Starea Mediului 2003

Raport privind starea mediului pe anul 2003 judetul Timis
CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL I DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMIC Judeul Timi se situeaz n partea de vest a Romniei, la nord, se marginete cu judeul Arad, la est, cu judeul Hunedoara, la sud, cu judeul Cara-Severin. Coordonatele geografice sunt : la vest, longitudine estic 200 21` (Beba Veche), la rsrit, longitudine estic-22015` (Poieni), la sud, latitudine nordic 45015` (Launa), iar la miaznoapte, latitudine nordic - 46010` (Cenad). Clima Judeul Timi, e dominat de un climat continental moderat, cu influene mediteraneene i oceanice. Vnturile care bat n jude, sunt Vntul de Vest (bate de la nord vest-vara) i iarna (de la sud-vest) Austrul. Datele privind mediile lunare i anuale ale temepraturii aerului, sunt redate n tabelul 1.1. ; temperaturile medii anotimpuale la principalele statii meteorologice din judeul Timi, sunt redate n tabelul 1.2. ; data medie i extrem a primului i a ultimului nghe, sunt redate n tabelul 1.3. ; frecvena iernilor cu diferite grade de asprime n funcie de T<00C, sunt redate n tabelul 1.4., iar tabelul 1.5., prezint frecvena (%) medie anual a vnturilor pe direcii. Relieful este caracterizat printr-o varietate de forme morfologice : muni, dealuri, depresiuni de contact i cmpii, succesionate altitudinal, de la est la vest. Munii Poiana Rusca sunt cea mai veche i nalt form de relief de pe teritoriul judeului, fiind situai n extremitatea estic, cu nlimi de aproximativ 1300 m (Vrful Pade 1374 m, Vrful Rusca 1355 m). La altitudini situate ntre 600-800 m, sunt prezente suprafee plane (platourile Luncani, Poieni), lipsite de pdure. La acelai nivel, se gsesc cteva mguri cristaline izolate : Druja (Vrful Druja 958 m), masivul Braianu (Vrful Braianu Mare 873 m), Masivul Plea Jdioarei (623m). In regiunea periferic a munilor se alf Vrful Mgura Surduc 496 m) strbtut transversal de Valea Gladna. Intre zona montan cristalin i cea a dealurilor piemontane sunt prezente depresiunile: Zolt, Gladna Romn, Gladna Montan, Frdea-Huzeti. Zona dealurilor piemontane, reprezint o alt treapt a reliefului judeului, alctuit din dealuri cu altitudini ntre 200-400 m : dealurile Frgulii (Bulzii)-situate in N-V Poiana Rusci, depaesc uneori 400 m altitudine (Vrful Frgulii); dealurile Lpugiului-situate ntre Valea Icuii i Valea Hompsdiei; dealurile Fgetului-ntre Valea Begi i Valea Gladnei, cu nlimi ntre 20-300 m; dealurile Lugojului-situate la marginea vestic a munilor Poiana Rusci, desprii fiind de acetia prin Valea Huzeti ; 1
dealurile Lipovei-situate ntre Vile Mureului (la N), Begi (la S), Beregsului (la V) ; dealurile Silagiului-limitate de Vile Timiului i Pogniului, cu nlimi situate itre 200-300 m ; dealurile Sacoului-continu spre dealurile Silagiului (spre S-E), n dreapta Vii Pogniului. Se remarc unele mguri ce domin regiunea, Mgura Poieni 434 m, Bleaua 356 m. Zona cmpiei reprezint cea mai joas treapt a reliefului judeului. Ocup partea central i vestic a judeului Timi, ptrunznd n zona dealurilor piemontane (unde formeaz golfurile de cmpie ale Fgetului i Lugojului. Treapta mai inalt (120-170 m) constituit la baz din nisipuri i argile, peste care se suprapun pietriuri i luturi. Urmeaz o nou treapt constituit din cmpii joase (80-115 m) cu lunci largi i albii puternic meandrate. Se disting : Cmpia Vinga ; Cmpia Gtaia ; Cmpia Aranci (Mure-Aranca) ce cuprinde lunca Mureului i Lunca Aranci, separate de un interfluviu neinundabil, nu prea inalt. Cmpia Timiului cu altitudini 80-90 m. Hidrografia : rurile care strbat teritoriul judeului, fac parte din grupa rurilor de sud-vest (cu exceptia Mureului i Begheiului). Rul Mure : strbate partea nordic a judeului, pe o lungime de 42 km. La sud de Mure, curge Aranca, pe o lungime de 104 km (65 km pe cuprinsul judeului Timi). Bega-Veche, are o lungime de 88 km, izvorste din Dealurile Lipovei, de la 250 m altitudine, este o continuare a Beregsului. Printre aflueni enumerm : Bacin, Surduc, Niarad, Apa Mare. Bega, ii are izvoarele n Munii Poiana Rusci (1150 m altitudine) ; dintre afluenii pe care-i primete pe cei 159 km, pe care ii parcurge, pe teritoriul Romniei, enumerm: Gladna, Cladova, Mini, Cherteamo, Vdana, Saa, Niergis, Behela. Exist dou canale de legtura cu rul Timi : ntre Cotei i Chiztu (de alimentare) i ntre Topolovu Mare i Hitia (de desecare), precum i canalul navigabil Bega, ntre Timioara i confluena cu Tisa. Timiul : dreneaz judeul Timi pe o lungime de 141,6 km i are ca aflueni : Pogni, Lunca Birda, Ndrag, Spaia. Brzava i Moravia sunt cele mai sudice ruri. Cmpia Timiului are cateva tipuri de lacuri variate ca genez : lacurile relicte (cele de la Satchinez i Becicherecu Mic) sunt resturi din mlatinile care au acoperit o mare parte din cmpie ;
lacurile fluviale (cele de la Macedonia, Ionel, Nichidorf, Cebza, Obad) formate n braele prsite i parial colmatate ale rurilor Brzava, Bega, Timi ; lacurile de tasare (cele de la Valcani, Deta, Izvin, Voiteg) alimentate din apa freatic, din ploi.
Lacurile artificiale, sunt rezultatul unei aciuni directe sau indirecte, n scopuri economice. Lacurile antropice, sunt lacurile ce s-au format n excavaiile executate pentru extragerea argilei, cum ar fi cele de la Crpini, Snnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timioara. Lacurile antropice, pot fi : acumulrile n urma construirii de baraje : Surduc, Giarmata, Satchinez, Mnstur, etc. eleteele piscicole : Dinia, Urseni, Ndrag, Bazou Vechi, Parto. Vegetaia, flora, fauna Munii Poiana Rusci, sunt acoperii de fgete i pduri de amestec : Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba, Pinus nigra, Pinus strobus, Pseudotsuga menziensi. In localitile Gladna i Luncani, se afl plantaia de castani (Castanea sativa). Mamiferele intlnite n aceste pduri montane sunt : jderul de pdure, cerbul, mistreul, cprioara. Printre reprezentanii avifaunei enumerm : pentru pdurile de fag : ciocnitoarea neagr, sitarul, pitulicea verde, mugurarul, inaritia verde ; pentru rinoase : cocoul de munte, piigoiul de brdet, forfecua, corbul, alunarul. In apele curgatoare se intlnesc specii de peti aparinnd zonei ecologice pstrvului. Fagul, crete n amestec cu gorunul, sau carpenul, la altitudini mai mici de 600 m. In nord-estul judeului Timi, predomin pdurile de gorun ; printre mamiferele ce triesc aici amintim : vulpea, lupul, iepurele, mistreul, cprioara ; avifauna e reprezentat de : potrnichea, ciocrlia de pdure, sturzul cnttor, sturzul de vsc, etc. In apele curgtoare, din pdurile din zonele deluroase, triesc specii aparinnd zonei ecologice a lipanului i mrenei. Intre Buzia i Brestov, sunt tipice pdurile cereto-grnielor-subxerofile (Quecus frainetto-grnia, Quercus cerris-cerul, gorunul). Cerul i grnia. au fost nlocuite de pajiti xerofile stepizate (predomin firua, brboasa, piuul, zzania). Pdurile caracteristice silvo-stepei bnene, cuprind Prunus fructicosa-viinel, Quercus pubescens-stejarul pufos, Acer tartaricum-ararul ttresc, cer, grnia. Fauna cuprinde : chicanul de cmp, oarecele pitic, popndu, hrciog, iepure, dihor, nevstuic, vulpea. Avifauna pentru zona colinar de cer i grni, cuprinde: ciocnitoarea pestri, ciocnitoarea verde, piigoiul mare, grangurul, icleanul ; iar 3 a
pentru zona de silvo-step : ciocrlia de cmp, ciocrlia mare, presura de grdin, pasrea ogorului. Speciile de psri intlnite, sunt fazanul i potrnichea. In apele curgtoare din zona colinar i de cmpie, triesc specii apainnd zonei ecologice a scobarului. In luncile rurilor, s-au pstrat stejretele de lunc; se remarc stufriul i trestiiul de la Satchinez. Avifauna cuprinde : pescrelul albastru, codobatura alb, lstunul de mal, codobatura vnt. In zvoaie, sunt prezente : privighetoarea, mierla, acvila de cmp, oprlia neagr. La Satchinez, se intlnesc urmtoarele specii : buhaiul de balt, raa mare, barza neagr, strcul rou, egreta mic, fluierarul de mlatin, strcul pitic, strcul de noapte, strcul galben, grlia mare, cocorul, raa roie, btuul. Solurile Tipurile de sol specifice judeului Timi, n funcie de unitatea de relief sunt : la es, cmpie joas, cmpie nalt, se intlnesc cernoziomuri, cernoziomuri levigate, soluri aluviale, lcoviti, soluri srturate, smolnie, etc. coline, dealuri : soluri brune argiloase, brune podzolice i podzoluri argiloiluviale ; muni : soluri brune acide, podzoluri, soluri schelete. La cmpie, cernoziomurile, sunt de mai multe subtipuri, predominnd cernoziomurile freatic umede. Cmpia nalt e dominat de cernoziomurile levigate. In partea de sud a judeului Timi, se intlnesc cernoziomurile levigate freatic umede i gleizate. In zona colinar, sunt prezente solurile brun rocate de pdure. In zona colinar i a dealurilor joase, se intlnete solul brun argilic. In zona piemontan din estul judeului, o mare rspndire o au solurile brune i solurile podzolice argiloiluviale. In cmpia joas, zone din luncile rurilor, se gsesc lcoviti i soluri gleizate, iar sub form de fii, sau pe suprafee mai extinse, se intlnesc solurile srturate i srturile. In luncile i terasele apelor curgtoare, sunt rspndite solurile aluviale i aluviunile. Tot in cmpie, dar pe suprafee mai mici, sunt prezente soluri nisipoase, soluri coluviale, molnie. In zona piemontan, se intlnesc soluri erodate.
Mediile lunare i anuale ale temperaturii aerului (1896-1975) (dup Clima Romniei, 1966, V. Ghibedea, 1972, 1973) Staia Timioara Snnicolau Mare Jimbolia Lugoj Altitudine (m) 91 90 82 124 I -1,9 -1,7 -1,5 -1,4 II 0,3 0,4 0,2 0,9 III 5,5 5,6 5,9 5,7 IV 11,0 11,1 11,9 11,0 V 16,1 16,3 16,0 16,0 VI 19,6 19,7 19,4 19,3 VII 21,6 21,7 21,4 21,2 VIII 20,7 20,9 20,7 20,4 IX X Tabelul 1.1. XI XII Anual 5,5 5,6 5,5 5,7 0,7 0,9 1,4 1,1 10,6 10,8 10,7 10,6
16,8 11,3 17,0 11,0 16,7 11,2 16,8 11,3
Temperaturi medii anotimpuale (1896-1955) la principalele staii meteorologice din judeul Timi (dup V. Ghibedea, 1972, 1973) Tabelul 1.2. Staia Timioara Snnicolau Mare Jimbolia Lugoj Altitudine (m) Iarna 91 90 82 124 0,2 0,2 0,0 0,1 Anotimpurile ( C) Primavara Vara 11,2 11,0 11,2 11,1 20,7 20,8 20,5 20,6
0
Toamna 11,3 11,5 11,1 11,6
Data medie i extrem a primului i a ultimului inghe (dup O. Berbecel-1979) Staia Data medie Primul Ultimul inghe inghe 29 X 29 X 21 X 11 IV 13 IV 16 IV Durata medie a intervalului fr inghe 202 zile 201 zile 188 zile Tabelul 1.3. Date extreme Primul inghe 1X 28 IX 19 IX 19 V 13 V 13 V
Timioara Snnicolau Mare Lugoj
Frecvena iernilor cu diferite grade de asprime n funcie de T<00C (XI-III-dup O. Berbecel-1979) Staia Timioara Snnicolau Mare Lugoj Intervalul de observaie 1942-1978 1931-1978 1955-1978 Ierni T<00C Blnde Moderate <2000C 200-4000C 68 23 63 26 73 18 Tabelul 1.4. (%) Aspre 400-500 0C 9 11 9
Frecvena % medie anual a vnturilor pe direcii (dup Gh. Iano, I. Puc, M. Goian, 1997) Staia Timioara Snnicolau Mare Lugoj N 16,9 6,3 4,7 NE 8,7 12,0 4,2 E 15,0 2,0 2,9 SE 7,4 18,4 15,9 S 8,4 9,4 2,9 SV 8,6 10,6 4,7 V 7,0 6,8 6,3 Tabelul 1.5. NV Calm 9,1 20,9 15,0 19,5 7,8 51,6
1.1 Resursele naturale ale judetului Timi 1.1.1. Resurse naturale neregenerabile Resursele naturale din subsol sunt reprezentate de petrol i gaze naturale, crbuni, roci utile, substane nemetalifere (Luncani, Tometi). Zcmintele de nisipuri cuaroase din zona Fgetului reprezint o alt resurs important. Argilele comune, utilizate ca materie prim, pentru fabricarea produselor ceramice, sunt larg rspndite in zona de cmpie. Acestea, sunt exploatate la Jimbolia, Crpini, Biled, Timioara, anovia-Lucare, Lugoj. In zonele montan i piemontan, sunt roci utile : bazalt (anovia-Lucare), granodiorit (Jdioara), andezit (Drinova, Coteiul de Sus), calcare i calcare dolomitice (Tometi, Luncani, Baloeti, Jdioara, Ndrag), zcmnt de marmur (Valea Topla, la Luncani). Importante acumulari de pietriuri i nisipuri, sunt prezente in albiile rurilor Timi, Bega, Mure (partial). Hidrocarburi lichide i gazoase, se afl la andra, Calacea, Dudetii Vechi. 1.1.2. Resurse naturale regenerabile apele termoninerale sunt exploatate pentru cura balnear i agrement in staiunea Calacea, Timioara, Snnicolau Mare, Teremia Mare. apele minerale carbogazoase, sunt prezente la Buzia, Sacu Mare, Pichia, Fibi. rurile care strbat judeul Timi : Bega Veche, Bega, Timiul, Brzava, Moravia, parial Mure, Aranca. lacurile relicte, fluviale, de tasare. lacuri cu ap cald (peste 20 0C) i mineral, primul la Romneti iar al doilea la vulcanul noroios Forocici resursele forestiere (suprafaa total de pdure de pe teritoriul judeului Timi este de 94.425 ha) sunt deosebit de importante, pentru dezvoltarea, meninerea resurselor de flor i faun din jude. 1.2. Elemente privind starea economic actual a judeului Timi Agricultura In judeul Timi, suprafaa agricol ocup 702.938 ha, din care, arabil, reprezint 530.215 ha, punile ocup o suprafa de 129.231 ha, fneele se intind pe o suprafa de 29.313 ha, viile i pepinierele viticole 4.313 ha, livezile i pepinierele pomicole 9.326 ha. Un procent de 98.7% din terenurile agricole, aparin sectorului privat, iar sectorului de stat, ii revine doar 1.3%. Pdurile din judeul Timi ocup o suprafaa de 109.126 ha. 7
Industria Industria reprezint aproape 50% din economia judeului, mai exact un procent de 48.4%. Principalele ramuri ale industriei din jude sunt : industria chimic i a fibrelor sintetice i artificiale, industria constructoare de maini, industria uoar, industria electronic i electrotehnic, industria alimentar i a buturilor, industria pielriei i inclmintei, industria de prelucrare a lemnului, industria celulozei i hrtiei, construciile. Industria chimic este reprezentat de urmtoarele uniti : SC Spumotim, SC Azur SA, SC Detergeni SA, SC Continental Automotive Ag (anvelope). Industria construciilor de maini : n Timioara i judeul Timi reprezentative sunt urmtoarele firme : Lisa Draexelmaier (cablaje electrice), Eybl Textile Deta (scaune), Delphi Packard ( cablaje), Nefer Prod Impex (piese i accesorii), Siemens Automotive (cablaje). Industria uoar : se remarc industria textil, reprezentat de firme ca : Triumph (lenjerie de dam), Harrolds, Jaeger, Van Dries, Van Noten, Eugen Klein (confecii, la Modatim) ; plriile produse la Timioara, se poart n Austria, Germania i Elveia. Industria electronic i electrotehnic : la Timioara se produc subansamble, ansamble electrice i electronice, panouri electrice, sisteme de alarm ; se asambleaz aparate TV i telefoane mobile, se produc antene de emisie-recepie terestre, aparate electrice de msur i control, corpuri de iluminat, rezistene electrice, att pentru piaa intern ct i extern. Dintre firmele reprezentative enumerm :Alcatel, Zoppas, Solectron, Abb Rometrics, Siemens, Elba, Kathrein, Cores. Industria alimentar : exist fabrici de pine, produse de panificaie (Bega Pam), fabrici de produse lactate (Friesland Romnia), abatoare de prelucrare a crnii, fabrica de dulciuri (Kandia), fabrici de ulei i fabrica de zahr, fabrica de conserve, etc. Industria pielariei i nclmintei : reprezentativ este firma de marc Guban , ce export n prezent, pantofi de dam, brbai i copii, n peste 20 de ri. Industria celulozei i hrtiei : dintre fabricile ce realizeaz mobilier din lemn masiv sau pal melaminat, enumerm : Arthema Timioara, Green Forest Timioara, Plapaf Deta, Sas Berton Timioara, Essiadimod Lugoj, Agache Lugoj. Construciile : firmele Incontro, Bega Group, utilizeaz tehnologii moderne i materiale de construcie produse la Timioara i din import. Firmele Constructim SA, Ital Rom, contribuie, prin construciile moderne realizate, la noua imagine arhitectonic a oraului.
Serviciile In economia judeului serviciile reprezint 10%, ponderea serviciilor fiind : 53% tranzaciile imobiliare i nchirieri, 25% transportul i depozitarea, 10% hoteluri i restaurante, 7% servicii colective i sociale, 3% pota i telecomunicaii i 2% activitile financiar bancare. In centrul oraului Timioara exist un infopunct turistic, ce ofer informaii despre oferta de cazare, agenii de turism, care opereaz n zon. Consultana n afaceri necesar nfiinrii sau dezvoltrii activitii firmelor, este oferit de Camera de Comer, Industrie i Agricultur Timioara (www.cciat.ro ), Agenia de Dezvoltare Economic Timi (www.adetim.ro ), Price Waterhouse Coopers, TMF Consulting, etc. Infrastructura rutier Drumurile naionale nsumeaz un numr de 533.311 km (din care 221.847 km drumuri europene), drumurile judeene totalizeaz 1.145 km, drumurile comunale 1.222 km. In jude exist 7 autogri liceniate. Calea ferat totalizeaz 1098.349 km n exploatare ; doar 199 km fiind electrificat. Aeroportul Internaional Traian Vuia-Timioara, este al doilea aeroport din Romnia, asigurnd att zboruri interne ct i externe. Cifra de afaceri a societilor comerciale cu activitate de comer cu amnuntul, pe luna septembrie 2003, a fost de 561,0 miliarde lei. Numrul mediu de salariai din industrie, n luna septembrie 2003, a fost de 50936. Ctigul salarial mediu nominal net, n luna septembrie 2003, a fost de 5.461.031 lei. Numrul omerilor nregistrai la oficiile de for de munc i protecie social la sfritul lunii septembrie 2003, a fost de 10459 persoane (tabelul 1.2.1 i tabelul 1.2.2.)
Numrul omerilor nregistrai Tabelul 1.2.1.

2002 Sept. Total jude Din care femei : 16559 7937 Oct. 14019 6820 Nov. 12865 6202 Dec. 12309 6003 Ian. 12139 5857 Feb. 12570 6026 Mar. 12190 5843 Apr. 11595 5583 2003 Mai 11165 5287 Iun. 10836 5103 Iul. 10749 5121 Aug. 10663 5097 Sep. 10456 5057
-sursa de date : Agenia Naional de Ocupare a Forei de Munc-
Rata omajului nregistrat Tabelul 1.2.2.

2002 Sept. Total jude Din care femei : 5,3 5,0 Oct. 4,5 4,3 Nov. 4,1 3,9 Dec. 4,0 3,8 Ian. 3,9 3,7 Feb. 4,0 3,8 Mar. 3,9 3,7 Apr. 3,7 3,5 2003 Mai 3,6 3,4 Iun. 3,5 3,2 Iul. 3,5 3,3 Aug. 3,4 3,2 Sep. 3,4 3,2
-sursa de date: Agenia Naional de Ocupare a Forei de Munc-
10
CAPITOLUL 2. AER
2.1. Schimbari climatice. Protocolul de la Kyoto Conventia cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice ce a fost semnata la Rio de Janeiro in 5 iunie 1992, cu ocazia Conferintei Natiunilor Unite pentru mediu si dezvoltare, a fost ratificata de Parlamentul Romaniei prin Legea nr. 24 din 1994. Partile semnatare ale conferintei si-au manifestat astfel ingrijorarea pentru efectele ce se rasfrang asupra intregii omeniri, cauzate de schimbarile climei planetei. In 11 decembrie 1997, la Kyoto s-a adaptat un protocol la Conventia cadru a Natiunilor Unite care cuprinde angajamentul natiunilor pentru limitarea cantitativa si reducerea emisiilor gazelor cu efect de sera fata de nivelul anului 1989, in perioada 2002-2012. Anexa A a Protocolului de la Kyoto, cuprinde lista gazelor cu efect de sera: bioxidul de carbon (CO2), metan (CH4), oxid azotos (N2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorocarburi (PFCs) si hexaflourura de sulf (SF6). 2.2. Gaze cu efect de sera Pentru judetul Timis, avand in vedere evaluarile emisiilor in atmosfera pentru anul 2003, situatia emisiilor gazelor cu efect de sera este urmatoarea:
Cantitatea t/an CO2 CH4 N2O 916990 4032 67
2.3. Deteriorarea stratului de ozon Midal Group Bucuresti, prin filiala din Timisoara, S.C. Midal Alf S.R.L. a obtinut inca din 2001 licenta de import pentru ODS, pentru urmatoarele clase de substante: CFC 11, CFC 12, HCFC 22, R 502, R407C, HCF si HFC mixturi. In evidenta A.P.M. Timisoara exista un numar de 8 societati ce utilizeaza freoni inclusi pe lista Protocolului de la Montreal pentru mentenanta. Acestea presteaza activitati de service la instalatiile de frig si de aer conditionat. S-a consumat o 11
cantitate de 29,4 to, compusa din: CFC 11 (44,9%) si CFC 12, ambii avand un potential de epuizare a ozonului de 1,0; HCFC 22 (49,2%) si alti HCFC. Pe perioada la care ne referim, nu au mai fost autorizate societati ce utilizeaza substante ODS. Este in functiune centrul zonal de colectare si regenerare a freonilor la SC Midal Interfrig SRL Timisoara. Instalatia de regenerare a freonilor nu a functionat insa din 2002 din cauza cantitatiilor mici de freon preluate. 2.4. Acidifierea 2.4.1. Situatia emisiilor de gaze cu efect acidifiant Situatia emisiilor de substante acidifiante in anul 2003, pentru judetul Timis este urmatoarea: Cantitatea t/an SO2 NOx NH3 4373 1291 4834
Contributia majora in cazul emisiei de SO2, de 98,8%, o are SC Colterm SA Timisoara, ce detine o termocentrala ce utilizeaza drept combustibil gaz metan si carbune. 2.4.2. Calitatea aerului ambiant aciditate Pentru municipiul Timisoara, evolutia concentratiilor medii anuale pentru SO 2 si NO2 in cazul probelor prelevate pe bul. M. Viteazul 32 este urmatoarea: SO2
conc. med. anuala mg/m3 % din CMA STAS 12574-87
NO2
conc. med. anuala mg/m3 % CMA STAS 12574-87
1999 2000 2001 2002 2003
0.005 0.006 0.006 0.004 0.003
8.3 10 10 6.7 5.0
0.007 0.007 0.011 0.016 0.013
17.5 20 27.5 40.8 32.5
12
Pentru supravegherea calitatii precipitatiilor, in anul 2003 s-au prelevat probe din urmatoarele puncte: Timisoara statia meteo Timisoara - bul. M. Viteazul (IPM) Timisoara Calea Buziasului (Electrotimis) Timisoara Calea Sagului (Dermatina) Lugoj statia meteo Sannicolau Mare statia meteo Jimbolia statia meteo Banloc statia meteo
S-au determinat urmatorii indicatori: pH, aciditatea/alcalinitatea, conductivitatea, SO42-, NO2-, NO3-, Cl-, NH4+, Ca2+ si Mg2+. Intervalele de variatie ale indicatorilor pe parcursul intregului an sunt prezentate in tabelul 2.4.2. Pe tot parcursul anului s-au inregistrat precipitatii cu un pH < 5.6, in urmatoarele situatii: Sannicolaul Mare, luna iulie : pH = 5,1, aciditate = 45,88 mEq/l Banloc, luna septembrie : pH = 5,45, aciditate = 17,98 mEq/l In ceea ce priveste continutul ionic:

50,6% din totalul probelor prelevate au avut o conductivitate mai mica de 100 S/cm; 27% o conductivitate cuprinsa intre 100 si 150 S/cm; 22,4%, mai mare de 150 S/cm.
Cele mai ridicate valori ale conductivitatii s-au inregistrat:
13
Tabelul 2.4.2
Valori precipitatii 2003
Nr crt
Punct prelevare
Cant. totala l/m2an

508 556,8 622.8 259.8 490 356.7
Acid./Alc. mEq/dm3
4.64 201.24 7 147.13 2.42 123.5 27.72 200.56 4.14 - 127.18 0.05 118.91
pH
6.41 - 7 5.99 8.61 5.78 8.65 6.31 7.25 5.95 7.68 5.1 7.33
Conduc. uS/cm
11 - 281 33 - 147 28 - 127 30 - 293 60 - 225 97 - 373
SO42mg/dm3
0.08 15.2 0.05 32.2 0.07 17.3 0.88 28.3 0.6 13.5 1.07 26.9
NO3mg/dm3
0 -12 0 - 15 0 - 11 4 - 17 4 - 13 4 - 17
NO2mg/dm3
0 0.58 0.01 0.22 0 0.43 0 6.2 0.02-0.49 0 1.74
Clmg/dm3
1.2 4.1 0.4 6.4 0.6 - 10 1.4 3.8 0.7 5.2 3 4.7
NH4+ mg/dm3
0 3.8 0 1.8 0 1.5 0.1 - 3 0 3.2 0 1.5
Ca2+ mg/dm3
1.83 16.8 3.11 -12.77 1.98 9.76 2.55 -15.59 3.65 -23.71 4.16-15.5
Mg2+ mg/dm3
0.11 6.53 0 4.35 1.14 4.02 0.59 -10.97 1.46 6.09 1.22 - 7.8
1 2 3 4 5 6 7 8
Meteo IPM Electrotimis Dermatina Lugoj Sannicolau Mare Jimbolia Banloc
399.4 539.2
29.8-238.45 9.32 166.28
6.58 7.62 5.45 7.45
65 - 290 41 - 333
0.22 21.8 0.18 - 22
4 - 21 3 - 17
0 1.85 0.03-2.58
1.8 7.2 1.3 4.3
0.5 3.1 0.1 3.7
4.74 12.39 3.57-22.52
2.39-13.98 2.93-7.23
14
in Timisoara: o in lunile martie, aprilie si noiembrie 281 S/cm (pH = 6.81) si 153 S/cm (pH= 6.98), 192 S/cm (pH = 7.16) la statia meteorologica o in luna mai si noiembrie - 293 S/cm (pH = 7.25) si 182 S/cm (pH = 6.93) Calea Sagului; pentru municipiul Lugoj in lunile: ianuarie si martie 160 S/cm (pH=6.25), 225 S/cm (pH = 7.14); pentru orasul Sannicolau Mare in lunile: ianuarie, februarie, martie, mai si octombrie - 164 S/cm (pH = 7.33) , 263 S/cm (pH = 7.23), 373 S/cm (pH=6.66), 185 S/cm (pH = 7.08), 186 S/cm (pH = 6.3); orasul Jimbolia in lunile: ianuarie, februarie, mai, iunie, noiembrie 198 S/cm (pH = 6.77), 196 S/cm (pH = 6.94), 290 S/cm (pH = 6.98), 157 S/cm (pH = 7.62), 227 S/cm (pH = 6.74); localitatea Banloc in lunile februarie si martie - 215 S/cm (pH = 6.85) si 333 S/cm (pH = 7.45) .
2.5. Metale grele si poluanti organici persistenti 2.5.1. Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb) Pentrul anul 2003, emisiile de metale grele pentru judetul Timis au fost urmatoarele: Hg Cd Pb 12.8 kg 10.3 kg 86.7 kg
2.6 Ozonul troposferic si alti oxidanti fotochimici Ozonul este monitorizat continuu in partea centrala a orasului (bul. M. Viteazul). Cea mai mare concentratie medie orara s-a inregistrat in luna iunie - 113,3 g/m3, in data de 30 iunie, in intervalul orar 13.00 14.00. Evolutia concentratiilor maxime orare si medii lunare pentru anul 2003 este prezentata in fig. 2.6.1. In fig. 2.6.2. sunt prezentate evolutiile concentratiilor medii orare din data de 30 iunie.
15
O3, Timisoara - bul. Mihai Viteazul 32 P.I. = 180 ug/mc

120 100 80 ug/m3 60 40 20 0
Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec '02 '02 '02 '02 '02 '02 '02 '02 '02 '02 '02 '03 '03 '03 '03 '03 '03 '03 '03 '03 '03 '03 '03
maxima
media
Fig. 2.6.1. Evolutia concentratiilor de ozon O3, Timisoara - bul. Mihai Viteazul 32 30 iunie 2003
120 100 80 ug/m3 60 40 20 0
01 :0 0 02 :0 0 03 :0 0 04 :0 0 05 :0 0 06 :0 0 07 :0 0 08 :0 0 09 :0 0 10 :0 0 11 :0 0 12 :0 0 13 :0 0 14 :0 0 15 :0 0 16 :0 0 17 :0 0 18 :0 0 19 :0 0 20 :0 0 21 :0 0 22 :0 0 23 :0 0
P.I. = 180 ug/mc
medii orare
Fig. 2.6.2. Evolutia concentratiilor de ozon
16
2.7 Calitatea aerului 2.7.1. Poluarea de fond si poluarea de impact Determinarea nivelului de poluare a aerului cu noxe (NO2, SO2, O3, pulberi in suspensie probe medii de lunga durata, s-a efectuat in anul 2003, prin prelevarea de probe in 3 puncte fixe ale municipiului Timisoara, (1 in zona centrala si 2 in zone industriale). Pe parcursul acestei perioade, nu s-au inregistrat depasiri ale concentratiilor maxime admise (CMA) STAS 12574-87 - in cazul poluantilor gazosi. Evolutia concentratiilor medii lunare si a celor maxime in cazul indicatorilor SO2 si NO2 pentru anul 2002, cat si pentru anul 2003, pentru punctul de prelevare din zona centrala a orasului este prezentata in fig. 2.7.1.1. si fig. 2.7.1.2. Valoarea medie anuala pentru SO2 inregistrata in zona centrala a orasului a fost de 0,003 (7.5% din CMA), iar pentru NO2 de 0,014 (34% din CMA). Valoarea maxima inregistrat in anul 2003 pentru SO2 a fost de 0,040 mg/mc in luna ianuarie, pentru NO2 de 0,038 mg/mc in luna februarie. Concentratiile medii anuale pentru cele 3 statii sunt urmatoarele: SO2 conc. med. % din 3 mg/m CMA bul. M. Viteazul (zona centrala) Calea Sagului (zona industriala Sud) Calea Stan Vidrighin (zona industriala Sud-Est) 0.004 0.002 0.002 6.6 3.3 3.3 NO2 conc. med. % din 3 mg/m CMA 0.013 0.006 0.007 32 15 17.5
Monitorizarea continua a concentratiilor de NOx se realizeaza in zona centrala a orasului cu ajutorul unui analizor Environnment AC31, incepepand din luna iulie a anului 2003. Cea mai mare concentratie medie orara s-a inregistrat in luna decembrie, ea fiind de 24,6 g/mc in 20.12. , in intervalul orar 19,00 20,00.
17
SO2, Timisoara - bul. Mihai Viteazul 32 0.050 0.045 0.040 0.035 0.030 0.025 0.020 0.015 0.010 0.005 0.000 Ian Feb Mar Maxima 2002 Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Media 2002 Media 2003 0.050 0.045 0.040 0.035 0.030 0.025 0.020 0.015 0.010 0.005 0.000
mg/m3
Maxima 2003
Fig. 2.7.1.1. Evolutia concentratiilor de dioxid de sulf
NO2, Timisoara - bul. Mihai Viteazul 32 0.050 0.045 0.040 0.035 0.030 0.025 0.020 0.015 0.010 0.005 0.000 Ian Feb Mar Maxima 2002 Apr Mai Iun Iul
PA = 0.07 mg/mc 0.050 CMA = 0.1 mg/mc0.045
0.040 0.035 0.030 0.025 0.020 0.015 3 CMA=0.25 mg/m 0.010 0.005 0.000 Aug Sep Oct Nov Dec Media 2002 Media 2003
mg/m3
Maxima 2003
Fig.2.7.1.2. Evolutia concentratiilor de dioxid de azot
mg/m3
mg/m3
18
2.8. Poluari cu pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile 2.8.1. Poluari cu pulberi in suspensie In ceea ce priveste pulberile in suspensie (fig. 2.8.1.1. si fig 2.8.1.2.), pe parcursul anului 2003, 7% din probele prelevate in zona centrala si 8.3% in zona industriala din partea de Sud Est a municipiului, au avut valori ce depaseau CMA, cea mai mare valoare inregistrata reprezentand 167.3% din CMA (10 aprilie, in zona industriala Sud Est). In anul 2002, 3.1% din probele de pulberi in suspensie au depasit CMA, cea mai mare valoare inregistrat a reprezentat 158 % din CMA (in 15 martie, in zona centrala ). Medii anuale inregistrate in anul 2003: Pulberi in suspensie media anuala (mg/m3) bul. M. Viteazul Calea Stan Vidrighin 0.076 0.078 % din CMA 101.3% 104%
2.8.2. Poluari cu pulberi sedimentabile In ceea ce priveste pulberile sedimentabile, 16.4% din probe au avut valori peste CMA in anul 2003, fata de 29.8% in anul 2002, cea mai mare valoare inregistrata in anul 2003 reprezentand 230% din CMA, in cazul probei prelevate in luna septembrie, in Sannicolaul Mare, str. V. Babes nr.109. In anul 2002, valoarea maxima a reprezentat 199.4% din CMA si a fost inregistrata in localitatea Timisoara, str. Gh. Adam, in luna mai. S-au inregistrat urmatoarele cantitati anuale:

141.60 g/m2/an Jimbolia; 133.43 g/m2/10 luni - Lugoj str. I.C. Dragan; 187.34 g/m2/10 luni - Sannicolaul Mare San Siro; 160.25 g/m2/11 luni Faget; 246.32 g/m2/ an Timisoara str. G. Adam; 178.53 g/m2/ an Timisoara bl. M. Viteazul 244.30 g/m2/ an Timisoara str. Cutezatorilor; 246.01 g/m2/an Timisoara cal. Sagului; 191.22 g/m2/10 luni Timisoara str. Sulina.
Probele prelevate in vecinatatea depozitului termocentralei S.C. COLTERM SA , CT Sud Timisoara (2 puncte de prelevare), au avut valori care in anul 2003, in proportie de 43.5% au depasit CMA, concentratiile ajungand pana la 190.35% din CMA, in luna septembrie. In anul 2002, 27.2% din probe au avut valori peste CMA, maxima inregistrata avand o valoare ce reprezinta 150.7% din CMA in luna martie. Evolutia concentratiilor in cei 2 ani este prezentata in fig. 2.8.2.1 si fig. 2.8.2.2.
19
Pulberi in suspensie Timisoara, bul. Mihai Viteazul 0.250 0.200

mg/m3
0.250 0.200
mg/m3 mg/m3
0.150 0.100 0.050 0.000 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Media 2002 Media 2003
0.150 0.100 0.050 0.000
Maxima 2002
Maxima 2003
Fig. 2.8.1.1. Evolutia concentratiilor de pulberi in suspensie
Pulberi in suspensie Timisoara, bul. Stan Vidrighin 0.300 0.250 0.200

mg/m3
0.300 0.250 0.200 0.150 0.100 0.050 0.000 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Media 2002 Media 2003
0.150 0.100 0.050 0.000
Maxima 2002
Maxima 2003
Fig. 2.8.1.2. Evolutia concentratiilor de pulberi in suspensie
20
Pulberi sedimentabile Utvin

35 30 25 g/m2/luna 20 15 10 5 0 Ian Feb Mar Apr Mai 2003 Iun 2002 Iul Aug
CMA=17 mg/m /luna
Sep
Oct
Nov
Dec
Fig. 2.8.2.1. Evolutia concentratiilor de pulberi sedimentabile Pulberi sedimentabile Sag

