studenţi.
Turism de Afaceri (hoteluri, transport, catering, serie complexă de
servicii specifice organizării profesioniste de conferinţe, programe
motivaţionale, întruniri): Hotel Continental Parc Drobeta Turnu Severin, Hotel
Traian Drobeta Turnu Severin, Motel Gura Văii, Pensiuni:Europa, Tropical, Ass
Turist,Big Mic.
Câteva metode de promovare pot fi următoarele:
 realizarea şi comercializarea de CD/DVD, casete video şi audio din care
să reiasă specificul tradiţional al ofertei turistice. Acestea pot fi oferite
turiştilor care îşi petrec sejurul în zonă, precum şi agenţiilor de turism din
judeţ şi din ţara, fapt ce va conduce la creşterea interesului pentru această
zonă;
 îmbunătăţirea site-urilor deja existente ale Judeţului Mehedinţi, realizarea
şi prezentarea uneiimagini cât mai atractive, promovare prin poze, slide-
uri, astfel încât să atragă atenţia şi săstârnească interesul;
 realizarea de pliante, broşuri, cataloage, şi prezentarea acestora la târgurile
de profil din ţara şistrăinătate.
 VIII. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Butură V.(1978),Etnografia poporului român,Editura Dacia.

2. Cândea M, Erdeli G., Simion T.(2000), România, potenţial turistic şi
turism, Edit. Universităţii din București
3. Cândea Melinda, Izbasoiu C., 1999, „Geografia agriculturii”, EUB
4. Cândea M., Erdeli G., Simion Tarnara, 2003, “Potentialul turistic al
Romaniei si amenajarea turistica a spatiului”, Edit. Universitara
5. Cucu V., 2001, „Geografia orasului”, Edit. Fundatiei Cultura Dimitrie
Bolintineanu, Bucuresti
6. Geografia României, Volumul IV – „Regiunile pericarpatice : Dealurile si
Câmpia Banatului si Crisanei, Podisul Mehedinti, Subcarpatii, Piemontul
Getic, Podisul Moldovei”, Ed. Acad, 1992
7. Glăvan V. (2006) – Potentialul turistic si valorificarea sa, Editura
Fundatiei România de Mâine, Bucuresti.
8. Glăvan V. (2005) – Geografia Turismului. Editura Fundatiei România de
Mâine
9. Ielenicz M., 1999, „Dealurile si podisurile României”, Ed. Fundatiei
României de mâine
10.Mihai lelenicz (2007), Clima. Ape, Soluri, Editura Universitara, Bucureşti
11.Posea Gr., Ielenicz M., Popescu N., 1969, “Potentialul turistic al judetelor
din Romania”, Lucr. Simpozionului de Geogr. Turismului
12.Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M., 1974, „Relieful României”, Ed.
Stiintifica
13.Vintilă Mihăilescu, „Dealurile si Câmpiile României”, Editura Ştiinţifică,
Bucureşti, 1966
14. 1982, “Enciclopedia geografica a Romaniei”, Edit. Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti
15.*** (2007), P.U.G., Planul Urbanistic General, municipiul Drobeta Turnu
Severin; *** (2001-2007),
16.“Raport asupra calităţii aerului, apei solurilor în judeţul Mehedinţi”,
APM-Mehedinţi; *** Agenţia Naţională de Meteorologie
17.http://www.mehedinti.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=982
18.http://www.comune.ro/?/judet/ijud28/
19.http://www.pnportiledefier.ro/comunitati3.html