35 30 25 g/m2/luna 20 15 10 5 0 Ian Feb Mar Apr Mai 2003 Iun 2002 Iul Aug Sep Oct Nov Dec
CMA=17 mg/m /luna
Fig. 2.8.2.2. Evolutia concentratiilor de pulberi sedimentabile
21
2.9. Evolutia calitatii aerului (2.9.1. Evolutia calitatii aerului in perioada 1995 2003) Mediile anuale inregistrate in Timisoara in cazul probelor prelevate in zona centrala a orasului pentru 1995-2003 sunt urmatoarele:
1997 Media anuala SO2 mg/m3 % din CMA Media anuala NO2 mg/m3 % din CMA Medie anuala pulberi in suspensie mg/m3 % din CMA 0.010 16.6 0.017 42.5 0.057
1998 0.005 8.3 0.010 25 0.049
1999 0.005 8.3 0.007 17.5 0.032
2000 0.006 10 0.008 20 0.065
2001 0.006 10 0.011 27.5 0.056
2002 0.004 6.7 0.016 40.8 0.060
2003 0.003 5.9 0.013 34.1 0.076
76
65.3
42.6
86.6
74.6
80.8
101.3
Evolutia concentratiilor medii lunare si a celor maxime lunare pe intervalul 1997 2003 este prezentata in fig. 2.9.1.1., fig. 2.9.1.2., fig. 2.9.1.3.
22
mg/mc
0.01 0.02 0.03 0.04 0.05 0.06 0.07 0.08 0.09 0
ia n. 97 ar .9 7 ai .9 7
m m iu l.9 7 p. 97 v. 97 .9 8 .9 8
se no ia n m ar m ai .9 8 iu l.9 8
se v. 98 ia n. 99 m ar .9 9 m ai .9 9 iu l.9 se no v. 99 .0 0 .0 0 ia n m ar m ai .0 0 iu l se .0 0 p. 00 no v. 00 ia n. 01 m ar .0 1 m ai .0 1 p. 99 9 no p. 98
SO2 Timisoara - bul. Mihai Viteazul 32
media maxima
se iu l.0 1 p. 01 .0 1 ia n. 02 m ar .0 2 m ai .0 2 iu l.0 2 se p. 02 no v. 02 ia n m .0 3 ar .0 m ai 3 .0 3 iu l.0 3 se p. 03 no v. 03 no v
Fig. 2.9.1.1. Evolutia concentratiei de SO2 pe perioada 1997 - 2003
CMA=0,25 mg/mc
23
mg/mc
0.1 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05 0.06 0.07 0.08 0.09 0
ia n. 97
m ar .9 7 m ai .9 7
se .9 7 ia n. 98 m ar .9 8 m ai .9 8 iu l.9 8 p. 98 .9 8 .9 9 no v p. 97
iu l.9 7
se no v ia n m ar .9 9 m ai .9 9 9
iu l.9 se no v .9 9 .0 0 m ar .0 0 m ai .0 0 iu l.0 0 se p. 00 no v. 00 ia n p. 99
NO2 Timisoara - bul. Mihai Viteazul 32
media maxima
ia n. 01 m ar .0 1 m ai .0 1 iu l.0 1 se p. 01 no v. 01 ia n .0 2 m ar .0 2 m ai .0 2 iu l.0 2 se p. 02 no v .0 2 ia n .0 3 m ar .0 3 m ai .0 3 iu l.0 3 se p. 03 no v .0 3
Fig. 2.9.1.2. Evolutia concentratiei de NO2 pe perioada 1997 - 2003
CMA=0,1 mg/mc
24
mg/mc
0.1 0.2 0.3 0.4 0.05 0.15 0.25 0.35 0
ia n. 97 m ar .9 7 m ai .9 7 iu l.9 7
se p. 97 no v. 97 ia n. 98 m ar .9 8 m ai .9 8 iu l.9 8 se p. 98 no v. 98 ia n. 99 m ar .9 9 m ai .9 9 iu l.9 9 se p. 99 no v. 99 ia n. 00 m ar .0 0 m ai .0 0
pulberi in suspensie Timisoara - bul. Mihai Viteazul 32
media maxima
iu l.0 0 se p. 00 no v. 00 ia n. 01 m ar .0 1 m ai .0 1 iu l.0 1 se p. 01 no v. 01 ia n. 02 m ar .0 2 m ai .0 2 iu l.0 2 se p. 02 no v. 02 ia n. 03 m ar .0 3 m ai .0 3 iu l.0 3 se p. 03 no v. 03
Fig. 2.9.1.3. Evolutia concentratiei de pulberi in suspensie pe perioada 1997 - 2003
CMA=0,15 mg/mc
25
CAPITOLUL 3. APA 3.1. Resursele de apa 3.1.1. Resurse de apa potentiale si tehnic utilizabile Resurse de apa potentiale si tehnic utilizabile pentru judetul Timis sunt: Total suprafata regim natural lacuri acumulare Subteran 374.577 mii mc din care: 195.417 179.160 400.000 mii mc
Pe cursul superior al raului Timis, inclusiv confluenta cu raul Bistra, valoarea resursei totale de exploatare a acviferului freatic este de 175 l/s, valoarea resursei de bilant este de 88 l/s. Disponibilul existent al acviferului freatic in zona este de 100%. Pe cursul mijlociu superior al raului Timis, in zona Lugoj Cavaran, valoarea resursei totale este de 412 l/s, valoarea resursei de bilant este de 206 l/s, iar disponibilul existent in zona este de 100 %. In intervalul Timis-Bega valoarea resursei totale este de 1950 l/s, valoarea resursei de bilant este 1710 l/s, iar disponibilul existent este de 99%. Pe cursul superior al raului Bega valoarea resursei totale si a resursei de bilant este de 600 l/s, iar disponibilul existent este de 92%. Pe cursul de apa Barzava, valoarea resursei totale este de 185 l/s, valoarea resursei de bilant este de 55 l/s, iar disponibilul existent este de 87%. 3.1.2. Prelevarile de apa pe sursa si pe sector Pe parcursul anului 20023, s-au prelevat in judetul Timis, in total 80.538 mii mc, din care : suprafata 43.949 mii mc; subteran 36.589 mii mc. In cursul anului 2003 sursele de alimentare cu apa de suprafata si subterane de pe teritoriul Spatiului Hidrografic Banat, impartite pe bazine hidrografice, au asigurat cerintele de apa ale beneficiarilor, pentru folosintele de tip agenti economici, centr populate, zootehnice, irigatii si piscicultura. In ansamblu, volumele de apa prelevate in Jud. Timis in 2003 se situeaza in limitele a 80,8 % din volumele propuse, in scopul satisfacerii cerintelor de apa, functie de capacitatea resurselor utilizabile si a gradului de amenajare existent la nivelul anului 2003, cu urmatoarea repartizare pe grupe de utilizatori si catogorii de surse de apa : pentru populatie s-au prelevat 50287 mii mc apa reprezentand 62,4 % din total, din care 23396 mii mc din surse de suprafata, 26891 mii mc din surse subterane, corespunzator unui numar de 135 folosinte ; 26
pentru activitati industriale, din cauza reducerilor de activitate in unitatile industriale, volumele prelevate sunt in scadere ; din 24865 mii mc captati, adica 30,8 % din total, 17067 mii mc sunt din surse de suprafata si 7798 din subteran, pentru un numar de 189 folosinte ; agricultura a beneficiat de 5386 mii mc, adica 6,6 % din totalul volumului de apa prelevat. Din acest volum a fost utilizat in agrozootehnie un volum de 1900 mii mc, in irigatii 731 mii mc, iar in piscicultura si pastravarii 2755 mii mc, corespunzator unui numar total de 198 folosinte. Din totalul volumului captat pentru agricultura, 3486 mii mc sunt din sursa de suprafata si 1900 mii mc din subteran. La unitati cu profil de activitate agrozootehnic se inregistreaza constant, in ultimii ani, reduceri ale efectivelor de animale, atat la fermele cu capacitati mai reduse, organizate ca societati comerciale, cat si la fermele cu efective mari ce au apartinut S.C.HOLDING COMTIM Timisoara. Ca si in anii anteriori se observa o diminuare a volumelor de apa utilizate in irigatii.
Captari Total (mii mc) Surse de suprafata Surse din subteran
Populatie 50.287 26.891 23.396
Industrie 24.865 7.798 17.067
Agricultura 5.386 1.900 3.486
Total (mii mc) 80.538 36.589 43.949
Reducerea volumelor de apa realizate fata de cele propuse a fost cauzata si de aplicarea contorizarii la un numar din ce in ce mai mare de unitati, in special agentii economici. Consecinta imediata constatata in gospodarirea apelor este reducerea pierderilor pe conductele de alimentare si revizuirea tehnologiilor in vederea micsorarii consumurilor specifice, inlaturarea risipei. In anul 2003 in Spatiul Hidrografic Banat au fost luate in evidenta toate unitatile autorizate in cursul anului: mici unitati de alimentatie publica, ferme agrozootehnice cu capacitati industriale, statii de distributie si comercializare carburanti, spalatorii auto. Tabelul urmator cuprinde principalele folosinte din bazin menit a atrage atentia asupra celor mai importante zone care trebuie sa faca obiectul unei supravegheri sporite in ce priveste calitatea apei la prizele de captare. Astfel, pe total bazin exista folosinte de apa care reclama cerinte de calitate a apei corespunzand categoriei I fiind necesara pentru potabilizare, alimentand localitati ca Timisoara si Lugoj. Se mai remarca o serie de ferme piscicole (Pescotim Timisoara ferma Ghiroda, Sacosu Turcesc, Asociatia Pescarilor Sportivi Timisoara ferma Rozelor) pentru care cerinta de calitate a apei necesara este de categoria a II-a.
27
Lista principalelor folosinte de apa care preleva din cursurile de apa in mod organizat in anul 2003 B.H. Bega Timis
Nr. crt
Beneficiarul folosintei
Sursa de apa
Q realizat l/s
Categoria necesara cf. STAS 4609/68 I I,III III III I I II II II
Tipul folosintei
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
Primaria Tomesti RA Aquatim Timisoara SC Colterm SA Timisoara CET Centru SC Colterm S A Timisoara CT Sud Primaria Nadrag SC Meridian 22 SA Lugoj Pescotim Timisoara ferma Ghiroda Idem ferma Sacosu Turcesc Asoc. Pescarilor Sportivi Timis
Bega Bega Bega Bega Nadrag Timis Bega Timis Bega
1.82 1045.07 55.85 27.07 10.06 85.44 18.58 61.19 4.9
Populatie Populatie+ind. Ind. Ind. Populatie+ind. Populatie+ind. Piscic. Piscic. Piscic.
3.2. Starea apelor de suprafata 3.2.1. Starea raurilor interioare Sistemul de monitoring a calitii apelor, prin observaii i msurtori standardizate i continue pe termen lung, implementat n Spaiul hidrografic Banat i gestionat de Direcia Apelor Banat este integrat n Sistemul Naional de Monitoring a Calitii Apei (SNMCA) i are ca scop : cunoaterea i evaluarea calitii resurselor de ap, aprecierea strii i tendinei de evoluie a resurselor n vederea elaborrii deciziilor n domeniul gospodririi cantitative i calitative a apelor. La definitivarea acestui sistem s-au avut n vedere :
dispunerea n teritoriu a reelei hidrografice ct i volumele anuale de scurgere; zonele de concentrare economic i sociale cu impact asupra gradului de folosire a apelor; resursele de ap subteran i forajele hidrogeologice de studiu i cercetare din reeaua naional, existente n Spaiul hidrografic Banat i aflate n administrarea Direciei Apelor Banat; principalele lacuri de acumulare care servesc ca surse de ap pentru potabilizare. 28
In acest cadru, n Bazinul Hidrografic BEGA-TIMIS, funcioneaz urmtoarele subsisteme de monitoring a calitii apelor : a) ape curgtoare de suprafa : - seciuni de ordin I i II cu transmiterea informaiilor n flux lent; - seciuni n flux rapid cu : - transmiterea informaiilor zilnic; - transmiterea informaiilor sptmnal. b) lacuri artificiale de acumulare; c) ape subterane; d) surse de poluare In cursul anului 2003, calitatea apei n B.H. BEGA-TIMIS a fost urmrit n 15 seciuni de supraveghere, din care de ordinul I un numr de 12 seciuni i de ordinul II un numr de 3 seciuni. Din cele 3 seciuni de supraveghere de ordinul II, n 2 seciuni (Chevere pe r.urgani i Moravia pe r.Moravia) s-au prelevat probe lunar; aceste seciuni funcioneaz n regimul seciunilor de ordinul I. Recoltrile de ap s-au efectuat lunar n seciunile de ordinul I cu trei recoltri pe zi la un interval de 8 ore excepie fcnd primele seciuni de pe ru, respectiv seciunile martor de control, unde s-a recoltat doar o prob lunar i lunile de iarn (decembrie, ianuarie i februarie) cnd intervalul de recoltare s-a redus la 6 ore ncepnd cu ora 7 00 dimineaa. Analizele fizico-chimice s-au efectuat individual i distinct pentru fiecare recoltare. In seciunile de ordinul II, recoltrile i analizele apei s-au efectuat de 6 ori/zi din 2 n 2 luni cu cte o recoltare pe zi. Programarea campaniilor s-a efectuat lunar de ctre biroul PCA pe baza vitezelor medii la debitele medii multianuale de la principalele posturi hidrometrice. Pe lng seciunile de control de ordinul I i II pe cursurile de ap au intrat n fluxul informaional i seciunile de supraveghere a calitii apei cu transmitere zilnic (flux rapid) un numr de 3 seciuni. Seciunile au fost stabilite n general la prizele de alimentri cu ap potabil ce reclam categoria I de calitate (excepie seciunea Otelec pe rul Bega). In anul 2003 au funcionat urmtoarele seciuni de control :
29
Nr. crt.
Cursul de ap FLUX LENT
Denumirea seciunii de control
Ordinul
1.- Bega Luncani I 2.- Bega Balin I 3.- Bega Amonte Timioara I 4.- Bega Otelec I 5.- Bega Veche Pichia I 6.- Bega Veche Cenei I 7.- Ndrag Am.confl.Timi II 8.- Timi Lugoj I 9.- urgani Chevereu Mare II x) 10.- Pogni Otveti I 11.- Timi ag I 12.- Timi Grniceri I 13.- Brzava Gtaia I 14.- Brzava Parto I 15.- Moravia Moravia II x) x) seciuni de ordinul II cu frecven de recoltare lunar
FLUX RAPID ZILNIC I SPTMNAL 1.Timi Lugoj -alimentare cu ap Lugoj 2.Bega Am.Timioara *) -alimentare cu ap Timioara 3.Bega Otelec 4.Brzava Birda (Mnstire) -uzina de ap n conservare *) Sec.cu suprav. n flux rapid sptm.- cu determ.met.(Ni,Cu,Zn,Pb i Cd)
Calitatea global a apelor nregistrat n seciunile de supraveghere de ordinul I Incadrarea calitii apelor curgtoare de suprafa, conform STAS 4706/88, s-a efectuat n raport cu concentraia ponderat a valorii indicatorilor calitativi cu debitul rului n momentul recoltrii probelor de ap. Rul BEGA Calitatea rului Bega a fost urmrit n cursul anului 2003 n 4 seciuni de supraveghere de ordinul I, respectiv : Luncani, Balin, Amonte Timioara i Otelec. 1.- Seciunea LUNCANI 30
Este considerat seciune martor i este amplasat n zona superioar a cursului de ap Bega, unde nu exist surse de poluare punctiforme. Toi indicatorii de calitate determinai se ncadreaz n categoria I-a de calitate, exceptie fenolii de categoria a II-a ( 0.005 mg/l) . 2.- Seciunea BALIN Se afl amplasat aval de unele surse de poluare de mic importan cum ar fi S.G.C.L. Fget sau C.P. SOLVENTUL secia Margina, secie care ncepnd din cursul anului 1999 ia redus mult activitatea, ( iar din anul 2002 nu a mai funcionat deloc fiind n lichidare judiciar) dar cu toate acestea prezint un potenial pericol de poluare cu fenoli de pe cmpurile de aspersie , ape fenolice , n special n perioadele cu precipitaii abundente. Calitatea apei se menine n categoria I de calitate la toi indicatorii n afar de CBO5 (5.3 mg/l) , fenoli (0,005 mg/l, fier=0.36 mg/l) valori uor crescute care se ncadreaz n categoria a II-a de calitate . Aceste depiri provin din cadrul natural, fiind specifici zonei. 3,- Seciunea AMONTE TIMISOARA Este una dintre cele mai importante seciuni de control din bazin, fiind situat n dreptul prizei de captare a apei pentru potabilizare la Uzinele 2 i 4 a municipiului Timioara, cu un debit captat de 2,2 m3/s Calitatea global a apei n seciune se menine de categoria I-a la toi indicatorii, cu uoare depiri la fenoli=0.006 mg/l . 4.- Seciunea OTELEC Amplasat aproape la frontiera cu Serbia, calitatea apei se ncadreaz n categoria I de calitate la indicatorii afereni grupelor regim de oxigen i grad de mineralizare i n categoria a II-a la toxice speciale. Valorile maxime nregistrate n msurtorile directe la indicatorii afereni grupei de calitate toxice speciale sunt : amoniu = 3,55 mg/l; fenoli = 0,008 mg/l; fosfor = 0,48 mg/l . Calitatea apei n aceast seciune este n continuare afectat de evacurile apelor uzate insuficient epurate de pe vatra municipiului Timioara. Debitul de ape menajere colectate prin canalizarea oreneasc, aprox. 2,0 mc, produce degradarea calitii apei rului Bega aval de staia de epurare, pn n frontier, ca urmare a funcionrii nesatisfctoare a staiei. Deasemenea, vechimea mare a staiei, fiabilitatea redus a utilajelor i obiectelor din staia de epurare determin o epurare necorespunztoare. Cantitatea considerabil de nmol evacuat din staia de epurare care se depoziteaz pe patul albiei canalului Bega are o influen negativ asupra oxigenului din ap, nct n perioadele foarte calde ale anului au loc scderi ale indicatorului oxigen dizolvat chiar sub limita biologic. Alturi de funcionarea necorespunztoare a staiei de epurare factorii care contribuie la mrirea anual a cantitii de nmol ce se depoziteaz pe patul albiei canalului Bega sunt 31
viteza redus de curgere a apei n cele dou biefuri i debitele relativ sczute ale Canalului Bega n perioada de vegetaie. Monitorizarea calitii apei n seciunea Otelec este asigurat de laboratorul satelit din localitatea Otelec n care se realizeaz zilnic analize fizico-chimice cu transmitere la autoritatea bazinal de gospodrire a apelor, Direcia Apelor Banat. Rul BEGA VECHE Bega Veche este cel mai poluat curs de ap din Banat ncepnd de la confluena cu Apa Mare pn la frontier. Pe ru sunt amplasate dou seciuni de supraveghere la Pichia i Cenei. 1.- Seciunea PICHIA Se afl amplasat n zona superioar a cursului de ap, iar calitatea global a apei n aceast seciune este de categoria a II-a. In amonte de aceast seciune nu sunt surse de poluare organizate, totui apar unele depiri la indicatorii: CBO5 (6.0 mg/l) , azotai (12.1 mg/l), fosfor( 0,18 mg/l) cu provenien din cadrul natural . 2.- Seciunea CENEI Aceast seciune este situat pe cursul inferior al rului, aproape de frontiera cu Serbia. Ferma de porci Beregsu aparinnd SC AGROTORVIS SRL nu a fost populat n anul 2003, iar n cadrul Complexului a funcionat doar Abatorul Beregsu aparinnd de SC COMTIM GROUP SRL care taie animale de la alte ferme i evacueaz intermitent fr epurare n cursul de ap Bega Veche , influennd calitatea apei rului Bega Veche. Calitatea apei n aceast seciune este de categoria a III-a la indicatorii afereni grupei toxice speciale, amoniu = 2.76 mg/l; fenoli=0.259mg/l; fosfor = 0,30 mg/l. Rul TIMI Calitatea apei s-a urmrit n 3 seciuni de control pe cursul de ap principal : Lugoj, ag, Grniceri i n 2 seciuni de control pe aflueni, Chevereul Mare pe rul urgani, Otveti pe rul Pogni. 1.- Seciunea AMONTE LUGOJ Este o seciune important fiind amplasat n amonte de Uzina nr.2 de ap potabil a municipiului Lugoj, pe rul Timi. In cursul anului 2003, i n aceast seciune, se nregistreaz uoare depiri la indicatorul fenoli (0,001 mg/l, medie ponderat cu debitul) cu provenien din sursele de poluare difuz i din cadru natural. 2.- Seciunea CHEVEREU MARE Seciunea este situat pe rul urgani aval de zona de poluare a oraului Buzia . Ferma de porci Bacova care i-a ncetat activitatea din anul 1999, nu mai prezint pericol de afectare a calitii apei rului urgani deoarece batalurile de stocare a dejectiilor au fost curate. 32
Calitatea apei n aceast seciune se ncadreaz n limitele categoriei a-II-a la regim de oxigen ( CBO5=6.4 mg/l; CCOMn/O2=11.8 mg/l) i n limitele categoriei a III-a la toxice speciale (amoniu = 1.64 mg/l; azotai=10.1 mg/l; fenoli = 0,014 mg/l; fier= 0.77 mg/l; fosfor = 0,97 mg/l; zinc=0.039 mg/l). 3.- Seciunea SAG Este situat pe rul Timi, aval de derivaia Timi-Bega, aval de evacuarea apelor uzate insuficient epurate provenite din canalizarea municipiului Lugoj, aval canal descrcare BegaTimi i aval de confluena cu prul urgani i Pogni. Calitatea global a apei n seciunea ag este de categoria a-II-a la indicatorii afereni grupei toxice speciale: amoniu=1.62 mg/l; fenoli=0.002 mg/l; fier=0.72 mg/l . 4.- Seciunea OTVETI Se afl pe cursul inferior al rului Pogni. Cu toate c nu exist surse punctiforme de poluare in amonte, calitatea apei n aceasta sectiune a fost de categoria a II-a la toxice speciale ( fier=1.09 mg/l, fosfor=0.22mg/l, zinc=0.031 mg/l,) cu provenien din cadrul natural i din sursele de poluare difuz. 5.- Seciunea GRANICERI Seciunea este amplasat n apropierea zonei de frontier cu Serbia. Regimul de scurgere al rului Timi n zona de frontier este influenat de regimul de funcionare a barajului Tomaevac de pe teritoriul sarbesc, remuul se resimte n amonte de seciunea Grniceri pn n zona Gad (aval confluen rul Timi cu Lanca-Birda). Calitatea rului Timi n zona de frontier este de categoria I la toi indicatorii excepie fosfor=0.11 mg/l. Rul BRZAVA Urmrirea calitii rului Brzava s-a fcut n 2 seciuni de control, Gtaia si Parto. 3.-Seciunea GATAIA Este amplasat amonte de captarea Uzinei de ap potabil a Complexului de porci de la Birda. Calitatea global a apei este de categoria I, mai puin fenolii =0.002mg/l; fosfor=0,25 mg/l. Din anul 2002 Complexul de porci Birda aparinnd de SC AGROTORVIS SRL s-a nchis, Uzina de ap funcionnd cu intermiten doar pentru alimentarea cu ap a localitii Birda. Din luna septembrie 2002 s-a sistat livrarea apei ctre populaia localitii Birda din cauza consumului mare de energie electric i neplata acestui consum. 4.- Seciunea PARTO Calitatea apei n seciunea de frontier cu Serbia este de categoria I neschimbat fa de seciunea amonte Gtaia. Se menin i n aceast seciune valori uor crescute la 33
CBO5=5,4mg/l; fenoli = 0,005 mg/l; i degradare la fosfor = 0,26 mg/l . Pe tronsonul Gtaia-Parto nu mai sunt descrcri de ape uzate de la fermele zootehnice COMTIM Birda Rul Cara are un grad ridicat de autoepurare pn la confluena cu prul Liava, proces favorizat de viteze relativ mari de scurgere (0,04 0,09 m/s). In aval de confluena cu pr. Liava i pn n frontier (pe cca. 10 km) procesul de autoepurare este redus n special pe perioada de var la debite scurse mici i cu aport mai mare de poluani de pe pr. Liava de la canalizarea oraului Oravia. Rul MORAVI[A 1.- Seciunea MORAVI[A Situat n apropierea frontierei cu Serbia, fr surse de poluare organizate, categoria de calitate global este de I-a ,excepie: CBO5=5.7 mg/l; amoniu=1.04 mg/l; fosfor=0.16 mg/l, cu provenien din surse de poluare difuz. Calitatea apei n seciunea Moravia a fost monitorizat n 7 luni ale anului 2003, deoarece rul a fost sec, n perioada iulie-noiembrie 2003. Calitatea global a apelor nregistrate n seciunile de supraveghere de ordinul II 1.- Seciunea amonte cfl. Timi pe rul Ndrag Amplasat n amonte de confluena cu rul Timi la 1 km, categoria de calitate a apei este de I la toi indicatorii. Calitatea apei n aceast seciune este influenat numai de Gospodria Comunal Ndrag .
Stadiul calitii apelor pe ansamblul bazinelor inclusiv sub aspectul repartiiei pe tronsoane de ru Rul BEGA a) Tronsonul de ru izvoare Aval Timioara Calitatea apei rului Bega de la izvoare pn aval municipiului Timioara, pe o lungime de 136 km reprezentnd 80 % din lungimea total a cursului de ap este de categoria I-a de calitate la toate cele 3 grupe reprezentative de indicatori de calitate : RO, GM i TS. Aceasta satisface condiia de calitate la Uzina nr.2-4 Timioara de alimentare cu ap pentru potabilizare. Intruct seciunea de supraveghere a calitii apei este situat n amonte de Timioara i pe sectorul pn la staia de epurare oreneasc nu intervine nici o surs de poluare important, s-a prelungit categoria I de calitate pe toat lungimea municipiului Timioara.
34
b) Tronsonul Aval Timioara frontier Apele uzate provenite de la ageni economici i de la populaia din municipiul Timioara, sunt deversate n rul Bega aval de ora, acestea determin o nrutire a calitii cursului de ap pe o lungime de 34 km pn la frontier ceea ce reprezint 20 % din lungimea total i trecerea de la categoria I n seciunea amonte Timioara la categoria a II-a n seciunea Otelec, ncadrare determinat de indicatorii afereni grupei toxice speciale (amoniu = 3,55 mg/l; fenoli = 0,008 mg/l; fosfor = 0,48 mg/l).
Rul BEGA VECHE a) Tronsonul izvoare confluen Apa Mare Pe o lungime de 80 km, de la izvoare i pn la confluen cu Apa Mare, reprezentnd 75 % din lungimea total de 107 km, calitatea apei este de categoria a II-a depiri la indicatorii: CBO5 (6.0 mg/l) , azotai (12.1 mg/l), fosfor( 0,18 mg/l) cu provenien din cadrul natural . b) Tronsonul Aval Apa Mare frontier Pe tronsonul aval confluen Apa Mare i pn la frontier pe o lungime de 27 km, reprezentnd 25 % din lungimea total a cursului de ap, starea apei este de categoria a IIIa la indicatorii afereni grupei toxice speciale: amoniu = 2.76 mg/l; fenoli=0.259mg/l; fosfor = 0,30 mg/l. Apele uzate neepurate provenite de la Abatorul Beregsu aparinnd de SC COMTIM GROUP SRL se descarc direct n Bega Veche. Rul TIMIS a) Tronsonul izvoare frontier Calitatea global a apei rului Timi de la izvoare pn la frontier se ncadreaz la toate grupele de indicatori n limitele categoriei I de calitate, cu excepia unui tronson de 55.5 km cuprins intre confluena prului urgani cu rul Timi i pn la confluena cu Lanca-Birda, unde calitatea apei a fost de categoria a II-a. Aceast calitate a fost determinata att de aportul afluenilor urgani ct i Pogni precum i de deversrile apelor uzate provenite de la staia de epurare a municipiului Lugoj. In seciunea ag se nregistreaz depiri ale categoriei I-a de calitate amoniu=1.62 mg/l; fenoli=0.002 mg/l; fier=0.72 mg/l . la indicatorii
Folosinele importante pe acest curs de ap sunt cele pentru alimentarea cu ap n scop potabil a municipiului Lugoj, localitate amplasat pe cursul superior al rului Timi. La ferma piscicol Saco situat pe Timiul inferior n aval de confluena cu prul urgani, calitatea apei este de categoria I, fiind superioar i ndeplinind astfel categoria de calitate necesar pentru piscicultur (categoria a II-a conform STAS 4706/88).
35
Prul urgani Afluent al rului Timi, acest pru se ncadreaz n limitele categoriei a-II-a la regim de oxigen ( CBO5=6.4 mg/l; CCOMn/O2=11.8 mg/l) i n limitele categoriei a III-a la toxice speciale (amoniu = 1.64 mg/l; azotai=10.1 mg/l; fenoli = 0,014 mg/l; fier= 0.77 mg/l; fosfor = 0,97 mg/l; zinc=0.039 mg/l) din cauza evacurii de ape uzate insuficient epurate din oraul Buzia. Rul POGANI Calitatea acestui ru, fr surse de poluare punctiforme, important afluent al rului Timi, din punct de vedere al aportului deosebit se ncadreaz n limitele categoriei I pe tronsonul izvoare- amonte Otveti i de categoria a II-a pe tronsonul amonte Otveti i pn la confluena cu Timiul, din cauza structurii solului i a surselor de poluare difuze. Rul BRZAVA Calitatea apei rului Brzava este de categoria I de la izvoare i pn la frontier la toate grupele de indicatori. Analiza i interpretarea rezultatelor obinute prin fluxul informaional rapid Flux informaional zilnic In anul 2003 supravegherea operativ a calitii apelor sub aspectul efectului imediat al impactului surselor de poluare asupra calitii apei resurselor de suprafa curgtoare s-a efectuat prin fluxul rapid zilnic n urmtoarele seciuni : Amonte Timioara i Otelec pe rul Bega, Birda - Uzina de ap COMTIM pe rul Brzava (uzina de ap n conservare), Uzina de ap Lugoj pe rul Timi. Potrivit analizelor de ap zilnice (temperatur ap, pH, O2, cloruri, CCO-Mn/O2, NH4) efectuate de laboratorul satelit Otelec, seciune integrat n sistemul informaional de supraveghere n flux rapid rezult c n anul 2003 numrul zilelor cu oxigen dizolvat cu valori cuprinse ntre 2.47 4.00 mg/l a fost de 153 zile/an, (n intervalul mai-octombrie) ceea ce atest starea de degradare a calitii apei canalului Bega aval de municipiul Timioara pn n seciunea de frontier cu Serbia. In seciunea Amonte Timioara pe rul Bega de unde se face alimentarea cu ap n scop potabil a municipiului Timioara, indicatorii ce se determin (temp.ap, pH, O 2, CCO-Mn/O2, reziduu fix, cloruri, amoniu, azotii, azotai, fenoli, fier) s-au ncadrat n limitele categoriei de calitate I neceasar, excepie fierul n 49 zile cu valori peste 0,3 mg/l (max.1.31 mg/l) provenien din cadrul natutal. n ceea ce privete coninutul de oxigen dizolvat n anul 2003 n seciunea Amonte Timioara nu s-au nregistrat valori mai mici de 4.0 mg/l . In seciunea Amonte Lugoj pe rul Timi de unde se alimenteaz cu ap n scop potabil municipiul Lugoj, indicatorii ce se determin (pH, cloruri, CCO-Mn/O2, amoniu, azotii) s-au ncadrat n categoria de calitate necesar la priz. 36
Flux rapid sptmnal Calitatea apei a fost supravegheat prin flux rapid sptmnal n B.H. BEGA-TIMI nntr-o seciune - Amonte Timioara pe rul Bega, determinndu-se att cantitile de poluani metale grele (Cu, Zn, Ni, Pb, Cd). Cantitile de metale grele regsite n ap sunt mult sub limitele admise, indicatorii Cd i Pb au valori zero. Aprecieri asupra polurilor accidentale produse n anul 2003 In cursul anului 2003 n bazinul hidrografic Bega-Timi, nu s-a produs nici o poluare accidental.
INCADRAREA sectiunilor de supraveghere in categorii de calitate in anul 2003 B.H. BEGA - TIMIS Nrc rt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. Cursul de apa BEGA BEGA BEGA BEGA BEGA VECHE BEGA VECHE TIMIS TIMIS TIMIS NADRAG SURGANI POGANIS BARZAVA BARZAVA MORAVITA Sectiunea de supraveghere Luncani Balint Am. Timisoara Otelec Pischia Cenei Lugoj Sag Graniceri Am. cf. Timis II Cheveresu Mare Otvesti Gataia Partos Moravita Categoria RO GM I I I I I II I I I I II I I I I I I I I I I I I I I I I I I I de calitate TS General I I I II II III I II I I III II I I I I I I II II III I II I I III II I I I
37
TABEL COMPARATIV privind tendinta de evolutie a calitatii apei pe cursurile de apa pe termen scurt - sectiuni de ord. I B.H. BEGA - TIMIS Nrc rt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. Cursul de apa Sectiunea de supraveghere Luncani Balint AM. Timisoara Otelec Pischia Cenei Lugoj Sag Graniceri Cheveres Otvesti Gataia Partos Moravita Categoria de calitate 2001 2002 I I I II I II I I I II I I I I I I I II I II I I I II I I I I Tendinte de evolutie stationara stationara stationara stationara stationara nrutire stationara nrutire stationara nrutire nrutire stationara stationara stationara
BEGA BEGA BEGA BEGA BEGA VECHE BEGA VECHE TIMIS TIMIS TIMIS SURGANI POGANIS BARZAVA BARZAVA MORAVITA
38
Lungimea tronsoanelor de rau caracteristice in raport cu calitatea inregistrata la grupa general Nr. Cursul de crt apa 1 Bega 2 Bega Tronsonul izvoare aval Timisoara aval Timisoara frontiera izvoare confluenta Apa Mare confluenta Apa Mare - frontiera izvoare - frontiera am. cf. Surganiam. cf. LancaBirda am. cf. LancaBirda-frontiera izvoare aval Buzias aval Buzias confluenta Timis izvoare am. Otvesti am. Otvesti cf. Timis izvoare confluenta Timis izvoare - frontiera TOTAL 136 34 170 80 27 107 174.5 55.5 14 244 9 22 31 93 14 107 29 47 Lungime km I II III 136 136 174.5 14 188.5 9 9 93 93 29 47 34 34 80 80 55.5 55.5 14 14 22 22 27 27 -
D -
Total raul Bega 3 4 Bega Veche Bega Veche
Total raul Bega Veche 5 6 7 Timis Timis Timis
Total raul Timis 8 9 Surgani Surgani
Total raul Surgani 10 11 Poganis Poganis
Total raul Poganis 12 13 Nadrag II Moravita
39
Caracterizarea saprobiologica a raurilor din bazinele hidrografice Bega - Timis - Caras in anul 2003 Raurile din Spatiul hidrografic Banat isi colecteaza apele mai ales din versantul sudic al Carpatilor Meridionali si din Muntii Banatului.Ele constituie o unitate cu un regim hidrologic determinat de specificul climatic al regiunii strabatute.Suprapunerea circulatiei maselor de aer atlantic cu invaziile de aer mediteranian si adriatic determina un regim moderat al temperaturilor, inceperea timpurie a primaverii si cantitati medii pluvianuale de precipitatii relativ ridicate. Riul BEGA, in lungime de 170 km isi aduna izvoarele din versantul Nord Vestic al muntilor Poiana Ruscai, primeste afluenti din versantul vestic al acestora si din jumatatea de sud a dealurilor Lipovei. De la Timisoara se continua prin canalul Bega dreneaza o suprafata bazinala de 2362 km2 cu altitudine medie de aproape 240 m. Din cursul superior pana la iesirea din muntii Poiana Ruscai Bega si afluentii sai au caractere de rauri montane. Pantele depasesc 15 km/m iar suprafetele drenate cu pante de aproximativ 250km/m. In aceste conditii vaile sunt lipsite de albia majora iar in patul albiilor predomina bolovanisurile si pietrisurile. In portiunea mijlocie si inferioara a cursului care dezvolta si o lunca proprie acolo unde nu este indiguit, macrofitele arboreascente sunt preponderent formate din genurile: Salix sp., Populus sp., Alnus sp., care se intalnesc cu arbusti ca : Crategus sp., Rubus sp., Rosa canina, Sambucus nigra, iar in coturile cu viteze mici cu papurisuri formate din genurile : Phragmites sp., Carex sp., Tipha sp., toate aceste specii hidofile, care spre luciul apei sunt inlocuite cu exemplare plutitoare de Lemna sp., Saggitaria sp., Potamogeton sp., Myryophylum si altele. Cursul de apa Bega este monitorizat in 4 sectiuni de control astfel : Luncani (km 12 de la izvoare), Balint (km 65), Amonte Timisoara (km 112,5) si Otelec (km 153,5 unde riul paraseste teritoriul Romaniei). 1. Sectiunea LUNCANI - este considerata sectiune martor. In partea superioara, la izvoare, neexistand surse de poluare punctiforma, aportul poluant este din poluarea difuza. Apa prezinta conditii pentru o foarte buna oxigenare, valoarea oxigenului dizolvat este cuprinsa intre 9,7 - 13,2 mg/l, iar saturatia oxigenului este cuprinsa intre 73 - 95 mg/l.Incarcarea cu substante organice biodegradabile este redusa(1.8-4.2 ), iar valoarea pH-ului variaza intre 7,5-8,4 .Apa se incadreaza din punct de vedere fizico-chimic in categoria I-a de calitate.Gradul de saprobitate al riului in aceasta sectiune variaza intre 77 97,5 % incadrand apa in categoria betamezosaproba, la limita superioara spre categoria oligosaproba. Din punct de vedere calitativ, fitoplanctonul riului in aceasta sectiune este dominat de specii caracteristice categoriilor betamezosaprobe si oligobetamezosaprobe : Navicula gracilis, Ephythemia sorex, Asterionella formosa, Cymbella ventricosa, Synedra acus, Fragilaria crotonensis, Tabellaria fenestrata, Eunotia sp. In zooplancton s-au identificat ciliate si rotifere.
40
Similar planctonului in bentos sunt prezente grupe de organisme : plecoptere (Perla sp.) si efemeroptere (Baetis, Ephemerella, Ectyonorus), gamaride (Gammarus sp.) specii caracteristice apelor cu impurificare scazuta spre moderata : betamezosaprobe. Urmare a valorilor ridicate a oxigenului dizolvat (OD = 11,1 mg/l) si a valorii scazute a materiilor organice (CCO-Mn = 2,9 mg/l), de asemenea a cantitatii reduse de nutrienti (P, N) sectiunea Luncani se incadreaza in categoria oligosaproba. Din punct de vedere bacteriologic, analizele bacteriologice au semnalat un numar redus de bacterii coliforme (1700 - 6000/dm3) acest numar de bacterii au incadrat tronsonul analizat in zona betamezosaproba. 2. Sectiunea BALINT este amplasata in aval de sursele de poluare de mica importanta (Gosp. Com. Faget si SOLVENTUL Margina) si aval ac. Surduc. Fitoplanctonul riului prezinta specii de diatomee : Pinularia viridis, Cymbella lanceolata, Surilella biseriata, caracteristice apelor cu impurificare redusa beta-mezosaproba cu un grad de saprobitate cuprins intre 66,66-79,41 %. Zooplanctonul riului din aceasta statie inregistreaza un numar scazut de indivizi, din punct de vedere calitativ fiind dominat de rotifere reprezentate prin Brahiomus quadridentatus, Keratella sp., de asemenea in zooplancton mai sunt prezente in procente nesemnificative copepode si cladocere. Zoobentosul caracteristic unui sol nisipos pietros este dominat de efemere : Baetis, Ephemerella, Cleon, caracteristice apelor beta-mezosaprobe, dar si de oligochete si chironomide specifice apelor mai incarcate. 3. Sectiunea Amonte Timisoara este situata aval de canalul de alimentare Timis-Bega (Nod hidrotehnic Costei) si de descarcarea Bega-Timis (Nod Topolovat), este una din cele mai importante sectiuni de control si este amplasata in dreptul prizei de captare apa potabila Uzina 2-4 a municipiului Timisoara. Datorita procesului de autoepurare, in componenta fitoplanctonului din aceasta sectiune se poate constata prezenta diatomeelor reprezentate prin : Asterionella, Cymbella, Fragillaria, Tabellaria, Ceratoneis, Eunotia,Melosira granulata,Cymbella ventricosa, cat si a clorofitelor : Scenedesmus, Pediastrum, Cosmarium, Closterium ehrenbergi in numar ridicat, fapt care a condus la cresterea gradului de curatenie in aceasta sectiune, inregistrind valori cuprinse intre 76,19 93,75% incadrand apa in categoria betamezosaproba, la limita superioara spre categoria oligosaproba. Zooplanctonul continua sa fie prezent in cantitati nesemnificative, reprezentat de rotifere si copepode si urmat de cladocere. Fauna benctonica, urmare a schimbarii substratului - nisipos malos, este alcatuit preponderent din oligochete si chironomide dar si din insecte. Urmare a valorilor ridicate a oxigenului dizolvat (OD=10,9) si a valorilor scazute a materiilor organice (CCO-Mn 4,6 mg/l) de asemenea a cantitatii reduse de nutrienti, apa se incadreaza si din punct de vedere fizico-chimic in categoria I-a de calitate.
41
Analiza bacteriologica similar sectiunii analizate anterior inregistreaza un numar redus de bacterii coliforme totale (1400 - 11000/dm3) . 4. Sectiunea Otelec, amplasata in zona de frontiera Serbia. Urmare a evacuarilor apelor uzate industriale si orasenesti ale municipiului Timisoara, apa riului Bega la sectiunea amplasata la Otelec calitatea apei in aceasta sectiune prezinta valori ale incarcarii organice cuprinse intre CCO-Mn 3,3 12,8 mg/l, iar oxigenul dizolvat are valori cuprinse intre 11,2-2,1mg/l. Fitoplanctonul riului Bega la aceasta sectiune este dominat de Cyanobacterii reprezentata de speciile : Microcystis, Oscillatoria sp., cat si de diatomeele Cyclotella meneghiana, Navicula cryptocephala, cat si de Zooglea ramigera, specie caracteristica apelor poluate. In aceasta sectiune a riului a inregistrat valori ale gradului de curatenie intre 59,37 68,50 % caracteristic zonei beta-alfa-mezosaproba. Zooplanctonul este dominat de ciliate (Coleps hirtus, Colpidium colpoda), Paramecium sp., Vorticella sp., caracteristice apelor poluate - alfa-mezosaprobe. Bentosul este reprezentat de nematode, chironomide, hirudinee. Riul TIMIS Riul Timis resursa de apa cea mai bogata din Spatiul Hidrografic Banat dreneaza o suprafata bazinala de peste 5677 km2. Lungimea sa insumeaza 244 km. Riul Timis asigura alimentarea cu apa a municipiului Lugoj si prin canalul Timis-Bega (Nodul Hidrotehnic Costei) suplimenteaza stocul raului Bega pt asigurarea cerintei de apa din municipiul Timisoara. Este monitorizat in 3 sectiuni de control: Amonte Lugoj, Sag si Graniceri. 1. Sectiunea Lugoj Sectiunea de supraveghere este situata la priza de captare apa potabila pt municipiul Lugoj In aceasta sectiune, zona de incadrare este beta-mezosaproba, gradul de curatenie fiind de 79,34 %. Fitoplanctonul este reprezentat in special de diatomee care sunt dominante, cele mai frecvent intilnite fiind : Gomphonema, Coconeis, Diatoma, dar si de clorophyte reprezentate prin Closterium ehrenbergi, Cosmarium, Pediastrum, Scenedesmus, precum si de Cyanophyceae. Speciile zooplanctonice sunt reprezentate in special de rotifere : Brachionus, Lecane luna, Rotatoria sp. Zoobentosul caracteristic unui sol nisipos pietros este dominat de microcrustacee : Ostracode si Cladocere; larve de insecte : chironomide; efemeroptere : Baetis, Ephemerella, Cleon.
42
Valorile indicatorilor fizico-chimici sunt cuprinse intre : pH-ul 7 8,4, oxigen dizolvat 8,3 12 mg/l, saturatia oxigenului 75 102 %, CCO-Mn 1,8 5,9 mgO2/l. Din punct de vedere bacteriologic, coliformii totali au valori cuprinse intre 2400 17000/dm3. 2. Sectiunea Sag Este situata in aval de canalul de alimentare Timis-Bega (Nodul Hidrotehnic Costei) si aval de canalul de descarcare Bega-Timis (Nodul Topolovat). Scurgerea medie si minima este redusa, urmare a tranzitarii apei din raul Timis in Bega. Debitul mediu tranzitat este de cca 20 mc/s, reprezentand cca 50% din debitul mediu anual. Cu toate ca in amonte se afla Statia de epurare de la Jabar a municipiului Lugoj, distanta de 50-60 de km dintre sectiunea analizata de noi si Statia de epurare diminueaza efectul apelor deversate aici. Din analizele fizico-chimice realizate reiese ca oxigenul dizolvat inregistreaza valori destul de mari in lunile reci (oxigen dizolvat = 10,2 mg/l) Substantele organice(CCO-Mn-ul) au valori cuprinse intre 3,1 13,7 mg/l. Fitoplanctonul riului este dominat de diatomee reprezentate prin : Cymbella lanceolata, Diatoma vulgare, Epithemia turgida si de Chlorophyte reprezentate de Scenedesmus quadricauda, Pediastrum sp., Coelastrum, Mycrosporum. Zooplanctonul este dominat de ciliate Coleps hirtus, Dileptus anser, precum si de rotifere ca: Brahiomus quadridentatus, Keratella sp. Gradul de saprobitate a riului in aceasta sectiune evidentiaza valori cuprinse intre 64,36 70,58 care incadreaza apa riului in categoria beta-mezosaproba. Fauna bentala este destul de redusa, fiind reprezentata in special prin chironomide. 3. Sectiunea Graniceri Este ultima pe riul Timis inainte de frontiera cu Iugoslavia. Apa isi pastreaza o anumita stare de degradare ecologica determinata de aportul de ape uzate aduse in raul Timis si de piriul Lanca-Birda care conflueaza cu Timisul la circa 7 km de sectiunea Graniceri. Piriul LancaBirda colecteaza ape uzate din sectorul zootehnic apartinind fermelor Birda, Voiteni si Gataia, predominand doar organismele protozoare in asociatie cu ciliatele. Cursul lent si stagnarea dejectiilor au determinat declansarea unor intense procese fermentative mai ales anaeroba, care determina o incarcare bacteriana mare si deprecierea majoritatii indicatorilor de calitate a apei in sectiunea Graniceri. Fitoplanctonul este dominat de Cyanophyceae reprezentate de Oscillatoria iar zooplanctonul este reprezentat de ciliate. Zooplanctonul este reprezentat de ciliate. Fauna bentala este saraca datorita substratului mobil nisipos-argilos.
43
Gradul de saprobitate al riului in aceasta sectiune evidentiaza valori cuprinse intre 65 76,1 % , care incadreaza apa riului incategoria beta-mezosaproba. Din punct de vedere chimic oxigenul dizolvat are valori cuprinse intre 7 13,5 mg/l iar CCOMn intre 2 11,2 mg/l.
Raul Poganis, afluent de ordinul I a raului Timis are o sectiune de monitorizare : 1. Sectiunea de control Otvesti, este situata pe cursul inferior al raului Poganis. Absenta si in aceasta sectiune a surselor punctiforme de poluare coonduce la mentinerea in aceasta sectiune a unui grad de curatenie relativ ridicat cuprins intre 60 75 %. Fitoplanctonul raului este dominat de diatomee: Cymbella lanceolata, Diatoma vulgare, Synedra acus; clorofite: Cosmarium, Ulothrix zonata, Scenedesmus bijuga. Zooplanctonul cuprinde ciliate dar grupul dominant este cel al rotiferelor. In procent nesemnificativ sunt copepodele si cladocerele. In zoobentos s-au identificat chironomide si efemeroptere. Valorile indicatorilor fizico-chimici sunt cuprinse intre: pH=7,3 8,2; OD=7 -14 mg/l; CCOMn %= 5 12,8 mg/l; saturatia oxigenului = 90 104 %. Raul Surgani 1. Sectiunea de control Cheveresu Mare situata pe raul Surgani in aval de orasul Buzias. Ca urmare a evacuarilor din zona canalizarii orasului Buzias si a evacuarilor directe calitatea apei riului Surgani in sectiunea de control Cheveres scade. Gradul de curatenie este betaalfa-mezosaproba, care atrage dupa sine biocenoze specifice acestei zone bogate in : Spherotilus natans, Beggiatoa alba, Zooglea ramnigera; flagelate : Antophysa vegetans, Cladomidomonas sp. Dintre ciliate, reprezentative sunt : Colpidium colpoda, Chilodonela uncinata, Paramecium sp., Vorticella sp. iar numarul de rotifere este redus Brachionus. De asemenea, fauna bentala este saraca, formele prezente sunt tubificidele. Din punct de vedere chimic, valorile indicatorilor fizico-chimici sunt urmatoarele : pH-ul 7,6 8,4; oxigenul dizolvat 2,9 14 mg/l; CCO-Mn 5 15,2 mg/l. Sectiunea Surgani se incadreaza curatenie de 54,28 68,57 %. Raul Nadrag 1. Sectiunea de control de pe raul Nadrag, am. confl. Timis Cursul de apa Nadrag este situat in amonte de sectiunea de monitoring de ordinul I Lugoj de pe raul Timis si calitatea apei este urmarita in o sectiune de monitoring de ordinul II. 44 in categoria beta-alfa-mezosaproba, cu un grad de
Calitatea apei pe acest curs este sub influenta poluarii difuze si a apelor uzate menajere descarcate din localitatea Nadrag. Gradul de curatenie este cuprins intre 75 87,5 % caracteristic zonei beta-mezosaproba. Fitoplanctonul este dominat de diatomee: Navicula atomus, Pinnularia viridis, Cymbella lanceolata, Nitzsachia sigmoidea, dar si clorofite si euglenofite. Zooplanctonul cuprinde ciliate dar grupul predominant este cel al rotiferelor. Fauna bentala este reprezentata de crustacee, hirudinee, dar si tricoptere. Indicatorii fizico-chimici au valori cuprinse intre: pH=6,87,9; OD=9,4-14 mg/l; CCOMn=2,88,6 mg/l; saturatia oxigenului= 77 -112 %. RAUL BARZAVA Raul Barzava cu obarsia in zona versantului Vestic al Semenicului capteaza in cursul superior prin canalul Semenic paraiele ce dreneaza o suprafata bazinala de 38 km2 (25 km2 in bazinul de receptie al Timisului superior) si preia din bazinul Nerei superioare apele pe o suprafata de receptie de cca. 13 km2. 1. Sectiunea de control Gataia aflata pe teritoriul judetului Timis pastreaza aceleasi caracteristici semnalate si in anii anteriori. Incadrarea zonei este beta-alfa-mezosaproba, gradul de curatenie avand valori cuprinse intre 60 - 73,52 %. Chiar daca diatomeele reprezinta grupul sistematic cel mai bine reprezentat, speciile mai frecvent intalnite sunt bioindicatorii de apa impurificata (Navicula viridula, Cyclotella meneghiana, Nitzschia hungarica, Nitzschia palea). Ciliatele bacterivore sunt deasemenea frecvente (genurile Glaucoma, Vorticella, Chilodonella, Paramecium). Studiul cantitativ al bentosului a evidentiat prezenta hirudineelor, unor specii de efemeroptere: Baetis rhodami, crustaceul Assellus aquaticusdar si nematode ( Nematoda sp. ). Parametrii fizico-chimici sunt urmatorii: pH=7,4 8,4; OD=7 12,8 mg/l; saturatia oxigenului= 78 - 90 %; CCOMn=3,8 7,1 mg/l. Calitatea apei in aceasta sectiune este afectata in principal de evacuarile de ape menajere din canalizarea orasului Bocsa judetul Caras-Severin si a apelor de la Avicola Bocsa, cat si a surselor de poluare difuza bine reprezentate de localitatile aflate de-a lungul cursului. 2. Sectiunea de control Partos Gradul de curatenie este cuprins intre 65,78 77,27 %, valori caracteristice zonei beta-alfamezosaprobe. Fitoplanctonul este sarac, dintre diatomee predomina Synedra, Fragillaria, Amphora ovalis, Navicula viridula, Navicula cryptocephala). Remarcam prezenta bacteriei Zooglea ramigera care este specifica apelor cu un grad de impurificare ridicat. Dintre consumatori remarcam prezenta rotiferelor din genul Brachiomus. 45
Bentosul este reprezentat prin nematode si chironomide. Parametrii fizico-chimici au urmatoarele valori : pH = 7,5 8,1 ; oxigen dizolvat = 6,8 13,7 mg/l; CCO-Mn = 4,3 8,5 mg/l. RAUL MORAVITA 1. Sectiunea Moravita amplasata pe raul Moravita, in zona de frontiera, colecteaza apele de pe o suprafata de 435 km2, lungimea colectorului principal este de 47 km. Sectiunea de control Moravita prezinta un grad destul de ridicat de incarcare organica, ceea ce determina ca structura biocenozei sa fie restransa din punct de vedere al grupelor sistematice. Fitoplanctonul este alcatuit din cianofite - Oscillatoria; diatomee - Cyclotella meneghiana, Cymatopleura solea, Navicula rhynocephala, Navicula criptocephala, Stephanodiscus, etc. Algele verzi identificate sunt : Scenedesmus, Pediastrum, Chlorella. Organismele zooplanctonice prezente sunt din grupa ciliatelor : Coleps hirtus, Chilodonella, Paramecium, Vorticella, iar dintre rotifere : Brahionus, Rotatoria rotatoria, Keratella cochlearis. Bentosul este reprezentat de oligochete ca : Tubifex tubifex, Limnodrilus, Stylaria lacustris. Gradul de curatenie este cuprins intre 60,86 77,08 % caracteristic zonei betaalfamezosaproba. Parametrii fizico-chimici analizati au valori cuprinse intre : pH = 7,6 - 8,3 ; oxigen dizolvat intre 2,2 16,2 mg/l; saturatia oxigenului de la 74 82 %; CCO-Mn intre 5,3 29,1 mg/l. Raul BEGA VECHE Raul Bega Veche isi are izvorul in dealurile Lipovei, parte din Piemonturile banatene si strabate Campia de Vest de la Est la Vest. Raul Bega Veche are o lungime de 107 km si colecteaza apele de pe o suprafata de 2108 km2 avand o densitate a retelei de 0,25 km/km2. Raul Bega Veche este un curs de apa deficitar si cu putini afluenti de ordinul I cu debit permanent. Pe raul Bega Veche calitatea apei este monitorizata in 2 sectiuni de control: sectiunea Pischia- considerata sectiune martor sectiunea Cenei situata in zona de frontiera romano-iugoslava. 1. Sectiunea Pischia considerata sectiune martor fara surse de poluare organizate se incadreaza in categoria beta alfa-mezosaproba cu un grad de saprobitate de 62,85 %. Sa constat o usoara imbunatatire datorita inchiderii fermelor COMTIM. Fitoplanctonul este reprezentat in special de diatomee dar si de clorofite. Zooplanctonul este dominat de rotifere, ciliate si copepode. Zoobentosul este reprezentat de tubificide (Chironomus) si nematode. 46
Parametrii fizico-chimici au valori cuprinse intre : pH-ul 7,6 - 8,5; oxigenul dizolvat 4.2 14,4 mg/l; saturatia oxigenului 67-99 %; CCO-Mn 5.1 13 mg/l. 2. Sectiunea Cenei Scaderea drastica a capacitatii fermelor de porcine COMTIM a condus la o usoara imbunatatire a calitatii apei in aceasta sectiune,evacuindu-se cantitati reduse de ape uzate, spre deosebire de anii precedenti cand calitatea apei a fost grav afectata de aportul poluant al unitatilor zootehnice COMTIM, cursul de apa Bega-Veche fiind transformat in canal colector al dejectiilor. Sectiunea se incadreaza in categoria beta-alfasaproba avind un grad de curatenie de 62,08 %. Se constata o imbunatatire datorita inchiderii fermelor COMTIM. Din analiza structurii bioindicatorilor, se observa o predominanta neta a bioindicatorilor alfa si poli, si absenta bioindicatorilor din categoria oligosaproba, care sugereaza o incarcare mare a apei cu substante organice biodegradabile, ceea ce determina un numar redus de organisme fitoplanctonice. Din fitoplancton mentionam bacterii ca : Spherotilus natans, Beggiatoa alba, Zooglea ramigera, Oscillatoria putrida. Zooplanctonul este reprezentat de ciliate ca : Colpidium colpoda, Chilodonela uncinata, Lionotus fasciola, Stentor sp., Vorticella sp., Paramecium sp. Din punct de vedere chimic, valorile indicatorilor sunt urmatorii : pH-ul intre 7,6 - 8,6; oxigenul dizolvat intre 1,8 12,4 mg/l; saturatia oxigenului 66-92 %; CCO-Mn intre 3,1-18,2 mg/l.
47
LUNGIMEA TRONSOANELOR DE RAU CARACTERISTICE IN FUNCTIR DE CATEGORIA SAPROBIOLOGICA ANUL 2003 BH BEGA - TIMIS Categoria saproba - Lungime rau (Km) TOTAL lung. oligobeta beta-alfa alfa alfarau beta polisa(km) prob 136 136 34 136 34 80 27 107 230 14 244 29 9 9 64 43 107 90 64 154 47 22 22 34 170 80 27 107 230 14 244 29 9 22 31 64 43 107 90 64 154 47
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.
Raul BEGA
Tronsonul
izvoareav.St.ep.Timisoara BEGA av.St.ep.Timisoarafrontiera TOTAL rau BEGA BEGA izvoare-confl. Apa Mare VECHE BEGA confl Apa Mare-frontiera VECHE TOTAL rau BEGA VECHE TIMIS izvoare- confl.Lanca Birda TIMIS confl. Lanca Birdafrontiera TOTAL rau TIMIS NADRAG izvoare-confl Timis SURGANI izvoare-av.Buzias SURGANI av.Buzias-conf.Timis TOTAL rau SURGANI POGANIS izvoare-am.confl. Tramnic POGANIS Av. confl.Tramnic- confl. Timis TOTAL rau POGANIS BARZAVA izvoare-aval Bocsa BARZAVA aval Bocsa- frontiera TOTAL rau BARZAVA MORAVITA izvoare-frontiera
48
BAZINUL HIDROGRAFIC ARANCA Raul ARANCA Raul Aranca isi are izvorul in Piemonturile Banatene, in zona Felnac si strabate Campia de Vest de la Est la Vest. Raul Aranca are o lungime de 114 km si colecteaza apele de pe o suprafata de 1193 km2. Aranca este un curs de apa deficitar si cu afluentii Cociohat si Giucosin fara debit permanent dar care ca si canalul Aranca sunt integrati in sistemul de desecare din acest bazin avand descarcarea apelor din sistem si in raul Mures prin canalul legator Aranca-Mures din zona Valcani. Pe canal calitatea apei este urmarita in 2 sectiuni de ordinul I: sectiunea Amonte Sannicolau, in care se inregistreaza inclusiv si aportul (la ape mici) derivatiei r. Mures - r. Aranca ; sectiunea Valcani. 1. Sectiunea Amonte Sannicolau Mare Amplasata amonte de zona de impurificare a orasului Sannicolau Mare, calitatea apei este cea preluata din raul Mures prin Priza Periam si Cenad, aportul izvoarelor din bazinul hidrografic ARANCA fiind redus. Categoria de calitate pe grupe de indicatori este de categoria II-a la regim de oxigen, CBO5 = 8,1 mg/l, CCOMn/O2 = 11,9 mg/l; tot de categoria a II-a la toxice speciale: amoniu = 1,19 mg/l, fenoli = 0,001 mg/l, fosfor = 0,15 mg/l. Categoria a II-a de calitate este determinata de aportul surselor de poluare difuza (localitati rurale) si de debitele de dilutie scazute. 2. Sectiunea Valcani Amplasata la Valcani in zona de frontiera cu Iugoslavia si aval de zonele de impurificare si de evacuarile de ape geotermale din orasul Sannicolau Mare. Se considera necesara mutarea sectiunii in imediata vecinatate a zonei de frontiera (aval de confluenta Cociohat pe malul drept si Giucosin pe malul stang), mutare motivata de diferentele mari de calitate constatate in anii anteriori de Partea Iugoslava, comparativ cu datele inregistrate in sectiunea Valcani, in cadrul Comisiei Hidrotehnice Romanao Iugoslave. Afluenti Cociohat si Giucosin sunt integrati in reteaua canalelor de desecare din zona, canale cu aport de poluanti proveniti din sursele de poluare difuza, zootehnie, ape geotermale si zonele cu extractie a petrolului. Calitatea apei este de categoria III-a la grupa de indicatori ce caracterizeaza regimul de oxigen : O2 = 3.8 mg/l, CBO5 = 12,6 mg/l, CCOMn/O2 = 12,6 mg/l si de categoria a II-a la toxice speciale : amoniu = 2.75 mg/l, fenoli = 0.002 mg/l, fosfor = 0.7 mg/l. Stadiul calitatii apelor pe ansamblul bazinului Calitatea globala a apei pe canalul Aranca de la izvoare (statie pompare Mures-Periam) si pana amonte Sannicolau Mare, pe o lungime de 72 km este de categoria a II-a, iar pe tronsonul intre orasul Sannicolau Mare si frontiera pe o lungime de 42 km este de categoria a III-a. 49
Fata de anul 2002, se constata ca in anul 2003 calitatea globala a apei pe ansamblul bazinului s-a inrautatit. Analiza si interpretarea rezultatelor prin fluxul informational rapid In anul 2003, supravegherea operativa a calitatii apelor sub aspectul efectului imediat al impactului produs de evacuarile importante de ape uzate s-a efectuat prin fluxul rapid in 3 sectiuni de supraveghere in 5 zile/saptamana in urmatoarele sectiuni: Amonte Sannicolau Mare, Aval Sannicolau Mare si Valcani (Dudesti). Potrivit analizelor de apa zilnice effectuate prin laboratorul satelit din Sannicolau Mare pe canalul Aranca rezulta: in sectiunea Amonte Sannicolau Mare oxigenul dizolvat de-a lungul anului 2003 a avut un domeniu de variatie intre 3.7 mg/l si 7.8 mg/l; CCO-Mn/O 2 a avut valori cuprinse intre 7.4 mg/l si 10.0 mg/l; in sectiunea Aval Sannicolau Mare, oxigenul dizolvat a avut un domeniu de variatie intre 3.4 mg/l si 7.1 mg/l, iar CCO-Mn/O2 a avut valori cuprinse intre 7.9 mg/l si 11.4 mg/l; in sectiunea Valcani (Dudesti) oxigenul dizolvat de-a lungul anului 2003 a avut valori cuprinse intre 2.2 mg/l si 8.2 mg/l, iar CCO-Mn/O 2 a avut valori cuprinse intre 7.6 mg/l si 11.2 mg/l. INCADRAREA sectiunilor de supraveghere in categorii de calitate in anul 2003 Nr. crt. 1. 2. Cursul de apa ARANCA ARANCA Sectiunea de supraveghere Am. Sannicolau Mare Valcani RO II III Categoria de calitate GM TS I I II II General II III
TABEL COMPARATIV privind tendinta de evolutie a calitatii apei Nr. crt. 1. 2. Cursul de apa ARANCA ARANCA Sectiunea de supraveghere Am. Sannicolau Mare Valcani Categoria de calitate 2002 2003 II II II III Tendinte de evolutie stationar inrautatire
LUNGIMEA TRONSOANELOR de rau caracteristice in raport cu calitatea inregistrata Nr. crt. 1. 2. Cursul de apa ARANCA ARANCA Sectiunea de supraveghere izvoare - Sannicolau Sannicolau - frontiera Total canal Aranca TOTAL 72 42 114 Lungimea (km) I II III 72 72 42 42 D 50
Caracterizarea saprobiologica a raurilor din bazinul hidrografic Aranca in anul 2003. 1. Sectiunea Amonte Sannicolau Mare Sectiunea Sannicolau Mare se incadreaza in categoria beta-mezosaproba curatenie cuprins intre 63,63-66,66 %. cu un grad de
Fitoplanctonul este reprezentat de diatomee in procent ridicat comparativ cu celelalte grupe sistematice : Diatoma, Gomphonema, Navicula, Synedra, Stephanodiscus, Hantzia, etc. Organismele zooplantonice sunt reprezentate in proportie mare de ciliate si cateva rotifere: Rotatoria rotatoria, Brahionus urcens, Keratella cochlearis, Lecane luna. Dintre organismele bentonice, amintim : Tubifex, Stylaria lacustris, etc. Din punct de vedere chimic, valoarea pH-ului este cuprinsa intre 7,3-8,2; oxigenul dizolvat intre 2,4-9,8 mg/l; CCO-Mn intre 5,6-18,6 mg/l. 2. Sectiunea Valcani Sectiunea Valcani se incadreaza in categoria beta-alfamezosaproba cu un grad de curatenie cuprins intre 64,28-73,68 %. Fitoplanctonul cuprinde dintre cianofite : Oscillatoria, Microcystis, iar dintre diatomee : Cymatopleura solea, Amphora ovalis, Navicula, Hantzia, Synedra acus, Nitzachia sigmoidea, etc.; dintre algele verzi remarcam : Closterium si Cosmarium. In bentos observam scaderea numarului de reprezentanti ai grupelor oligo si beta si creste densitatea organismelor din grupa alfa cum ar fi : tubificide, chironomide. Calitatea apei in aceasta sectiune este afectata de aportul poluant al surselor de poluare punctiforme din zona agroindustriala Sannicolau Mare si a celor difuze (care prin canalele de desecare ajung in colectorul principal canalul Aranca) cat si a apelor geotermale folosite in orasul Sannicolau Mare, Lovrin , Tomnatec. Din analizele fizico-chimice reiese ca pH-ul are valori cuprinse intre 7,1-7,8 , oxigenul dizolvat intre 1 9,6 mg/l iar CCO-Mn 6,5 16,6 mg/l, aceasta din urma valoare inregistrandu-se in luna VIII.
51
LUNGIMEA TRONSOANELOR DE RAU CARACTERISTICE IN FUNCTIR DE CATEGORIA SAPROBIOLOGICA ANUL 2003
Nr. crt. 1. 2.
Raul ARANCA ARANCA
Tronsonul izvoareSannicolau M Sannicolau Mfrontiera
BH ARANCA Categoria saproba - Lungime rau (Km) TOTAL lung. oligobeta betaalfa alfarau beta alfa polisa(km) prob 72 72 42 42 72 42 114
TOTAL BH ARANCA
52
3.2.2. Starea lacurilor In judetul Timis, in bazinul hidrografic Bega-Timis, a fost supravegheata calitatea lacului Surduc (lac de ordinul I). S-au efectuat cate 4 campanii de recoltare pe an. Prelevarile s-au facut din sectiunile stabilite, respectiv in zona baraj, mijloc, coada si afluenti principali, efectuandu-se in functie de amplasamentul sectiunii pe mai multe verticale. Probele au fost supuse analizelor fizico-chimice, biologice si microbiologice. Cu rol strategic pentru Timisoara (rezerva de apa in vederea potabilizarii), lacului Surduc i sa acordat o atentie sporita, urmarindu-se dinamica sezoniera (oxigenul dizolvat si saturatia exprimata in %), CCO-Mn, CBO5, regimul nutrientilor (azot si fosfor), transparenta si alti indicatori (factori naturali si antropici turismul neorganizat cu influenta asupra evolutiei). Calitatea apei din punct de vedere al analizelor fizico-chimice se incadreaza in categoria I (conf STAS 4706/1988) la toti indicatorii analizati, cu exceptia indicatorilor fier total ionic si fosfor , de categoria a II-a. Din punct de vedere al evolutiei starii trofice, respectiv a starii procesului de eutrofizare si tendinta de evolutie, comparativ cu anul 2001, in anul 2002 se constata o imbunatatire lacul Surduc trece din categoria de lac mezoeutrof in categoria de lac mezotrof. Lacul de acumulare Surduc este amplasat pe raul Gladna, afluent de stanga al raului Bega superioara, la cca 4 km amonte de satul Surducul Mic. Acumularea este construita in anul 1976 cu un volum total de 51.08 milioane mc la NNR (198 mdMB) in etapa finala si un luciu de apa de 538 ha. In prezent acumularea functioneaza la nivelul capacitatii etapei I cu un volum total de 24,225 mil. Mc la NNR (192 mdMB) si un luciu de apa de 357 ha. Adancimea maxima a lacului la NNR (192 mdMB) este de 16 m. Nivelul minim de exploatare al lacului este la cota de 187 mdMB. Barajul este amplasat la o altitudine medie de 195 mdMB cota coronamentului fiind 203 mdMB. Acumularea in etapa I controleaza numai o suprafata de bazin de 135 km 2 cu afluenti Gladna, Munisel si Hauzeasca, urmand ca in etapa a II-a sa regularizeze pe langa stocul propriu al bazinului Gladna si debitul deviat din Bega superioara din sectorul Luncani prin derivatia Luncani Surduc. Substratul geologic din zona amprizei barajului si a cuvetei consta din sisturi cuartitice, sisturi sericitocloritoase si sisturi cuartitice sericitoase, folii de sisturi cuartitice grafitoase. Malul drept al lacului este impadurit cu foioase. 53
Rolul acumularii Surduc este de atenuare si de suplimentare a debitelor pentru municipiul Timisoara. Debitul defluent este uzinat pentru producerea energiei electrice in MHC Surduc cu beneficiar Conel Timisoara. Conform planului de activitate, pe anul 2003 s-au efectuat patru campanii de recoltare in lunile martie, iunie, septembrie, noiembrie. Luand in considerare parametrii fizico-chimici urmariti se constata:
transparenta s-a luat cu discul Secchi si variaza intre 0.8 1.2 , variatiile fiind mici pe parcursul anului; valoarea pH-ului este cuprinsa intre 7.2 9.3; temperatura variaza intre 2 27 0C; regimul de oxigen: valoarea oxigenului dizolvat variaza intre 1.8 13.5 mg/l, iar saturatia oxigenului este cuprinsa intre 22 - 114 %; incarcarea organica exprimata in CCOMn a evidentiat valori cuprinse intre 2.6 23.2 mg/l; concentratia de nutrienti este unul dintre cei mai importanti indici de eutrofizare; azotul mineral este cuprins intre 0.4 13.68 mg/l. Fosforul total are valori cuprinse intre 0 2.1 mg/l.
In urma celor patru campanii de recoltare efectuate in anul 2003, s-a constatat ca valoarea biomasei fitoplanctonice are o limita retrasa de variatie intre 10.40 21.96 mg/l ceea ce incadreaza lacul in zona mezotrof cu tendinta de eutrofie la cozile lacului. Fitoplanctonul este dominat de diatomee (Asterionella, Acnnanthes, Cymbella, Coconeis, Ceratoneis, Diatoma vulgare, Diatoma elongatum, Fragillaria, Gomphonema, Surirella). Pe langa diatomee tabloul taxonomic cuprinde si Peridinee (Ceratiun, Peridinium), Crysophyte (Dinobryon) si Chlorophyte (Caelastrum, Scenedesmus, Pediastrum). Zooplanctonul este reprezentat in special de rotifere (Brachiomus, Polyarthra, Keratella testudo, Keratella cochlearis), putini reprezentanti ai ciliatelor in special Vorticella. dintre microcrustaceepredomina cam in aceiasi proportie Copepodele si Cladocerele. Analiza bacteriologica exprimata prin coliformi totali prezinta valori cuprinse intre 1700 -5000/dmc. In urma analizei tuturor parametrilor de eutrofizare, lacul se incadreaza in categoria mezotrof.
54
3.3 Starea apelor subterane Calitatea apelor subterane a fost urmrit n foraje de ordin I, II I poluare n strat freatic I n foraje de adncime. In teritoriul B.H. BEGA-TIMI a fost instituit o reea de puncte (foraje) de observaie care au scop stabilirea regimului de variaie a nivelurilor piezometrice, temperaturilor I a chimismului apelor subterane freatice. Conform protocolului ncheiat la Direcia Apelor Banat Timioara cu delegaii din partea A.N. Institutul Naional de Meteorologie, Hidrologie i Gospodrirea Apelor S.A.Laboratorul de ape subterane i A.N. Apele Romne S.A., calitatea apei a fost monitorizat n perioada 2003-2004 n toate forajele hidrogeologice de ordinul I i II din spaiul hidrografic Banat, cu o ealonare anual. In selectarea forajelor pentru monitorizarea anual, s-au avut n vedere : criteriul reprezentativitii forajelor pe bazine i subbazine hidrografice pentru aprecierea global a calitii apei din stratul acvifer freatic din spaiul hidrografic Banat. meninerea n reeaua de monitoring a calitii apei n forajele hidrogeologice de ordinul I i II, care au o evoluie a calitii apei semnificativ mbuntit. Fa de protocolul ncheiat pentru aprecierea anual a calitii apei din stratul acvifer freatic, ct i pe perioada 2001-2004 a fost necesar extensia bncii de date i a programului existent de prelucrare computerizat, pentru toate forajele de aliniament i de interfluviu din reeaua naional de foraje hidrogeologice din Spaiul hidrografic Banat, cu numerotarea forajelor i zonarea din amonte n aval pe cursul de ap ( foraje de ordin I, II i poluare ) i de la dreapta la stnga n cadrul zonei pentru forajele de ordinul I.In numerotare i zonare au fost incluse Spaiile hidrogeologice de studii experimentale de la Timioara i Dinia i apele minerale din stratul freatic de la Ivanda. Frecvena recoltrilor de probe din forajele de ordinul I a fost de 2 ori pe an, recoltri efectuate n perioadele cu precipitaii bogate din primvar i din perioada de secet (var toamn). Pentru urmarirea calitatii apei din stratul freatic s-au determinat urmtorii indicatori fizicochimici caracteristici pentru verificarea balanei ionice i indicatori specifici de poluare a zonei respective : temperatura, pH, conductivitate/rezidiu fix, CCO-Mn, Na+, K+, Ca2+, Mg2+, Fe2+, Mn2+, Cl-, SO42-, PO43-, HCO3-, NO2-, NO3-, NH4+, fenoli. In caracterizarea calitii apei subterane freatice s-a avut n vedere compararea valorilor indicatorilor determinai cu limitele admise i admise n mod excepional din STAS 1342-91, compararea efectuat pe baz de program pe calculator PC. Programul ntocmit de A.N.A.R. Direcia Apelor Banat Timioara semnaleaz depirile indicatorilor fizico-chimici peste limitele admise i admise excepional. Privind situaia depirii limitelor admise i admise n mod excepional se constat urmtoarele zone de poluare : zone critice nregistrate n foraje de poluare pentru care au fost comparate concentraiile indicatorilor chimici cu cele din STAS 1342-91 ;
55
zone critice nregistrate n forajele de ordin I I II pentru care au fost comparate concentraiile indicatorilor chimici cu cele din STAS 1342-91 ; Situaia depIrii concentraiilor de poluanI admise n mod excepional conform STAS 134291, este prezentat n tabelul de mai jos:
Denumire indicator
Nr.de ori de depiri a limitei admise n mod excepion al max. 2,5-7,3 max. 1,8-6,7 max. 1,3-1,7 max. 1,1 max. 1,0-3,0 max. 1,1424,42 max. 1,06-4,6 max. 1,16-2,2 max. 1,73-3,96 max. 1,14346,7 max. 1,06-7,3 max. 1,0-1,8 max. 1,12-10,3 max. 1,4 max. 1,0 max. 1,7 max. 1,0-4,5 max. 1,0-2,24 max. 1,09-17,3
Denumire bazin hidrografic - foraj
- azotii
- azotai
- calciu
- cloruri
- reziduu fix - fier
max. 1,1-184 max. 1,3-108
max. 1,9-36,3 max. 1,7-83,3 max. 1,4-183
Bega - Margina (poluare), Ianova, Rui Bega Veche - Becicherecu Mic, Jimbolia (poluare), Bobda, Iecea Mare, Beregsu Mare (poluare) Brzava - Birda (poluare), Boca Romn Moravia Moravia Timi Tormac, Dinia, Foeni, Otveti, Jebel, Cadar Bega Giarmata, Snmihaiul Romn, Rui, OtelecPustini Bega Veche - Jimbolia (poluare), Jadani, Cernteaz, Pichia, Satchinez, Becicherecu Mic, Beregsu Mic, Bobda, Remetea Mic Brzava - Gtaia Moravia - Moravia, Butin Timi - Giulvz, Crai Nou, Cadar, Cruceni, Ivanda, Vucova, Tormac Bega - Margina (poluare), Ianova, Rui Bega Veche - Beregsu (poluare), Bencecu de Sus, Sclaz, Jimbolia (poluare), Remetea Mic Timi Ionel, Tormac Bega - Otelec-Pustini Bega Veche - Beregsu Mic, Bobda Timi Ivanda Bega - Margina (poluare), Otelec-Pustini, Rui Bega Veche - Becicherecu Mic, Uiheiu,Lenauheim, Remetea Mic, Beregsu Mic, Jimbolia (poluare), Gottlob, Bobda Timi - Snmartinul Srbesc, Crai Nou, Giulvz, Para, Ivanda, Tormac Bega Timioara, Giarmata, Uivar, Izvin, Remetea Mare, Traian Vuia, Ohaba-Forgaci, Remetea Mare, Rui, Margina, Margina (poluare) Bega Veche Satchinez, Jadani, Pichia, Cernteaz, Lenauheim, Jimbolia, Remetea Mic,Alio, Sanadrei, Biled, Bencecu de Sus, Sclaz, Uiheiu, Becicherecu Mic, Beregsu Mare, Jimbolia (poluare) Brzava - Gtaia, Birda (poluare), Denta Moravia- Moravia, Gaiu Mic, Butin, emlacu Mare Timi - Vucova, Otveti, Obad, Petroman, Giulvz, Dinia, Ohaba-Forgaci, Cadar, Giroc, Para, Dragoieti, Peciu Nou, Jebel, Ghilad, Ivanda, Foeni, Belin, Soca, 56
Cruceni, Gvojdia, gad, Glimboca, Ionel, Herendeti, Bazo, Cebza-Ceacova, Snmartinul Srbesc,Urseni Macedonia, Hitia
57
Denumire indicator
Nr.de ori de depiri a limitei admise n mod excepional max. 1,13-10,5 max. 1,16-2,64 max. 1,02 max.1,3-426
Denumire bazin hidrografic - foraj Bega Remetea Mare, Giarmata, Otelec-Pustini, Rui Bega Veche - Sclaz, Remetea Mic, Beregsu Mic, Iecea mare, Becicherecu Mic, Gottlob, Jimbolia (poluare), Beregsu Mare (poluare), Uiheiu Moravia - Moravia Bega Izvin, Uivar, Snmihaiul Romn, Timioara, Margina, Rui, Otelec-Pustini, Traian Vuia, utra, Balin, Ianova, Margina, Margina (poluare) Bega Veche - Snandrei, Sclaz, Remetea Mic, Cernteaz, Becicherecu Mic, Alio, Bencecu de Sus, Lenauheim, Gottlob, Jimbolia (poluare), Uiheiu, Bulgru, Jimbolia, Bobda, Iecea Mare Brzava- Gtaia, Denta , Birda (poluare) Moravia - Butin, emlacu Mare Timi- Ghilad, Otveti, Herendeti, Gvojdia, Dragoieti, Vucova, Slha, Giroc, Macedonia, Jebel, Crai Nou, Cruceni, Giulvz, Snmartinul Srbesc, Ivanda, OhabaForgaci, Hitia, Peciu Nou, Cebza-Ceacova, Glimboca, Belin, Bazo, Urseni, Petroman, Foeni, Ionel, Obad, Gad, Tormac, Para Bega - Otelec-Pustini, Margina (poluare), Rui Bega Veche Gottlob,Iecea Mare, Jimbolia Timi Ivanda, Ionel Bega - Otelec-Pustini, Traian Vuia, utra, Remetea Mare, Balin, Ohaba-Forgaci, Margina (poluare), Ianova Bega Veche - Alio, Jimbolia (poluare), Sclaz, Becicherecu Mic, Gottlob, Remetea Mic, Pichia, Iecea Mare, Beregsu Mare (poluare) Moravia - emlacu Mare Timi - Jebel, Snmartinul Srbesc, Ivanda, Foeni, Gad, Slha, Belin, Hitia, Bazo, Otveti, Macedonia, CebzaCeacova,Ghilad, Tormac, Ionel
- magneziu
max. 1,13-231 - subst.org. max. 1,13-6,73 max. 1,4-1,73 max. 1,13-72,7
- sulfai
max. 1,2-6,5 max. 1,0-2,4 max. 1,3-2,7 max. 1,2-13,9 max. 1,0-11,2
- mangan max. 2,2 max. 1,0-14,3
58
Denumire indicator
Nr.de ori de depiri a limitei admise n mod excepional max. 1,1-235
Denumire bazin hidrografic - foraj Bega Giarmata, Timioara, Otelec-Pustini, utra, Uivar, Snmihaiul Romn, Rui, Balin, Ohaba-Forgaci, Remetea Mare, Margina, Ianova, Margina (poluare) Bega Veche - Cernteaz, Beregsu Mic, Uiheiu, Bulgru, Bencecu de Sus, Remetea Mic, Alio, Sclaz, Biled, Bobda, Pichia, Jimboli (poluare), Beregsu Mare (poluare), Gottlob, Iecea Mare Brzava - Boca Romn, Birda (poluare), Denta, Gherteni Moravia Moravia, emlacu Mare, Gaiu Mic Timi - Monia Nou, Coteiu, Liebling, Giulvz, ipet, Voiteg, Duboz, Lugoj, Giera, Unip, tiuca, Dragina, Chevereu Mare Bega Ianova, Ohaba-Forgaci, Snmihaiul Romn, Rui, Otelec-Pustini, remetea Mare, Margina (poluare) Bega Veche - Cernteaz, Remetea Mic, Bencecu de Sus, Satchinez, Bobda, Gottlob, Jimbolia (poluare), Beregsu Mare (poluare), Bulgru, Iecea Mare Brzava - Gtaia, Denta, Birda (poluare) Timi - Bazo, Dragoieti, Hitia, Cadar, Tormac, Otveti, Urseni, Obad, Ghilad, Macedonia, Snmartinul Srbesc, Ivanda, Foeni, Ionel, Petroman, CebzaCeacova, Giulvz, Cruceni, Para Moravia Butin, emlacu Mare, Moravia Bega Giarmata, Snmihaiul Romn, Margina (poluare) Bega Veche - Remetea Mic, Sclaz, Jimbolia (poluare), Alio Brzava Birda (poluare) Timi - Cebza-Ceacova, Macedonia, Ghilad, Peciu Nou, Ivanda
max. 1,0-100,0 - amoniu max. 1,1-1,7 max. 1,7-4,6 max. 1,4-35,0 max. 1,0-6,0 max. 1,0-80,0 - fosfai max. 1,4-11,3 max. 1,0-129,0
max. 1,4-2,3 max. 1,0-585 max. 1,0-12,0 - fenoli max. 1,0 max. 1,0-3,0
Cele mai grave situaii de poluare - Zone critice - a stratului acvifer freatic, cu depirea limitei maxime admise n mod excepional (conform STAS 1342/91 ), se nregistreaz la: substane organice, amoniu, fosfai, azotii i fenoli. Cele mai mari depiri (de cel puin 10 ori ) ale concentraiilor de poluanI admise n mod excepional (conform STAS 1342/91 ), s-au inregistrat la urmtorii indicatori n zonele:
-
amoniu : max. 90,0 n zona Birda; max. 235 ori n zona Margina; 18,2 ori n zona Traian Vuia, 130,0 n zona Ianova; 60,0 ori n zona Beregsu Mare; 100,0 ori n zona Iecea Mare; 59,6 ori n zona Gottlob n foraje de ordinul II ; 68,0 ori n zona Jimbolia; 185,0 ori n zona Tormac; 10,4 n zona Otveti ;
59
substane organice : max. 426,0 ori n zona Margina; 24,0 ori n zona Ohaba-Forgaci; 16,8 ori n Remetea Mare; 10,7 ori n zona Rui; 10,7 ori n zona Beregsu; 231,0 ori n zona Iecea Mare; 33,0 ori n zona Tormac; 72,7 ori n zona Para ; fosfai : max. 11,3 ori n zona Birda; 10,0 ori n zona Margina; 80,0 ori n zona Iecea Mare; 129,0 ori n zona Para; 11,2 ori n zona Gad ; fier : max. 12,5 ori n zona Gtaia; 36,3 n zona Denta ; 52,0 ori n zona Birda; max. 184,0 ori n zona Margina; max. 96,7 ori n zona Margina; 45,8 ori n zona Traian Vuia; 19,8 ori n zona Balin; 12,5 ori n zona Ohaba-Forgaci; 43,3 ori n zona utra; 29,3 ori n zona Ianova; 11,7 ori n zona Snmihaiul Romn; 20,0 ori n zona RuI; 14,5 ori n zona Sclaz; 13,1 ori n zona Becicherecu Mic; 27,5 ori n zona Beregsu ; 25,3 ori n zona Bobda; 10,7 ori n zona Uihei; 16,5 ori n zona Iecea Mare; 108,0 ori n zona Bulgru; 50,8 ori n zona Gottlob; 17,0 ori n zona Glimboca ; 14,5 ori n zona Gvojdia; 31,1 ori n zona Herendeti ; 12,8 ori n zona Belin ; 183 ori n zona Hitia ; 32,0 ori n zona Bazo ; 70,0 ori n zona Tormac ; 61,3 ori n zona Urseni ; 33,3 ori n zona Para; 31,7 ori n zona Cebza-Ceacova ; 30,8 ori n zona Macedonia ; 11,8 ori n zona Jebel ; 64,3 ori n zona Petroman ; 11,6 ori n zona Soca ; 24,4 ori n zona Gad ; 19,5 ori n zona Cruceni ; 38,7 ori n zona Snmartinul Srbesc; 33,3 ori n zona Ivanda; 64,3 ori n zona Foeni ; 23,2 ori n zona Ionel ; azotai : max. 10,0 ori n zona Margina; 346,7 ori n zona Tormac ; magneziu : max. 10,5 ori n zona Rui ; calciu : max. 10,3 ori n zona Tormac ; mangan : 13,9 ori n zona utra ; 10,3 ori n zona Tormac ; 14,3 ori n zona Ionel ; fenoli : max. 585,0 ori n zona Margina (poluare) ; 12,0 ori n zona Alio.
Depirile limitelor privind calitatea apei subterane s-au nregistrat n cea mai mare parte n zona complexelor zootehnice din B.H. BEGA - TIMI i n zona Margina cu provenien n foarte mare msur de pe cmpurile de aspersie ape fenolice de la S.C. SOLVENTUL sector Margina care n prezent are o activitate de producie redus (secia de fabricaie mangal fiind nchis). Modificrile de calitate a apei din stratul freatic sunt produse de : infiltraiile din canalele de desecare, canale folosite n mod frecvent pentru descrcarea apelor uzate de la unitile zootehnice; depozitri de nmoluri i gunoi menajer pe suprafee neamenajate; ngrminte chimice i pesticide administrate incorect pe terenurile agricole; infiltraii de la depozitul de lam de la Satchinez a S.N.P. PETROM Timioara; nfiltraii din cmpurile vechi de aspersie pentru apele fenolice de la S.C. SOLVENTUL sector Margina care explic depirile foarte mari la indicatorul fenoli. Calitatea apei in forajele programate pentru pompari experimentale Pentru forajele programate pentru pompari experimentale (b.h. Bega Veche), msurtorile de calitate s-au efectuat pentru indicatorii afereni balanei ionice: temperatur, pH, 60
conductivitate/rezidiu fix, CCO-Mn, Na+, K+, Ca2+, Mg2+, Fe2+, Mn2+, Cl-, SO42-, PO43-, HCO3-, NO2-, NO3-, NH4+, fenoli. Situaia depirii concentraiilor de poluani admise n mod excepional prin STAS 1342-91 se prezint astfel :
-
amoniu : max. 1,0-17,0 : Checea, Sclaz, Iecea Mare, Comlou Mic, Jimbolia, Lenauheim, Jimbolia (poluare), Iecea Mic ; azotai : max. 7,95 ori n zona Checea ; substane organice : 1,23-320 : Crpini, Iecea Mare, Checea, Comlou Mic, Jimbolia, Jimbolia (poluare), Iecea Mic, Sclaz fosfai : max. 1,4-6,8 ori n zona Lenauheim, Comlou Mic, Iecea Mic, Iecea Mare, Jimbolia (poluare) mangan : max. 1,0-2,3 ori n zona Iecea Mare, Jimbolia (poluare), Sclaz, Comlou Mic, Iecea Mic, Checea, Sclaz ; sulfai : max. 1,0-1,2 ori n zona Iecea Mare, Jimbolia (poluare), Lenauheim, Beregsul Mic; magneziu : max. 1,05-2,74 ori n zona Jimbolia, Jimbolia (poluare), Comlou Mic, Iecea Mare, Crpini, Iecea Mic, Beregsul Mic, Lenauheim, Checea ; fier : max. 1,0-33,1 ori n zona Crpini, Comlou Mic, Sclaz, Checea, Iecea Mare, Jimbolia (poluare), Lenauheim, Iecea Mic, Beregsul Mic; azotii : max. 1,0-4,4 ori n zona Iecea Mare, Crpini, Sclaz, Checea, Comlou Mic, Jimbolia (poluare); cloruri : max. 1,2-1,5 ori n zona Checea, Iecea Mic; reziduu fix : max. 1,07-2,08 ori n zona Lenauheim, Iecea Mic, Jimbolia (poluare), Comlou Mic, Iecea Mare, Beregsul Mic, Checea. Nr. crt. 1. 2. 3. Tipul forajului (pompari experimentale) - ordin I - ordin II - poluare TOTAL - n bh BEGA-VECHE
Numr foraje 3 12 4 19 foraje
61
Calitatea apei n stratul acvifer de adncime
Pentru forajele de adncime, msurtorile de calitate s-au efectuat pentru indicatorii afereni balanei ionice : temperatur, pH, conductivitate/rezidiu fix, CCO-Mn, Na+, K+, Ca2+, Mg2+, Fe2+, Mn2+, Cl-, SO42-, PO43-, HCO3-, NO2-, NO3-, NH4+, fenoli. Situaia depirii concentraiilor de poluani admise n mod excepional prin STAS 1342-91 se prezint astfel : - amoniu : Deta (8,4 ori); Parto (2,4 ori); Bethausen (38,0 ori); Chiztu (7,2 ;10,3 ori); Dinia (3,1 ori) ; Faget (2,5 ori) ; Izvin (5,6 ori) ; Pustini (3,1 ori) ; Topolovau Mare (5,0 ori) ; Biled ( 170 ori ); Carani (1,6 ori) ; Jimbolia (248,0 ori); OrIoara (1,9 ori ); Chevereu Mare ( 35,0 ori ); Coteiu (2,2 ori) ; Dragina (15,6 ori ); Duboz (5,6 ori); Giera (10,0 ori); Giulvz (2,7 ori); Liebling (2,2 ori ); Lugoj (4,1 ori); Monia Nou (1,4 ori); Pietroasa Mare (7,2 ori); Stiuca (17,8 ori) ; Unip (15,0 ori); Voiteg (2,4 ori) ; Moravia (2,6 ori) ; Sipet 92.5 ori) ; - substane organice : Deta (1,5 ori) ; Parto (7,2 ori) ; Bethausen (6,7ori) ; Chiztu (1,6 ;7,1 ori) ; Dinia (1,7 ori) ; Izvin (3,1 ori) ; Pustini (3,1 ori) ; Topolovau Mare (5,0 ori) ; Biled (88 ori) ; Carani (2,13 ori) ; Jimbolia (2,6 ori); Lenauheim (2,03 ori); OrIoara (2,7 ori) ; Sanpetru Mic (1,5 ori); Chevereu Mare (5,43 ori) ; Coteiu (1,07 ori) ; Dragina (6,07 ori ) ; Duboz (1,6 ori) ; Giulvz (48,0 ori ; Liebling (1,5 ori ) ; Monia Nou (5,6 ori) ; Stiuca (8,33 ori) ; Unip (7,27 ori) ; Moravia (1,0 ori) ; Sipet (6,67 ori) ; - mangan : Deta (1,4 ori) ; Topolovau Mare (1,7 ori) ; Dragina (1,1 ori ) ; Duboz (1,9 ori) ; Liebling (1,1 ori) ; Lugoj (4,4 ori) ; Sacou Mare (1,2 ori); Stiuca (1,8 ori) ; Unip (3,0 ori) ; Verme ( 2,9 ori ) ; Voiteg (2,4 ori) ; Moravia (2,6 ori) ; Sipet (2,3 ori) ; - fosfaI : Deta (2,8 ori); Bethausen (2,0 ori); Chiztu (1,8 ori); Dinia (7,0 ori) ; Izvin (1,1 ori) ; Pustini (1,9 ori) ; Brteaz (1,8 ori) ; Jimbolia (1,8 ori) ; Lenauheim (2,0 ori) ; Buzia (1,4 ori) ; Duboz (1,0 ori) ; Giera (1,9 ori) ; Giulvz (3,4 ori ; Liebling (1,9 ori ) ; Monia Nou (9,4 ori); Pietroasa Mare (1,2 ori) ; Stiuca (2,5 ori) ; Verme (3,6 ori) ; Voiteg (3,6 ori) ; Moravia (1,2 ori).
62
Tabel cu zone critice n forajele de ordin I, II i poluare NH4 NO3 CCOMn PO4 b.h. Bega Topolovu Mare adm Pustini F1 AD Dinia F1 AD Fget-gos.com. Chiztu F1 AD Izvin F1 AD Bethausen F1 AD b.h. Bega Veche Snpetru Mic F1 AD adm Jimbolia F1 AD Alio CAP adm adm Biled F1 AD adm Brteaz adm Bencecu de Sus adm adm Lenauheim F1 AD adm Carani F1 AD OrIoara F1 AD adm Jimbolia F1 AD Lenauheim adm Sanpetru Mic adm adm Brteaz F1 AD b.h. Brzava Parto F1 AD adm Deta gos.com. b.h. Timi Giera F1 AD Voiteg F1 AD Buzia F1 AD adm Duboz F1 AD Giulvz F1 AD Liebling F1 AD Lugoj F1 AD Pietroasa Mare F1 AD adm Sacou Mare F1 AD adm Sipet F1 AD adm Stiuca F1 AD Unip F1 AD adm Chevereu Mare adm Dragina F1 AD adm Monia Nou F1 AD Coteiu F1AD adm b.h. Moravia Moravia Not: - adm - depirea limitei admise prin STAS 1342/91 - - depirea limitei admise n mod excepional prin STAS 1342/91 Foraj 63
CONCLUZII privind stadiul calitii apelor subterane 1. Nivelul polurii n majoritatea forajelor executate n stratul acvifer freatic se menine I n anul 2003, nregistrndu-se depiri ale limitei maxime admise n mod excepional (conform prevederilor STAS 1342/91) la cel puin un indicator de caracterizare a calitii apei. Zonele critice de poluare, cu depirea de mai multe ori a limitei maxime admise n mod excepional conform prevederilor STAS 1342/91 la: substane organice, amoniu, fosfaI sunt situate n bazinele hidrografice ale urmtoarelor cursuri de ap: - BH BEGA: - pe rul Bega superioar n zona Margina cu provenien n cea mai mare msur de la SOLVENTUL Margina i din poluarea difuz ; - pe canalul Bega aval Timioara frontier; - pe canalul Bega sectorul Balin Remetea; - BH TIMI: - pe rul Timi n zona oraului Lugoj, aval Cotei - frontier, cu provenien a polurii de la fermele zootehnice, gospodrii comunale I poluare difuz; - Ivanda, ncrcare din mediul natural (fier i mangan) i din activiti agricole i casnice. - BH BRZAVA: - pe rul Brzava sectorul intrare in judet - frontier, cu provenien a polurii de la complexele zootehnice, gospodrii comunale (Deta) I poluare difuz. - BH BEGA VECHE: - pe cursul superior al rului Bega Veche I afluenii situaI n bh superior al acestuia, cu provenien a polurii de la activiti agrozootehnice I bazinele de stocare a dejeciilor de la fostele ferme avicole, ct I din poluarea difuz. 2. Se menine foarte ridicat nivelul polurii n stratul acvifer freatic i n zonele n care anumite uniti productive i-au redus mult activitatea sau chiar au fost nchise. 3. n stratul acvifer de adncime calitatea apei este necorespunztoare n toate forajele investigate, nregistrndu-se depiri ale limitei maxime admise n mod excepional la indicatorul amoniu pn la 38,0 ori, la substane organice pn la 88 ori, iar la fosfaI pn la 9,4 ori. n Spaiul hidrografic Banat prin sistemele centralizate de alimentare cu ap potabil, 21,4% din totalul cerinei de ap pentru nevoile populaiei se asigur din foraje de medie i mare adncime.
64
In B.H. ARANCA au fost analizate 5 foraje din care s-au recoltat probe n perioada cu precipitaii bogate din primvar i n perioada de secet (var-toamn), astfel 6 probe din foraje de ordin I i 4 probe din foraje de ordin II. In B.H. ARANCA au fost analizate 2 foraje de adncime de la Teremia Mare I Beba Veche din patrimoniul A.N.A.R. Direcia Apelor Banat. Din valorile obinute in urma analizarii probelor se constat urmtoarele : n anul 2003, n B.H. ARANCA s-a meninut poluarea n zona Snnicolau Mare, Snpetru Mare, Valcani; depirea limitei admise n mod excepional din STAS 1342-91 la indicatori este evideniat n tabelul urmtor : Numr de ori de depire a limitei Denumire foraj zona admise n mod excepional - cloruri max 2,3 Valcani - reziduu fix max 1,3 Valcani Vizejdia, Pesac, Snnicolau Mare, Snpetru - fier max 1,4-148 Mare,Valcani -magneziu max 1,22 Valcani Snpetru Mare, Vizejdia, Snnicolau Mare, max 2,93-13,3 subst.organice Valcani - amoniu max 1,1-14,4 Snpetru Mare, Pesac, Neru, Vizejdia ,Valcani - fosfai max 2,0 Pesac Pesac, Snnicolau Mare, Snpetru Mare, -mangan max. 1,1-3,2 Valcani Denumire indicator Cele mai mari depiri ( de cel puin 10 ori ) a concentraiilor de poluani admise n mod excepional n apa potabil ( STAS 1342-91 ) s-au nregistrat la urmtorii indicatori n zonele : - substane organice : - max. 13,3 ori n zona Vizejdia n foraj de ordin II - amoniu : - max. 12 n zona Valcani n foraj de ordin I - max. 14,4 n zona Vizejdia n foraj de ordin II - fier : - max. 20,7 ori n zona Snnicolau Mare n foraj de ordinul I - max. 37,0 n zona Snpetru Mare n foraj de ordin I - max. 38,3 n zona Vizejdia n foraj de ordin II Modificrile de calitate a apei din freatic, cantonat la 40 m adncime sunt produse de: evacurile de ape uzate neepurate sau insuficient epurate din zona agroindustrial o Snnicolau Mare ; depozitrile de nmoluri i gunoi menajer pe suprafee neamenajate; ngrminte chimice i pesticide administrate incorect pe terenurile agricole. 65
5.3.2.- Calitatea apei n stratul de adncime Pentru cele 2 foraje de adncime din B.H. ARANCA msurtorile de calitate s-au efectuat pentru indicatorii fizico-chimici caracteristici pentru verificarea balanei ionice : temperatur, pH, conductivitate/rezidiu fix, CCO-Mn, Na+, K+, Ca2+, Mg2+, Fe2+, Mn2+, Cl-, SO42-, PO43-, HCO3-, NO2-, NO3-, NH4+, fenoli. Din msurtori se constat c toi indicatorii au valori a concentraiilor mai mici dect limitele admise excepional prin STAS 1342-91, cu excepia urmtorilor indicatori : - amoniu : - Beba Veche depire de 3,0 ori - Teremia Mare depire de 4,8 ori - substane organice : - Beba Veche depire de 1,5 ori -Teremia Mare depire de 4,53 ori - fosfai : - Beba Veche depire de 1,2 ori - Teremia Mare depire de 3,8 ori Zone critice n forajele din stratul acvifer de adncime : Zona -Teremia Mare F1 AD - Beba Veche F1 AD In concluzie: 1. Nivelul polurii n majoritatea forajelor executate n stratul acvifer freatic se menine I n anul 2003, nregistrndu-se depiri ale limitei maxime admise n mod excepional (conform prevederilor STAS 1342/91) la cel puin 2 indicatori de caracterizare a calitii apei (amoniu I substane orgqanice). Cele mai grave situaii de poluare - Zone critice - a stratului acvifer freatic, cu depirea de mai multe ori a limitei maxime admise n mod excepional la mai mulI indicatori conform prevederilor STAS 1342/91 la: substane organice, amoniu I fosfaI , zone critice prezentate I n harta calitii apelor subterane, astfel pe canalul Aranca, zona Snnicolau Mare, poluare cu: substane organice cu provenien din zona agroindustrial Snnicolau Mare ct I din canalizarea oraului I canalele secundare de desecare. Fa de aceast situaie, este necesar urmrirea permanent i n mod continuu a calitii apei subterane pentru aplicarea de msuri pentru reducerea I sistare a polurii. 2. n stratul acvifer de adncime calitatea apei este necorespunztoare n cele 2 foraje investigate, nregistrndu-se depiri ale limitei maxime admise n mod excepional la indicatorul amoniu pn la 4,8 ori, la substane organice pn la 4,53 ori i la fosfai pn la 3,8 ori. NH4 NO3 CCOMn PO4
66
Informatii cu privire la calitatea apei din fantanile domestice in anul 2003 Aceste informaii se refer la calitatea apei determinat de Direcia de Sntate Public a judeului Timi n fntnile domestice din mediul rural I fntnile publice din mediul urban I rural. Numrul localitilor din judeul Timi este de : 392 localiti rurale, 2 municipii I 5 orae, avnd o populaie total de 688 575 locuitori,din care : 61,6 % urban I 38,4 % rural. Supravegherea sanitar calitativ a fntnilor rurale se efectueaz de ctre instituiile sanitare I anume: Direcia de Sntate Public a judeului Timi I Laboratoarele teritoriale ale acesteia . Din aceast supraveghere a rezultat c pe parcursul anului 2003 au fost 2 reclamaii la ag I comuna Dumbrvia, reclamaii legate de gust, miros I culoare a apei. In tabelul de mai jos se poate urmri evoluia incidenei pe anul 2003 : Factor de risc Boli sau mbolnviri posibil asociate -hepatit viral tip A -ap pentru consumul uman - febr tifoid - methemoglobin infantil - nr. epidemii hidrice Factor de risc - boal diareic acut Anul 2002 65,68 0 0 0 263,74 Anul 2003 24,44 0 0 0 218,98 n scdere Evoluia incidenei n scdere
Fntnile publice din municipiul Timioara, n numr de 53 (din care funcioneaz toate), se monitorizeaz trimestrial, iar cele particulare la cerere (contra cost). In municipiul Timioara, calitatea apei a fost urmrit n : 1). Fntni publice prin prelevarea a 203 probe,din care 36 (17,7%) necorespunztoare bacteriologic (NTG). Determinrile efectuate la aceste probe arat c nu exist depiri la indicatorul nitraI, n schimb exist depiri a limitei admise sau admis excepional (cf. STAS 1342/91) la urmtorii indicatori : amoniac : max. 5 mg/l (Piaa Unirii) substane organice : max. 3,16-7 mg/l fier :max. 0,05-1,76 mg/l, cea mai mare valoare nregistrndu-se pe strada Ulpia Traiana (max.12).
67
2). Fntni particulare prin prelevarea unui numr de 174 probe; dintre acestea 42 probe sunt necorespunztoare bacteriologic (la cei 4 indicatori bacteriologici : numr total germeni NTG, coliformi totali CT, coliformi fecali CF, streptococi fecali SF). Calitatea apei n fntnile publice I individuale din mediul rural a fost supravegheat prin prelevarea a 160 probe, din care 52 necorespunztoare bacteriologic. La aceste probe s-au determinat 6 indicatori chimici (amoniac, nitriI, nitraI, substane organice, cloruri I fier) : - la indicatorul amoniac : s-a constatat depirea limitei cf. STAS 1324/91 la : Sacou Turcesc (3 mg/l); Dinia (2 mg/l); Stamora German (5 mg/l); Ghilad (1,0 mg/l); Chiztu (2 mg/l); Beregsul Mare (1,5 mg/l); Chioda (1,0 mg/l); Otelec ( 1,5 mg/l); Bulgru (1 mg/l); Bazo (2 mg/l); Cenei (2 mg/l); Cenad (2 mg/l); Monia Nou (5 mg/l); Criciova (1,5 mg/l); Peciu Nou (1,5 mg/l); Gtaia (1,5 mg/l); Chevereul Mare (1 mg/l); ag (12 mg/l); Tomnatic (1 mg/l); Voiteg (2 mg/l); Patavia (1,0 mg/l); Bacova (2 mg/l) ; - la indicatorul nitrii s-a constatat depirea limitei cf. STAS 1324/91 la: Giroc (0,48 mg/l); Stamora German (1,2 mg/l); Orioara (0,48 mg/l); Monia Nou (1,2 mg/l); Varia (0,7 mg/l); Bucov (0,7 mg/l); Bacova (0,48 mg/l ; - la indicatorul nitraI: din probele de ap analizate un numr de 30 (10 %) sunt necorespunztoare : ag (60 mg/l); Maloc (60 mg/l); Bucov (50 mg/l) ; - la indicatorul substane organice s-a constatat depirea limitei cf. STAS 1324/91 la : Stamora German (21,48 mg/l); ag (20,48 mg/l); Jimbolia (26,86 mg/l); Bacova (24,07 mg/l; 20,85 ;29,70) ; Orioara (22,12 mg/l); - la indicatorul fier , s-a constatat depirea limitei cf. STAS 1324/91 la : Grabai (1,7 mg/l); Dinia (1,3 mg/l); Jdioara (0,4 mg/l); Ghilad (0,86 mg/l); Beregsul Mare (1,1 mg/l); Chioda (0,22 ; 2,12 mg/l); Monia Nou (4 mg/l); Bulgru (0,92 mg/l); Reca (0,4 mg/l); ag (0,85 mg/l); Cenei (0,5 mg/l); Maloc (0,45 mg/l); Chevereul Mare (3,9 mg/l); Bacova (5,5 mg/l); Ghiroda (0,57 mg/l); Clopodia (0,83 mg/l) ; Cenad (0,8 ; 1,35 mg/l); ag (0,25 ; 0,35 ; 2,70 mg/l); Ghiroda (0,72 mg/l); Gladna (1,42 mg/l); Chevereul Mare (2,40 mg/l); Jimbolia (0,8 mg/l); Peciu Nou (0,4 ; 3,2 mg/l); Pdureni (0,3 mg/l); Bacova (1,43 mg/l); Grabai (1,7 mg/l).
3.4. Situatia apelor uzate surse majore si grad de epurare Sursele majore de ape uzate in functie de debitul deversat si de impurificare sunt, in judetul Timis, in bazinul hidrografic BEGA TIMIS, sunt urmatoarele : Nr. Sursa de poluare crt. 1. 2. Aquatim Timisoara Meridian 22 Lugoj Volumul total evacuat (mil. mc/an) 57,016 7,253 Catitati de nocivitati (tone/an) Suspensii CBO5 Amoniu 7048,42 330,6 4588,54 234,75 1873 176
Fenoli 0,533 0,022
68
R.A. Apa Canal Aquatim Timisoara (statia de epurare a municipiului Timisoara) Sistemul centralizat de canalizare din municipiul Timisoara deserveste aproximativ 60% din suprafata intravilanului prin patru colectoare principale situate la nord 2 de calalul Bega si sud 2. Apa uzata colectata in canalizare este apa menajera, provenita de la populatie, cca. 350.000 locuitori, precum si apa uzata provenita de la agentii economici, in mica masura supusa preepurarii. Cele patru colectoare principale conduc apa uzata in statia de epurare mecano-biologica, realizata pentru capacitatea de 2000 l/s. Treapta biologica functioneaza pentru max. 1500 l/5 prin trei linii de aerare, cea de a patra linie fiind avariata si fara posibilitati de remediere. Pentru ape pluviale si pentru ape uzate care depasesc capacitatea epurarii, statia dispune de doua posibilitati de evacuare prin pompare in canalul Bega prin guri de apa pluviala. Debitul mediu evacuat dupa trecere prin statia de epurare in anul 2003 a fost 1798,35 l/s; din acesta, debitul de 1439,6 l/s a fost epurat atat mecanic, cat si biologic, iar restul de 358,75 l/s a fost evacuat dupa epurarea mecanica. Cu toate ca, in comparatie cu anii precedenti, intreg debitul colectat a fost trecut prin statia de epurare, canlitatea efluentului nu s-a imbunatatit mult fata de anii anteriori din cauza fiabilitatii scazute a tuturor echipamentelor din statie. S-au inregistrat valori ridicate ale indicatorilor de calitate : suspensii, substante organice, substante extractibile, detergenti, compusi ai azotului. Depasirile la indicatorul azot total precum si la indicatorii componenti ai grupei de azot , sunt cauzate de functionarea necorespunzatoare, incompleta, a treptei biologice. Se mentin deficiente majore ale circuitului de namol, intrucat nici unul din cele doua gazometre prevazute a se realiza nu functioneaza inca. Namolul in exces rezultat din decantarea secundara este reintrodus in procesul de decantare primara, de unde este pompat pe paturile de uscare a namolului. Insuficienta capacitatilor de epurare, functionarea statiei sub capacitatile realizate, precum si functionarea necorespunzatoare a unora dintre echipamentele statiei de epurare determina impactul negativ asupra calitatii apei canalului bega aval de municipiul Timisoara. Programul de etapizare intocmit si aprobat de MAPM ca parte integranta a autorizatiei de gospodarire a apelor cuprinde reabilitarea statiei de epurare mecano-biologica pana in anul 2007. In anul 2003, Aquatim a continuat demersurile in vederea deschiderii finantarii, reabilitarii statiei de epurare din fonduri ISPA (75% de la Comunitatea Europeana, 25% investitia regiei de apa). Dupa aprobarea Memorandului de finantare, la finele anului 2002 a fost lansata licitatia antreprenorului in vederea realizarii proiectului si a constructiei. Impactul impurificator asupra calitatii canalului Bega, aval Timisoara defineste canalizarea municipala Timisoara ca cel mai mare poluator al canalului Bega pe tronsonul aval Timisoara frontiera. 69
S.C. Meridian 22 Lugoj (statia de epurare a municipiului Lugoj) Municipiul Lugoj cu o populatie de 50.000 locuitori dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila si canalizare. Debitu mediu evacuat - 230 l/s. Cele doua colectoare principale, unul pe malul stang (ovoid 900/1350 mm), celalalt pe malul drept (Dn = 1400 mm) al raului Timis, colecteaza in sistem unitar, ata ape uzate menajere cat si ape meteorice si le conduce spre un bazin de retentie V = 4100 mc. Un colector (ovoid 900/1350 mm) in lungime de 8,3 km conduce apele uzate la statia de epurare de la Jabar, aval de nodul hidrotehnic Costei pe malul stang al raului Timis, capacitatea instalata a statiei este de 570 l/s si 900 l/s pe timp de ploaie. Fluxul tehnologic al statiei de epurare cuprinde treapta mecanica (gratare cu curatire mecanica, separare grasimi cu barbotarea apei, decantare primara in decantoare radiale echipate cu poduri racloare), treapta biologica (bazine de aerare cu namol activ echipate cu aeratoare mecanice tip ARV 7,5, decantare secundara, metantancuri, gazometru, paturi de uscare namol). Debitul de apa uzata colectata de pe vatra municipiului este in totalitate trecut prin statia de epurare mecano-biologica, in 2003 valoarea debitului mediu evacuat a fost de 230 l/s. In septembrie 2002 s-a emis autorizatia de functionare pe linie de gospodarire a apelor pentru folosinta S.C. Meridian 22 Lugoj, autorizatie insotita de Program de etapizare privind realizarea lucrarilor si masurilor pentru protectia calitatii apei, ce prevede repunerea in functiune si reabilitarea treptei biologice. S.C. Meridian 22 Lugoj este inclus in proiectu propus de Unitatea de Coordonare a implementarii ISPA , cu rolul de a reduce impactul de mediu asupra ecosistemului apelor, local si regional si pentru a indeplini conditiile necesare de aderare la Uniunea Europeana, prin reabilitarea statiilor de epurare. In bazinul hidrografic Bega-Timis se evacueaza in total un volum de 66,761 mil. mc/an, in principal (98,2%) din activitatea de captare si prelucrare apa pentru alimentare, 0,27 % din industria extractiva, 0,24% din industria alimentara, 0,22% din ramura industriei mecanicii fine si electrotehnice. Aproximativ 0,1% nu se epureaza, iar din cantitatea epurata, 81,94% se epureaza insuficient si numai 18,06 suficient. Activitatea de captare si prelucrare apa pentru alimentare este responsabila pentru evacuarea a aproximativ 99, 4% din cantitatea totala de suspensii evacuate in bazinul hidrografic Bega - Timis, 99,1% din cantitatea de fenoli, 99,9% din cantitatea de detergenti, 99,4% din cantitatea de substante extractibile, 99,5% din cantitatea de azot total si 99% din cantitatea de fosfor total. In bazinul hidrografic ARANCA sursele de poluare punctiforme sunt slab reprezentate. Potrivit prevederilor programului de activitate aprobat de A.N. APELE ROMANE au fost programate un numr de 16 prelevri i 228 determinri la un numr de 4 surse de poluare.
70
In evidena Direciei Apelor Banat sunt urmtoarele surse de poluare: S.C. LUX Periam (0,56 l/s debit evacuat) , UM 01825 Snnicolau Mare (0,11 l/s), SC Branimpex Saravale, S.C. ZOPPAS INDUSTRIES (5 l/s), surse de poluare cu debite nesemnificative. Apele uzate de la canalizarea oraului Snnicolau Mare sunt descrcate n rul Mure. Poluarea n acest bazin este n mare parte din sursele de poluare difuze i apele geotermale. In cursul anului 2003 s-au evacuat in canalul Aranca un volum de 0,093 mil.mc ape uzate, din care 0,004 mil.mc (4,3%) din industria usoara, 0,086 mil.mc (92,5%) de industria mecanicii fine si electrotehnicii si 0,003 mil.mc (3,2%) de alte activitati. Nocivitatile impirtante evacuate sunt : suspensii 2 t, CBO5 3 t, CCO-Mn/O2 1,81 t si amoniu 0,88 t. S.C. LUX Periam (industria usoara) a functionat necorespunzator din punct de vedere al epuararii apelor, iar la S.C. ZOPPAS INDUSTRIES s-au inregistrat usoare depasiri ale limitelor reglementate la grupa substantelor organice.
71
CAPITOLUL 5. STAREA SOLULUI 5.1. Calitatea solurilor Tabelul 5.1. Poluare sol
Ramura economic Substan a poluant, tone
1
Industria Total jude
Industria metalur- Industria Industria gic chimic Industria energiei extractiv alimenferoas electrice tar i termice
3 4 5 6 7
GospoAgiculdria tura comunal
Alte ramuri
10
Total, din care 324887 Cenu 51270 Deeuri menajere 191363 Nmoluri Dejecii 22790 Slamuri Nmoluri de la staii de epurare 3008 Noroaie miniere Steril 56456
51270 51270
56456
22790 194371
191363 22790
3008
56456
Cantitatile de substante poluante depozitate pe sol in cursul anului 2002, conform raportului statistic privind gestionarea deseurilor, sunt prezentate in tabelul anterior. Cele mai importante locatii afectate sunt depozitele de deseuri municipale de la Timisoara Sag, Lugoj, Sannicolau Mare, Jimbolia, Buzias, Deta si Faget , halda de cenusa si zgura de la Utvin (SC Colterm SA), iazul de decantare de la Faget (SC Bega Minerale Industriale SA producere materiale ceramice), de la Beregsau Mare (SC Agrotorvis SRL ferma de crestere a porcilor) si Gataia (SC Agrosas SRL ferma de crestere a porcilor). La acestea se adauga depozitele in conservare : halda de steril minier de la Sinersig si Darova, iazurile de decantare de la Margina (SC Solventul SA) si Nadrag (SC Ciocanul SA), batalurile de la fostele ferme zootehnice ale Comtim-ului: Bacova, Banloc, Bulgarus, Sanandrei, Sannicolau Mare si Ortisoara.
72
5.1.1. Repartiia solurilor pe categorii de folosine
Structura fondului funciar pe categorii de folosinta este prezentata in tabelul urmator:
Categorii de terenuri I Suprafee (ha)
Tabel nr. 5.1.1. A pe de su Alte folosine pr af a industrieSuprafa construit Ci de comunicaie i telecomunicaii Altele Total Fond locativ Total
15 16
Terenuri agricole
Terenuri forestiere
Fanete Total
Fond forestier
n afara fonduluiforestier
Vii Livezi, grdini
Arabile
Puni
Total
10
11
12
13
14
528.489
130.450
29.261
702.262
109.126
109.126
15.711
20.543
3.338
4.716 9.346
42.566 73
Din suprafaa total de 869.665 ha, ponderea principal o dein terenurile agricole (80,8%) urmate de terenurile neagricole (19,2%). Din totalul agricol de 702.262 ha ponderea de 75,2% o reprezint terenurile arabile, punile reprezint 18,6%, fneele 4,2%, suprafeele viticole 0,7% i livezile 1,3%.
18.685
869.665
Total
5.1.2. Repartiia terenurilor pe clase de pretabilitate Drenajul de ansamblu al teritoriului, exprimat prin trei elemente: adncimea apei freatice, permeabilitatea solului i panta terenului, reprezint o posibilitate de definire complex a pretabilitii terenurilor pentru anumite folosine sau a favorabilitii acestora pentru anumite plante de cultur. Terenurile agricole, solurile sunt apreciate dup msura n care pot fi folosite n agricultur (gradul de fertilitate). Din acest punct de vedere ele sunt mprite n mai multe clase ( clasa I, II, III, IV,V ) de calitate. La nivelul jud. Timi situaia este redat n tabelul( 5.1.2. ), date furnizate de OSPA Timioara.
74
Pretabilitatea terenurilor agricole Tabelul 5.1.2. Folosint a Suprafata ha Real Total agric ol Arabil Pune Fnee Vii Livezi Cartat I Suprafat a ha 80.385 67.117 12.166 677 366 59 % II Suprafat a ha 180.385 141.606 32.603 3.473 965 1.738 % Clasa de calitate III Suprafat a ha 236.060 172.196 50.836 8.758 1.878 2.392 % IV Suprafat a ha 147.884 109.351 23.242 10.369 973 3.949 % V Suprafat a ha 57.548 38.219 11.603 5.984 534 1.208 %
702.262 528.489 130.450 29.261 4.716 9.346
702.262 528.489 130.450 29.261 4.716 9.346
11,4 12,7 9,3 2,3 7,8 0,6
25,7 26,8 25 11,9 20,4 18,6
33,7 32,6 39 30 39,9 25,6
21 20,7 17,8 35,4 20,6 42,2
8,2 7,2 8,9 20,4 11,3 13
75
Din totalul agricol de 702.262 ha suprafa real i cartat, terenurile aflate n clasa I de calitate reprezint 11,4%; terenurile din clasa a II a de calitate reprezint 25,7% ; terenurile din clasa a III a de calitate - 33,7% ; terenurile din clasa a IV a de calitate 21% ; terenurile din clasa a V a de calitate 8,2%. Din Breviarul statistic al judeului Timi pe anul 2002 si din datele furnizate de D.A.D.R., rezult c din totalul de 528.489 ha arabile, au fost cultivate 479.494 ha (90.7%), ceea ce denot o bun pretabilitate a solurilor pentru producia vegetal. Terenurile arabile au fost cultivate n principal cu urmtoarele culturi:cereale pentru boabe (347.884ha), leguminoase pentru boabe (1.341ha), plante uleioase (53.543ha), sfecl de zahr (1.506 ha), cartofi (11.424ha), floarea soarelui (46.424 ha). 5.1.3. Principalele restricii ale calitii solurilor. Calitatea solurilor este influenat puternic de factorii antropici i mai ales de modul cum se practic agricultura i sunt exploatate pdurile.Factorii de degradare a solurilor sunt: eroziunea, nmltinarea,srturarea, alunecrile de teren, compactarea-distrugerea structurii solului, acidifierea, poluarea chimic cu ( pesticide, petrol, metale grele etc.). La nivelul judeului Timi s-a identificat o suprafa total de 66.155 ha terenuri grav deteriorate de procese de eroziune natural i antropic,care au fost constituite n uniti de inventariere pentru reconstrucia ecologic. Total suprafee inventariate: 66.155 ha - reprezint 100%, din care:
eroziune de suprafa eroziune de adncime alunecri excavaii depozite i deeuri exces de umiditate srturi vertisoluri litosoluri psamosoluri
12.533,5 ha 875,0 ha 1.724,0 ha 90,0 ha 10,5 ha 36.239,8 ha 12.280,2 ha 400,0 ha 1.199,0 ha 803,0 ha
19,0% 1,3% 2,6% 0,1% 54,8% 18,6% 0,6% 1,8% 1,2%
Solurile cu exces de umiditate ocup suprafee compacte n Banat; cauzele excesului de umiditate pot fi interne i externe solului.Suprafeele care sunt afectate de exces de umiditate se menin i n anii secetoi ca urmare a pstrrii n timp a caracteristicilor specifice profilului de sol cu exces de umiditate. Fenomenul poate fi accentuat i de tasarea solului ca urmare a numeroaselor treceri cu utilajele agricole, arturi efectuate la aceeai 76
adncime, prelucrarea solului la o umiditate prea mare. Din totalul suprafeei inventariate, 36.239,8ha sunt afectate de exces de umiditate, reprezentnd 54,8%. La nivelul jud. Timi s-a inventariat o suprafa de 12.280,2ha (18,6% ) terenuri afectate de fenomenul de srturare.Din grupa terenurilor afectate fac parte soloneurile, solonceacurile, cernoziomuri alcalizate puternic, vertisoluri puternic alcalinizate, lcoviti. Zona nisipoas din Cmpia Banatului se afl n zona comunelor Teremia Mare, Tomnatic, Biled, Smpetru- Mic, Iecea-Mare fiind inventariat o suprafa de 803ha (1,2% ). Solurile nisipoase (psamosoluri ) au evoluat pe depozite fluviale i pe depozite eoliene. Se recomand s fie rscolite ct mai rar de uneltele agricole i s fie acoperite ct mai mult timp de culturi sau de miritile acestora pentru a preveni procesul de deflaie eolian. Suprafata de 61.023,5 ha s-a propus sa fie inierbata si 3928,5 ha s-au propus pentru impadurire. Procesele de degradare a solului evolueaza rapid si este absolut necesara constituirea de perimetre de ameliorare, conform legislatiei in vigoare. Investitiile pentru reconstructia ecologica a terenurilor puternic degradate implica , in cele mai multe cazuri , aportul unor sume mari, dar este necesar ca aceste investitii sa nu fie amanate. Suprafee de sol degradate Categoria de soluri Cu exces de umiditate Acide Srturate Nisipoase Erodate de ape Cu eroziuni de suprafa semnificative Cu eroziuni de adncime Poluate Altele Total Suprafee (ha) 36.239,8 12.280,2 803 1.724 12.533,5 875 10,5 1.689 66.155
Degradarea solului este un proces complex n care snt implicai numeroi factori.Unul din factorii care are o influen foarte mare asupra degradrii solului este eroziunea. Fenomenele de eroziune natural i antropic sunt prezente n zonele de cmpie nalt i de deal, fiind influenate de pant, regimul hidric, structura culturilor, tehnologia de prelucrare a solului, alte activiti umane, ca de exemplu punatul excesiv i defriarea pdurilor.Din totalul suprafeei de 66.155 ha terenuri deteriorate identificate la nivelul jud. Timi, 13.408,5 ha (20,3% ) reprezint terenuri afectate de fenomene de eroziune de suprafa 12.533,5 ha (19%) i eroziune de adncime 875 ha ( 1,3% ).n vestul rii eroziunea produs de vnt afecteaz suprafee mai mici. Factorii care determin eroziunea hidric pot fi: principali (precipitaii atmosferice,activitatea antropic ) i favorizani ( relieful, solul, roca, vegetaia ).S-a identificat o suprafa de 1724ha (2,6% ) afectat de fenomene de alunecare.
77
n categoria terenurilor poluate sunt incluse suprafee care sunt afectate de factorul antropic prin depozitri necontrolate de deeuri zootehnice, menajere i industriale, diverse excavaii, terenuri poluate cu produse petroliere, etc. 5.1.4. Aciuni ntreprinse pentru reconstrucia ecologic a terenurilor degradate i pentru ameliorarea strii de calitate a solurilor. Pentru ameliorarea strii de calitate a solurilor omul poate interveni prin diferite msuri pedohidro- ameliorative sau agrofitotehnice ca de exemplu fertilizare, , irigare, desecare, terasare, ndiguire, desfundare etc. Reacia solului se corecteaz cu ajutorul amendamentelor respectiv prin amendare cu calciu pentru solurile acide i prin gipsare pentru solurile alcaline. Este important s se menin proncentul de humus dintr-un sol prin ncorporare de materie organic deoarece humusul are i o mare importan ecologic, prin diminuarea polurii mediului nconjurtor cu substane xenobiotice. Din complexul de msuri antierozionale care trebuie aplicate pentru solurile supuse acestui proces amintim ca o verig important organizarea teritoriului- regularizri ale cursurilor de ap, amenajarea versanilor, structura culturilor, asolamentele, aplicarea ngrmintelor, lucrrile solului, sisteme de cultur antierozionale (nierbri, sistemul de cultur n fii ), mpduriri. Ameliorarea solurilor cu exces de umiditate cuprinde un ansamblu de metode hidroameliorative (desecare, drenaj, ndiguire) i agro- pedo- ameliorative (afnare adnc, nivelare, modelare, drenaj ). Se dau mai jos cateva exemple:
perimetrul de ameliorare Faget, trupul Supa, orasul Faget, cu o suprafata de 96,99
ha, ce prezinta degradare cauzata, in cea mai mare parte, de prezenta terenurilor saraturate si acide. Lucrarile de ameliorare necesare pentru inlaturarea eroziunii de suprafata excesiva constau in : culturi pe curbele de nivel, sistem de cultura in fasii, benzi inierbate; excesul de umiditate (permanent) se diminueaza prin masuri pedoameliorative: nivelare, modelare teren, scarificare si canale de desecare pentru colectarea apei Din complexul de masuri ce se vor lua pentru ameliorarea terenuriloe degradate nu vor lipsi masurile agrochimice si anume: plicarea amendamentelor calcaroase pentru corectarea reactiei acide. In acest caz, pe 86,41 ha se aplica o cantitate de 523 tone de amendamente calcaroase. De asemenea, se vor aplica ingrasaminte cu azot, fosfor si potasiu, in doze cuprinse intre: 80 150 kgN/ha, 40 60 kg P2O5/ha, 30 kg K2O/ ha ;
perimetrul de ameliorare Branesti, trupul Burau, orasul Faget, cu o suprafata de
120,72 ha, vare este degradata mai ales din cauza prezentei terenurilor saraturate si acide. Lucrarile de ameliorare sunt, in general, aceleasi cu cele enumerate la primul exemplu. Masurile agrochimice constau in aplicarea amendamentelor calcaroase pentru corectarea reactiei acide. In acest caz, doar pe 63,53 ha, reprezentand 54% din suprafata totala se aplica o cantitate de 74 tone amendament calcaros. De asemenea, se vor aplica ingrasaminte cu azot, fosfor si potasiu, in doze cuprinse intre: 80 150 kgN/ha, 40 60 kg P2O5/ha si 30 50 kg K2O/ha ; perimetrul de ameliorare Begheiu Mic, dealul Cotul Neamtului, Dealul cu floricele si hotar Dumbrava, orasul Faget, cu o suprafata de 111,61 ha, dagradata in principal din cauza terenurilor saraturate si acide. Fata de lucrarile ameliorative amintite la exmplele de mai sus, se vor aplica amendamente calcaroase pentru corectarea 78
reactiei acide. In acest caz, doar pe 78,36 ha, reprezentand 71% din suprafata totala se aplica o cantitate de 166 tone amendamente calcaroase.
5.1.5. Reducerea efectelor secetei i combaterea deertificrii Datele furnizate de SN Imbunatatiri Funciare SA arat c n jud. Timi este amenajat pentru irigaii o suprafa total de 15.870 ha din care: n sisteme mari 9.745ha i n amenajri locale 6.125 ha. De asemenea pentru o suprafa de cca. 100.000 ha exist posibilitatea umplerii cu ap a reelei de desecare n perioadele de deficit de umiditate asigurndu-se n acest fel un nivel freatic corespunztor pentru o dezvoltare normal a culturilor agricole. Aplicarea irigaiilor n sistemele amenajate este grav afectat de lipsa de interes a propietarilor de teren pentru aceast activitate ct i de lipsa de resurse materiale pentru procurarea echipamentelor de udare. De asemenea meninerea n reeaua de desecare a unor niveluri de ap convenabile dezvoltrii culturilor agricole n perioadele de secet, msur care are ca scop prevenirea unei desecri excesive i a deertificrii, este serios afectat de lipsa de fonduri pentru aceast activitate. 5.2. Presiuni ale unor factori asupra strii de calitate a solurilor din Romnia 5.2.1. ngrminte Din totalul suprafeei cultivate la nivelul judeului de 479.494 ha se poate constata c doar pe 312.975 ha s-au aplicat ngrminte chimice, iar suprafaa de166.519 ha nu a beneficiat de fertilizare cu ngrminte chimice,ceea ce are efect benefic asupra factorilor de mediu. Suprafaa fertilizat cu ngrminte organice este de 15.660 ha ceea ce reprezint doar 3% din suprafaa arabil. La aplicarea ngrmintelor chimice se va acorda atenie respectrii foarte exacte a dozelor i epocilor de aplicare, evitndu-se acumularea de compui toxici n sol i plant, acidifierea solului, poluarea apelor. Utilizare ngrminte
Tabel nr. 5.2.1.
Nr. crt. 1. 2. 3.
Tip ngrmnt Organice Amendamente Chimice total -azotoase
Suprafaa fertilizat (ha) 15.660 1.424 312.975 302.927
Cantitate (t/an) 401.295 5.890 28.234 19.403
% din suprafaa arabil* 3 59 57
Observaii
79
-fosfatice -potasice
157.893 66.889
6.659 2.172
30 13
5.2.2. Produse fitosanitare Cantitatea total de produse de uz fitosanitar utilizat este de 815 tone la nivelul anului 2003, conform datelor furnizate de Direcia Agricol Timi. Din acestea, 74% au fost aplicate suprafetelor cultivate, ca ierbicide, iar restul au fost tratamente asupra semintelor. Exist o presiune pasiv exercitat de stocurile de produse fitosanitare expirate ( 98,51 tone) acumulate n timp la unitile cu profil agricol, foste IAS-uri. Datorit vechimii acestor produse, ambalajele sunt tot mai deteriorate aprnd riscul unor evacuri necontrolate n mediu n cazul manipulrii acestora. APM Timioara verific periodic aceste deeuri de pesticide. n cursul anului 2003 nu s-au nregistrat fenomene de poluare accidental cauzate de gestionarea necorespunztoare a acestor pesticide expirate.
5.2.3. Soluri afectate de reziduurile zootehnice Situaia solurilor afectate de reziduurile zootehnice este evideniat n cadrul capitolelor 5.1. Calitatea solurilor i 8.4. Depozite de deeuri. 5.2.4. Irigaii Din datele furnizate de Societatea Nationala Imbunatatiri Funciare in judetul Timis este amenajata pentru irigatii o suprafata totala de 15.870 ha din care : in sisteme mari 9.745 ha in amenajari locale 6.125 ha. Suprafaa amenajat net pentru irigat pe terenurile agricole reprezint 98,5% (15.641 ha) din totalul suprafeelor amenajate la nivelul judeului, iar cele amenajate net n sectorul privat reprezint 85,4% (13.563ha) din totalul amenajat n jude. Sistemele mari de irigaii din judeul Timi sunt: ag-Topolov net - 8.614 ha, Periam net 589 ha i Beregsu net 542 ha. n aceste sisteme lucrrile de irigaii se realizeaz pe baz de contracte. Pentru o suprafa de cca. 100.000 ha exist posibilitatea irigarii si subirigarii ( umplerea cu ap a reelei de desecare existenta)n perioadele cu deficit de umiditate, asigurndu-se n acest fel un nivel freatic corespunztor pentru o dezvoltare normal a culturilor agricole. Aplicarea irigaiilor n sistemele amenajate este grav afectat de lipsa de interes a proprietarilor de teren pentru aceast activitate ct si de lipsa de resurse materiale pentru procurarea echipamentelor de udare.
80
De asemenea, meninerea n reeaua de desecare a unor niveluri de ap convenabile dezvoltrii culturilor agricole n perioadele de secet, masur care are ca scop prevenirea unei desecri excesive i a deertificrii, este serios afectat de lipsa de fonduri pentru aceast activitate. Lucrrile de investiii executate n cursul anului 2003 n cadrul SN mbuntiri Funciare Sucursala Timi, au constat n lucrri de completri desecare pe o suprafa de cca. 1160 ha n zona Parto, precum si suprafete irigate : 887 ha. 5.3. Interaciunea agriculturii cu mediul 5.3.1. Evoluia utilizrii solului de ctre agricultur Conform Breviarului Statistic al judeului Timi i din datele furnizate de D.A.D.R Timi, evoluia utilizrii solului de ctre agricultur, din perspectiva categoriei de folosin, este prezentat in tabelul alat urat: Evoluia utilizrii solului de ctre agricultur Tabel nr. 5.3.1.1. Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Categoria de folosin Arabil Puni Fnee i pajiti naturale Vii Livezi Suprafaa (ha) 2001 2002 532.954 126.150 29.503 4.313 9.341 528.489 130.450 29.261 4.716 9.346 % 99.1 103.4 99.1 109.2 100 Observaii
Gradul de utilizare a terenurilor arabile se prezinta astfel: Suprafata totala cultivata in anul 2002 : 479.494 ha este 98% din cea care a fost cultivata in 2001. In ceea ce priveste sectorul privat, dinamica a fost diferita: 461.595 ha cultiuvate in 2002, fata de 434.157 ha in 2001, conform datelor furnizate de Breviarul Statistic al judetuliu Timis. Utilizarea terenurilor arabile n ambii ani analizai, este sub capacitatea existent n jude, cu o tendin de cretere, n special datorit sectorului privat. n acceai situaie nefavorabil se afl i utilizarea suprafeelor ocupate de vii i livezi, care are chiar o uoar tendin de scdere. O utilizare corespunztoare a terenurilor se nregistreaz la puni i fnee, unde aceasta se face aproape la capacitatea existent. Avnd n vedere configuraia natural a teritoriului judeului, unde cmpia reprezint 76 %, este favorabil cultivarea majoritii plantelor agricole. Evoluia suprafeelor cultivate cu principalele culturi agricole este prezentat n tabelul urmator:
81
Evoluia suprafeelor cultivate cu principale culturi Tabel nr. 5.3.1.3. Specificaie Cereale pentru boabe Leguminoase pentru boabe Plante uleioase Sfecl de zahr Floarea soarelui Soia Plante pt. alte industrializari Legume Suprafa - ha 2001 2002 370.339 1.165 41.901 1.164 37.909 3.458 1.558 158.806 347.844 1.341 53.543 1.506 46.142 6.673 1.869 160.121 Observaii n scadere n cretere n crestere n cretere n cretere n cretere In crestere In crestere
5.3.2. Evoluia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol Ca urmare a documentarii efectuate la S.N. Imbunatatiri Funciare SA si D.A.D.R., nu s-au obtinut informatii referitoare la situatia terenurilor retrase din circuitul agricol in anul 2003. 5.3.3. Evoluia eptelului (bovine, porcine, psri) Evoluia numrului de animale domestice crescute la nivelul judeului Timi, att n sectorul de stat ct i n sectorul privat, este prezentat n tabelul 5.3.3.1:
Evoluia efectivului de animale Tabel nr. 5.3.3.1. Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Categorii de animale Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline Pasari Efective (nr. de capete) 2002 2003 59.300 267.500 315.200 10.800 16.800 1.499.400 59.800 299.800 325.000 11.700 16.400 1.695.500 Evoluie % 100.8 120.7 103.1 108.3 97.6 113 Obs.
82
Din totalul de efective de bovine, porcine, ovine i psri peste 99% se afla n sectorul privat, iar efectivele de caprine, cabalin se afl integral n sectorul privat. 5.4. Rspunsuri 5.4.1. Msuri de mediu legate de agricultur Principalele msuri de mediu legate de agricultur sunt urmrite n special de personalul Grzii de mediu prin activitatea de control, dar i de ctre compartimentele de avizare i de monitorizare. Astfel, msurile de mediu legate de agricultur vizeaz urmtoarele aspecte: respectarea tehnologiilor de cultur, n special de ctre marile exploataii agricole, pentru a identifica posibilele afectri ale factorilor de mediu; gestionarea corespunztoare a ngmintelor chimice, a produselor de uz fitosanitar, a combustibililor; exploatarea fermelor de animale n concordan cu tehnologiile recomandate i gestionarea deeurilor zootenhice n condiii de impact minim asupra factorilor de mediu; actualizarea periodic a situaiei unitilor care desfoar activiti legate de agricultur (ferme agricole i zootehnice, uniti de comercializare a pesticidelor, prestatori de servicii cu pesticide, .a.); actualizarea situaiei referitoare la stocurile de deeuri de pesticide (pesticide expirate, neomologate, neidentificate, inclusiv ambalaje de pesticide); gestionarea altor tipuri de deeuri produse n unitile cu profil agricol (mijloace auto i utilaje casate, cauciucuri uzate, baterii i acumulatori uzai, uleiuri uzate, .a.) reglementarea activitilor agricole, prin emiterea acordurilor i/sau a autorizaiilor; evidenierea terenurilor degradate i efectuarea lucrrilor de ameliorare a acestora inclusiv reconstrucia ecologic n situaiile care se impun. Analiznd datele statistice referitoare la problemele enumerate mai sus n corelaie cu informaiile colectate cu ocazia controalelor, se pot prezenta urmtoarele concluzii: necultivarea terenurilor agricole contribuie la obinerea unor cantii mai reduse de produse agricole dar are efecte favorabile asupra refacerii, n mod izolat, a biodiversitii i reinstalarea ecosistemelor naturale, specifice fiecarei zone; reducerea fenomenului de ardere a vegetaiei ierboase i a miritilor pe terenurile agricole are un efect benefic asupra calitii aerului; reducerea semnificativ a efectivelor de animale, n special la porcine i psri, are un efect favorabil asupra calitii factorilor de mediu, permind refacerea natural a zonelor afectate de dejeciile animaliere; gestiunea ngramintelor chimice i a pesticidelor este n general corespunztoare, att la unitile specializate n comercializarea acestor produse ct i la unitile care le utilizeaz, avnd n vedere c n cursul anului 2002 nu s-au nregistrat nclcri grave ale legislaiei n domeniu i nici fenomene de poluare ca urmare a gestiunii acestor substane; continu s fie o problem stocurile de deeuri de pesticide existente ntr-o serie de uniti agricole, din cauza lipsei fondurilor financiare necesare incinerrii acestora; insuficient implicare a factorilor de decizie din unitile agricole n ceea ce privete gestionarea altor tipuri de deeuri rezultate din activitatea specific;
83
irigarea terenurilor agicole se realizeaz pe o suprafa foarte redus n comparaie cu suprafaa amenajat, ceea ce duce n unele zone la accentuarea fenomenului de deertificare.
5.4.2. Impactul sectorului agricol asupra mediului Dintre activitile antropice din sectorului agricol cu impact asupra mediului se pot enumera urmtoarele: depozitele urbane i rurale de deeuri menajere , provenite de la populaie i de la agenii economici, care nu sunt realizate n conformitate cu normativele de mediu n vigoare i care pot afecta exploatarea normal a terenurilor agricole limitrofe; depozitele de deeuri animaliere (bazine, bataluri) care au aparinut n special fermelor Comtim i Avicola, care nu sunt conservate in mod corespunzator; depozitul de zgur i cenu de la Utvin, exploatat de SC COLTERM SA Timioara; traficul rutier care se desfoar n afara localitilor; alte activiti industriale enumerate n special la capitolul 8 Deeuri. Impactul unora dintre activitile enumerate mai sus este pus n eviden de analizele de sol efectuate de APM Timioara. Impactul diverselor activiti antropice asupra produciei agricole, obinut de pe terenurile pe care s-au nregistrat depiri la unii indicatori, nu a fost pus n eviden, deoarece nu au fost efectuate analize specifice de vegetaie. 5.4.3. Utilizarea solului Problematica utilizrii solului este prezentat in cap. 5.3.1. Gradul de utilizare sub capacitatea existent a terenurilor arabile, a celor ocupate cu vii i livezi, se datoreaz n principal frmirii exploataiilor agricole. Suprafeele mici de terenuri nu permit o exploatare conform cu normele agrotehnice, favoriznd monocultura sau cel mult o rotaie de doi ani i n consecin obinerea de producii agricole reduse. Produciile sczute obinute pe exploataiile agricole mici(1 5 ha) nu asigur un beneficiu minim care s permit reluarea ciclului de producie i astfel o serie de terenuri sunt abandonate temporar. Lipsa fondurilor financiare este, n parte, i cauza neexploatrii suprafeelor cu vii i livezi. Suprafee tot mai mari de terenuri agricole, n special de calitate inferioar, au fost scoase din circuitul agricol, devenind zone industriale. Aceste zone s-au dezvoltat n special de-a lungul principalelor artere de penetraie ale municipiului Timioara.
84
CAPITOLUL 6. BIODIVERSITATEA I PDURILE 6.1 Biodiversitatea 6.1.1. Habitatele naturale Judeul Timi, avnd o suprafa de 8697 km2 este, din punct de vedere al ntinderii cel mai mare jude din ar, avnd un relief preponderent de cmpie 85%. n cadrul acestei zone se evideniaz o zon de cmpie joas, cu altitudini cuprinse ntre 80 i 100 m, cu zone umede n partea central vestic i nord estic (Cmpia Timiului i cmpia joas a Mureului, Cmpia Aranci i cea a Jimboliei) i o zon de cmpie piemontan cu altitudini de 100 200 m. n partea de est a judeului se afl partea vestic i cea sud vestic a Munilor Poiana Rusci care se remarc printr-o abunden de specii floristice i faunistice. Vegetaia natural, puternic influenat de activitile umane, se caracterizeaz prin prezena pe scar restrns a plantelor de silvostep precum i printr-o frecven ridicat a speciilor hidro i higrofile n cmpiile joase i n luncile cu exces de umiditate. Pdurile de foioase alctuite din Quercus robur, Quercus ceris i Quercus fraineto, ocup insular sau pe suprafee compacte Podiul Lipovei, Dealurile Lugojului i parial Cmpia Gtaiei. Partea estic a judeului, ocupat de masivul Poiana Rusci, este acoperit, din punct de vedere al vegetaiei forestiere cu pduri de gorun (Quercus ceris), pduri de fag (Fagus silvatica) n amestec cu carpen (Carpinus betulus), iar pe pantele superioare ale muntelui pduri de molid (Picea abies) n amestec cu brad (Abies alba), sporadic ntlnidu-se i exemplare de pin (Pinus silvestris). Remarcm n anul 2003 o continuitate a influenei antropice negative asupra habitatelor naturale. Dintre cele mai importante efecte care se vor manifesta de-a lungul timpului printr-o scdere a diversitii biologice amintim: pentru zona de cmpie a judeului degradarea habitatelor datorat depozitrii haotice a deeurilor de ctre populaie, punatului excesiv (prin nerespectarea normelor legale privind numrul de ovine pe unitatea de suprafa), incendierea intenionat a unor suprafee mari de pune manifestat n special primvara, tieri ilegale de arbori, utilizarea n agricultur a substanelor fitosanitare cu efect nociv asupra ntregului lan trofic; pentru zona montan i de deal se remarc n sens negativ tierile excesive. Ca o influen pozitiv asupra habitatelor existente n jude menionm reducerea drastic a influenei factorilor negativi, comparativ cu restul zonei n discuie, asupra zonelor aflate n administrarea Direciei Silvice Timi precum i n cazul ariilor protejate supravegheate de ctre paznici.
85
6.1.2. Flora i fauna slbatic Cu toate c judeul Timi nu este unul dintre cele mai importante judee din Romnia n privina diversitii biologice, se evideniaz existena unui numr ridicat de specii caracteristice arealelor mltinoase i montane. Existena n jude a ultimei mlatini arhaice din vestul rii a permis conservarea unui numr impresionant de specii din avifauna prezent pe teritoriul Romniei, dintre care amintim urmtoarele specii protejate de legislaia Uniunii Europene precum i de legislaia naional n vigoare: Egretta garzetta, Ardeola ralloides, Ardea purpurea, Nycticorax nycticorax, Ciconia ciconia, Ixobrychus minutus, Botaurus stellaris, Anas plattyrhynchos, Aythya ferina, Aythya niroca, Podiceps cristatus, Podiceps ruficollis, Podiceps nigricollis, Vanellus vanellus, Larus ridibundus, Rallus aquaticus, Porzana porzana, Porzana parva, Crex crex, Galinulla chloropus, Fulica atra, Emberiza schoeniculus, Asio flammeus, Anser albifrons, Anser erythropus, Branta rufficolis, Anas querquedulla, Anas penelope, Anas acuta, Anas clypeata, Gavia arctica, Calidris alpina, Philomachus pungax, Tringa glareola, Recurvirostra avosetta, Limosa limosa, Gallinago gallinago, Gallinago media, Sterna hirundo, Larus canus, Grus grus, Numenius arquata, Anas steopera, Anas cercca. Conform Legii nr. 462/18 iulie 2001, precum i a conveniilor internaionale ratificate de ctre Romnia privind protejarea speciilor de flor i faun, pe teritoriul judeului Timi exist zone speciale de protecie pentru urmtoarele specii: Fritilaria meleagris, Stipa capillata, Agropyron cristatum, Quercus robur, Emys orbicularis, Bombina Bombina, Cobitis taenia, Misgurnis fossilis, Buprestis splendens, Unio crassus, Hydrocharis morssus-ranae, Lutra lutra, Citellus citellus, Cardium banaticum, Narcissus stelaris Haw, Otis tarda. O importan semnificativ pentru biodiversitate, o au i urmtoarele specii prezente pe teritoriul judeului: Ophioglosum vulgatum, Pteridium aquilinium, Asplenium ruta-muraria, Dryopteris filix-mas, Salvinia natans, Alnus glutinosa, Quercus cerris, Quercus robur, Quercus virginiana, Populus alba, Populus nigra, Populus tremula, Salix alba, Salix aurita, Salix caprea, Salix cinerea, Salix daphnoides, Salix fragilis, Salix purpurea, Salix rosmarinifolia, Salix viminalis, Ulmus glabra, Ulmus minor, Himmulus lupulus, Urtica dioica, Urtica urens, Loranthus europaeus, Viscum album, Polygonum amphibium, Polygonum aviculare, Polygonum hydropiper, Polygonum minus, Polygonum persicaria, Rumex acetosella, Rumex aquaticus, Rumex crispus, Chenopodium album, Chenopodium bonushenricus, Chenopodium glaucum, Chenopodium rubrum, Atriplex hastata, Atriplex litoralis, Atriplex patula, Atriplex rosea, Salsola kali, Amaranthus albus, Amaranthus crispus, Amaranthus deflexus, Amaranthus lividus, Amaranthus retroflexus, Portulaca oleracea, Stellaria graminea, Stellaria holostea, Stellaria media, Stellaria nemorum, Holosteum umbelaum, Sagina procumbens, Arenaria procera, Silene alba, Silene bupleuroides, Silene noctiflora, Silene viscosa, Saponaria officinalis, Euphorbia cyparisias, Euphorbia esula, Euphorbia falcata, Euphorbia lucida, Euphorbia salicifolia, Euphorbia segetalis, Euphorbia virgata, Caltha palustris, Nigella arvensis, Consolida orientalis, Anemone nemorosa, Ranunculus acris, Ranunculus arvensis, Ranunculus bulbosus, Ranunculus ficaria, Ranunculus lateriflorus, Ranunculus sceleratus, Adonis, aestivalis, Aristolochia clematis, Glaucium corniculatum, Chelidonium majus, Papaver dubium, Papaver rhoeas, Corydalis bulbosa, Corydalis solida, Fumaria officinalis, Rorippa amphibia, Rorripa austriaca, Armoracia rusticana, Capsella bursa-pastoris, Draba nemorosa, Viola arvensis, viola 86
canina, Viola elatior, Viola hirta, Viola odorata, Viola pumila, Viola tricolor, Sedum caespitosum, Pyrus pyraster, Malus silvestris, Rubus caesius, Fragaria vesca, Potentilla anserina, Potentilla argentea, Potentilla reptans, Geum urbanum, Rosa canina, Rosa arvensis, Rosa gallica, Medicago lupulina, Medicago sativa, Tripholium angulatum, Tripholium arvense, Tripholium campestre, Tripholim dubium, tripholium medium, Tripholium pallidum, tripholium repens, Tripholium pratense, Tripholium retusum, Lotus angustissimus, Amphora fructicosa, Vicia cracca, Viciua hirusta, Vicia pannonica, Vicia sativa, Vicia sepium, Geranium pratense, Geranium pussilum, Acer campestre, Acer tataricum, Acer negundo, Rhamnus catharticus, Vitis silvestris, Cornus mas, Cornus sanguinea, eryngium planum, Conium maculatum, Carum carvi, Oenante banatica, Oenante silaifolia, Angelica silvestris, Limonium gmelini, Lysimachia nummularia, Lysimachia punctata, Lysimachia vulgaris, Monotropa hypopitys, Convolvulus arvensis, Cuscuta capestris, Heliotropium europaeum, Cerinthe minor, Myosotis arvensis, Myosotis caespitosa, Myosotis silvatica, Verbascum blattaria, Veronica anagalloides, Veronica agrestis, Veronica hederifolia, Veronica opaca, Veronica polita, Veronica serpylifolia, Verbena officinals, Scutellaria galericulata, Scutellaria hastifolia, Prunella vulgaris, Lamium sp., Salvia austriaca, Salvia nemorosa, Salvia pratensis, Mentha arvensis var. foliicoma, passvuorum, austriaca, Mentha longifolia var. balsamiflora, mollisima, leioneura, planitiensis, Mentha pulegium, Plantago lanceolata, Plantago major, Plantago media, Plantago maritima, Vinca minor, Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior, Galium aparine, Galium mollugo, Galium palustre, Sambucus ebulus, Sambucus nigra, Vallerianella locusta, Valeriana officinalis, Dipsacus laciniatus, Scabiosa ochroleuca, Bryonia alba, Bellis perennis. Dintre carnivorele mari, sunt prezente pe teritoriul judeului Timi urmtorarele specii: Lynx lynx, Ursus arctos, Lupus canis ntr-un numr redus. 6.1.3 Specii din flora i fauna slbatic valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice n anul 2003 pe teritoriul judeului Timi au fost valorificate economic urmtoarele specii din flora i fauna slbatic: 1. 2. 3. 4.
5.
6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.
Hribi (Boletus edulis) 269.000 kg Glbiori (Canthaellus cibarius) 60.000 kg Melci (Helix pomatia) 75.000 kg Nicorei (Citopilus prunulus) 1.000 kg Crie (Amanita caesarea) 3.000 kg Tricholoma gambosum 5.000 kg Morchella 1.000 kg Craterellus cornucopioides 5.000 kg Macrolepiota procera 3.000 kg Lepista nuda 2.000 kg Armillaria mellea 30.000 kg Frangula alnus coaj 1.000 kg Berberis vulgaris fructe 4000 kg, coaj 1000 kg Ligustrum vulgare coaj 3000 kg 87
15. 16. 17. 18.

19.
20. 21. 22. 23.

24.
25. 26. 27. 28. 29.

30.
31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41.
42.
43. 44. 45. 46.

47.
48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62.
Salix alba coaj 2000 kg Viburnum opulus coaj 2000 kg Robinia pseudacacia flori 2000 kg Achillea millefolium flori 10.000 kg, iarb 15.000 kg Crataegus monogyna flori 3000 kg, frunze - 40.000 kg, fructe-30.000 kg Galium mollugo flori 20.000 kg Hypericum perforatum flori 20.000 kg, iarb 20.000 kg Matricaria recutita flori 40.000 kg Primula officinalis flori 4.000 kg, rdcin 1.000 kg Sambucus nigra flori 30.000 kg, fructe 30.000 kg Tilia cordata flori 10.000 kg Tilia argentea flori 10.000 kg Arctium lappa frunze 10.000 kg, rdcin 15.000 kg Betula pendula frunze 50.000 kg Corylus avellana frunze 35.000 kg Dryopteryx filixmas frunze 10.000 kg Tussilago farfara frunze 20.000 kg Fraxinus excelsior frunze 20.000 kg Fragaria vesca frunze 20.000 kg Hedera helix frunze 10.000 kg Mentha piperita frunze 50.000 kg Vaccinium myrtillus frunze 20.000 kg, fructe 50.000 kg Plantago major frunze 40.000 kg Plantago lanceolata frunze 40.000 kg Pulmonaria officinalis frunze 10.000 kg Rubus fructicosus frunze 20.000 kg Ribes nigrum frunze 15.000 kg, fructe 10.000 kg Silybum marianum frunze 20.000 kg Taraxacum officinale frunze 20.000 kg, rdcin 25.000 kg Urtica dioica frunze 80.000 kg, iarb 20.000 kg, rdcin 40.000 kg Viscum sp. frunze 10.000 kg Rosa canina fructe 80.000 kg Hippophae rhamnoides fructe 50.000 kg Malus sylvestris fructe 40.000 kg Pinus sylvestris fructe 10.000 kg, muguri 5000 kg Pyrus pyraster fructe 40.000 kg Prunus spinosa fructe 75.000 kg Alchemilla montana iarb 10.000 kg Allium ursinum iarb 20.000 kg Agrimonia eupatoria iarb 10.000 kg Alliaria petiolata iarb 30.000 kg Artemisia absintium iarb 20.000 kg Asarum europaeum iarb 6000 kg, rdcin 2000 kg Centaurea umbellatum iarb 15.000 kg Epilobium hirsutum iarb 10.000 kg Equisetum arvense iarb 20.000 kg Eryngium planum iarb 2.000 kg Genista tinctoria iarb 10.000 kg 88
63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78.
Lamium album iarb 35.000 kg Marrubium vulgare iarb 10.000 kg Polygonum aviculare iarb 10.000 kg Rumex acetosa iarb 10.000 kg Thymus serpyllium iarb 10.000 kg Vinca minor iarb 2.000 kg Viola tricolor iarb 7.500 kg Xanthium spinosum iarb 10.000 kg Cichorium intybus rdcin 4000 kg Geum urbanum rdcin 3.000 kg Helleborus purpurascens rdcin 500 kg Inula helenium rdcin 7.000 kg Ononis spinosa rdcin 2.000 kg Petasites hibridus rdcin 5.000 kg Potentilla erecta rdcin 5.000 kg Symphytum officinale rdcin 7.000 kg 79. Juniperus communis fructe 3.000 kg 80. Colchicum autumnale semine 4.000 kg 81. Populus nigra muguri 2.000 kg 6.1.4 Starea ariilor naturale protejate. Judeul Timi are un numr de 19 arii protejate, care nsumate reprezint 0,76 % din suprafaa judeului. Conform Hotrrii Consiliului Judeean nr. 19/1995 se afl sub regim special de protecie urmtoarele situri naturale: Lunca Pogniului, Movila Sisitak, Mlatinile Satchinez, Mlatinile Murani, Pdurea Cenad, Arboretumul Bazo, Pdurea Bistra, Pdurea Dumbrava, Pdure-parc Buzia, Insula Mare Cenad, Insulele Igri, Srturile Dinia, Locul fosilifer Rdmneti, Pajitea cu narcise Bteti, Parcul Banloc, Lacul Surduc, Beba Veche. Legea 5/2000 declar de asemenea ca arii naturale protejate urmtoarele situri: Pdurea Cenad, Lunca Pogniului, Movila Sisitak, Arboretumul Bazo, Locul fosilifer Rdmneti, Mlatinile Satchinez, Pdurea Bistra, Mlatinile Murani, Insula Mare Cenad, Insula Igri, Srturile Dinia, Pajitea cu narcise Bteti, Lacul Surduc, 89
Beba Veche. n 29.07.2003 a intrat n vigoare Hotrrea Consiliului Consiliului Judeean Timi nr. 62 privind instituirea regimului de arie natural protejat n lunca Mureului, cu statut de Parc Natural Lunca Mureului. Aria natural protejat Lunca Mureului are o suprafa de 3157,59 ha pe teritoriul judeului Timi. n urma observaiilor efectuate pe teren de ctre personalul Compartimentului Protecia naturii i arii protejate din cadrul Ageniei de Protecie a Mediului Timioara, precum i de ctre administratorii terenurilor declarate arii protejate, au fost constatate presiuni ale factorilor biotici i abiotici asupra siturilor n discuie. Srturile Dinia Activiti care se desfoar n perimetrul ariei protejate: Nr. crt. 1 Activiti Existente Permise Caracterul impactului negativ manifestat asupra ariei protejate Permanent Periodi Sporadi Nu e c c cazul X
Colectri de material bilogic
90
Mlatinile Satchinez Activiti care se desfoar n perimetrul ariei protejate: Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Activiti Existente Permise Caracterul impactului negativ manifestat asupra ariei protejate Permanent Periodi Sporadi Nu e c c cazul X X X X X X X X X X X X X X X
Punat Agricultura Tratamente agrochimice Pescuit Amenajri hidrotehnice Vntoare Braconaj Colectri de material bilogic Ci de transport Turism Recoltri stuf Tieri ilegale de vegetaie lemnoas Cosit Incendieri
X X X X X X X X X X X X X X
91
Mlatinile Murani Activiti care se desfoar n perimetrul ariei protejate: Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Activiti Existente Permise Caracterul impactului negativ manifestat asupra ariei protejate Permanent Periodi Sporadi Nu e c c cazul X X X X X X X X X X
Punat Folosine de ap Piscicultur Pescuit Amenajri hidrotehnice Amenajri turistice Braconaj Ci de transport i circulaie Turism Amenajri pentru agrement Pdurea Bistras
X X X X X X X X X X
Activiti care se desfoar n perimetrul ariei protejate: Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 Activiti Existente Permise Caracterul impactului negativ manifestat asupra ariei protejate Permanent Periodi Sporadi Nu e c c cazul X X X X X X X 92 X
Prelucrarea lemnului Exploatri forestiere Vntoare Braconaj Colectri de material bilogic Ci de transport i circulaie Tieri ilegale de lemn
X X X X X X X
Pdurea Cenad Activiti care se desfoar n perimetrul ariei protejate: Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 Activiti Existente Permise Caracterul impactului negativ manifestat asupra ariei protejate Permanent Periodi Sporadi Nu e c c cazul X X X X X X X X X X
Agricultura Apicultura Prelucrarea lemnului Inundri Exploatri forestiere Vntoare Braconaj Colectri de material biologic
X X X X X X X
Arboretumul Bazoul Nou Activiti care se desfoar n perimetrul ariei protejate: Nr. crt. 1 2 3 4 Activiti Existente Permise Caracterul impactului negativ manifestat asupra ariei protejate Permanent Periodi Sporadi Nu e c c cazul X X X X X
Amenajri turistice Exploatri forestiere Ci de transport i circulaie Turism
X X
X X
93
Locul fosilifer Rdmneti Activiti care se desfoar n perimetrul ariei protejate: Nr. crt. 1 2 3 Activiti Existente Permise Caracterul impactului negativ manifestat asupra ariei protejate Permanent Periodi Sporadi Nu e c c cazul X X
Exploatri forestiere Colectri de material biologic Dislocarea fragmentelor fosile din cauze naturale (alunecri de teren
X X
Pe parcursul anului 2003 a fost observat o stare de conservare favorabil pentru totalitatea speciilor i habitatelor aflate sub protecie, n ciuda anumitor aciuni cu impact negativ manifestate. 6.1.5 Proiecte internaionale Agenia de Protecie a Meidului Timioara deruleaz ncepnd cu anul 2002, proiectul LIFE 02NAT/RO/8573 Conservarea habitatului natural umed Mlatinile Satchinez continuare a proiectului LIFE 99NAT/RO/6394, finanat prin programul LIFE NATURE al Uniunii Europene. Rezultatele ateptate la finalizarea acestuia sunt: implementarea corespunztoare a planului de management, reducerea activitilor umane n aria protejat, meninerea unui nivel corespunztor al apei n zona tampon, amenajarea unui centru administrativ al ariei protejate, dotat cu bibliotec, birou i faciliti de cazare, realizarea unei monografii a localitii Satchinez precum i a altor materiale informative, promovarea zonei la nivel naional i internaional, educaia ecologic a comunitii locale, identificarea tipurilor de habitate. 94
n decursul anului 2003 s-a reuit realizarea de materiale informative (postere, pliante, brouri) care promoveaz imaginea Rezervaiei Naturale Mlatinile Satchinez precum i a speciilor protejate aflate n perimetrul acesteia. Au avut de asemenea loc ntlniri cu diverse grupuri int din cadrul comunitii locale n scopul educrii ecologice n urma crora s-a constatat o schimbare pozitiv de atitudine a unei pri din populaia zonei n privina conservrii speciilor rare sau periclitate existente n situl protejat. Desfurarea activtilor de conservare se realizeaz sub atenta ndrumare a unui Consiliu tiinific care are n componen membrii marcani ai comunitii tiinifice naionale i locale. A demarat realizarea unui studiu ecologic complex, pentru stabilirea interrelaiilor dintre specii i habitate. n scopul creterii suprafeei de luciu de ap pentru suplimentarea cantitii de hran necesar speciilor avifaunistice protejate, au fost ntocmite studiile necesare realizrii amenajrilor hidrotehnice. Agenia de Protecie a Mediului Timioara este de asemenea colaborator n derularea proiectului Protejarea i promovarea luncii Mureului , proiect finanat prin programul PHARE CBC. n anul 2003 s-a realizat un pas important pentru ndeplinirea unuia dintre obiectivele principale ale proiectului prin declararea ca arie protejat, pe teritoriul judeului Timi, a unei suprafee de 3157,59 ha (Hotrrea Consiliului Judeean nr. 62 din 29.07.2003). 6.2 Starea pdurilor 6.2.1. Funcia economic a pdurilor Suprafaa cu pdure proprietate public de stat pe care o administreaz Direcia Silvic Timioara este de 82.178 ha. Aceast suprafa se compune din: 28.103 ha, pduri cu funcii speciale de protecie a apelor, solului, climei, pduri de recreere, pduri monumente ale naturii, rezervaii; 54.075 ha, pduri cu funcie prioritar de producie din care se urmrete recoltarea de mas lemnoas de calitate superioar precum i alte produse ale pdurii. 6.2.2. Masa lemnoas pus n circuitul economic n anul 2003 a fost pus n circuitul economic un volum total de 223,7 mii m3, din care: 178,7 mii m3 reprezint produse principale, rezultate din arborete ajunse la vrsta exploatabilitii; 29,6 mii m3 reprezint produse secundare, rezultate din aplicarea lucrrilor silvice de ngrijire a arboretelor (operaiuni culturale); 15,4 mii m3 reprezint produse de igien. 95
6.2.3. Distribuia pdurilor dup principalele forme de relief Suprafaa fondului forestier proprietate public de stat administrat de Direcia Silvic Timioara este distribuit dup formele de relief dup cum urmeaz: 25. 580 ha n zona de cmpie; 50.789 ha n zona de deal; 7.690 ha n zona de munte. 6.2.4. Starea de sntate a pdurilor evaluat prin sistemul de monitoring forestier La nivelul anului 2003, n pdurile judeului Timi, a fost evaluat un numr de 1447 arbori, cuprini n 54 de sondaje permanente. Lucrrile de teren s-au desfurat n perioada 15 iulie 15 septembrie 2003, iar culegerea datelor, la nivelul ocoalelor i direciei silvice, n perioda 25 septembrie 10 noiembrie 2003. Rezultatele la nivel de jude, ncedrate n cele la nivel naional, corespund din punct de vedere al structurrii lor, att solicitrilor Programului de Cooperare Internaional privind evaluarea i supraveghere efectelor polurii aerului asupra pdurilor ICP Forest) i Schemei Uniunii Europene privind protecia pdurilor din Europa, ct i celor ale Regiei Naionale a Pdurilor Romsilva, Ministerului Agriculturii, Pdurilor, Apelor i Mediului, Institutului Naional de Statistic i Institutului Naional de Ingineria Mediului. Principalii parametrii evaluai pentru supravegherea strii de sntate a pdurilor au fost: defolierea; decolorarea frunziului coroanelor arborilor; vtmrile fizice, datorate aciunii diferiilor factori biotici i abiotici asupra arborilor. Rezultatele obinute asigur la o probabilitate de acoperire de 95 %, o precizie de 2% i o eroare de reprezentativitate de 1,02 %, reflectnd starea de sntate a pdurilor la nivelul judeului Timi, pe total specii, grupe de specii (rinoase, foioase, quercinee, etc.) i principalele specii. Totodat, au fost obinute i rezultatele pe specii i clase de vrst. n acest an aciunea de monitorizare a strii de sntate a pdurilor din judeul Timi, s-a desfurat conform Programului de cercetare aprobat i finanat de Regia Naional a Pdurilor Romsilva i conform legii nr. 444, privind funcionarea Sistemului naional de monitorizare sol-vegetaie forestier pentru silvicultur. La nivelul Direciei Silvice Timioara, exist amplasate un numr de 54 de sondaje de monitorizare a vegetaiei forestiere, instalate n anul 1991. Din numrul total de arbori evaluai (1447) n anul 2003, un procent de 72,6 % au fost practic sntoi (clasele de defoliere (0-1) i 27,4% arbori vtmai (clasele de defoliere 24).
96
La rinoase, procentul arborilor ncadrai n clasele 0-1 de defoliere a fost de 73,8%, iar al celor defoliai n clasele 2-4, 26,2 %. La foioase, 72,5 % din arbori au fost sntoi (clasele de defolier 0-1) i 27,5 % arbori vtmai (clasele de defoliere 2-4). ncadrarea n clase de defoliere se face astfel: Clasa 0 (defoliere 0-10 %) Clasa 1 (defoliere 11-25 %) Clasa 2 (defoliere 26-60 %) Clasa 3 (defoliere 61-99 %) Clasa 4 (defoliere 100 %) 6.2.5. Suprafee din fondul forestier parcurse cu tieturi n anul 2003 au fost parcurse cu tieri de regenerare 1590 ha, aceast suprafa fiind n cea mai mare parte regenerat deja natural (suprafee parcurse cu tieri de regenerare sub adpost cu asigurarea regenerrii n cea mai mare parte pe cale natural), iar restul suprafeelor (cele parcurse cu tieri rase, substituiri, refaceri) vor regenera artificial. Lucrrile de ngrijire n arboretele tinere s-au executat pe 3362 ha din care: 610 ha degajri (lucrare de ngrijire fr material lemnos comerciabil), 800 ha curiri i 1952 ha rrituri. De asemenea s-au parcurs cu tieri de igien 9115 ha, iar cu tieri de produse accidentale 5975 ha. 6.2.6. Zonele cu deficit de vegetaie forestier i disponibiliti de mpdurire n administrarea Regiei Naionale a Pdurilor Romsilva, prin Direcia Silvic Timioara se gsete suprafaa de 156,62 ha preluat din administrarea Ageniei Domeniului Statului n baza H.G. nr. 1542/18.09.2003, pe raza comunei Jamu Mare. Aceast suprafa va fi mpdurit n anii 2004 2005. Pe raza judeului Timi sunt n proprietatea privat a comunelor suprafee cu deficit de vegetaie forestier, suprafee ce trebuiau a fi identificate de comisiile constituite n baza Legii nr. 107/1990 prin care se aprob O.G. nr. 81/1998. Dup identificare se vor stabili msurile pentru amenliorarea lor prin mpdurire. 6.2.7. Suprafee de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizri Suprafaa total, scoas temporar din fondul forestier proprietate public de stat administrat de Direcia silvic Timioara este de 1,0114 ha.
97
6.2.8. Sensibilizarea publicului Menionm aciunile Regiei Naionale a Pdurilor Romsilva legate de Luna Pdurii, manifestare care a avut loc n anul 2003, ca i n fiecare an, n perioada 15 martie 15 aprilie i care s-a concretizat prin: diverse conferine pe teme legate de pdure; expoziii filatelice cu tema Portecia Pdurii; concursuri de poezii dedicate pdurii, derulate n coli. De asemenea, n vara anului 2003, Regia Naional a Pdurilor n cadrul programului Romnia Curat a realizat urmtoarele: revizuire borne amenajistice 1040 buc. bariere noi 71 buc. panouri de propagand pe linie de PSI 61 buc. amenajare locuri de odihn i fumat 31 buc. panouri propagand legislaie silvic 99 buc. tblie indicatoare i de semnalizare a drumurilor forestiere 71 buc. igienizarea traseelor de-a lungul drumurilor publice care traverseaz pdurea 25 km. 6.2.9 Suprafee de pdure regenerate n anul 2003 Direcia Silvic Timioara a regenerat n anul 2003 suprafaa de 385 ha, din care: 234 ha pe cale natural; 151 ha pe cale artificial. n terenurile aparinnd altor deintori s-a regenerat pe cale artificial, prin mpdurire, suprafaa de 23 ha. Direcia Silvic Timioara, cu aprobarea Regiei Naionale a Pdurilor, a acordat dintorilor, prin sponzorizare, cantitatea de 95.000 buc., puiei forestieri. 6.2.10. Impactul silviculturii asupra naturii i mediului Lucrrile de exploatri forestiere s-au executat n cadrul cotelor aprobate, cu respectarea regimului silvic stabilit de amenajamentele silvice. Drumurile sorestiere au fost realizate n baza documentaiilor care au la baz i avizul de mediu.
98
CAPITOLUL 7. MEDIUL URBAN 7.1. Calitatea aerului si a apei in asezarile urbane Subiectul referitor la calitatea aerului a fost tratat in capitolul 2.7. Calitatea aerului. Conform Legii 458/2002, al Ministerului Sntii n municipiul Timioara, se realizeaz zilnic prelevri de probe de ap de pe ntreaga arie a municipiului (ntre 10-12 probe/sptmn) de ctre Direcia de Sntate Public Timi. Acelai sistem de monitorizare este aplicat i n municipiul Lugoj. Sunt mai intense aceste activiti n localitile aprovozionate prin uzine ce folosesc apa de suprafa la : Ndrag i Tometi. Un numr de 114 localiti din cele 397 localiti din jude, prezint un sistem public de aprovizionare cu ap, prin 102 de instalaii de aprovizionare cu ap n mediul rural i 12 uzine de ap n 7 localiti urbane. Aprovizionarea cu ap n municipii n municipiul Timioara, alimentarea cu ap potabil se face din 2 surse principale: de suprafa, din rul Bega, prin uzinele 2-4 care furnizeaz 65% din cantitatea de ap distribuit populaiei; de profunzime prin cele 58 de foraje prin uzinele 1 si 5 Vest. n cursul anului 2003 s-au continuat lucrri de schimbare a reelei nvechite i a unor magistrale, ce va duce la imbuntirea calitii apei potabile. n municipiul Lugoj, alimentarea cu ap se face din apa de suprafa (rul Timi) i din surse de profunzime (30 foraje subterane). Calitatea apei distribuite este ntr-un procent de 98%, depiri consemnndu-se la indicatorii bacteriologici i chimici la indicatorul Clor rezidual (peste 0,25 mg/l ap, pn la 0,8-1 mg/l ap la consumatori). Orasele Buzia, Deta, Fget, Jimbolia, Snnicolau Mare, sunt aprovizionate cu ap din surs de profunzime : Buzia - apa conine uneori fier peste limita CMA (n medie 0,40 mg/l ap) ; Deta - forajele de mic adncime intravilan (cu un coninut de nitrai pn la 120 mg/l) nu asigur debitul necesar, acest coninut de nitrai reducndu-se prin diluie cu apele de la forajele din zona Jebel (pn la limita superioar a normei admise de 45 mg/l) respectiv 35 spre 45 mg/l ap la 15% din probe ; in cursul anului 2003 s-a executat un foraj de mare adncime , ce va asigura cantitatea i calitatea apei ; Jimbolia - 80-85% din probe prezint un coninut de substane organice peste limita admis (ntre 14,22 i 15,80 mg/l ap, valori mai reduse fa de anii trecui) ; Fget - apa din profunzime corespunde chimic i bacteriologic Legii 458/2002; Snnicolau Mare - necesarul de ap pentru populaie este asigurat cu ap de calitate. 99
Aprovizionarea cu ap n mediul rural Un numr de 102 localiti din cele 392 localiti rurale, beneficiaz de sistem centralizat avnd surse de profunzime. Localitile Ndrag i Tometi, sunt aprovizionate din surse de suprafa, respectiv prurile Liman i Pade. n localitile Ivanda, Chevereu-Mare, Carani, Hodoni, Monia, ag, s-a observat un coninut ridicat de nitrii-nitrai, cu valori situate ntre 60-80 mg/l ap. n zona de nord a judeului Timi (Pichia, Maloc, Fibi, Bencec, Bogda), se aprovizioneaz din surse individuale cu un coninut de nitrii-nitrai pn la 2 mg/l, respectiv 80 mg/l la 60% din probele analizate. S-au constatat depiri ale concentraiei fierului n apa furnizat la ag, Cruceni, Gtaia, Dinia, Ghiroda, Beregsu, Sclaz, Peciu Nou, Ivanda, Ciacova, Gtaia. n urma probelor analizate de la microcentralele din mediul rural, s-au constatat valori crescute la indicatorul fier (ntre 0,2-2,86 mg/l ap), la 17% din probe. Probleme igienico-sanitare, surse de riscuri, mbolnviri, perimetre de protecie sanitar, tratarea apei, reele de distribuie Rul Bega este expus n amonte de priz unor poluari ce ridic probleme n depistarea surselor i naturii poluanilor. Pentru 3-5% din probe s-au nregistrat depiri ale normelor privind categoria I de folosin pentru ape de suprafa. S-au nregistrat depiri la urmtorii indicatori chimici: substane organice, fier, amoniu. Se mai poate meniona riscul la prizele de captare pentru uzinele 2-4 Timioara, prin creterea nivelului de ap din timpul inundaiilor cu pericolul inundrii a decantoarelor i incintei uzinei. Activiti la risc n zonele de protecie sanitar la sursele de suprafa: activiti umane n zona de protecie sanitar a uzinei nr. 2 Lugoj; explorrile forestiere n zona de protecie sanitar a uzinei de ap Ndrag. S-a constatat ca este necorespunztoare tratarea cu sulfat de aluminiu la uzinele Ndrag i Tometi, deferizarea i filtrarea apei datorit deficienelor din construcie la uzina de ap Jimbolia. n ceea ce privete situaia laboratoarelor proprii, ase uzine nu prezint laboratoare proprii pentru analiza apei: Buzia, Snnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Fget, Tometi.
100
Laboratorul cel mai dotat n ceea ce privete analiza calitii apei prin monitorizarea zilnic i eviden este cel de la Uzina de ap nr. 2-4 Timioara. n multe localiti starea reelelor de distribuie este veche de 30-40 de ani, din material zincat sau din eav neagr. Regiile i primriile din jude prezint un interes privind nlocuirea reelelor de distribuie necorespunztoare, cu material din polietilen HD, ct i extinderea concomitent cu realizarea sistemelor de canalizare a localitilor. n anul 2003 nu s-au nregistrat evenimente epidemiologice privind bolile cu transmisie hidric n judeul Timi, conform Direciei de Sntate Public. Reclamaiile populaiei privind calitatea apei, la Direcia de Sntate Public, n anul 2003, s-au referit la: turbiditatea crescut; cantitatea insuficient a apei n cursul verii, n localitile rurale de la forajele de mare adncime prin folosirea apei la udat ct i prin scderea pnzei freatice de suprafa de la fntnile particulare din curile gospodreti; calitatea apei privind duritatea ei (com. Dumbrvia) prin renunarea la alimentarea cu ap din municipiul Timioara i punerea n funciune a noilor surse de adncime cu coninut crescut de calciu; calitatea apei din punct de vedere bacteriologic (com. ag), datorit polurii bacteriologice i chimice (amoniac, nitrii, nitrai, substane organice). Anul trecut, s-a format la nivel judeean un comandament de supraveghere a aprovizionrii cu ap potabil. Pe baza planului de aciune, s-au intensificat: supravegherea surselor; controlul calitii surselor; uzinele de ap; reelele de distribuie municipale. Calitatea apei fntnilor publice din municipiul Timioara Direcia de Sntate Public Timi a supravegheat trimestrial calitatea apei fntnilor prin 203 probe. n cursul anului 2003, au fost prelevate de ctre DSP Timi, 203 probe, un numr de 36 de probe au fost necorespunztoare bacteriologic. Marea majoritate a probelor de ap au nitrai cuprini ntre 0,13-1,3 mg/l ap cu unele excepii. Substanele organice au fost cuprinse ntre 3,16-7 mg/l ap, fierul a fost cuprins ntre 0,05-1,76 mg/l ap. Primria Municipiului Timioara va executa n cursul anului 2004, un numr de 10 foraje de mare adncime, pe mai multe amplasamente.
101
Nitraii ca factor de risc -n apa de but (subteran i in reeaua de distribuie a apei) Legea 458/2002 prevede c valorile crescute ale nitrailor peste limita de 50 mg/l ap, ridic probleme mari n mediul rural, unde sunt folosite pentru aprovizionarea cu ap sursele locale (fntni individuale). Partea de nord a municipiului Timioara, Bogda, Hodoni, Ivanda, ag, Brzava, Chevereu Mare, Snmihai-Utvin, Alio, sunt necorespunztoare la indicatorul nitrai. n Chevereu Mare, 60% din fntnile localitii prezint nitrai ntre 60-80 mg, iar 40% din surse n jurul valorii de 40 mg/l ap. n satul Alio, 40% din probe au nitraii ntre 60-80 mg/l ap, nsoite de o duritate crescut (pn la 60 de grade germane). n localitile Maloc, Uliuc, Urseni, Unip, nitraii se ncadreaz n STAS (avnd valori de 0,13-26 mg/l ap). Se mai pot meniona alte valori ale nitrailor: n Carani (180), Monia Nou (100), Pustini (60), Brna (60), ag (60-70), Voiteg (60), Liebling (65), Ivanda (147), Varia (110), Hodoni (60), Silagiu (60). DSP Timi, a supravegheat zonele cu coninut ridicat de nitrii n primele trei trimestre ale anului curent prin 92 de aciuni, recoltndu-se 104 probe de ap pentru determinarea concentraiei de nitrii-nitrai n aceste etape. Apele de mbiere Conform Ordinului 536/1997 al Ministerului Sntii, au fost supravegheate n anul 2003, apele de mbiere a trandurilor i bazinelor de not din municipiul Timioara. DSP Timi, a monitorizat zonele naturale amenajate pentru mbiere ag si Monia Nou, prin supravegherea i controlul calitii apei de mbiere din rul Timi, amonte n zonele de mbiere, bilunar, determinndu-se parametrii microbiologici i fizico-chimici, prelevndu-se 24 de probe de ap (12 aciuni). Paramentrii determinai s-au ncadrat n HG 459/2002. Numrul de probe necorespunztoare chimic (18,5%) se datoreaz indicatorului crescut de substane organice i absenei clorului rezidual liber. n municipiul Lugoj, s-au prelevat 12 probe din trandul Cotu Mic, s-a constatat c 5 probe (40,16%) nu au corespuns STAS-ului din punct de vedere bacteriologic.
102
Au mai fost supravegheate de ctre DSP Timi si localitile Giarmata, Lovrin, Calacea, Bazo), mai frecvent trandul termal din Snmihai. 7.3. Starea de confort i de sntate a populaiei n raport cu starea de calitate a mediului n zonele locuite 7.3.1. Calitatea nutritiv i contaminarea produselor alimentare n relaie cu starea de sntate n anul 2003 s-a impus supravegherea i monitorizarea calitii nutritive a alimentelor i a posibililor contaminani ai acestora de ctre Direcia de Sntate Public Timi. n acest sens, s-au selectat i monitorizat unitile productoare i de desfacere ale principalelor alimente de baz. S-a pus accent pe: urmrirea strii igienico-sanitare a unitilor cu profil alimentar specific; ncadrarea produselor n parametrii organoleptici, fizico-chimici, toxicologici, microbiologici, impui de normativele n vigoare; realizarea proprietilor nutritive i energetice ale produselor prin urmrirea respectrii proceselor tehnologice i reetelor de fabricaie; supravegherea strii de igien i desntate a personalului muncitor; perfecionarea personalului i educarea productorilor i a celor ce comercializeaz produse alimentare pentru asigurarea condiiilor igienicosanitare, meninerea calitii acestora. Calitatea nutritiv a laptelui i produselor lactate A fost monitorizat la nivelul a trei uniti de producie i o unitate de desfacere. Au fost prelevate (pe primele trei trimestre ale anului 2003) 342 probe. Indicatorii analizai au fost: densitatea, aciditatea, grsimea, examen senzorial, grsime-substan uscat, substane proteice, reacia fosfatazei, reacia peroxidazei, bacteriile coliforme, E. Coli, Salmonella, Stafilococ coagulazo-pozitiv, drojdiile, mucegaiurile. A fost sancionat contravenional de ctre DSP Timi, una din unitile de producie, pentru depirea valorilor la parametrii microbiologici ai laptelui. Calitatea nutritiv i contaminarea microbiologic a crnii i a produselor din carne A fost monitorizat la nivelul a patru uniti de producie i patru uniti desfacere. Au fost prelevate i analizate chimic i microbiologic 720 de probe (pe parcursul primelor trei trimestre ale anului 2003). Indicatorii fizico-chimici i microbiologici analizai au fost: apa, grsimile totale, examen senzorial, proteinele totale, azot uor hidrolizabil, E. Coli, Salmonella, Stafilococ, bacterii sulfito-reductoare, B. cereus, clorura de sodiu, coninut nitrii, colagen, colagen/protein.
103
Din 360 probe analizate fizico-chimic (de ctre DSP Timi), un numr de 85 de probe au fost necorespunztoare la cel puin un parametru fizico-chimic. Din punct de vedere microbiologic, din 360 de probe analizate 62 au fost necorespunztoare la indicatorii bacterii coliforme i E. coli. Calitatea nutritiv i contaminarea microbiologic a finii, pinii i produselor de panificaie A fost monitorizat la nivelul a cinci uniti de producie. Au fost prelevate i analizate chimic un numr de 117 probe (de ctre DSP Timi), iar microbiologic un numr de 54 probe. S-au analizat urmtorii indicatori fizico-chimici i microbiologici: umiditate, aciditate, porozitate, clorura de sodiu, examen senzorial, cenua, gluten umed, indice de formare a glutenului, corpuri strine, drojdii, mucegaiuri, Bacillus subtilis. Din punct de vedere microbiologic, toate probele analizate s-au ncadrat n parametrii fizico-chimici ale standardelor n vigoare, iar din cele 54 de probe analizate, doar 4 au fost necorespunztoare fiind contaminate cu Bacillus subtilis. Monitorizarea calitii apelor minerale S-au analizat 18 probe (de ctre DSP Timi) din sursa de ap mineral Buzia. Au fost analizai urmtorii indicatori: cloruri, amoniac, azotii, azotai, duritate total, substane organice oxidabile (metoda cu permanganat de potasiu), bioxid de carbon, iar din punct de vedere bacteriologic au fost analizai patru indicatori. Toate probele s-au ncadrat n parametrii normali. Calitatea nutritiv i contaminarea microbiologic a buturilor rcoritoare A fost monitorizat tot de ctre DSP Timi, la nivelul a trei uniti de producie. Au fost analizate 144 de probe. S-au analizat urmtorii indicatori fizico-chimici i biologici: substana uscat solubil, aciditatea, examen senzorial, bioxid de carbon, benzoat de sodiu, identificarea prezenei unor colorani, bacterii coliforme, E. coli, drojdii, mucegaiuri. S-a constatat c toate unitile s-au ncadrat n parametrii de funcionare corespunztori. Evaluarea nivelului de iod din sarea iodat pentru consumul uman S-au analizat de ctre DSP Timi 20 de probe recoltate din diferite uniti de desfacere. Patru probe au nregistrat valori sub limita minim admis, existnd i situaii de depire a maximului admis. 7.3.2. Starea de sntate a comunitii n relaie cu calitatea locuirii Zonele de locuit s-au amplasat conform P.U.G., inndu-se cont de industria i obiectivele poluante din zonele respective.
104
Drumurile publice totalizeaz 2.901 km din care 591 km modernizate: autostrzile i drumurile naionale totalizeaz 533 km din care modernizate un numr de 399 km; drumurile judeene i comunale totalizeaz 2368 km, din care un numr de 192 km modernizate; densitatea drumurilor publice (pe 1000 km2 teritoriu) totalizeaz 33,4 km. Principalele surse de poluare sonor: circulaiei autovehiculelor pe drumurile publice; cilor ferate i perimetrelor grii; aeroportului internaional. n municipiul Timioara, cerinele de locuin nsumeaz 2890 de cereri. Conform DSP Timi mortalitatea de datoreaz: cderilor; accidentelor de circulaie; intoxicaiilor accidentale neprofesionale; tumorilor maligne ; nevrozelor; infeciilor de ci respiratorii ; astmului bronic ; afeciunilor alergice. Morbiditatea specific posibil asociat cu managementul deficitar al deeurilor urbane Afeciunea Hepatita A Dizenterie BDA Boli respiratorii acute Leptosporioz Trichineloza Infecii cutanate Alergii cutanate Plgi tiate Parazitoze intestinale Giardoza Populaia general urban 424.000 loc. 2002 2003 45,48 120 377,35 942 2910,94 Viroze-18736 Pneumonii -6733 Gripe -33 1,56 5 1,88 3,139 Lucrtori salubritate 215,98 6047,51 28077,75 3023,75 2159,82 -
105
Intoxicaii chimice
Gospodrie comunal n judeul Timi (ap potabil, staii de tratare, canalizare, accesabilitate) la serviciul comunal
Nr. crt. Ap potabil
Denumire indicator Localiti cu reea de distribuie a apei Din care municipii i orae Lungimea total simpl a reelei de distribuie Din care municipii i orae Ap potabil distribuit Din care pentru uz casnic Numr staii de tratare ap care aprovizioneaz mai mult de 50 de persoane Numr total de persoane aprovizionate de aceste staii Numr staii de tratare ap care aprovizioneaz mai mult de 5000 de persoane Numr total de persoane aprovizionate de aceste situaii Populaia conectat la sistemul public urban Populaia neconectat la sistemul public urban Populaia aprovizionat cu ntrerupere
U.M. nr. nr. km. km. mii mc. mii mc. nr. nr. nr. nr. nr. nr. % loc.
Numr 114 7 1718,3 833,0 69460 31717 14 461502 11 455870 440700 5100 60-70% din localitile rurale, doar n sezonul cald 17 7 556,4
Staii de tratare a apei
Accesibilitatea la ap potabil
Canalizare public
Localiti cu canalizare public din care municipii i orae Lungimea total simpl a conductelor de canalizare
nr. nr. km.
106
7.3.3. Situaia aprovizionrii cu ap potabil i a calitii acesteia n anul 2003 n judeul Timi Din cele 397 localiti (5 orae i 392 localiti rurale), un numr de 114 localiti prezint un sistem public de aprovizionare cu ap: 102 instalaii de aprovizionare cu ap n mediul rural; 12 uzine de ap n 7 localiti urbane. Alimentarea cu ap se face din: surse de profunzime n 109 localiti; ape de suprafa n 4 localiti prin rurile Bega i Timi, prurile Pade i Liman. Situaia mbolnvirilor pe primele 9 luni ale anului 2002 (la %000 de locuitori) i pe 9 luni ale anului 2003 prin boli infecioase datorit factorilor de mediu (ap, aliment, sol) , n mediul urban Nr crt. 1 2 3 4 5 6 7 Boala Hepatita A Boala diareic acut Dizenterie Toxiinfecie alimentar Salmoneloz Leptospiroz Febr tifoid 9 luni 2002 45,58 377,35 6,58 1,56 9 luni 2003 120 942 63 5 -
7.3.4. Principalii factori de risc pentru sntatea populaiei Principalii factori de risc sunt : amplasarea Uzinei de ap nr. 2 Lugoj (priz de captare din rul Timi) n aval de municipiul Lugoj; reelele de distribuie necorespunztoare, inclusiv interveniile de remediere fr dezinfecii prin hiperclorinarea apei, aproape n toate localitile urbane; perimetrele de protecie necorespunztoare la nivelul surselor de ap de suprafa i profunzime; prezena nitrailor peste limita admis mg/l ap n sursele publice i a celor particulare i spre limita maxim admis n apa din reeaua de distribuie a sistemelor centralizate; folosirea apelor de mbiere n sezonul cald de calitate necorespunztoare; gestionarea necorespunztoare a deeurilor solide; 107
poluarea aerului n Timioara i Lugoj prin creterea traficului rutier. 7.4. Asezarile umane
7.4.7. Zgomotul Din cele 100 masuratori ale nivelului de zgomot, realizate in cursul anului 2003 de catre APM Timisoara, 53 au fost efectuate pe arterele rutiere si in intersectiile din municipiul Timisoara in vederea monitorizarii zonelor afectate de zgomotul produs de traficul rutier. Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 Zona Piata Eforie Liviu Rebreanu Drubeta 24 (tramvai) Calea Lipovei Calea Buziasului 32 Cristalului 1 Iscovescu Roma Calea Aradului UTT Caruso Piata Marasti Closca - Alexandrescu Panselelor - Mures Victor Hugo 33 Lidia 100 Brancoveanu 52 Piata Balcescu Sudului Calea Aradului 18 Calea Sagului 37 Mures 33 Dambovita Dragalina Stan Vidrighin Take Ionescu Mihai Viteazul 32 Mihai Viteazul 32 Calea Sagului 37 Calea Sagului 37 Calea Aradului 18 Calea Aradului 18 Take Ionescu Take Ionescu Mures 33 Lech cum [dBA] 53.6 68.6 85.9 71.2 68.6 55.3 59.0 72.0 65.0 71.0 69.2 54.3 61.3 65.0 69.0 68.7 65.0 72.0 70.1 68.0 65.0 71.0 69.5 70.2 69.5 70.0 71.3 72.0 73.4 72.8 68.8 69.0 67.2 Lech MA [dBA] 65.0 70.0 65.0 70.0 70.0 65.0 65.0 70.0 65.0 70.0 70.0 65.0 65.0 70.0 70.0 70.0 70.0 70.0 70.0 65.0 70.0 70.0 70.0 70.0 70.0 70.0 70.0 70.0 70.0 70.0 70.0 70.0 65.0
108
34 Nr. crt. 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53
Piata Unirii Zona Piata Marasti Piata Dr Russel 5 Calea Aradului 18 Tudor Vladimirescu Mangalia Calea Sagului 37 Victor Babes - Cluj Iepurelui Piata Varful cu Dor Simion Barnutiu 4 Mures 33 Iancu Vacarescu 8 Lidia 100 Parcul Rozelor Brancoveanu 52A Piata Aurel Vlaicu str. Anton Pann Lidia Parc Padurice Liviu Rebreanu Splaiul Galati 6 Calea Aradului Piata Dr. Russel
58.6 Lech cum [dBA] 70.5 72.4 71.9 65.6 69.7 77.0 71.1 63.0 69.6 59.5 64.2 49.7 69.2 63.7 48.6 70.5 67.8 71.6 68.6
65.0 Lech MA [dBA] 70.0 70.0 70.0 65.0 70.0 70.0 70.0 70.0 65.0 65.0 70.0 50.0 70.0 70.0 50.0 70.0 65.0 70.0 70.0
S-a masurat nivelul de zgomot echivalent, in conformitate cu STAS 6161/3-82. Depasirea limitei maxime admise pentru zone locuite s-a inregistrat in 96.2% din numarul total de puncte de masura, cauza fiind densitatea mare a traficului rutier, pe cai de rulare dimensionate necorespunzator si cu suprastructura deteriorata. La acestea se adauga prezenta in trafic a autovehiculelor grele, aflate intr-o stare tehnica necorespunzatoare, dirijarea insuficienta a circulatiei si viteza mare de rulare a autovehiculelor. Transportul in comun (in special tramvaiele) contribuie semnificativ la zgomotul generat de trafic. La efectuarea acestor masuratori s-a folosit un sonometru de tip Bruel&Kjaer MEDIATOR 2238. Din numarul total de sesizari inregistrate in cursul anului 2003, sesizarile legate de zgomot reprezinta 35.9%. Distributia sesizarilor de zgomot, dupa activitatea reclamata este urmatoarea: 35.1% se refera la activitatea firmelor, 33.3% la muzica de la baruri, restaurante, si terase, 10.8% la cluburi si discoteci, 5.4% la instalatii de climatizare, 4.5% la crescatorii de animale, 2.7% la trafic rutier si 8.1% diverse (zgomot de fond in zone industriale, vanzatori ambulanti de casete, santiere, parcuri de distractii, statiidispecerate taxi, etc.)
109
In urma solicitarii unor firme si ca raspuns la sesizarile primite la sediul Garzii Nationale de Mediu Comisariatul Judetean Timis, s-au efectuat in conformitate cu prevederile STAS 6161/3-82 un numar de 21 masuratori pe timp de zi, si 37 masuratori pe timp de noapte ale nivelului de zgomot echivalent Lech Masuratori ale nivelului de zgomot echivalent pe timp de zi : depasire LMA in 42.9% din cazuri. Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 Zona Ioan Slavici gater SC GHITA MOTUL SRL Calea Ghirodei 32 club sportiv TIVOLI Str. Miorita 21 FABRICA DE BERE Str. Miorita 10 FABRICA DE BERE Bul. Dragalina 36 SC INTERCET SRL Facultatea de Stomatologie Revolutiei Spalatorie auto Top Wash Hugo SC Electrica Banat SA ST Venus SC Electrica Banat SA ST Venus SC Electrica Banat SA ST Muzicescu SC Electrica Banat SA ST Muzicescu SC Electrica Banat SA St Fratelia SC Electrica Banat SA ST Fratelia SC Electrica Banat SA ST Bucovina SC Electrica Banat SA St Bucovina SC Electrica Banat SA St Dumbravita SC Electrica Banat SA St Dumbravita SC Electrica Banat SA St Padure SC Electrica Banat SA St Padure SC Zaharul Oradea SA SC Zaharul Oradea SA Lech [dBA ] 44.7 46.5 62.9 60.2 55.9 71.3 65.6 49.8 49.9 50.4 51.0 46.0 49.5 47.2 48.4 56.8 54.0 51.1 50.7 60.2 64.0 Lech MA [dBA] 50.0 50.0 65.0 65.0 50.0 50.0 50.0 65.0 65.0 65.0 65.0 65.0 65.0 65.0 65.0 65.0 65.0 65.0 65.0 65.0 65.0
Masuratori ale nivelului de zgomot echivalent pe timp de noapte : depasire LMA in 38.5% din cazuri.
110
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7
Zona Str. Ungureanu bar LA COLT Str. Salcamilor bar EXCLUSIV Bul. Dambovita terasa NORA Str. Ana Ipatescu bar LORENA Str. Lidia terasa SC LINICO RASIRO SRL Bul.Rebreanu, Casa Austria-Disco NONAME Piata Victoriei - LA PIZZA
Lech [dBA ] 55.2 47.0 59.2 57.2 48.1 51.5 58.1
Lech MA [dBA] 50.0 50.0 50.0 50.0 50.0 50.0 50.0
111
Nr. crt. 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37
Zona Str. Hector - Bar ART CONCEPT, ARCADE Spl. Tudor Vladimirescu - Terasa VAPORUL Spl. Tudor Vladimirescu - Terasa VOINTA Str. Aurelianus 12 - Club GULLIVER Restaurant GIL HERCULES Bul. Rebreanu, Mobexpert - Baza ELBACOM Bul.Rebreanu, Casa Austria-Disco NONAME Terasa NONCHALANCE Lugojului 21 Bar Brazilor 7 Bar PAPILLON Goldis 4-6 Cafe ART CONCEPT Tulnicului Restaurant GIL HERCULES Beetoven Restaurant GIL HERCULES limita incintei Baza CESSENA - Oltului 17 Bar ORLOVI Circumvalatiunii 21 Bar TROPICAL Burebista 3 Disco NONAME Rebreanu Pizzeria MAMMA MIA Mures 2 Disco ALEXINCA Iecea Mare Disco PRESIDENT - Carpinis Bar 77FFF - Lugoj Disco MANYDANY - Manastiur Pizzeria Thalita Holdelor Club Zambara Hector Bar Art Concept Hector Dispecerat taxi Vest Bimbo Brancoveanu SC BIKAT SRL Eroilor SC BIKAT SRL Eroilor SC BIKAT SRL Daliei SC BIKAT SRL Daliei
Lech [dBA ] 48.8 62.9 53.2 52.8 64.2 59.5 51.5 61.0 52.2 52.8 48.5 45.3 49.4 44.1 50.7 45.5 69.4 39.8 51.7 52.8 50.8 69.2 48.6 50.8 50.0 50.6 < 51 48.5 48.2 42.9
Lech MA [dBA] 50.0 50.0 50.0 50.0 65.0 50.0 50.0 50.0 50.0 50.0 50.0 50.0 65.0 50.0 50.0 50.0 50.0 50.0 50.0 50.0 50.0 65.0 50.0 50.0 50.0 50.0 50.0 50.0 50.0 50.0
112
7.4.8. Natura urban i spaiile verzi Timioara a fost considerat mereu oraul parcurilor; acestea sunt amplasate n special de-a lungul canalului Bega, dar i n centrul oraului n zone locuite (32%). Deficit de parcuri exist n zona de nord a oraului i n cartierele de blocuri (Cl. Aradului V si E, Circumvalaiunii, Cl. agului, Dmbovia, Cl. Girocului, Zona Soarelui). Parcurile amenajate n zona central sunt: Parcul Central, Parcul Catedralei, Parcul Justiiei, Parcul Copiilor, Parcul Poporului, Parcul Alpinet, Parcul Rozelor, Parcul Ilsa, Parcul Cetii, Parcul Studenesc. Lanul de parcuri organizat n lungul canalului, dominant pe malul nordic, are un aspect compact si masiv. In partea de SE a municipiului mai exista Parcul Stadion i Pduricea Girocului. In aceste parcuri se gsesc diferite specii de plante, arbori autohtoni, arbori exotici. Arborii se remarc prin mreia lor, importana pe care o au n viaa noastr. Dintre acetia enumerm : Paltinul (Acer platanoides) este o specie decorativ prin forma, coloritul frunzelor, cu inflorescente bogate. Depeste rar 20 m nlime, cu scoara cenuie mat, coroana globuloas, cu frunzele mai transparente dect ale paltinului de munte. n Timioara se ntlnete : paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), cu o nlime de pn la 30-40 m, cu frunzele mari, groase, palmat lobate, scoara cenuie, ararul american (Acer negundo) cu tulpin de cele mai multe ori strmb, noduroas, cu scoar cenuie-verzuie, coroan larg, lemn de calitate inferioar; paltinul argintiu (Acer saccharinum), jugastrul (Acer campestre)cu tulpina mai scurt dect cea a paltinului, rareori dreapt, noduroas, scoara cenuie-glbuie, coroana ovoidal, deas. Mesteacnul (Betula pendula) este o specie ornamental, cu scoara alb ce se exfoliaz n fii. nlimea mesteacnului este de 30 m, uneori rmne arbust. Scoara sa este bogat n tanin, iar seva e folosit la prepararea unor buturi i n cosmetic. Se ntlnete izolat sau n grupuri dnd efecte decorative deosebite prin contrast cu rinoasele i alte foioase. Frasinul (Fraxinus excelsior) este o specie care e adaptat bine n mediul urban, atinge pn la 30 m nlime i triete peste 100 ani. Se mai ntlnete n parcuri i frasinul american (Fraxinus americana) cu coroana larg ovoidal, frunze purpurii toamna, precum i mojdreanul (Fraxinus ornus) arbore scund sau arbust,cu flori grupate n panicule alb glbui. Stejarul (Quercus robur) are rdcinile bine nfipte n pmnt, ramuri puternice cu frunze dantelate. Poate atinge 40 m nlime i 2,5 m diametru. Scoara este cenuie,
113
neted. Alte varieti ale stejarului de la noi din ora sunt stejarul rou american (Quercus borealis) cu frunze rosii crmizii toamna, stejarul de mlatini (Quercus palustris), tot cu frunze colorate n rou toamna, stejarul cu frunze ntregi (Quercus imbricaria) cu frunze colorate n maro-rocat peste iarn, i stejarul cu frunza permanent verde (Quercus turneri var. pseudoturneri). Teiul (Tilia tomentosa) este o specie ornamental, important datorit calitilor terapeutice, cu coroana globuloas, deas, cu flori galbene cu un parfum deosebit. n Timioara se ntlnete : teiul cu frunza mare (Tilia platyphyllos) cel mai mare dintre tei, atingnd 40 m nlime, diametru de 1 m, cu coroana larg, flori putenic parfumate, cu cretere mai activ i mai susinut dect a celorlali tei. teiul pucios (Tilia cordata) arbore de talie mijlocie ce depete rar 20 m nlime, cu coroan deas, ovoid-conic, cu cretere relativ nceat, mai activ n tineree. Laricele, zada (Larix decidua) specie de rinoase cu coroan conic, cu ace de culoare verde deschis, conuri mici ovoide. nlimea sa poate ajunge la 50 m rar 65 m , cu diametrul de 2 m. Datorit lemnului su valoros, poate fi folosit n construcii , industria mobilei fine, celuloz,; din rina laricelui se extrage un ulei de terebentin de calitate superioar (terebentin veneian). Specie ornamental, mai ales toamna prin coloritul galben-portocaliu al acelor. Molidul (Picea excelsa) arbore zvelt cu conuri cilindrice, pendule. Coroana plin, ritmicitatea ramurilor i dau un farme aparte. n Timioara se ntlnete frecvent molidul argintiu (Picea punges var. argentea), cu acele alb-argintii, specie exotic adus din Munii Stncoi. Pinul comun (Pinus silvestris) arbore de 25-30 m nlime, cu scoara roie-crmizie sau roie-brun ce se exfoliaz neregulat n foie subiri. n Timioara se mai ntlnesc: pinul negru (Pinus nigra), numit aa datorit scoarei negricioase; pinul neted (Pinus strobus) cu coroana piramidal cu ramuri subiri, flexibile; pinul cu acele lungi( Pinus ponderosa), pinul de Himalaya. Tisa (Taxus baccata) arbore pn la 20 m nlime, cu diametru de peste 3 m, n cazul n care sunt concrescute mai multe tulpini. Este rezistent la tundere, modelare, pot fi tunse n forme conice sau ovoide. Ornamentale sunt varietile de tis galben (Taxus baccata var. aurea), tisa de form columnar (Taxus baccata var. fastigiata). Chiparosul de balt (Taxodium distichum) este un arbore exotic cu nlimi de pn la 50 m i diametru de 4 m. A fost adus din America de Nord, scoara este brun-rocat, subire i neted. Frunzele de un verde nchis, se nroesc toamna, apoi devin armii. Este un arbore a crui longevitate este extraordinar, pn la 6000 de ani.
114
Castanul porcesc (Aesculus hippocastanum) arbore exotic, originar din India, cu tulpina groas, uneori rsucit, scoara cenuie, coroana ovoid-globuloas, cu frunzi des, se remarc prin nflorirea bogat. Arborele de mtase (Albizia julibrissin) este o specie exotic care se remarc datorit florilor de culoare alb-roz, format din multe firioare; nflorete continuu 1-2 luni pn la nceputul toamnei. Este originar din Asia. Catalpa (Catalpa bignonioides) specie ornamental, cu flori albe grupate n panicule, cu fructe care atrn pe arbori i iarna. Este originar din America de Nord. Arborele pagodelor (Ginko biloba) specie exotic, cu limbul frunzei ca un evantai, marginea superioar bilobat, care se coloreaz toamna n galben intens i cad, cu semine asemntoare unor prune de culoare galben la maturitate, cu o longevitate de peste 1000 ani. Clocotiul chinezesc (Koelreuteria paniculata) se reamrc datorit inflorescenelor mari cu flori galbene i nfloririi abundente (iunie-august). Este originar din China. Fructele se coloreaz n brun-rocat lucitor iarna. Liquidambar (Liquidambar styraciflua) specie exotic, ornamental, frunze roii toamna, originar din America de Nord. Arborele cu lalele (Liriodendron tulipifera) arbore exotic cu flori n form de lalea, galbene verzui spre baz, cu dungi portocalii, forma frunzelor fiind de lir, lucioase, originar din America de Nord. Magnolia (Magnolia kobus), originar din Japonia, nflorete primvara timpuriu, florile fiind de culoare alb, baza petalelor fiind roz. Plopul alb (Populus alba) este arbore indigen, cu nlimi de 30-35 m, diametru de 2 m. Scoara mai nti verde-deschis, lucitoare, apoi alb-cenuie i neted. Creterea e foarte rapid. Valoros i ca arbore ornamental, mai ales pentru coloritul frunzelor. Nucul negru (Juglans nigra) arbore exotic cu nlimi de 45-50 m, diametru pn la 2m. Scoara este brun. Fructele sferice, cu nveli crnos, pubescent, nu se desfac ca la nucul comun. Salcmul (Robinia pseudacacia) este arbore exotic cu nlimi ce pot depi 30 m. Scoara brun sau cenuie-verzuie, coroana rar, transparent, cu flori plcut mirositoare, melifere, nflorirea are loc n lunile mai-iunie. Salcmul japonez (Sophora japonica) arbore cu nrdcinare profund. Scoara cenusie-verzuie, cu flori galben-verzui, apar n iulie-august. Originar din China, Japonica. Rezistent la secet, poluare atmosferic.
115
Gldia ( Gleditsia triacanthos) originar din America de Nord, trunchiul destul de drept, prezentnd ca i ramurile spini puternici. Florile sunt parfumate, melifere, specie preteniooas fa de sol. In afara zonei centrale nu mai exist amenajri cu caracter de parc, dar exist multe spaii verzi denumite impropriu parcuri, ele fiind mici terenuri. Suprafaa total a spaiilor verzi din municipiul Timioara totalizeaz 608,47 ha din care: 117,57 ha parcuri; 21,58 ha scuaruri; 412,62 ha spaii verzi dintre blocuri, grdini individuale i aliniamente stradale; 50,70 ha Pdurea Verde; 6,00 ha perdea forestier. Zonele de agrement totalizeaza o suprafa de 139,15 ha. Lugojul deine putine locuri si cu denumire improprie de parc. Parcul central i malul rului Timi sunt cele mai mari spaii verzi amenajate. Parcul-pdure Buzia, zona protejat de 26,16 ha este rezervaie mixt (agrement i protecie a resurselor de ap mineral din intravilanul staiunii). Asa zisele parcuri din Jimbolia, Deta, Snnicolau Mare, Fget, necesit reamenajri si extinderi, cuprinse unele in PUG urile deja elaborate (ex. Deta, Jimbolia). La Deta, n parcul secular este necesar reabilitarea construciilor i amenajrilor existente. 7.5. Mediul urban obiective i msuri 7.5.1. Dezvoltarea durabil Primria municipiului Timioara, promoveaz n perioada 2003-2004 conceptul Timioara Ecologic, n conformitate cu Planul Urbanistic General i cu programele existente pe plan local, regional i naional. Din anul 2003 i n anul 2004, se urmrete realizarea urmtoarelor studii de cercetare: Inventarierea i evaluarea gradului de poluare a solurilor din principalele zone ale municipiului Timioara OSPA; Fenomenul de uscare a arborilor i arbutilor i luarea de msuri de stopare a fenomenului ICAS; Nivelul polurii fonice n municipiul Timioara Universitatea Politehnica Timioara Facultatea de Mecanic; Managementul populaiei canine USAMVB Timioara Facultatea de Medicin ;
116
Bioecologia populaiilor de psri de pe ntreaga suprafa a municipiului Timioara Universitatea de Vest Timioara Facultatea de Chimie-BiologieGeografie; Cu sprijinul Universitii de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului Timioara, s-a evaluat situaia grdinii zoologice din Timioara, n raport cu prevederile legislaiei interne i a conveniilor internaionale. S-au propus aciuni pentru reamenajarea spaiului existent n vederea asigurrii unor condiii corespunztoare animalelor, a valorificrii investiiei n scop recreativ, educativ i cercetare tiinific. S-au identificat soluiile de mbuntire, amenajare i exploatare. n cadrul proiectului ROSE, derulat de Primaria Timioara, n calitate de colaborator asistent al Universitii Politehnica Timioara, s-a investigat calitatea aerului, s-au determinat imisiile datorate diferitelor surse poluatoare din Timioara. S-a organizat un simpozion Investigarea calitii aerului cu instrumente optice. n cadrul acestui simpozion s-au prezentat noile tehnologii i aparate de msurare a calitii aerului precum i campanii de testare. n domeniul educaiei ecologice Primria Timioara a editat cartea Arbori n peisajul timiorean, a tiprit afie, pliante fluturai pentru informarea opiniei publice cu privire la protejarea mediului urban, a organizat aciuni n comun cu asociaiile de proprietari, persoane fizice i instituii de nvmnt i s-a repartizat material dendrologic la asociaiile de proprietari: 567 arbori, gard viu, 50 kg smn de gazon. n domeniul investiiilor s-au organizat licitaii pentru realizarea unor studii i proiecte: Studiu de Fezabilitate i Proiect Tehnic pentru reamenajarea Parcului Poporului; Studiu de Fezabilitate i Proiect Tehnic pentru Pista de Jogging din apropierea Canalului Bega; Studiu de Fezabilitate i Proiect Tehnic pentru reamenajarea Grdinii Zoologice. Aplicarea msurilor de reabilitare, protecie i conservare a mediului, determin meninerea echilibrului ecosistemului urban, eliminarea factorilor poluatori care creeaz disconfort i care afecteaz starea de sntate a populaiei i constituie unul din obiectivele Primriei Municipiului Timioara pentru ridicarea calitii mediului urban. 7.5.4. Transportul Transportul n comun, deservete majoritatea populaiei din minicipiul Tmisoara. Este in principal electric, si se concentreaz n centrul oraului, astfel c, se produc aglomerri n orele de vrf . Infrastructura prezint uzur accentuat, nefiind dezvoltat unitar la nivelul ntregii zone, existnd zone neasigurate din punct de vedere al transportului n comun, n interiorul oraului. Mijloacele de transport n comun, sunt destul de prost ntreinute, nu prezint dotri i faciliti pentru deservirea persoanelor handicapate. Viteza de circulaie a mijloacelor de tranport n comun este mic, cltorii sunt prost informai, privind modul de desfurare a transportului.
117
Principala unitate prestatoare de servicii de transport public urban in municipiul Timisoara, este Regia Autonom de Transport n Comun, cu sediul in bv. Take Ionescu, nr. 56. Aceasta asigur transportul pe un numr de 25 linii de transport, cu o lungime total de 269,32 km. Exist 10 linii de tramvai (134,52 km), 8 linii de troleibuz (70,60 km) i 7 linii autobuz (64,20 km). Regia Autonom de Transport n comun, deine un numr de 135 tramvaie, 68 troleibuze, 81 autobuze. Numrul de cltori transportai anual este de 88.466 mii. S-a constatat, c cei mai muli circul cu tramvaiele, procentul fiind de 57,28%, cei care cltoresc cu troleibuzul sunt n procent de 27,18%, iar un procent de 15,54% cltoresc cu autobuzul. In prezent Regia Autonom de Transport Timioara are n derulare proiectul privind Modernizarea infrastructurii la reeaua de transport n comun cu tramvaiul n municipiul Timioara , finanat n cadrul contractului de mprumut cu Banca European de Investii, ratificat prin Ordinul Guvernului nr. 102/30 august 1999, n valoare de 48.314.324 Euro. Finalizarea realizrii acestui proiect de investiii va avea urmtoarele efecte asupra oraului : creterea vitezei de circulaie i imbuntirea siguranei n circulaie ; diminuarea cheltuielilor de exploatare, ntreinere i reparaii ; eliminarea sau reducerea degradrii construciilor (cldiri i poduri) care se afl pe traseu n imediata vecintate a liniilor de tramvai, se va reduce volumul necesar de reparaii ; modernizarea cii de rulare i lucrrile conexe de dirijare a circulaiei tramvaielor vor contribui la fluidizarea traficului general prin reducerea consumului de combustibil de cca. 10% i a gradului de poluare chimic i fonic cu cca. 30% ; modernizarea substaiilor de redresare electrice i refacerea reelei de cabluri i conexiuni va permite practic eliminarea curenilor vagabonzi care distrug instalaiile subterane ale oraului. 7.5.5. Spaiile verzi. Primria Timioara a derulat in anul 2003 urmtoarele aciuni: n colaborare cu SC PARC SILVA SRL, a ntocmit Cadastrul Verde pentru vegetaia cuprins n 63 de zone de locuine din Timioara. Rezultatele obinute cuprind toate operaiunile, procedeele i activitile de identificare, inventariere, apreciere, evaluare, sintetizare a datelor i parametrilor de natur botanic, dendrologic, estetic i ecologic a materialeului dendro-floricol existentprecum i recomandrile pentru administrarea i organizarea activitilor n spaiile verzi pentru viitor ;
118
n zona strzii Ovidiu Balea, s-au realizat 2 ha de plantaie la Perdeaua forestier de protecie, pentru protejarea aezrii urbane mpotriva vnturilor dominante dinspre terenurile agricole din NV municipiului i pentru creterea indicelui ecologic de suprafa zon verde/cap de locuitor ;
s-au plantat 148 arbori pentru completarea aliniamentelor stradale din zona
central, 8125 puiei din speciile castan comestibil, stejar rou, salcm, mesteacn, n Calea Buziaului-str. Cerna, Aleea Sntii, str. Humuleti, etc, precum i 39 buci Prunus pissardii pe str. Gheorghe Doja ; n Piaa Victoriei, Centrul Civic, Parcul Botanic, s-au plantat 163.000 buci rsaduri de flori anuale i 40.000 buci rsaduri flori bienale ; s-au plantat 6176 buci de trandafiri n Centrul Civic, Piaa Victoriei, Parcul Rozelor, Parcul Alpinet, str. Gheorghe Lazr i s-au efectuat lucrri de gazonare pe o suprafa de 2500 mp ; s-au montat couri suspendate cu mucate i petunii pe strzile 16 Decembrie 1989, Gh. Doja, Piaa Libertii. s-a finalizat Strategia spaiilor verzi n noua concepie peisagistic n concordan cu Planul Urbanistic General. s-au reamenajat i nfiinat noi zone verzi prin gazonare, plantare de arbori i arbuti n Parcul Alpinet, Parcul Triade, Casa Austriei, Piaa Istria, Gh. Dima, Zona Stadion, Spl. N. Titulescu. Pentru anul 2004 se au n vedere: realizarea de proiecte tehnice pentru reabilitarea Grdinii Zoologice, reamenajarea Parcului Poporului, amenajarea pistei de jogging, realizarea sistemului de irigaii n Piaa Victoriei i Scuar Electromotor, amenajarea uno parcuri n zona Bucovina i strada Uzinei; realizarea unui proiect de amenajare a Pdurii Verzi ca zon de agrement; finalizarea lucrrilor privind Cadastrul Verde al municipiului Timioara; amenajarea de noi locuri de joac i agrement n incinta colilor i grdinielor; montarea de stlpi pentru protecia spaiilor verzi din zonele cu trafic intens; finalizarea mprejmuirii celor 50,7 ha din Pdurea Verde; amenajarea locurilor de joac din zonele Pene Curcanul i epe Vod; finalizarea amenajrii Parcului Alpinet; amenajarea de noi zone verzi n Piaa 700 i Piaa Consiliului Europei; continuarea plantrilor la perdeaua forestier de protecie din zona Ovidiu Balea; refacerea spaiilor verzi prin nivelare i gazonare i montarea de couri de gunoi pe zonele verzi.
119
Orasul Buzia Spaiile verzi din oraul Buzia ocup o suprafa de 42 ha. Buziaul este un ora cu multe valene horticole n perimetrul cruia exist un parc central n suprafa de 28,5 ha, n jurul cruia se afl Staiunea Balnear cardiovascular, mpnzit de foarte multe specii de arbori i arbuti ornamentali, care prin frumuseea lor alturi de o gam larg i variat de flori ocup un loc deosebit n nfrumuseare i ornarea spaiilor verzi ale oraului. Primria oraului Buzia face eforturi financiare deosebite n vederea ntreinerii cureniei, a plantrii i ntreinerii materialului floricol din ora i parc. n vederea acestui scop a fost nfiinat un sector de activitate care a executat i execut lucrri de curenie, spturi la cazma, pregtirea terenului n vederea plantrii de arbori i arbuti, flori, ntreinerea culturilor de flori pe tot parcursul anului, lucrri de igienizare parc, curiri i vopsiri bnci, repraii bnci, ntreinerea locurilor de joac pentru copii, reparaii colonad etc. n cursul anului 2003 n parcul din oraul Buzia au fost plantai 700 de puiei din diferite specii de arbori i arbuti i 60.000 de fire de rsaduri de flori din diferite specii i soiri. Orasul Fget Pe raza oraului Fget exist 4 parcuri de agrement: Parcul central cu castani; Parcul copiilor; Parcul grii Parcul situat pe str. tefan cel Mare. Din totalul suprafeei de intravilan de 263,4 ha zona de spaii verzi, suprafata parcurilor este de 5,97 ha (2,27 %). Obiective i prioriti: crearea unor spaii verzi de aliniament odat cu relizarea sau modernizarea arterelor de circulaie; amenajarea ca spaii verzi a terenurilor libere destinate pentru alte funciuni pn la realizarea acestora i trecerea n categoria de spaii verzi aferente funciunii urbane; micorarea traficului prin realizarea de artere ocolitoare destinate traficului de tranzit greu i uor; realizarea unor plantaii de protecie n zonele cu nivele mari de zgomot; prevederea prin viitorul regulament de urbanism a unor plantri de protecie ntre sursele majore de poluare i zonele de agrement. Municipiul Lugoj Situaia spaiilor verzi i a zonelor de agrement (169 ha) din municipiul Lugoj: 120
parcuri 20 ha; zone verzi 120 ha; zone de agrement 29 ha.
Obiective i msuri: amenajarea spaiilor verzi din parcul Cornet 0,6 ha reamenajarea spaiilor verzi din parcul G. Enescu 2,2 ha curirea intreinerea parcurilor, zonelor verzi i a celor de agrement din municipiul Lugoj; Orasul Jimbolia Spaii verzi i zone de agrement: parcuri 21 ha; zone verzi stradale 70 ha; zone de agrement 102 ha. Obiective i msuri: pentru anul 2004 s-au comandat 30.000 de puiei de arbori ornamentali care vor fi plantai pe o suprafa de 6 ha, teren obinut prin asanarea unor bli i mlatini; ntreinerea corespunztoare a zonelor verzi existente, rensmnarea ierburi a golurilor aprute.
121
CAPITOLUL 8. DESEURI Gestionarea deseurilor cuprinde toate activitatile de colectare, transport, tratare, recuperare si eliminare a deseurilor. Conform Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor, principiile care stau la baza activitatilor de gestionare a deseurilor sunt: principiul protectiei resurselor primare, bazat pe conceptul de dezvoltare durabila, care stabileste necesitatea de a minimiza si eficientiza utilizarea resurselor primare, prin utilizarea materiilor prime secundare; principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive, conform caruia activitatile de gestionare a deseurilor trebuie sa tina cont de stadiul curent al dezvoltarii tehnologiilor, cerintele pentru protectia mediului si fezabilitatea din punct de vedere economic; principiul prevenirii, care stabileste ierarhizarea activitatilor de gestionare a deseurilor in urmatoarea ordine: minimizarea cantitatilor de deseuri generate, tratarea in scopul recuperarii, tratarea si eliminarea in conditii de siguranta pentru mediu; principiul poluatorul plateste, corelat cu principiul responsabilitatii producatorului si cel al responsabilitatii utilizatorului, care stabileste obligativitatea suportarii costurilor de gestionare a deseurilor de catre generatorul lor; principiul substitutiei, care stabileste necesitatea inlocuirii materiilor prime periculoase cu altele nepericuloase in vederea reducerii cantitatilor de deseuri periculoase generate; principiul proximitatii, corelat cu principiul autonomiei, conform caruia deseurile trebuie tratate si eliminate cat mai aproape de locul generarii lor iar exportul de deseuri periculoase este posibil doar in acele tari care detin tehnologii adecvate de eliminare; principiul subsidiaritatii, care strabileste acordarea de competente astfel incat deciziile in domeniul deseurilor sa fie luate la cel mai mic nivel administativ fata de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional si national; principiul integrarii, care stabileste ca activitatile de gestionare a deseurilor fac parte integranta din activitatile social-economice care le genereaza. Pe baza acestor principii rezulta optiunile privind gestionarea deseurilor, in urmatoarea ordine ierarhica: prevenirea aparitiei deseurilor- prin aplicarea "tehnologiilor curate" in activitatile care genereaza deseuri; reducerea cantitatilor de deseuri generate - prin aplicarea celor mai bune practici in toate domeniile de activitate care genereaza deseuri; valorificarea deseurilor - prin reutilizare, reciclare materiala si recuperare energetica; eliminarea finala prin depozitare.
122
Aceste principii si optiuni se regasesc in Planul Judetan de Gestionare a Deseurilor elaborat de APM Timisoara in 2002 si aprobat de catre Consiliul Judetean Timis prin Hotararea nr 67/11.11.2002. Obiectivul principal al planului este reducerea impactului generat de deseuri asura factorilor de mediu prin : asigurarea serviciilor de salubritate pe intreg teritoriul judetului, in vederea eradicarii depozitarilor necontrolate de deseuri; realizarea depozitarii deseurilor in conformitate cu normele Uniunii Europene si legislatia nationala in vigoare, prin infiintarea de depozite ecologice; reducerea suprafetelor ocupate de deseuri ; asanarea depozitelor existente, prin inchiderea acestora si refacerea ecologica a terenurilor ocupate. Principalele masuri cuprinse in plan pentru realizarea obiectivului sunt urmatoarele: organizarea activitatii de gospodarie comunala in localitatile rurale prin infiintarea de servicii publice sau concesionarea activitatii operatorilor de salubritate; organizarea colectarii selective a deseurilor reciclabile prin amplasarea unor baterii de containere in localitatile urbane si rurale de catre consiliile locale; organizarea unor circuite de colectare selectiva a deseurilor reciclabile de la agentii economici si de la populatie in centrele urbane si centrele unitatilor teritoriale specifice de catre consiliile locale si operatorii de salubritate; separarea in depozit sau la statiile de transfer a deseurilor reciclabile din deseurile menajere si industriale colectate din localitatile arondate la depozitul zonal si statiile de transfer, urmata de prelucrarea si valorificarea acestora de catre operatorul depozitului sau alti operatori autorizati ; reducerea cantitatii de deseuri depozitate prin separarea in depozit a deseurilor compostabile si combustibile, urmata de tratarea acestora ; aplicarea sistemului depozit la comercializarea produsului pentru unele categorii speciale de deseuri: acumulatori, uleiuri uzate, anvelope, ambalaje, etc. educarea populatiei in vederea reducerii cantitatilor de deseuri generate si gestionarea corecta a acestora.
Cel mai important proiect cuprins in Planul Judetea de gestionare a deseurilor este Depozitul ecologic zonal Timisoara, care prevede realizarea unui depozit care sa deserveasca toata populatia judetului prin intermediul a 5 statii de transfer, la Lugoj, Sannicolau Mare, Deta, Jimbolia si Buzias. Cadrul legislativ al gestionarii deseurior a fost asigurat prin transpunerea aquis-ului comunitar in legislatia romaneasca . Principala sarcina a Agentiei de Protectie a Mediului Timisoara in anul 2003 in domeniul gestiunii deseurilor a fost urmarirea realizarii masurilor si actiunilor prevazute in Planul de actiune pentru implementarea la nivel local a aquis-ului comunitar in acest domeniu:
123
initierea colectarii selective a deseurilor si deseurilor menajere ; a fost concretizata prin elaborarea de planuri proprii de colectare selectiva la nivelul consiliilor locale orasanesti si in unele comune mari, amplasarea unor recipienti pentru colectare selectiva in Timisoara si Sannicolau Mare si contactarea agentilor economici autorizati pentru valorificarea deseurilor colectate selectiv ; finalizarea bilanturilor de mediu pentru depozitele urbane existente in judet si evaluarea riscului ; imbunatatirea ratei de valorificare a uleiurilor uzate cu 25% fata de anul precedent prin inventarierea generatorilor de ulei uzat si actiuni informative ; actualizarea inventarului echipamentelor si materialelor cu continut de PCB si a planurilor de eliminare a acestora. 8.1. Deseuri urbane Gestionarea deseurilor urbane se realizeaza de catre serviciile publice specializate ale consiliilor locale sau de catre agenti economici cu profil de activitate axat pe salubrizarea localitatilor, in special la nivel urban. In toate localitatile urbane este organizat sistemul de colectare, transport si depozitare definitiva a deseurilor, atat de la populatie cat si de la agentii economici care functioneaza pe raza localitatilor respective. Depozitarea definitiva a deseurilor urbane se realizeaza in continuare pe vechile amplasamente, care nu indeplinesc conditiile de protectie a factorilor de mediu. Gestionarea deseurilor in mediul rural este in continuare deficitara, avand in vedere ca activitatea de colectare nu este organizata in sistem centralizat iar depozitarea deseurilor se realizeaza pe amplasamente dispersate, aflate in general la marginea localitatilor. Monitorizarea cantitatilor de deseuri produse si depozitate in mediul rural nu se realizeaza decat sporadic, informatiile detinute de APM Timisoara fiind estimative. Cantitatile de deseuri municipale inregistrate cuprind deseuri menajere provenite de la populatie, deseuri menajere de la agentii economici si deseuri rezultate din alte servicii municipale (stradale, din piete, din gradini si spatii verzi). Evolutia cantitatilor de deseuri gestionate la nivelul localitatilor urbane din judet, conform raportarilor statistice ale agentilor de salubrizare, este prezentata in tabelul urmator.
124
Tipuri Cod principale de deseu deeuri TOTAL Deeuri menajere colectate neselectiv de la populaie Deeuri menajere de la ageni economici Deeuri din servicii municipale Total, din care : -deeuri stradale -deeuri din piee -deeuri din grdini, parcuri, i spaii verzi
1995 m3
1996 m3
1997 m3
1998 m3
1999 m3
2000 m3
2001 m3
2002
796402
795729
773419
728798
748134
743672
702554 286370 40686 10618 10488 62429 353755
478837
479285
465847
438971
450617
265500
264689
257268
242425
248857
247373
200301
447930
200301
52065
51755
50304
47402
48660
200303
26500
26032
25302
23842
24475
24329
48369
200302
10650
10699
10400
10059
200200
14050
15024
14603
13760
14125
14041
Compozitia deseurilor de tip urban, conform inventarului realizat in anul 2002, este prezentata in tabelul de mai jos, atat pentru municipiul Timisoara cat si media pe judetul Timis.
21551 125
10906
9799
9999
58530
90987
171422
436196
698605
%deeurilorCompozitia
%Materiale organice
%Hrtie, carton
Plastice
Textile
Metale
Altele
Sticla
Judetul Timis Timisoara
9,75 6,18
4,26 2,71
2,57 2,56
9,50 3,47
2,75 2,07
52,97 71,54
18,20 11,47
100% 100%
Diferentele privind compozitia deseurilor se explica atat prin gradul mai avansat de recuperare a deseurilor reciclabile in municipiul Timisoara fata de restul judetului, cat si prin faptul ca in mediu rural si periurban deseurile compostabile sunt valorificate in gospodariile proprii. Cu exceptia compactarii realizate cu utilaje moderne de transport (gunoiere, autocompactoare) deseurile urbane nu au fost supuse nici unui proces de tratare prealabila eliminarii finale prin depozitare. In cursul anului 2003 s-a inceput implementarea colectarii selective a deseurilor de ambalaje, prin elaborarea planurilor proprii de colectare selectiva la nivelul consiliilor locale orasanesti si amplasarea primelor baterii de containere de colectare selectiva prin aportul voluntar al cetatenilor in orasele Timisoara si Sannicolau Mare. In judet opereaza agenti economici autorizati care au deschis puncte de colectare de la populatie pentru deseuri de ambalaje hartie si plastic la Timisoara (SC Muller Guttenbrunn Recycling SRL, SC Erina Prest SRL, SC Celuloza si Otel SRL), Lugoj (SC Erina Prest SRL, SC Midiamet SRL), Sannicolau Mare (SC Yvette SRL), Buzias (SC Erina Prest SRL). 8.2. Deseuri industriale Principalele categorii de deseuri industriale generate in judetul Timis au fost cenusa si zgura de termocentrala, sterilul rezultat din exploatarea la zi a nisipurilor si agregatelor, deseurile de la prelucrarea lemnului, deseurile din constructii si demolari, deseuri feroase din prelucrari mecanice si dezmembrari de utilaje si echipamente, reziduuri petroliere, reziduuri din procese chimice, din industria alimentara si din agricultura (dejectii ). Conform datelor statistice inregistrate, in perioada 1998 2002 cantitatile de deseuri industriale generate in judetul Timis au avut urmatoarea evolutie:
Total 126
Categoria de deseu din CED 01 deseuri din explorare miniera si alte tratamente ale minereurilor din cariere 02 deseuri din agricultura, prepararea si procesarea alimentelor 03 deseuri de la prelucrarea lemnului, placilor si a mobilei 04 deseuri din industria textila si a pielariei 05 deseuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale 06 deseuri din procese chimice anorganice 08 deseuri de la producerea vopselelor si lacurilor 10 deseuri anorganice din procese termice 11 deseuri anorganice de la tratarea si acoperirea metalelor 12 deseuri de la tratarea de suprafata a metalelor si materialelor plastice 13 deseuri uleioase 15 deseuri de ambalaje 16 vehicule scoase din uz, acumulatori uzati, anvelope uzate 17 deseuri din constructii si demolari TOTAL
1998 246734 175191 31423 82551 527 1 0 181838 32 7598 73 697 10004 736669
1999 234946 177342 23379 8539 0 144 0 137800 2 12494 79 1364 123957 720046
2000 216 62752 44403 1733 2426 578 6 139823 168 15356 116 41391 151520 460588
2001 73603 50592 34742 1373 1515 300 65 75968 102 6597 105 3228 46384 312578
2002 61656 31184 51808 708 1014 340 73 58561 235 4183 141 4246 5321 34327 314662
Dupa cum se observa din tabelul de mai sus, evolutia deseurilor industriale generate este in general descendenta in toate ramurile economice, in deosebi in industria extractiva, energetica, textila-pielarie si in agricultura, situatie care se datoreaza in primul rand restringerii activitatilor in aceste ramuri dar si imbunatatirii managementului unitatilor producatoare de deseuri. In acelasi timp se constata cresterea cantitatilor de deseuri de ambalaje, deseuri de constructii si demolari, din activitatea de intretinere auto, deseuri uleioase, lacuri si vopsele.
127
Ponderea cantitatilor de deseuri valorificate fata de cele eliminate este prezentata in tabelul urmator : Deeuri solide Categoria de deseuri Din agricultur i silvicultur De la extracii miniere i cariere Rezultate n urma prelucrrii minereurilor Industriale Metalice feroase si neferoase Din construcii i demolri Zgur i cenu Menajere Radioactive Cantitati (tone/an) produse valorificate 31184 30020 40394 21262 57867 18097 34328 51270 191922 5200 44641 18097 15588 559 evacuate 1164 40394 16062 13226 18740 51270 191363
Dupa cum se observa din tabel, 45% din deseurile solide de tip industrial sau agroindustrial au fost valorificate (113 546 t), fie prin reutilizare in aceeasi unitate sau in alte unitati, fie prin prelucrare in unitati de tip REMAT sau alte unitati prelucratoare din judet sau alte judete. Deseurile din agricultura au fost deshidratate sau compostate, dupa care sunt utilizate ca ingrasamant organic ; deseurile rezultate la prelucrarea lemnului au fost utilizate pentru combustie in centalele termice si la fabricarea caramizilor sau pentru obtinerea placilor fibrolemnoase . Au fost eliminate 55% din deseurile industriale (140 856 t) si 99% din deseurile menajere, principala optiune de eliminare fiind depozitarea. Categoriile de deseuri industriale depozitate sunt zgura si cenusa de termocentrala, deseuri din constructii si demolari, deseuri din industriile prelucratoare si din industria alimentara. Au fost eliminate prin incinerare unele deseuri periculoase. 8.2.1. Deseuri periculoase Conform raportului statistic privind gestiunea deseurilor, cantitatea de deseuri periculoase produsa in anul 2002 in judetul Timis a fost de 2164 t, din care 987 t au fost valorificate iar 1177 t au fost eliminate. Evolutia cantitatilor de deseuri periculoase gestionate in perioada 1998-2002 este prezentata in tabelul alaturat.
128
Deseuri periculoase gestionate in perioada 1998-2001 (tone/an) Total generat, din care: Valorificate Eliminate 1998 1010 380 630 1999 306 242 64 2000 4193 770 3423 2001 4082 514 3568 2002 2164 987 1177
Principalele tipuri de deseuri periculoase generate au fost slamurile rezultate de la depozitarea produselor petroliere, uleiurile uzate, solventi uzati, diverse materiale cu continut de solventi, zaturi de la fabricarea vopselelor, amestecuri de grasimi si uleiuri din separatoarele de grasimi, deseuri de adezivi si cleiuri, baterii si acumulatori cu plumb, deseuri de la tratarea suprafetelor. Procedeele de valorificare utilizate au fost regenerarea solventilor, recuperarea uleiurilor uzate pentru rerafinare si reutilizarea lor in alte scopuri, recuperarea bateriilor si acumulatorilor cu plumb. 1009 t slamuri petroliere din rezervoare au fost depozitate la Depozitul de slam de la Tunu, jud. Arad al SNP PETROM SA ; o parte din deseurile periculoase au fost incinerate sau stocate temporar in vederea incinerarii (zaturi de vopsele, filtre, deseuri de la regenerarea solventilor), iar unele au fost depozitate (deseuri de rasini, ambalaje de cleiuri, adezivi si uleiuri, materiale contaminate cu solventi si uleiuri, etc.). In Timisoara functioneaza incineratorul de deseuri medicale si alte deseuri periculoase al SC Pro Air Clean SA. Cantitatea de deseuri periculoase incinerate in anul 2002 a fost de 165 t. Principalele categorii de deseuri incinerate sunt deseurile medicale, zaturi de vopsele, solventi uzati, adezivi, ambalaje contaminate. Exista deasemenea un stoc de 98,51 t de pesticide expirate depozitate la unitatile agricole din judet, foste IAS-uri ; in vederea eliminarii acestora a fost solicitat un credit in cadrul programului PHARE, printr-un proiect derulat de Ministerului Agriculturii . 8.3. Namoluri Namolurile provin de la tratarea apelor reziduale orasanesti si industriale si de la potabilizarea apei. Principala sursa de producere a namolurilor o reprezinta statiile de epurare urbane, din care cea mai insemnata cantitate este produsa de statia de epurare a municipiului Timisoara si statia de epurare a municipiului Lugoj. Cercetarea statistica efectuata pentru anul 2002 a evidentiat o cantitate de 3008 t namol orasanesc deshidratat produs, din care 1550 t au fost preluate de serviciile de salubritate si depuse in depozitele municipale.
129
Namolurile cu continut de substante periculoase (solventi, reziduuri petroliere, metale grele) rezultate din activitatile industriale au fost incinerate sau stocate in vederea incinerarii, respectiv valorificarii. 8.4. Depozite de deseuri 8.4.1. Depozite de deseuri urbane Inventarul depozitelor de deseuri urbane din judetul Timis cuprinde 7 depozite: Parta Sag pentru Timisoara, Lugoj, Sannicolau Mare, Jimbolia, Deta, Buzias si Faget. Depozitele de deseuri orasanesti din judet sunt mixte, acceptandu-se pentru depozitare atat deseuri de tip urban cat si deseuri industriale, de obicei nepericuloase. Aceste depozite sunt neamenajate si nu intrunesc conditiile impuse pentru protectia factorilor de mediu conform HG nr. 162/2002. Evidenta cantitatilor depozitate este obtinuta prin cantarirea vehiculelor care aduc deseuri doar la depozitul Timisoara, pentu celelalte depozite urbane din judet datele sunt estimative.Controlul deseurilor aduse si depozitate este superficial. Compactarea deseurilor depozitate se realizeaza doar la depozitul Timisoara, dar acoperirea periodica cu materiale inerte este deficitara si la acest depozit. Deasemenea, depozitele nu sunt imprejmuite iar personalul de paza nu poate sa asigure protectia depozitului impotriva accesului persoanelor neautorizate. In cursul anului 2003 au fost prezentate la APM bilanturile de mediu pentru toate depozitele urbane din judet, cu exceptia depozitului Buzias. In urma evaluarii acestor depozite a fost transmisa la MAPAM esalonarea inchiderii in functie de anumite criterii cum sunt adancimea apei freatice, structura stratului de la baza depozitului, distanta fata de cursuri de apa, asezari umane, etc.
130
Depozite municipale haproiectataSuprafata An deschidere m3Capacitate proiectata, m3Capacitate libera, Volum depozitat anual, m3 Suprafata ocupata, ha Detinator/ operator Distanta fata de localitati/ ape de suprafata, m
5000/4000
Volum deseuri depozitat,
Amplasament
CL Timisoara/ SC RETI M SA CL Lugoj/ SC Salprest SA CL Jimbolia/SC Jimapaterm SA CL Sannicolau Mare/ Serviciul Public CL Buzias/ SC RASCOM SA CL Deta/
PartaSag
16,6
16,6
1.800.000
1.615.000
m3
200.000
135.000
1973
2008
Lugoj Jimbolia
11,9 5,0
10,0 2,5
840.000 100.000
640.000 60.000
200.000 40.000
75.000 10.600
1970 1978
2010 2008
An inchidere
300/6000 500/1000
Sannico lau Mare Buzias Deta
5,0 4,7 2,0
4,7 2,0 1,5
195.000 170.000 7.000
100.000 50.000 35.245
95.000 120.000 39.755
24.000 9.200 9.000
1962 1972 1978
2010 2010 2009
300/2000 1500/500 400/100
131
SC Sulean SRL CL Faget/ Serviciul Public
Faget
6,0
4,9
100.000
33.300
65.000
4.250
1994
2015
6000/8000
132
Inchiderea depozitelor existente, necorespunzatoare din punct de vedere al amplasamentului si al protectiei factorilor de mediu, realizarea depozitului zonal ecologic precum si realizarea unui sistem unitar de gestionare a deseurilor urbane din judet prin intermediul statiilor de transfer sunt obiectivele prioritare ale Planului Judetean de gestionare a deseurilor , elaborat de APM Timisoara in cursul anului 2002. Implementarea Planului Judetean este obiectul aplicatiei ISPA privind realizarea unui depozit ecologic la Timisoara; proiectul cuprinde pe langa realizarea depozitul propriu-zis atat inchiderea depozitelor existente cat si realizarea a 5 de statii de transfer in locul actualelor depozite orasanesti, la Lugoj, Sannicolau Mare, Jimbolia, Deta, Buzias. Titularul proiectului, care asigura si cofinantarea , este Consiliul Judetean Timis. 8.4.2.Depozite de deseuri industriale Principalele tipuri de deseuri industriale depozitate sunt sterilul minier, zgura si cenusa de termocentrala si namolurile rezultate de la tratarea apelor reziduale industriale. Deasemenea, sunt depozitate cantitati importante de deseuri agrozootehnice. Situatia depozitelor de deseuri industriale este prezentata in tabelul urmator. functionareStare de depozituluiSuprafata depozitDetinator Denumire depozit depozitOperator crtNr. Localitate deseuluiTipul Zgura si cenusa de termocentrala 133
Utvin
Faget
Margina
SC Colterm SA CET Sud Timisoara SC Bega Minerale SA Timisoara SC Solventul SA Timisoara
Halda de zgura si cenusa Iaz de decantare
In funct.
SC Termo cet SA
52 ha
Nadrag
Sinersig II
Steril de 10 ha exploatare si prelucrare nisipuri Iaz de In SC Solventul Ape cu redecanconserv. SA, 5,4 ha ziduuri de tare Sectia distilare Margina uscata a lemnului SC Iaz de In Lichidator 1, Namol de Ciocanul decanconserv. SC Dani 6 ha tratare a SA Nadrag tare Trans SRL apelor de galvanizare SC Formin Halda de In SC Formin 1, Steril SA Caran steril conserv. SA Caran 2 ha carbonifer sebes sebes
In funct.
SC Bega Minerale SA
Sinersig I
Miniera Anina
Halda steril
In Miniera conserv. Anina
0 ha
3, Steril carbonifer
In ceea ce priveste depozitele de deseuri agrozootehnice, majoritatea unitatior care au apartinut SC Comtim SA sunt fara activitate. Noii proprietari au evacuat o parte din deseurile stocate in bataluri si bazine, acestea fiind utilizate drept ingrasamant organic in agricultura. Starea depozitelor in conservare cat si a celor in functiune a fost verificata periodic de Garda de mediu. Situatia celor mai importante depozite de deseuri agrozootehnice existente in judet este prezentata in tabelul urmator: Nr Localitatea crt 1 Beregsau Mare 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Gataia Periam Bacova Banloc Partos Bulgarus Ortisoara Ortisoara Giarmata Sanandrei Sannicolau Mare Detinator depozit SC Agrotorvis SRL Timisoara SC Agrosas SRL Timisoara SC Comtim Group SRL Timisoara SC Agrotorvis SRL Timisoara SC Sorgente SA Giroc SC Targo SRL Arad SC Comtim Group SRL Timisoara SC Avicola SA Timisoara SC Agrotorvis SRL Timisoara SC Avi 2000 SRL Timisoara SC Agro Andrei SRL Timisoara SC Comtim Group SRL Timisoara Denumir Stare de e depozit function. batal In functiune batal batal batal batal batal batal batal batal batal batal batal In functiune In functiune inchis inchis inchis inchis inchis inchis In functiune inchis inchis Operatorul depozitului SC Comtim Group SRL Timisoara, abator SC Agrosas SRL Timisoara SC Comtim Group SRL Timisoara Nu e cazul Nu e cazul Nu e cazul Nu e cazul SC Dal Grup SRL Timisoara Nu e cazul SC Avi 2000 SRL Timisoara Nu e cazul Nu e cazul
8.4.3. Depozite de deseuri periculoase In judetul Timis nu exista depozite permanente de deseuri periculoase ; deseurile periculoase generate sunt depozitate temporar la producatori, respectiv la SC Pro Air Clean SA inaintea incinerarii. 134
Cel mai important depozit, batalul de slam petrolier de la Satchinez, a fost desfiintat iar terenul afectat a fost reabilitat. In prezent deseurile petroliere sunt transportate si depozitate la Turnu, jud. Arad. Exista cantitati importante de materiale fitosanitare cu termen de valabilitate depasit depozitate temporar la unitati agricole foste IAS din judet. Conform datelor contabile existente la unitatile detinatoare si a verificarilor efectuate in teren de catre personalul IPM Timisoara, cantitatea totala de deseuri de pesticide stocate este de 98,51 to. Cei mai importanti detinatori de deseuri de pesticide din judet sunt SC Agrogiarm SA Giarmata, SCATA Lugoj SA Lugoj, SCA Grabtim SA Grabati, Directia Fitosanitara Timis. 8.4.4. Impactul depozitelor de deseuri industriale si urbane asupra mediului Actuala practica de depozitare a deseurilor urbane genereaza impact negativ asupra factorilor de mediu atat prin prezenta deseurilor menajere cat si a deseurilor industriale. Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasanesti si industriale sunt: poluarea aerului poluarea apelor subterane si de suprafata participarea la generarea efectului de sera modificari de peisaj si disconfortort vizual scoaterea din circuitul natural sau economic a unor terenuri modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate Studiul de evaluare a riscului efectuat pentru depozitul de deseuri urbane al municipiului Timisoara evidentiaza o degajare masiva de metan, rezultat din descompunerea anaeroba a deseurilor oganice depozitate. Acest fenomen este favorabil incendiilor de rampa, dar este posibila si formarea unor pungi de gaz in amestec exploziv. Emisiile de noxe rezultate din procesele biochimice si din arderea accidentala a deseurilor depozitate au efecte majore asupra calitatii aerului din zona. Forajele de control pun in evidenta poluarea apei freatice pana la adancimea de 2,5-3,5 m cu substante organice, saruri de amoniu si cloruri in directia curgerii freatice (vest-nordvest), fara a afecta calitatea apei raului Bega. Investigatiile efectuate asupra calitatii solului din vecinatatea rampei evidentioneaza poluare cu produse petroliere si metale grele pe o raza de 50 m. Un alt factor de risc major il constituie poluarea microbiologica, vectorii de transmitere a agentilor patogeni fiind atat personalul autorizat al rampei cat si vizitatorii neautorizati, dar mai ales rozatoarele. Studiul de risc a evidentiat necesitatea inchiderii depozitului si a recomandat masurile necesare pentru exploatarea lui pana la inchidere.
135
8.4.5. Initiative adoptate pentru reducerea impactului deseurilor asupra mediului Reducerea impactului deseurilor asupra mediului implica multiple planuri de actiune dintre care mentionam: reducerea cantitatilor de deseuri generate cresterea procentului de valorificare a deseurilor refolosibile intensificarea actiunilor de control privind gestiunea deseurilor crearea unui sistem integrat de eliminare a deseurilor , tinand seama de cele mai bune tehnici disponibile care nu implica costuri excesive Conform prevederilor Legii nr. 426/2001 pentru aprobarea OU nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, producatorii de deseuri au intocmit planurile proprii de gestionare a deseurilor, care cuprind masuri pentru diminuarea sau limitarea generarii de deseuri, reciclarea deseurilor si eliminarea ecologica a deseurilor nereclabile. Deasemenea, s-a imbunatatit sistemul de evidenta a gestiunii deseurilor la producatori. Introducerea colectarii selective a deseurilor menajere in mediu urban va contribui la reducerea cantitatilor de deseuri colectate neselectiv si depozitate. La solicitarea APM Timisoara consiliile locale au elaborat planurile proprii de colectare selectiva a deseurilor si deseurilor de ambalaje, iar in orasele Timisoara si Sannicolau Mare au fost amplasate primele containere pentru colectare selectiva prin aportul voluntar al populatiei. Implementarea HG 1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor cu continut de substante periculoase a contribuit la cresterea procentului de reciclare a acumulatorilor cu plumb. Popularizarea prevederilor HG 662/2002 si actiunile de control intreprinse au dus la cresterea coeficientului de recuperare a uleiurilor uzate cu 25%.Totodata lipsa unor prevederi legislative clare impiedica imbunatatirea coeficientului de recuperare a anvelopelor. Intensificarea actiunilor de control din partea Garzii de mediu a contribuit la reducerea depozitarilor necontrolate de deseuri si la imbunatatirea gestiunii acestora la unitatile generatoare de deseuri. Elaborarea Planului Judetean de gestionare a deseurilor constituie o premiza pentru intoducerea bunelor practici in gestionarea deseurilor si implicit, pentru reducerea impactului determinat de deseuri asupra factorilor de mediu. 8.4.6. Tendinte privind generarea deseurilor Cantitatea de deseuri urbane generate, considerata ca fiind un indicator al consumului populatiei, va avea in urmatorii ani o evolutie crescatoare, dar nu foarte spectaculoasa. Cresterea cantitatilor de deseuri se va datora atat maririi consumului de produse cat si mai ales extinderii serviciilor de salubritate in zonele rurale. Se prevede ca in urmatorii 15 ani intreaga populatie sa beneficieze de servicii de salubritate, ceea ce inseamna o crestere totala cu 30% a cantitatii de deseuri urbane gestionate. De asemenea, se estimeaza ca vor creste cantitatile de namol rezultat de la epurarea apelor uzate orasanesti, ca urmare a extinderii retelelor de canalizare si imbunatatirii 136
functionarii statiilor de epurare. Pana in 2015 se estimeaza o crestere a cantitatilor de namol evacuate cu 40%. In ceea ce priveste compozitia deseurilor urbane, se asteapta cresterea ponderii deseurilor de ambalaje (plastic, hartie, carton, sticla, etc.) si scaderea procentului de resturi alimentare si altor deseuri biodegradabile. Prognozele referitoare la evolutia productiei de bunuri au luat in calcul o crestere economica medie de aprox. 4% pe an. Estimarile privind generarea deseurilor de productie trebuie sa tina cont de urmatoarele aspecte: schimbarea ponderii diferitelor ramuri industriale; introducerea progresiva a tehnologiilor moderne, cu consumuri materiale si energetice reduse; aplicarea unui management mai eficiental intreprinderilor industriale in scopul evitarii pierderilor materiale intarirea cadrului legislativ si institutional pentru controlul gestiunii deseurilor. Ca urmare, se estimeaza ca pana in 2015 cresterea cantitatilor de deseuri industriale generate va fi de max. 20%, iar generarea deseurilor periculoase va scadea substantial, chiar si in conditiile cresterii productiei de bunuri. De asemenea, se estimeaza ca in viitor cresterea cantitatilor de deseuri de productie eliminate va fi mai mica decat crestera productiei industriale, ca rezultat al prevenirii aparitiei deseurilor si al aplicarii masurilor de reciclare. 8.4.7. Calitatea imbunatatita privind managementul deseurilor Reciclarea este calea principala de reducere a cantitatilor de deseuri de productie si urbane care necesita eliminare. Alaturi de tendinta de scadere a cantitatilor de deseuri generate in 2002 fata de anul precedent, se constata o crestere a procentului de deseuri industriale reciclate. Cu toate ca se inregistreaza o scadere importanta a cantitatilor de deseuri periculoase generate, in primul rand a celor petroliere, a crescut considerabil cantitatea de deseuri periculoase valorificate, iar cantitatea eliminata la depozitele urbane a devenit nesemnificativa. In anul 2003 principalele tipuri de deseuri valorificate si reciclate in judetul Timis au fost metalele feroase si neferoase, hartia si cartonul, plasticul si acumulatorii uzati. In judet functioneaza 20 de unitati specializate autorizate pentru activitati de valorificare a deseurilor recuperabile. Odata cu aparitia reglementarii privind gestiunea bateriilor si acumulatorilor cu continut de substante periculoase se constata cresterea cantitatilor de acumulatori uzati recuperati. Cu toate ca exista reglementari privind gestiunea uleiurilor uzate, coeficientul de recuperare este de doar 5% (fata de 4% in anul precedent) datorita lipsei instrumentului 137
economic stimulativ sau coercitiv si slaba dezvoltare a industiei de prelucrare a acestor deseuri. Slabe rezultate s-au inregistrat si in recuperarea deseurilor de sticla datorita lipsei de cerere pe piata pentru aceste deseuri. Indicele de reciclare a materialelor recuperabile continute in deseurile urbane nu s-a imbunatatit fata de anul precedent, mentinandu-se la 1% fata de cantitatea de deseuri menajere generate in municipiul Timisoara. Actiunea s-a desfasurat doar in Timisoara, prin intermediul a 17 baterii de containere pentru colectare selectiva amplasate pe raza municipiului, insuficiente pentru atingerea scopului propus. In Sannicolau Mare au fost amplasate primele containere pentru colectare selectiva la sfarsitul anului 2003. Conform Strategiei Nationale a Gestionarii Deseurilor si a noilor reglementari privind obligatiile de plata la fondul de mediu, se urmareste responsabilizarea producatorilor de produse ambalate fata de deseurile de ambalaje rezultate la consumator. Avand in vedere ca obligatiile de plata se stabilesc in functie de realizarea obiectivelor de recuperare si reciclare a deseurilor de ambalaje din HG 349/2002, se asteapta o imbunatatire a gestionarii acestora, in sensul cresterii ratei de valorificare. Planului Judetean de gestionare a deseurilor preconizeaza intoducerea colectarii selective a deseurilor urbane la generator, atat pentru imbunatatirea calitatii deseurilor recuperate si facilitarea prelucrarii ulterioare a acestora, cat si pentru atingerea obiectivelor stabilite de UE (si preluate in legislatia nationala) privind reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate. Conditiile de depozitare a deseurilor in depozitele municipale au ramas in continuare nesatisfacatoare, conform celor mentionate la capitolul respectiv. Imbunatatirea conditiilor de depozitare si alinierea la cerintele normativelor europene, transpuse in legislatia nationala, se va realiza odata cu implementarea Planului Judetean de gestionare a deseurilor.
138
CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA Reteaua Nationala de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului (RNSRM) face parte din sistemul integrat de supraveghere a poluarii mediului pe teritoriul Romaniei, din cadrul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului (MAPM). Organizarea i funcionarea RNSRM se realizeaza n baza Legii proteciei mediului 137/1995, republicata in 2000, i a Ordinului nr. 338/2002 al ministrului apelor i proteciei mediului. Infiintata in anul 1962, RNSRM constitue o componenta specializata a sistemului national de radioprotectie, care realizeaza supravegherea si controlul respectarii prevederilor legale privind radioprotectia mediului si asigura indeplinirea responsabilitatilor MAPM privind detectarea, avertizarea si alarmarea factorilor de decizie in cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului si sanatatii populatiei. La nivelul anului 2003, RNSRM a cuprins un numar de 37 de statii din cadrul Inspectoratelor de protectia mediului, coordonarea tiinifica i metodologica fiind asigurata de laboratorul naional de referin pentru radioactivitatea mediului din cadrul Institutului Naional de Cercetare Dezvoltare pentru Protecia Mediului ICIM, Bucureti. Staia de Radioactivitatea Mediului Timisoara i-a nceput activitatea n anul 1967, efectuand n prezent msurtori de radioactivitate beta global pentru toi factorii de mediu, calcule de concentraii ale radioizotopilor naturali Radon i Toron, ct i supravegherea dozelor gamma absorbite in aer. Staia de Radioactivitatea Mediului Timisoara deruleaza un program standard de supraveghere a radioactivitii mediului de 11 ore/zi. Acest program standard de recoltri i msurtori asigur supravegherea la nivelul judeului, n scopul detectrii creterilor nivelelor de radioactivitate n mediu i realizrii avertizrii / alarmrii factorilor de decizie. Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situaii normale, ct i procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare precum si fluxul de date n cazul sesizrii unei depiri ale pragurilor de atenionare / avertizare / alarmare.
139
9.2. Situaia radioactivitii mediului pe teritoriul judeului Timis n anul 2003 Programul standard de supraveghere a radioactivitatii mediului Starea radioactivitii mediului pentru judeul Timi rezult din msurtorile beta globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri uscate i precipitaii atmosferice, ape, sol i vegetaie. S-au efectuat un numr de 7951 analize beta globale (imediate i ntrziate) i de doz gamma extern. Ponderea numrului de analize pe factor de mediu monitorizat este prezentat n graficul urmtor:
debit doza gama 50.2%
apa pot. 4.6%
apa subt. 0.2%
aerosoli 26.0%
apa br. 9.1% ve getatie 0.4%
depuneri atmosferice 9.1%
sol 0.4%
n cursul anului 2003 activitile specifice beta globale determinate nu au evideniat abateri de la media multianual.
140
In figurile de mai jos sunt prezentate comparativ cu limitele de atentionare specifice fiecarui factor de mediu monitorizat valorile medii lunare ale masurarilor imediate, la nivelul anului 2003, pentru: aerosoli atmosferici:
AEROSOLI ATMOSFERICI - activitatea specifica beta globala aspiratia 02.00-07.00 (masuratori imediate) 14.0 12.0 10.0
Bq/mc
14.0 Limita de atentionare = 10 Bq/mc 12.0 10.0 6.0 4.0 2.0 0.0 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
Bq/mc Bq/mc
8.0 6.0 4.0 2.0 0.0
8.0
Maxima 2003
Media 2003
AEROSOLI ATMOSFERICI - activitatea specifica beta globala aspiratia 08.00-13.00 (masuratori imediate) 14.0 12.0 10.0
Bq/mc
14.0 12.0 10.0 Limita de atentionare = 10 Bq/mc 8.0 6.0 4.0 2.0 0.0 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
8.0 6.0 4.0 2.0 0.0
Maxima 2003
Media 2003
141
Dupa cum se observa, nu s-au inregistrat depasiri ale limitei de atentionare, in cele 2 intervale de aspiratie, toate maximile inregistrate fiimd sub limita de atentionare de 10 Bq/m3.
142
AEROSOLI ATMOSFERICI - activitatea specifica beta globala aspiratia 02.00-07.00 (masuratori dupa 5 zile) 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec 6 5 4 3 2 1 0
mBq/mc
Media 2003
Nr. val. semnif. 2003
AEROSOLI ATMOSFERICI - activitatea specifica beta globala aspiratia 08.00-13.00 (masuratori dupa 5 zile) 7 6 5 mBq/mc 4 3 2 1 0 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec 6 5 4 3 2 1 0
Media 2003
Nr. val. semnif. 2003
- masuratorile dupa 5 zile:
143
- depuneri atmosferice:
DEPUNERI ATMOSFERICE - activitatea specifica beta globala Limita de atentionare = 200 Bq/mp/zi
12.0 10.0 Bq/mp/zi 8.0 6.0 4.0 2.0 0.0 Ian Feb Mar Apr Mai Iun
Iul
Aug
Sept Oct
Nov
Dec
Maxima lunara
Activitate specifica
apa bruta, Raul Bega:
Activitatea beta globala a apei brute - Raul Bega 2003 350.0 300.0 250.0 Bq/mc 200.0 150.0 100.0 50.0 0.0 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec Limita de atentionare = 2000 Bq/mc
Activitate specifica
144
Concentraiile izotopilor radioactivi naturali Radon i Toron calculate s-au situat n limitele specifice teritoriului judeului (valoarea medie anuala fiind de 9907.00 mBq/m3 - intervalul de aspiratie 02.00-07.00 si 4402.41 mBq/m3 - intervalul de aspiratie 08.00-13.00 pentru Rn si 308.00mBq/m3 - intervalul de aspiratie 02.00-07.00 si 124.88 mBq/m3 - intervalul de
Radon - 2003 Medii lunare 16000 14000 12000 mBq/mc 10000 8000 6000 4000 2000 0 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
aspiratia 02.00-07.00
Toron - 2003 Medii lunare 600 500 mBq/mc 400 300 200 100 0 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
aspiratie 08.00-13.00 pentru Tn). 145
Valorile orare ale debitului de doz gamma extern nu au prezentat depiri ale limitei de atentionare , variind intre 0.0970.145 Gy/h.
Debitul dozei gamma externe

Limita de atentionare = 0.250 microGy/h
0.16 0.14 0.12 microGy/h 0.1 0.08 0.06 0.04 0.02 0 Ian Feb Mar Apr Mai
Iun
Iul
Aug
Sep
Oct
Nov
Dec
Maxima 2003
Media 2003
146
CAPITOLUL 10. POLUARI ACCIDENTALE. ACCIDENTE MAJORE DE MEDIU 10.1. Poluari accidentale cu impact major asupra mediului Conform datelor furnizate de Garda Nationala de Mediu - Comisariatul Judetean Timis, in cursul anului 2003 pe teritoriul judetului Timis nu s-au semnalat accidente cu impact major asupra mediului, in schimb s-au inregistrat un numar de 10 poluari accidentale cu impact redus asupra mediului (local). Situatia celor mai semnificative cazuri, este prezentata sintetic in tabelul urmator: Situatia poluarilor accidentale produceriiData
Localizare
raspunzatoreconomicAgentul
fenomenuluiDescrierea
poluariiImpactul
13.06 DN6 .2003 Timisoara Lugoj la aprox . 1 km de localitatea Topolovat Mare 03.09 Calea .2003 Aradului, Timisoara
Worms , Germania
SC Labai Eurocent er SRL, Nadlac
17.09 Calea .2003 Aradului nr.146,
SC Multichim SA
Accident rutier:scurgeri pe sol, de metacrilat de metil dintr-o cisterna, in tranzit spre Bulgaria. Scurgeri de deseuri petroliere datorate unui transport neasigurat cu destinatia Turnu, jud.Arad. Accident tehnologic, aprinderea a
Afectarea locala a aerului si afectarea solului pe o suprafata de 20 mp prin scurgere si 200 mp datorita incendiului. Afectarea locala a carosabilului pe o distanta de cca.100 m, pe o artera intens circulata. Afectarea locala a aerului in zona de lucru.
Lichidarea incendiului, imprastierea de material absorbant si curatarea zonei afectate prin grija adm. locale. Izolarea zonei, curatarea carosabilului, imprastierea de material absorbant, aplicarea a trei amenzi in valoare de 175 mil.lei S-a lichidat incendiul, sa curatat zona si s-a aplicat o amenda in 147
Masuri
Timisoara
Timisoara
150 kg amestec de sulf pulbere cu bicromat de sodiu din care au ars cca.50 kg.
Dispersia s-a realizat spre zona limitrofa nepopulata.
valoare de 75 mil.lei
148
CAPITOLUL 11. ZONE CRITICE PE TERITORIUL JUDEULUI SUB ASPECTUL DETERIORRII STRII DE CALITATE A MEDIULUI 11.1. Zone critice sub aspectul polurii atmosferei Principalele probleme referitoare la calitatea atmosferei din judeul Timi sunt reprezentate de poluarea aerului ambiental la scara urban, identificate n special pentru municipiul Timioara, localitile nvecinate Utvin (din cauza depozitului de cenu i zgur) i ag (din cauza depozitului de deeuri a municipiului Timioara), precum i municipiul Lugoj. Nivelurile de poluare a atmosferei (in special cu pulberi sedimentabile) din localitile menionate sunt determinate de efectul cumulat al surselor de tip industrial i de tip urban. Municipiul Timioara se distinge, n cadrul judeului, ca o aglomerare care, datorit densitii i dimensiunilor populaiei, precum i datorit complexului de poluani care constituie un permanent factor de risc pentru sntatea populaiei i pentru mediu, necesit o abordare prioritar n rezolvarea problemelor de poluare a atmosferei. Probleme de poluarea atmosferei la o scara spaial sensibil mai redus dect cele menionate sunt i cele generate de activitaile industriale din localitile : Jimbolia, Deta, Fget, Snnicolau Mare, precum i de fermele de cretere a animalelor. 11.2. Zone critice sub aspectul polurii apelor de suprafa i subterane Zone critice n judeul Timi privind poluarea apelor de suprafat sunt urmatoarele: rul Bega, aval de Timioara pn la frontier, datorit deversrii apelor uzate menajere i industriale parial epurate provenite din activitile sociale i industriale desfaurate n municipiul Timioara; raul Aranca, aval orasul Sannicolau Mare pn la frontier; situatia calitatii apei s-a inrautatit in anul 2003 fata de 2002; raul Bega Veche, aval de confluenta cu Apa Mare pn la frontier; situatia calitatii apei s-a inrautatit in anul 2003 fata de 2002 din cauza apelor uzate neepurate provenite de la Abatorul Beregsau ce apartine de SC Comtim Group SRL; cursul de apa Surgani, pe sectorul aval Buzias confluenta cu raul Timis (calitatea s-a inrautatit in 2003 fata de 2002); acest curs de apa este caracterizat printr-un debit de dilutie redus si o scurgere redusa; Din activitile menajere rezult ape uzate care prin debite i caracteristici reprezint surse de poluare a cursurilor de ap. Dezvoltarea urban asociat cu creterea nivelului de trai al rezidenilor a condus la creterea debitelor de ape uzate de tip fecaloid-menajer att din localitile urbane, ct i din localitile rurale.
149
Dac pentru localitile urbane, problema epurrii apelor uzate menajere este n cea mai mare parte rezolvat prin existena unor staii de epurare orseneti, n cazul localitilor rurale aceasta este o problem care se acutizeaz n timp, i care pn n prezent nu este rezolvat. Dezvoltarea reelelor de alimentare cu ap se va face ntr-un ritm mai accelerat dect al reelelor de canalizare i al staiilor de epurare, ceea ce va duce la multiplicarea surselor de poluare a apelor de suprafa cu ape uzate de tip menajer. Construirea unor locuine de vacan sau chiar permanente pe malurile cursurilor de ap (Mure n zona localitii Periam) sau a unor acumulri permanente (Surduc n zona localitii Frdea), pentru care solutiile de preepurare sunt limitate ca tipuri i costisitoare ca realizare i ntreinere, va reprezenta n urmtorii ani o surs suplimentar de poluare a apelor de suprafa. In ceea ce priveste apele subterane, nivelul poluarii in majoritatea forajelor executate in stratul acvifer freatic se mentine, inregistrandu-se depasiri ale limitelor maxime admise in mod exceptional la urmatorii indicatori : substante organice, amoniu, fosfati, in urmatoarele bazine hidrotehnice : BH BEGA in zona Margina, cu provenienta in cea mai mare masura de la SC Solventul Margina si din poluarea difuza, in zona tronsonului raului Bega aval de municipiul Timisoara frontiera si in sectorul Balint Remetea ; BH Timis pe raul Timis superior si Bistra in zona municipiului Lugoj, aval de sistemul Costei pana la frontiera, cu provenienta poluarii de la complexele zootehnice, gospodarii comunale si poluare difuza ; BH Bega Veche pe cursul superior al raului Bega Veche si al afluentilor situati in bazinul superior, cu provenienta poluarii de la complexele zootehnice si a bazinelor de stocare a dejectiilor de la fostele ferme ; BH Aranca in zona Sannicolau Mare, cu provenienta din zona agroindustriala Sannicolau Mare. In stratul acvifer de adancime, calitatea apei este necorespunzatoare in toate forajele investigate, inregistrandu-se depasiri ale limitei maxime admise in mod exceptional la indicatorul amoniu, de pana la 38 ori, la substante organice pana la 88 ori, iar la fosfati pana la 9,4 ori. 11.3. Zone critice sub aspectul deteriorrii solurilor Problemele referitoare la poluarea solului datorate unor activitati antropice identificate in judetul Timis sunt cauzate de depozitarii necorespunzatoare a deseurilor industriale, menajere si dejectii animaliere. Cea mai importanta sursa de poluare a solului in judetul Timis este datorata activitatilor trecute si actuale de crestere a porcinelor in sistem industrial, prin batalurile de stocare a dejectiilor lichide si a depozitelor de dejectii deshidratate situate in vecinatatea fermelor ce au apartinut S.C. COMTIM S.A. Timisoara.
150
Continuarea activitii de cretere a porcinelor, att n fermele SC Comtim Group SRL ct i n fermele care au n prezent ali proprietari, fr o soluie ecologic de epurare a apelor uzate i de eliminare final a dejeciilor constituie un risc major pentru mediu si sntatea uman. Alte activitati ce produc sau pot produce poluarea solului : practica de eliminare finala a apelor fenolice rezultate de la Sectia Margina a S.C. Solventul S.A. prin infiltrare in campurile cu o suprafata de 5,4 ha a dus la o poluare difuza cu compusi fenolici pe un areal intins, cu compusi cu remanenta mare ; depozitarea deseurilor urbane provenite din municipiile Timisoara si Lugoj, precum si cele 5 orase ale judetului pe depozitele neorganizate, reprezinta o alta sursa de poluare a solului pe o suprafata de cca. 60 ha; practica depozitarii deseurilor menajere provenite din localitatile rurale pe depozite neorganizate, constituie surse punctiforme de poluare a solului pe suprafete de cca. 158 ha.
Activitatile industriale desfasurate in municipiile Timisoara si Lugoj, dar si in alte localitati din judet, pot constitui surse de poluare prin emisiile atmosferice sau prin depozitarea deseurilor si a namolurilor rezultate.
151
CAPITOLUL 12. CHELTUIELI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI 12.1 Cheltuieli si investitii pentru protectia mediului Situatia cheltuielilor si investitiilor pentru protectia mediului efectuate in anul 2003 de agentii economici, Consiliile Locale si Consiliul Judetean Timis (conform datelor furnizate de Garda Nationala de Mediu-Comisariatul Judetean Timis) este prezentata in tabelele 12.1., 12.2., 12.3. Fondurile alocate pentru protectia mediului - de catre agentii economici, Consiliile Locale si Consiliul Judetean Timis - s-au ridicat la valoarea de 259.424 milioane lei, aceasta reprezentand 67,33% din planul de investitii pentru anul 2003. Din aceasta suma: 140.271 milioane lei au fost cheltuieli si investitii pentru protectia mediului efectuate de agentii economici, din care 93,12 % fonduri alocate din surse proprii, 1,06 % de la bugetul de stat si 5,82 % fonduri din alte surse; 3.830 milioane lei au fost investitii pentru protectia mediului efectuate de Consiliul Judetean Timis cu fonduri din bugetul local ; 115.323 milioane lei au fost cheltuieli si investitii pentru protectia mediului efectuate de Consiliile Locale din Timisoara, Lugoj, Buzias, Jimbolia, Comlosu Mare, Biled, Jamu Mare, Ghizela si Sannicolau Mare cu fonduri de la bugetul local; Din valoarea investitiilor planificate de agentii economici pentru anul 2003 si anume 253.754 milioane lei, s-au realizat aprox. 55,28 % Investitiile efectuate de agentii economici au fost in principal lucrari de modernizare a instalatiilor pentru reducerea emisiilor de poluanti, efectuandu-se si cheltuieli de intretinere a instalatiilor de depoluare, cheltuieli pentru monitorizarea factorilor de mediu, ecologizari terenuri, dotari de laborator etc. Spre ex.emplu, depozitul de zgura si cenusa de termocentrala de la Utvin, gestionat de SC Colterm SA reprezentand una din cele mai importante surse de poluare a judetului, atat pentru aer cat si pentru sol si apa freatica; in scopul reducerii efectelor poluante a depunerilor de cenusa, a continuat in cursul anului 2003 investitia Tehnologie de evacuare a zgurii si cenusii in fluid dens, in valoare totala de 4.500 mii EURO. Noua tehnologie pune in valoare capacitatile liante ale cenusii de termocentrala fara apa in exces, permitand realizarea unor depuneri cu densitate ridicata, indice de porozitate si permeabilitate scazute, stabile in timp si cu o suprafata intarita, insusiri care impiedica poluarea aerului cu pulberi precum si poluarea solului si apei freatice. SC Colterm SA a cheltuit in anul 2003 suma de 4.037 milioane lei pentru introducerea noii tehnologii de evacuare a zgurii si cenusii.
152
SC PRO AIR CLEAN SA Timisoara care a planificat si a realizat in cursul anului 2003 investitii de mediu in valoare de 1.229 milioane lei care au fost cheltuiti pentru achizitionarea de echipamente pentru analize de laborator, vehicul pentru transport deseuri, containere colectare deseuri, moara de macinat deseuri, etc. Consiliul Judetean Timis a planificat pentru anul 2003 investitii pentru protectia mediului in valoare de 3.900 milioane lei,acestea fiind realizate in proportie de 98,20 %. Cheltuielile au constat in plati pentru studii de fezabilitate si hidrogeologice, pentru protejarea mediului in zona lacului Surduc si anume Reabilitarea infrastructurii rurale si introducerea lacului Surduc in circuitul turistic international, investitie a carei valoare totala este de 4.400 mii EURO din care fonduri PHARE 3.000 mii EURO si pentru care se preconizeaza inceperea executiei in 2004 si de asemenea cheltuieli pentru proiect si documentatie ISPA pentru Depozitul ecologic zonal de deseuri. Proiectul pentru promovarea investitiei Depozit ecologic zonal de deseuri Timisoara face obiectul unei aplicatii ISPA in derulare. Valoarea investitiei este de 38.224.954 EURO, din care 24.902.200 EURO este valoarea depozitului zonal de deseuri Timisoara, 9.948.154 EURO este valoarea celor cinci statii de transfer de la Lugoj, Sannicolau Mare, Jimbolia, Deta si Buzias, iar 3.374.600 este valoarea inchiderii ecologice a depozitelor existente. Titularul proiectului este Consiliul Judetean Timis, care asigura si cofinantarea prin intermediul BEI. Proiectul este in curs de evaluare la Bruxelles. Consiliile Locale din judet au planificat pentru anul 2003, cheltuieli si investitii in domeniul protectiei mediului, in valoare de 127.674 milioane lei, fiind realizate in proportie de 90,32% S-au efectuat in principal lucrari de intretinere spatii verzi, actiuni de salubrizare, extinderi de retele apa-canal, studii pentru depozitul ecologic zonal de deseuri si achizitionare containere pentru colectarea selectiva a deseurilor..
153
12.2 Fondul de mediu Fondul pentru mediu, nfiinat n baza Legii nr. 73/2000 republicat n 2002 si modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta nr.86/2003, este un instrument economico-financiar destinat sustinerii si realizarii proiectelor prioritare pentru protectia mediului, in conformitate cu normele si standardele de mediu in vigoare. Unitatea care raspunde de gestionarea Fondului pentru mediu este Administratia Fondului pentru Mediu, institutie publica cu personalitate juridica, aflata in coordonarea Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului . Administratia Fondului pentru Mediu selecteaza proiectele propuse pentru finantare din Fondul pentru mediu si urmareste si controleaza implementarea proiectelor adoptate. Categoriile specifice de proiecte eligibile pentru finantare vizeaza: controlul si reducerea poluarii aerului, apei si solului, protectia resurselor naturale, gestionarea deseurilor, protectia si conservarea biodiversitatii, educatia si constientizarea publicului privind protectia mediului In perioada 01 ianuarie - 02 octombrie 2003 veniturile Fondului pentru mediu, in conformitate cu Legea nr.73/2000- republicata, au fost constituite din: cot de 3% din veniturile ncasate de agenii economici colectori sau valorificatori de deeuri feroase i neferoase; sumele ncasate pentru emisiile de poluani n atmosfer ce afecteaz factorii de mediu, prevzute n anexa nr. 1 a legii; veniturile ncasate din utilizarea de noi terenuri pentru depozitarea deeurilor reciclabile, prevzute n anexa nr. 2 a legii; o cot de 3% din valoarea ambalajelor comercializate de productori i importatori, cu excepia celor utilizate pentru medicamente; o cot de 2% din valoarea substanelor chimice periculoase comercializate de productori i importatori, prevazute n anexa nr. 3 a legii, mai puin cele utilizate la producerea medicamentelor; o cot de 0,5% din valoarea substanelor chimice periculoase comercializate de productori i importatori, utilizate n agricultur, prevzute n anexa nr. 4 a legii; o cot de 3% din preul de adjudecare a masei lemnoase cumprate de la Regia Naional a Pdurilor i de la ali proprietari de pduri, persoane juridice sau fizice; o cot de 1,5% din valoarea ncasat prin comercializarea produselor finite din tutun; alocaii de la bugetul de stat, vrsminte, donaii, sponsorizri, asisten financiar din partea persoanelor fizice sau juridice, romne ori strine; sumele ncasate din restituirea creditelor acordate, dobnzi, alte operaiuni financiare derulate din sursele financiare ale Fondului pentru mediu; asisten financiar din partea unor organisme internaionale; sumele ncasate de la manifestri organizate n beneficiul Fondului pentru mediu; 154
cuantumul taxelor ncasate prin birourile unice la emiterea acordului/autorizaiei de mediu pentru activiti cu impact redus.
Incepand de la data de 02 octombrie 2003, odata cu aparitia Ordonantei de Urgenta nr.86/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr.73/2000 veniturile Fondului pentru mediu s-au constituit din: cota de 3 % din veniturile realizate din vanzarea deseurilor feroase si neferoase de catre detinatorii de astfel de deseuri, persoane fizice si/sau juridice, cota fiind retinuta prin stopaj la sursa de catre agentii economici colectori si/sau valorificatori autorizati; taxele pentru emisiile de poluanti in atmosfera,incasate de la agentii economici,in sumele prevazute in anexa 1 a ordonantei; veniturile incasate de la agentii economici utilizatori de noi terenuri pentru depozitarea deseurilor valorificabile, in limitele prevazute in anexa 2 a ordonantei ; suma de 10000 lei/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piata nationala de producatorii si importatorii de bunuri ambalate, cu exceptia celor utilizate pentru medicamente, cu precizarea ca sumele se vor plati numai in cazul neindeplinirii obiectivelor anuale de valorificare si reciclare prevazute de HG 349/2002 ; cota de 2 % din valoarea substantelor chimice periculoase comercializate de producatori si importatori , prevazute in anexa 3, cu exceptia celor utilizate pentru medicamente ; cota de 0,5 % din valoarea substantelor chimice periculoase comercializate de producatori si importatori, utilizate in agricultura, prevazute in anexa 4 ; cota de 3 % din pretul de adjudecare a masei lemnoase cumparate de la Regia Nationala a Padurilor si de la alti administratori sau proprietari, dupa caz ; varsaminte, donatii, sponsorizari,asistenta financiarar din partea persoanelor fizice sau juridice, romane ori straine ; sumele ncasate din restituirea creditelor acordate, dobnzi, alte operaiuni financiare derulate din sursele financiare ale Fondului pentru mediu; asisten financiar din partea unor organisme internaionale; sumele ncasate de la manifestri organizate n beneficiul Fondului pentru mediu; cuantumul taxelor ncasate prin birourile unice la emiterea acordului/autorizaiei de mediu pentru activiti cu impact redus.
155
Tabel nr. 12.4.1. SITUAIA plilor la Fondul pentru Mediu nregistrat la Administraia Fondului pentru Mediu Numar agenti economici platitori Total plati lei, din care pentru: deseuri emisii noi terenuri ambalaje substante chimice pesticide masa lemnoasa tutun 205 25.787.337.594 7.381.627.978 1.680.653.884 4.811.000 14.360.730.157 794.663.585 39.066.223 1.225.966.618 299.818.149
12.3. Programul ISPA in Romnia ISPA reprezint un instrument de finanare nerambursabil, care sprijin rile candidate in pregtirea lor pentru aderarea la Uniunea European. Programul a demarat la 1 ianuarie 2000 i se desfoar in 10 ri candidate: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romnia, Slovacia, Slovenia, Ungaria. Programul ISPA finaneaz in intervalul 2000-2006 proiecte in domeniile: infrastructura pentru transporturi (ISPA Transporturi) ; infrastructura urban (servicii publice urbane) pentru protecia mediului (ISPA Mediu) ; finaneaz investiiile referitoare la armonizarea legislaiei de mediu a Romniei cu directivele de mediu ale UE in domeniul apei, deeurilor i aerului i la atingerea standardelor comunitare in domeniul mediului.
Criterii de eligibilitate 156
Beneficiarii fondurilor ISPA pot fi: autoritile publice centrale i locale (ministerele de resort, consiliile judeene, primriile); regiile autonome i companiile naionale, capabile s dezvolte proiecte de infrastructur de amploare. Criterii de selectie: concordana cu principiile i politicile de mediu ale UE ; contribuie la indeplinirea treptat a coeziunii economice i sociale a Romniei la UE ; satisfacerea prevederilor Planului Naional de Adoptare a Aquis-ului Comunitar i Noua Politic Naional de Mediu ; meninerea, protejarea i imbuntirea strii calitii mediului ; protecia sntii populaiei i imbuntirea condiiilor de trai pentru un numr ct mai mare de oameni ; sporirea gradului de protecie in zonele sensibile de mediu ; intreprinderea de msuri pentru combaterea polurii la surs ; indeplinirea principiului poluatorul pltete . Prioritaile pentru selectarea i finanarea Proiectelor ISPA Mediu in Romnia, in conformitate cu Strategia Naional ISPA Mediu, sunt: Prioritatea 1 - lucrri de alimentare cu ap, canalizare i staii de epurare a apelor uzate; Prioritatea 2 - sisteme de management al deeurilor-rampe ecologice incluznd inchiderea i ecologizarea celor existente ; sisteme de colectare selectiv i reciclare a deeurilor menajere ; Prioritatea 3 - lucrri de imbuntire a calitii aerului in marile aglomerri urbane. Populaia deservit trebuie sa depeasc 100.000 locuitori, att in cazul unui singur proiect ct i in cazul grupurilor de proiecte. Prioritate vor avea proiectele care vor asigura fonduri garantate de cofinanare de cel putin 25% Condiiile de finanare : bugetul anual al Programului ISPA Mediu in Romnia este de aproximativ 120 milioane euro, pentru fiecare an din perioada 2000 si 2006 inclusiv ; asistena financiar acordat prin Programul ISPA reprezint credit nerambursabil ; valoarea minim eligibil a unui proiect propus pentru finanare trebuie sa fie de 5 milioane euro ; 2% din totalul fondurilor ISPA pot fi utilizate in derularea de proiecte de asisten tehnic pentru pregtirea cererilor de finanare (intocmirea Aplicaiilor ISPA) ; finanarea ISPA Mediu este reprezentat de creditul nerambursabil, in proporie de maximum 75% din valoarea total eligibil a proiectului propus. 157
Cofinanarea unui proiect ISPA Mediu (minimum 25% din valoarea total eligibil i 100% valoarea neeligibil ISPA) trebuie s fie asigurat de beneficiar din surse proprii sau alte surse (imprumuturi bancare). Principalele instituii finanatoare care pot asigura cofinanarea proiectelor ISPA sunt : Banca European de Reconstrucie i Dezvoltare-BERD Banca Europeana de Investiii-BEI (pentru aceasta fiind necesar garanie national pentru obinerea imprumutului) Cofinanarea nu poate fi asigurat din fonduri provenite de la alte programe ale Uniunii Europene. Metoda de accesare a fondurilor Comisia Europeana nu impune un calendar pentru desfurarea Programului ISPA. Ministerul Integrarii Europene (coordonatorul naional al Programului ISPA) i Direcia de Coordonare a Implementrii Fondurilor Europene Unitatea ISPA din Ministerul Agriculturii, Pdurilor, Apelor i Mediului asigur programarea pentru selectarea i implementarea Proiectelor ISPA in funcie de fondurile disponibile in fiecare an. Condiiile de baz pentru accesarea fondurilor ISPA Mediu sunt : Date privind argumentarea necesitii desfurrii Programului ISPA in Romnia Starea mediului Caracteristicile generale ale politicilor de mediu in Romnia Prioritile de finanare identificate in principalele documente strategice in domeniul mediului Criteriile de selecie i ierarhizare a proiectelor ISPA Portofoliul de proiecte eligibile pentru a fi finanate prin Programul ISPA Proiectele prioritare Documentele de referin care stau la baza Strategiei ISPA sunt Planul Naional de Adoptare a Aquis-ului Comunitar, Planul Naional de Dezvoltare i Planul Naional de Aciune pentru Protecia Mediului Pentru proiectele selectate de Strategia ISPA Mediu, ca fiind prioritare, pe baza planificrii anuale ISPA, beneficiarii intocmesc Aplicaiile ISPA (cererile de finanare a proiectelor ISPA), in conformitate cu cerinele UE. Se identific mecanismele cele mai adecvate pentru garantarea cofinanrii proiectului ISPA i se demonstreaz asigurarea cofinanrii. Procedura de evaluare a cererilor de finanare La nivel naional : Ministerul Integrarii Europene reprezint coordonatorul naional al Programului ISPA Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor prin Unitatea ISPA : 158
o elaboreaz strategia ISPA o selecteaz i programeaz proiectele ce urmeaz a fi finanate prin Programul ISPA o coodoneaz procesul de intocmire, evalueaz, aprob i transmite la Comisia European Aplicaia ISPA (cererea de finanare ISPA) Ministerul Finanelor Publice, prin Unitatea Central de Contractare i Plireprezint Agenia de Implementare a Proiectelor ISPA o coordoneaz licitaiile pentru selectarea firmelor de supervizare a fiecrui proiect ISPA i a constructorilor o coordoneaz i urmrete procesul de implementare a proiectelor ISPA
La nivel european : Aplicaiile ISPA transmise la Comisia European sunt analizate de comisiile de evaluare ale Directoratelor Generale-Politici Regionale, Mediu i Extindere ( Inter Service Consultation ). De trei ori pe an (martie, iulie, octombrie) se reunete Comitetul de Management ISPA al Comisiei Europene, format din membrii ai Directoratelor Generale sus menionate, care prezint evaluarea final a Aplicaiilor ISPA transmise la Comisia European i discut aprobarea finanrii pentru fiecare proiect in parte. In noiembrie are loc reuniunea Comitetului de Management ISPA pentru discutarea i aprobarea finanrii Aplicaiilor ISPA de rezerv, in cazul in care Comitetele anterioare au fost refuzate pentru finanare diverse alte Aplicaii ISPA. Criterii de evaluare Cererile de finanare (Aplicaiile ISPA) sunt intocmite de beneficiari sub indrumarea, evaluarea tehnico-financiar i aprobarea Unitii ISPA. Aplicaiile finalizate sunt transmise la Comisia European, pentru evaluare de ctre comisiile multi-disciplinare care discut i aprob finanarea proiectelor ISPA. Criteriile de evaluare : criteriile formale-respectarea formatului standard, a condiiilor de eligibilitate, prezentarea documentaiei complete criterii tehnico-financiare specifice-indeplinirea in totalitate a cerielor Programului ISPA Documentaia necesar : Cererea de finanare ISPA (Aplicaia ISPA) are la baz un formular tip al Comisiei Europene. Aplicaia ISPA conine : formularul tip al Aplicaiei ISPA 159
studiu de fezabilitate privind investiia propus Master Planul privind politica in domeniul serviciilor publice urbane respective in urmatoarele decenii Analiza Economico-Financiar a investiiei propuse Analiza Instituional a instituiilor locale care vor implementa i gestiona investiiile propuse Studiu de impact asupra mediului termenii de referin (Caietul de sarcini) pentru selectarea Supervizorului Proiectului Aplicaia ISPA se intocmete in minimum 13 exemplare din care : 2 exemplare cu semnturi in original i 8 copii pentru Comisia European cte o copie pentru Direcia de Coordonare a Implementrii fondurilor Europene (Unitatea ISPA), Ministerul Integrrii Europene i Ministerul de Finane. Contacte Autoritatea National Competent Programul ISPA Mediu este coordonat de urmatoarele instituii ale Guvernului Romniei : Ministerul Integrrii Europene www.mie.ro -coordonatorul naional al Programului ISPA Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor www.mappm.ro - coordonatorul sectorial al Programului ISPA Mediu, prin Direcia de Coordonare a Implementrii Fondurilor Europene Unitatea ISPA Ministerul Finanelor Publice prin Unitatea Central de Contractare i Pli reprezint Agenia de Implementare a proiectelor selectate prin Programul ISPA Mediu Autoritai Comunitare Competente Delegaia Comisiei Europene in Romnia www.infoeuropa.ro Tel. 021-2035415 fax 021-2302453 Directoratul General Politici Regionale http://europa.eu.int/comm/regional_policy/index_en.htm Responsabil pentru ISPA Mediu Romnia Alessandra Viezzer (e-mail Alessandra.Viezzer@cec.eu.int) Directoratul General Mediu http://europa.eu.int/comm/environment/index_en.htm
160
Proiecte ISPA in Timioara: 1. Reabilitarea tehnologiei de epurare a apelor uzate, imbuntirea reelei de alimentare cu ap potabil i canalizare in oraul Timioara Valoarea total eligibil a proiectului - 48.080.000 euro, din care finanare din fonduri ISPA : 34.136.800 euro 2. Rampa ecologic de deeuri menajere pentru municipiul Timioara i localitile invecinate Valoarea total eligibil a proiectului - 23.985.000 euro, din care finanare din fonduri ISPA : 17.980.000 euro 12.4. Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului Aciunile desfurate n anul 2003, n cadrul PLAPM, pentru judeul Timi, au fost: Implementarea la nivel local a aquis-ului comunitar n domeniul proteciei mediului Conform Planului de implementare a acquis-ului comunitar n domeniul proteciei mediului la nivel local, s-au realizat aciuni in urmatoarele sectoare de mediu: o legislaie orizontal; o calitatea aerului; o managementul deeurilor; o controlul polurii industriale i managementul riscului; Organizarea de activiti de informare i educare ecologic, cu implicarea responsabil a unitilor de nvmnt n aciuni de protecie a mediului Cu ocazia evenimentelor ecologice (Ziua mondial a zonelor umede, Ziua Pmntului), Inspectoratul colar Timi i IPM Timioara, mpreun cu Fundaia Verde 2000, au organizat concursuri, ntlniri cu specialitii, expoziii de afie. De Ziua Mondial a Mediului au fost organizate diferite aciuni cu scop informativ, educativ, i anume: o organizarea la sediul instituiei noastre a unei expoziii de picturi pe teme de protecia mediului; desenele au fost realizate de copiii de la Scoala Generala nr. 21 Timioara i de ctre o grdini ; o realizarea de work-shopuri la colile din: Frdea, Tometi, Snmihaiu Romn, Satchinez, Traian Vuia, Peciu Nou, Ortioara, Margina ; o organizarea unui concurs pentru copii, pe patine cu rotile, in Parcul Poporului o organizarea n colaborare cu Fundaia Verde 2000, a unui concurs de postere, cu sloganul acestei zile, la coala General nr. 30 ; 161
Cu ocazia Zilei Diversitii Biologice, APM Timioara a colaborat cu Grupul colar Energetic Timioara ; au fost mprite pliante i materiale informative, legate de importana acestei zile. Cu ocazia Zilei Internaionale a Proteciei Stratului de Ozon (16 septembrie) i a Sptmnii Mobilitii Europene (16-22 septembrie), a fost organizat, un cross tafet, la care au participat copii de la cteva coli din ora (Colegiul Bnean, Grupul colar de Industrie Uoar, Grupul colar Silvic), pe traseul : Piaa Kutl-Catedrala Mitropolitan-str. Alba Iulia-Piaa Unirii. In acelai timp, au fost distribuite, materiale informative, n colile din ora ct i n cele din judeul Timi. Identificarea i promovarea programelor i a proiectelor de protecie a mediului Pe parcursul anului 2003, APM Timioara a fost implicat n urmtoarele proiecte: o Proiectul Protejarea i promovarea Luncii Mureului- derulat de Direcia Silvic Arad. APM Timioara, a realizat demersurile necesare pentru punerea sub protecie, a suprafeei din parcul natural Lunca Mureului, aflat pe teritoriul judeului Timi. In acest sens, a intrat in vigoare incepnd cu data de 29.07.2003, Hotrrea Consiliului Judeean Timi, privind instituirea regimului de arie natural protejat, n Lunca Mureului, cu statut de Parc Natural Lunca Mureului. o Proiectul 02T/RO/8573 Conservarea habitatului natural umed Mlatinile Satchinez derulat de APM Timioara. In cadrul proiectului : s-au parcurs procedurile legale pentru incheierea contractului viznd efectuarea unui studiu ecologic complex al rezervaiei, contract ce a fost incheiat cu Facultatea de Chimie-Biologie-Geografie, din cadrul Universitii de Vest din Timioara; s-au desfurat aciuni necesare pentru implementarea planului de management a rezervaiei, in cadrul crora, in luna martie, a fost organizat i o ntlnire cu productorii agricoli din zon; s-a asigurat paza rezervaiei; s-au editat materiale informative (postere, autocolante, pliante); s-au efectuat studii topografice in zonele in care se vor executa lucrri hidrotehnice, pentru creterea suprafeelor acoperite cu ap.
Studiu de fezabilitate pentru definirea potenialului de investiii i oportuniti de afaceri n sectorul agricol, al dezvoltrii rurale i al proteciei mediului, n relaie cu potenialul turistic al Regiunii V Vest, Romnia.
Acest program s-a derulat in perioada ianuarie 2002 - martie 2003.
162
Programul Romnia Curat. Acest program a fost conceput de MAPM, obiectivele programului, sunt asigurarea proteciei i conservrii mediului natural i a mediului construit n concordan cu cerinele dezvoltrii durabile, asigurarea unui management integrat al deeurilor, creterea nivelului de educaie i contientizare a populaiei n spiritul proteciei mediului. In cadrul programului au avut loc 27 de actiuni in decursul anului 2003. Programul S reciclm hrtia. In cadrul acestui program s-a colectat in cursul anului 2003 o cantitate de 13.203,5 tone de hrtie.
Programul judeean de informare i educaie ecologic n coli, licee i faculti (n special cele de profil).
n cadrul programului Romnia Curat s-au iniiat programe de educaie ecologic, la care au participat : Inspectoratul colar Timi, conducerile unitilor de invmnt, ONGuri locale de mediu precum i voluntari de mediu. In cadrul Parteneriatului Local de Mediu au avut loc intlniri cu coordonatorii grupelor de lucru precum i cu ONG-uri de mediu din jude, pentru identificarea unor proiecte cu finanare nerambursabil n cadrul programului PHARE RO 0104.03/4.2 ACCES-Acquis comunitar in domeniul proteciei mediului i al dezvoltrii socio-economice. S-au mai fcut propuneri de proiecte, in cadrul programului PHARE CBC, prima propunere fiind legat de evaluarea nivelului de zgomot in Timioara, iar cea de-a doua, a fost legat de evaluarea calitii aerului inconjurtor in Euroregiunea DKMT. Completarea i actualizarea Planului judeean de gestionare a deeurilor In completarea Planului Judeean de Gestiune a Deeurilor, document de baz in aplicaia ISPA-Deponeu ecologic zonal, au fost elaborate programe pentru implementarea colectrii selective a deeurilor in oraele Timioara i Lugoj. In cadrul aciunii de promovare a proiectelor prioritare de mediu, a fost emis Acordul Integrat de Mediu nr. 1/24.06.2003, privind proiectul Deponeu ecologic zonal-judetul Timis. Au fost create facilitai pentru valorificarea deeurilor de mase plastice, prin deschiderea unor puncte de lucru ale agenilor economici specializai, la Timioara i Buzia.
163
Pe parcursul intregului an, au fost organizate conferine de pres, pentru informarea agenilor economici i a populaiei, asupra reglementrilor privind gestionarea uleiurilor uzate, bateriilor uzate i a altor categorii de deeuri. In vederea introducerii colectrii selective a deeurilor reciclabile de la populaie s-au intreprins urmtoarele: analiza obligaiilor legislative cu factorii interesai din administraia local; intocmirea planurilor proprii de implementare a colectrii selective de ctre consiliile locale oraeneti din jude i emiterea de HCL pentru aprobarea acestora. analiza stadiului de implementare a acestor planuri impreuna cu reprezentanii APM i identificarea resurselor necesare realizrii infrastructurii; amplasarea unor containere pentru colectare selectiv la Timioara i Snnicolau Mare; mediatizarea rezultatelor obinute; contactarea unor ageni economici autorizai pentru valorificare deeurilor colectate selectiv. Au fost iniiate aciuni pentru inceperea colectrii selective a deeurilor de ambalaje in mediul rural. Un numr de 10 Consilii Comunale au transmis la APM planurile proprii de colectare selectiv a deeurilor. Implicarea publicului prin participarea la dezbateri publice, organizate in cadrul procedurilor de reglementare Promovarea cu prioritate a unor proiecte de infrastructur edilitar in mediul rural, in cadrul programelor Sapard cu finanare extern.
164
CAPITOLUL 13. ENERGIA 13.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului. Energia exista in diferite forme definite ca energie mecanica, energie termica, energie chimica, energie electrica, energie radianta si energie atomica.Toate aceste ipostaze ale energiei sunt interconvertibile. Obtinerea unei anumite forme de energie si utilizarea acesteia este insotita si de fenomene negative denumite generic poluare. Cresterea vertiginoasa a necesarului de energie, o componenta de baza in evolutia omenirii, s-a realizat, in decursul mai multor generatii, prin ignorarea totala a efectului pe care il are asupra mediului, inregistrandu-se numeroase accidente ecologice, unele cu efecte iremediabile. Incepand cu anul 1972, cand a avut loc prima reuniune globala privitoare la mediu, Conferinta de la Stockholm asupra Mediului Uman, s-au pus bazele strategiilor nationale pentru odezvoltare durabila. In anul 1983, Natiunile Unite au creat Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare care a chemat la o era noua de dezvoltare economica sanatoasa pentru mediu. Intalnirea la varf a Pamantului din anul 1992 de la Rio de Janeiro din Brazila, prin cele cinci documente emise stabileste drepturile si responsabilitatile natiunilor in realizarea dezvoltarii durabile la scara mondiala. Impactul sectorului energetic asupra mediului, asa cum rezulta din Agenda 21 trebuie examinat in contextul eficientizarii productiei si schimbarii modelelor de consum.Sunt necesare programe nationale pentru promovarea tehnologiilor cu consum mic de energie si a celor bazate pe energii regenerabile cum sunt cea solara, hidraulica, eoliana si pe baza de biomasa. Judetul Timis a inregistrat o realizare de pionerat in urma cu peste un secol odata cu punerea in exploatare a unei hidrocentrale pe canalul Bega destinata in prima etapa furnizarii de curent electric pentru iluminarea orasului Timisoara, cu toate ca zona nu dispune de un potential in acest sens, regiunea fiind una cu relief predilect de campie. Mai sunt de mentionat preocupari pentru experimentarea si punerea in aplicare a obtinerii de energie solara si eoliana (captatori solari, turbine eoliene). Specificul geologic al zonei a permis ca inca de acum mai bine de trei decenii sa fie pusa in valoare obtinerea de energie alternativa din sursele hidrotermale captate prin sondele executate in acest scop.
165
13.2.Consumul brut de energie 13.2.1.Resursele energetice primare existente si utilizate pe teritoriul judetului Timis Resursele energetice primare existente si utilizate pe teritoriul judetului Timis sunt:
apele geotermale sunt exploatate in cadrul centralelor termice din localitalitatatile Sanicolau Mare, Lovrin si Jimbolia. Forajele de apa geotermala au fost executate si apartin firmei SC Foradex SA Bucuresti care livreaza beneficiarilor, consiliile locale, apa termala. In decursul anului 2003 au fost livrate 15.000 Gcal energie termica . La aceasta se mai adauga 108 mc apa geotermala livrata Strandului UMT Timisoara, cca 1000 mc livrati Scolii Generale Saravale si Scolii Generale Teremia Mare, 500 mc Strandului localitatii Lovrin; gazele naturale - SNP PETROM Scursala Timisoa - Schela Timisoara exploateaza zacamintele de hidrocarburi lichide si gazoase, situate in zona de vest a judetului Timis in vederea prelucrarii si comercializarii.Gazele libere si asociate , un total de 357,5 mii Nmc in anul 2003, au fost livrate catre populatie prin retelele de distributie proprii, asfel: Debitul instalat Nmc/h 1897 6075 2019 4350 5565 2100 2541 1183 1386 Nr. gospodarii particulare 1150 487 580 1243 1590 582 714 285 332 18 12 7 10 8 Nr. agenti economici
Nr Localitatea crt 1 Biled 2 Sandra 3 4 5 6 7 8 9
Voiteg Varias Periam Banloc Denta Stamora Germana Moravita
lemnul - din totalul de 223,7 mii mc masa lemnoasa exploatata de catre Directia Silvica Timisoara in anul 2003 din padurile existente in zonele Masloc, Bogda, Comeat, Faget, Marginea, Cheveresu Mare, cca. 4o% sunt utilizate pentru lemn de foc (84,6 mii mc). potentialul hidrotehnic - Energia hidraulica este valorificata pentru producerea energiei electrice de catre SC COLTERM SA Timisoara prin hidrocentrala de mica putere, amplasata pe raul Bega, la intrarea in Timisoara. In anul 2003 au fost furnizate in retea 1095 Mwh.
166
La Topolavatu Mare hidroturbina, care apartine DAR Banat, inchiriata firmei SC HIDRALWEST SA Brasov, situata pe canalul de regalare a debitelor celor doua rauri, Bega si Timis, furnizeaza anual 1540 Mwh. Centrala electrica de mica putere, amplasata amonte de localitatea Surducul Mic, pe cursul de apa Gladna din cadrul bazinului hidrografic Bega, exploatata de SC Hidroelectrica SA Caransebes, furnizeaza 3400 Mwh/an energie electrica. 13.2.2. Sursele de producere a energiei termice si electrice Datele referitoare la alimentarea cu energie termica la nivelul judetului au fost furnizate de catre Consiliul Judetean Timis, Consiliile Locale din localitatile urbane si rurale si de cativa dintre agentii economici din judet. Capacitatea termica totala existenta la nivelul judetului este de 2.330 Gcal/h. Aceasta se defalca pe tipuri de combustibili utilizati asfel: 1.728 Gcal/h - gaze 602 Gcal/h - CLU si pacura Furnizarea energiei se realizeaza la nivel centralizat in localitatile Timisoara, Lugoj, Sannicolau Mare, Jimbolia si Faget, cat si descentralizat, prin intermediul microcentralelor sau la altor surse individuale. Producatorii de energie termica sunt SC COLTERM SA in municipiul Timisoara, SC MERIDIAN 22 SA in municipiul Lugoj, SC JIM APATERM SERV SA in orasul Jimbolia si Serviciul Public al consiliului local la Sannicolau Mare si Faget. Un alt segment important este reprezentat de consumatorii industriali si casnici care isi produc in regie proprie necesarul de energie termica prin intermediul instalatiior de diverse capacitati pe care le au in dotare.Unele dintre societatile comerciale au preluat in administrarea directa centralele termice de la regiile locale in scopul eficientizarii acestora, putandu-se enumera in acest sens: SC UMT SA, SC SOLVENTUL SA, RATT din Timisoara. Materia prima utilizata la producerea energiei termice este: pacura si CLU achizitionate de la SNP PETROM gazul furnizat de SC DISTRIGAZ SA, SC GAZ VEST SA, SC TIMGAZ SA BUZIAS carbunele provenit din surse interne si externe GPL furnizat de SC SHELL SA, SC BUTAN GAZ SA, SC SISTEM GAS Datorita liberalizarii pietei furnizorilor de materii prime in sectorul gazelor naturale au aparut noi distribuitori cum ar fi : SNP PETROM, SC GAZ VEST SA, SC TIMGAZ SA Buzias. SC DISTRIGAZ NORD SA Targu Mures sucursala Timisoara preia gazul natural din sistemul national de transport gestionat de SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAS- Regionala Arad, si-l distribuie prin retelel proprii in 14 localitati: Timisoara, Lugoj, Sannicolau Mare, 167
Jimbolia, Deta, Nadrag, Ghiroda, Giroc, Chisoda, Giarmata Vii, Dumbravita, Belint, Satchinez, Chizatau. In anul 2003 au fost livrate in total 302 002 mii Nmc gaze naturale. SNP PETROM Sucursala Timisoara, Schela Timisoara distribuie gaze de sonda in 9 localitati: Biled, Sandra, Varias, Voiteg, Periam, Banloc, Denta, Stamora Germana, Moravita cu un volum total de 234 mii Nmc in cursul anului 2003. SC GAZ VEST SA Arad preia gazul natural din sistemul national de transport si il distribuie prin reteaua proprie in 6 localitati : Peciu Nou, Recas, Izvin, Giarmata Vii, Remetea Mare si Ortisoara. Pentru cei 855 de abonati au fost livrata in cursul anului 2003 o cantitate de 840 mii Nmc. SC TIM GAZ SA Buzias distribuie gazul natural preluat din sistemul national de transport in orasul Buzias, la 693 abonati (669 persoane fizice si 24 agenti economici), inregistrand un consum total de 2 271 mii Nmc in anul 2003. Cantitatea totala de gaz natural si gaze de sonda consumate la nivelul judetului Timis in anul 2003 se cifreaza la 305 347 mii Nmc, majorat cu 75% fata de anul 2002. Un combustibil tot mai uzitat in gospodariile consumatorilor casnici sau in cadrul firmelor cu capital privat pentru producerea apei calde menajere si pentru incalzirea spatiilor de locuit sau de productie este GPL furnizat de firmele SC SHELL SA, SC BUTAN GAS SA si SC SISTEM GAS SA. 13.2.3. Cantitatea de combustibil utilizat pentru producerea energiei termice si electrice in anul 2003 este urmatoarea : Denumirea utilizatorului SC COLTERM CET SA Timisoara CENTRU Timisoara. CT SUD Timisoara CALOR Timisoara Consumatori industriali si casnici Consumatori industriali si casnici Total Tip de combustibil Pacura Gaz Carbune Gaz Gaz Gaz* CLU GPL** Ape termale Gaz sonda En.hidraulica Lemne Cantitatea de combustibil 22 734 t 77 352 mii Nmc 278 684 to 23 923 miiNmc 18 008 mii Nmc 185 828 mii Nmc 1 250 t 7 500 t 234 miiNmc 85 mii mc Cantitatea de energie produsa 745 990 Gcal 7 010 Mwh 571 895 Gcal 122 000 Gcal 1 535 000 Gcal 12 000 Gcal 82 000 Gcal 15 000 Gcal 2 000 Gcal 6 035 Mwh 600 Gcal 3 086 485 Gcal 13 045 Mwh 168
Gaz*: este furnizat de firmele SC DISTRIGAZ SA 182 717 mii Nmc, SC GAZ VEST SA Arad 840 mii mc SC TIMGAZ SABuzias 2 271 mii Nmc GPL**: este furnizat de firmele SC SHELL SA SC BUTAN GAS SA SC SISTEM GAS SA 5 100 t 400 t 2 000 t si
Cantitatea totala de energie livrata pe judet este de 3 086 485 Gcal energie termica 13 045 Mwh energie electrica. 13.2.4. Surse de producere a energiei electrice
Judetul Timis nu face parte din categoria judetelor importante producatoare de energie electrica.In judet exista totusi surse de producere a energiei electrice atat in domeniul hidrocentralelor cat si in cel al termocentralelor. In domeniul centralelor hidroelectrice de mica putere (CHEMP) avem centrala de la Surduc, centrala de la Topolovatul Mare si CET Timisoara Centru. La nivelul anului 2003 consumul de energie electrica este de 1 145 519 Mwh: Tipul de consumator Consum casnic Mari consumatori (industriali) Mici consumatori (industriali, sector tertiar) Iluminat public TOTAL MWh 329 899 519 660 273 746 22 214 1 145 519
Teritoriul judetului Timis este strabatut de urmatoarele magistrale de transport a energiei electrice, magistrale ce fac parte din Sistemul Energetic National (SEN) si care sunt exploatate de catre CNTEE TRANSELECTRICA SA: Linii de 220 KV (LEA 220 KV) : Timisoara (statia Sacalaz)- Arad Timisoara (statia Mosnita)-CTE Mintia Timisoara (statia Mosnita)-Resita, cu dublu circuit Jimbolia-Kikinda (Serbia/Voievodina)110KV Volumul de instalatii, linii electrice aeriene de transport (LEA 220 KV) este de 170 km. Statii de transformare 220/110 KV sunt la : Mosnita 2x 200 MVA Scalaz 1x 200 MVA
169
Distributia energiei electrice la consumatori se realizeaza prin retelele de repartitie publica, exploatate de SC FDFEE ELECTRICA-BANAT SA Sucursala Timisoara. Lungimea retelelor LEA 110 KV este de 596 km. Lungimea retelelor de distributie publica de medie tensiune: LEA 6KV 7,4 km LEA 20 KV 3 775,4 km LES 10 KV 462,5 km LES 6 KM 3,45 km LES 20 KV 369,8 km Retelele de distributie de joasa tensiune de tip aerian din mediul urban si rural, LEA 04 KV au o lungime totala de 3224,6 km. Retelele de distributie de joasa tensiune de tip subteran, LES 04 KV, au o lungime de 1081km (mediul urban). Statii de transformare : de 110 KV de joasa tensiune 29 amplasamente 2357 amplasamente
Volumul actual de retele electrice acopera in mare parte necesitatile de transport si repartitie, in urmatorii ani fiind necesare un numar limitat de lucrari. In ceia ce priveste mediul rural, in judetul Timis nu sun localitati complet neelectrificate, dar un numar de 9 sate necesita extinderi de retele de distributie (medie tensiune si joasa tensiune) in vederea racordarii gospodariilor neelectrificate si a iluminarii unor drumuri publice. 13.3. Generarea de energie si incalzirea la nivel de unitati administrative In baza Hotararii nr. 313/16.12.2003 a Consiliului Local Timisoara s-a constituit Compania Locala de Termoficare COLTERM SA Timisoara, prin fuziunea dintre SC TERMOCET 2002 SA si SC CALOR SA., care are ca obiect de activitate productia si distributia energiei termice si apei calde in municipiul Timisoara. Generarea energiei se realizeaza la nivel centralizat in localitatile Timisoara, Lugoj, Sannicolau Mare, Jimbolia si Faget, cat si descentralizat, prin intermediul microcentralelor sau la altor surse individuale. Producatorii de energie termica sunt SC COLTERM SA in municipiul Timisoara, SC MERIDIAN 22 SA in municipiul Lugoj, SC JIM APATERM SERV SA in orasul Jimbolia si Serviciul Public al consiliului local la Sannicolau Mare si Faget.
170
13.3.1. Distributia energiei termice in sistem centralizat, inclusiv sursele individuale A. Municipiul Timisoara surse..2 CET 17 CT CALOR 55 CT industriale 6800 surse individuale combustibili. ....gaze, lichid, carbune capacitate surse..780 Gcal/h tipuri de cazane.. 5 CAF 100 Gcal/h 3 CA 100 to/h 2 CAF 50 Gcal/h 4 CR 16 10 to/h 6 CA PAG 25 SIETA CMI 4 DIETRICH 11000 MICROCENTRALE tipuri de schimbatoare de calduratip ICMA multitubulare ALFA LAVAL cu placi ICPIAF Cluj cu placi consumatori.185 000 locuinte 75 agenti economici mari B. Municipiul Lugoj surse28 CET de cartier 1564 surse individuale combustibili.gaze, lichid, carbune capacitate surse.86 Gcal/h tipuri de cazane.CAF 25 Gcal/h CIMAC PAG 400 MICROCENTRALE tipuri de schimbatoare de caldura tip ICMA tubulare ALFA LAVAL cu placi ICPIAF Cluj cu placi consumatori2.325 locuinte 72 agenti economici mari C. Orasul Sannicolau Mare surse...6 CET +PT 168 surse individuale combustibili.gaze, apa geotermala, lichid capacitate surse200 Gcal/h 171
tipuri de cazane.. PAG PAL 300 MICROCENTRALE tipuri de schimbatoare de caldura.tip ICMA tubulare consumatori...1.500 locuinte, 85 agenti economici D. Orasul Jimbolia surse...16 CT 263 surse individuale combustibiligaze, apa geotermala, CLU capacitate surse35 Gcal/h tipuri de cazane.Metalica 11 WIESSMAN PAL 200 MICROCENTRALE tipuri de schimbatoare de calduratip ICMA tubulare consumatori...1400 locuinte 33 obiective social-culturale E. Orasul Buzias surse...5 CT 400 surse individuale combustibili...gaze, CLU, carbune capacitate surse...32,8 Gcal/h tipuri de cazanePAG PAC PAL 250 MICROCENTRALE tipuri de schimbatoare de calduratip ICMA tubulare consumatori..800 locuinte 27 obiective social-culturale F. Orasul Faget surse.5 CT 60 surse individuale combustibili ..carbune capacitate surse.12,65 Gcal/h tipuri de cazane ..PAC 60 MICROCENTRALE 172
tipuri de schimbatoare de caldura..tip ICMA cu tevi consumatori....400 apartamente, 23 obiective social-culturale Pe ansamblul judetului Timis, asigurarea energiei termice necesare incalzirii si prepararii apei calde menajere se realizeaza atat in sistem centralizat cat si in sistem individual cu centrale proprii cu functionarea pe gaz, GPL sau CLU, cu sobe cu lemne, carbune si gaze. 13.3.2. Situatia distributiei energiei termice primare la consumatori. Energia termica furnizata in sistem centralizat de sursele de producere este transmisa consumatorilor prin intermediul punctelor termice si al retelelor termice: Nr. crt Localitatea 1. 2. 3. 4. 5 Timisoara Lugoj Sannicolau Mare Buzias Jimbolia Total Lungime retele termice (km) 527 240 185 90 120 1162 Subterane (km) 412 214 139 90 120 975 Supraterane Nr.de puncte (km) termice (buc.) 115 26 46 187 114 17 6 5 3 171
Capacitatile de productie centralizata a energiei termice existente satisfac cerintele actuale ale abonatilor, asigurand confortul termic solicitat de consumatorii casnici si incadrandu-se in parametrii tehnici contractati cu beneficiarii din sectorul agentilor industriali. In urma investitiilor realizate in modernizarea centralelor termice puterea instalata a crescut: anul Puterea termica(Gcal/h) 1975 435 1980 595 1985 680 1990 980 1996 1030 2000 1030 2002 1030 2003 1146
Si SC COLTERM SA Timisoara ca si celelalte centrale termice producatoare de energie termica in sistem centralizat din localitatile urbane din judet se confrunta cu scaderea cantitatilor furnizate catre beneficiari. Cauzele care stau la baza acestei situatii sunt: scaderea numarului de abonati odata cu orientarea acestora spre montarea de microcentrale individuale si scaderea consumului propriu zis prin debransari partiale in apartamentele din blocurile de locuinte, rationalizarea consumului de agent termic. 13.3.3. Concluzii
In scopul imbunatatirii alimentarii cu energie termica in sistem centralizat a consumatorilor din mediu urban, la nivel de judet sunt in curs de derulare sau in faza de studiu urmatoarele masuri: 173
inlocuirea retelelor termice cu izolatii necorespunzatoare cu tevi preizolate inlocuirea cazanelor cu randament scazut montarea de pompe cu randament ridicat pe circuitul secundar introducerea de statii de filtrare-tratare a apei de adaos din circuitul secundar contorizarea energiei termice livrate reabilitarea instalatiilor interioare de incalzire pentru trecerea la alimentarea cu caldura in sistem individual prin microcentrale proprii este prevazut exitinderea consumului de gaze in gospodariilor populatiei
13.4. Impactul folosirii energiei asupra mediului 13.4.1. Poluarea provocata de instalatiile energetice Este incontestabil ca instalatiile de producere, transport, distributie si utilizare a energiei electrice reprezinta un ajutor de prim ordin al dezvoltarii civilizatiei si al aplicarii progresului tehnic in toate domeniile de activitate. In acelasi timp reprezinta si surse de poluare: Poluarea vizuala se resimte prin deteriorarea peisajului, mai pregnanta in zonele rurale si in special in zonele turistice. Exista preocupari pentru gasirea unor solutii prietenoase cu mediul. Exemplu: in localitatea Bazos s-a recurs la montarea unor stalpi din lemn si conductor torsadat pentru reteaua electrica din zona. Poluarea electromagnetica Din analiza categoriilor de impact al campului electro-magnetic creat de elementele retelei electrice de foarte inalta tensiune rezulta ca in Romania nu se depasesc limitele normate sau recomandate de standardele internationale. Singurele categorii care ar putea afecta populatia, campul magnetic si ionozarea creata de descarcarea corona si descarcarile partiale nu sunt clarificate pe plan international, cercetari stiintifice desfasurandu-se in continuare. Valoare maxima admisa 14 KVm-1 2000 mT Valoare existenta 0,4 KVm-1 * 20 mT * maxima
Factor Valoare limita de expunere Densitatea camp magnetic
* pentru instalatiile de 110 kV; pentru 220 kV valorile se dubleaza Poluarea psihica provocata de teama de apropierea de instalatiile energetice, efectele vizuale si sonore ale acestora;
Transformatorul de putere de 25,40 MW sau 60 Mw produce zgomot de cca. 50 dB, ceea ce determina amplasarea acestora la 20 m distanta dezona locuita. Pentru reducerea impactului se apeleaza la cabluri subterane iar statiile se amplaseaza in zone mai putin populate. de transformare
174
Poluarea zonelor protejate este limitata deoarece din faza de proiect, aceste zone sunt evitate. In cazurile exceptionale se apeleaza la solutii tehnice ecologice, cum ar fi: montarea pe varful stalpilor de cuiburi de barza, montarea pe izolatoarele de 110 kV de dispozitive antipasare, folosirea de linii cu multiple functiuni cu fibra optica, transmisii de inalta frecventa FIF. In cazul amplasarii instalatilor energetice in zone silvice, se efectueaza defrisari in faza de constructie, care se mentin si pe perioada exploatarii, refecandu-se numai vegetatia de mica inaltime. O atentie deosebita se acorda gestiunii si controlului bifenililor policlorurati (PCB) din componenta condensatoarelor electrice in conformitate cu reglementarile in vigoare aliniate la cerintele internationale pana la eliminarea totala acestora din instalatii.
Electrica Banat SA Sucursala Timisoara are in inventar 162 condensatoare cu PCB in functie, 74 in stoc inainte de folosire iar 86 in stoc dupa folosire. Conform planurilor de eliminare prezentate la APM Timisoara, in perioada 2003 2006 vor fi eliminate echipamentele cu continut de uleiuri cu PCB scoase din uz iar pana in anul 2010 vor fi inlocuite toate echipamentele care nu corespund reglementarilor. Eliminarea acestor echipamente s-a inceput in luna decembrie 2003; 12 condensatoare scoase din uz au fost preluate de SC Pro Air Clean SA pentru dezafectare. Transelectica SA detine 12 condensatoare cu PCB in functie si 12 in stoc. Programul de management de mediu al Transelectrica SA mai prevede: inlocuirea bateriilor de acumulatoare tip deschis cu cele de tip inchis pentru reducerea emisiilor in atmosfera la statiile eletrice; eliminarea azbestului ca material izolant. 13.4.2. Impactul centralelor termoelectrice asupra mediului Sursele majore sunt reprezentate de cele doua centrale termoelectrice CET Centru, cu functionare pe pacura si gaze naturale si CT Sud, cu functionare pe lignit si gaze naturale, pe raza municipiului Timisoara, cat si centralele termice din asezarile urbane ale judetului. Poluarea aerului
Sursele de poluare pentru aer sunt cosurile de fum (surse inalte) si halda de cenusa si zgura (sursa joasa). Principalii poluanti emisi de sursele de ardere sunt: -pulberi (cenusa zburatoare, particole de carbune, zgura, pamant, funingine, etc) -oxizi de sulf (SO2 si SO3 ) -oxizi de azot (NO si NO2) -oxizi de carbon -gudroane -hidrocarburi -acizi organici, etc. 175
Emisii anuale in atmosfera la centrala CT Sud Poluant SO2 NO CO2 CO Pulberi 1998 7792 896 1301 2001 6141 609 496 2002 4433 528 260656 45 388 - tone2003 4043 535 266214 45 523
Cresterea in date absolute se datoreaza cresterii cantitatii de carbune utilizat. Emisii anuale in atmosfera la centrala CET Centru Poluant SO2 NO CO2 CO Pulberi 1998 940 383 0 2001 896 274 20 2002 592 357 201394 58 25 -tone2003 113 395 221341 64 29
Se remarca scaderea emisiilor de SO2 datorita utilizarii pacurii cu un continut scazut de sulf, de 0,1 - 0,3%. Alta sursa de poluare atmosferica este depozitul de zgura si cenusa de la Utvin. Prin aplicarea peliculei de fixare si a noii tehnologii de evacuare in fluid dens autointaritor s-a constatat o scadere semnificativa a indicatorului pulberi sedimentabile, care ramane insa peste CMA. Poluarea solului si apei freatice
Posibile surse de poluare a solului sunt produsele de ardere continute in gazele de ardere depuse pe sol, scurgerile accidentale de pacura, depozitul de carbune si depozitul de zgura si cenusa de la Utvin: - gazele acide evacuate la arderea combustibililor fosili se depun pe sol, prin depunere uscata sau umeda si pot conduce la cresterea aciditatii acestuia, determinand perturbari ale proceselor regenerative, modificarea compozitiei, eliberarea ionilor metalici, cu efecte negative asupra vegetatiei si asupra apei subterane; - pulberile din gazele de ardere contribuie la poluarea solului alaturi de praful din depozitul de carbune spulberat de vant ; - depozitul de zgura si cenusa de termocentrala de la Utvin este una din cele mai importante surse de poluare din judet atat pentru aer cat si pentru sol si apa freatica.
176
In scopul reducerii efectelor depunerilor vechi de cenusa s-a recurs la peliculizarea cu solutie bituminoasa a compartimentelor I si II ale depozitului, cu rol in fixarea zgurei si cenusii, asfel incat sa nu mai existe spulberari de particole in zona. Totodata s-a pus in functiune o noua tehnologie de evacuare a zgurei si cenusei la CAF 2 CT Sud in fluid dens cu slam autointaritor. Noua tehnologie pune in valoare capacitatile liante ale cenusii de termocentrala fara apa in exces, permitand realizarea unor depuneri cu densitate ridicat, indici de porozitate si permeabilitate scazuti, stabile in timp si cu o suprafata intarita, insusiri care inpiedica poluarea aerului cu pulberi. In sistem clasic, amestecul de zgura-cenusa si apa, in proportie de 1/8 pana la 1/10 este pompat cu trei pompe de namol, pe o lungime de 7 km, la depozitul Utvin. Caracteristicile noii instalatii constau in concentratia amestecului bifazic de 1/1 pana la maxim 1,4/1. Astfel, se economiseste transportul si recircularea apei iar datorita proprietatii de autoantarire a slamului, se evita dispersia cenusii in atmosfera. Prin utilizarea unor combustibili solizi cu putere calorica superioara (lignit) s-a obtinut scaderea cantitatii de zgura si cenusa generate prin ardere; in anul 2003 s-au depozitat 51 232 t cenusa si zgura fata de 85 000 t in anul 2002. Poluarea apei
Efectul poluant al apelor de suprafata este nesemnificativ , dar nu este de neglijat faptul ca centralele electrotermice sunt mari consumatori de apa, respectiv debitul reglementat pentru CET Centru este de 60 l/s iar pentru CT Sud de 140 l/s. Programul de management de mediu al SC TERMOCET 2002 SA (SC COLTERM SA) pe anul 2003, a cuprins largirea gamei de indicatori monitorizati, astfel: Determinarea emisiilor de poluanti atmosferici (NOx, SOx, CO2, CO si pulberi) prin calculul cu ajutorul programului EMPOL; Determinarea emisiilor la cos prin masurarea au ajutorul analizorului portabil de gaze arse (saptamanal); Determinarea emisiilor de poluanti atmosferici (NOx, SOx, CO2, CO si pulberi) cu autolaboratorul mobil al Facultatii de Mecanica Timisoara, Sectia Masini Termice (anual); Controlul apei evacuate; Determinarea pulberilor in suspensie la depozitul de zgura si cenusa Utvin (trimestrial); Determinarea pulberilor sedimentabile la depozitul Utvin (lunar); Analiza semestriala a apei din forajele de observatie de la depozitul de zgura si cenusa Utvin.
177
13.5. Impactul producerii de titei si gaz natural asupra mediului Prin studiul de impact asupra mediului, efectuat de SC COMPROIECT-92 SA Ploiesti s-au analizat atat efectele negative cat si cele pozitive ale exploatarii zacamintelor de petrol de catre SNP PETROM Sucursala Timisoara, Schela Timisoara, cat si masurile ce trebuie realizate pentru incadrarea in normative. Exploatarea hidrocarburilor fluide si gazoase in judetul Timis se realizeaza pe urmatoarele structuri petrolifere: Calacea, Varias, Satchinez, Pordeanu, Valcani, Dudestii Noi, Iecea, Cherestur, Otelec, Partos, Toager, Ceavos, Foeni, Dinias, Sanmartin, Jimbolia, Dumbravita, Lovrin, s.a. fiind organizata in 7 sectii de productie la care se adauga o activitate noua de distributie gaze in 9 comune. 13.5.1. Poluarea atmosferei Poluarea atmosferei de catre exploatarile de hidrocarburi din cadrul Schelei Timisoara se produce din urmatoarele surse: hidrocarburi volatile (metan, C2 C7) din sistemul de colectare, sonde de productie, parcuri, rezervoare de titei brut, statii de tratare, statii de tratare apa reziduala, statii de compresoare, dezbenzinarile, conductele de transport gaze si gazolina accidentele tehnice cum ar fi: eruptii libere necontrolate si spargerea conductelor
In cadrul activitatii curente din Schela Timisoara , situatiile nedorite care pot fi create de diverse tipuri de defectiuni sunt evitate print-o proiectare si intretinere corespunzatoare, dar daca totusi apar, ele sunt rare si de scurta durata. Sursele permanente de emisie a hidrocarburilor gazoase sunt reprezentate de stocarea titeiului in rezervoare cu capac fix si pierderile de lucru care se semnaleaza la umplerea si golirea rezervoarelor. In urma calculelor de emisie efectuate in cadrul studiului, rezulta ca valoarea debitului masic pentru fiecare parc, de 0,50 la 1,38 kg/h este sub valoarea limita de emisie prevazuta in Ordinul nr. 462/1993 de 3 kg/h. Pentru Depozit titei Satchinez s-au calculat concentartiile maxime la nivelul solului (imisii) folosind formula Bosanquet-Person, pentru Q=1,8g/s, Hrez=10 m, rezutand C max (X max. 0,0) = 0,69 mg/mc , situata sub valoarea maxima admisa de STAS 12574/87, de 0,8 mg/mc (hidrocarburi). Gaze provenite din arderea combustibililor si carburantilor
In schela de petrol sunt multe instalatii termice care produc gaze de ardere. Se pot enumera cateva cum ar fi: bateriile pentru producerea apei calde si a aburului, motocompresoare, utilaje de transport si interventii, etc. 178
Combustibilul utilizat este gazul de sonda iar carburantul folosit cu precadere este motorina. Calculul de dispersie a gazelor arse efectuat pentru bateriile de cazane din schela indica valori ale concentratiilor maxime la nivelul solului inferioare limitelor admise prin STAS 12574/87 la toti componentii poluanti. In plus bateriile de cazane sunt amplasate la distante mari fata de asezarile umane. Calculele au fos realizate in ipoteza dezavantajoasa respectiv consum maxim de gaze si cu functionarea simultana a mai multor cazane pe un amplasament. Exemplu: ( mg/mc) FACTOR DE EMISIE Particole CO Hidrocarburi NO2 Aldehide organice CMA STAS 12574/87 0,15 2,0 0,8 0,3 0,012 0,05 DEZBENZINARE CALACEA 0,02 0,00044 0,044 0,137 0,0033 0,008 DEPOZIT SATCHINEZ 0,012 0,00028 0.028 0,085 0,0021 0,0049 PARC EXTRACTIE 0,0026 0,0 0,0052 0,0159 0,0 0,0
13.5.2 Poluarea apelor de suprafata si de adancime Principalele surse de poluarea apelor de suprafata sunt: Sondele de productie si conductele de transport
Numarul mare de sonde si agresivitatea fluidelor transportate (apa sarata, titei) reprezinta motivul pentru care evenimentele de acest tip au constituit si constituie cauza majora a poluarilor din procesul de exploatare a hidrocarburilor. Majoritatea liniilor de amestec nu sunt protejate prin acoperiri interioare sau exterioare conra coroziunii, iar tratamentele cu inhibitori nu sunt facute decat in cazuri speciale. Evitarea acestor accidente se realizeaza prin respectarea graficelor de RK si inlocuirea tronsoanelor de conducte uzate. Parcuri de colectare si statii de tratare titei si apa
La aceste obiective poluarea apare, in principal, prin infiltratii si scurgeri in special pe fundul rezervoarelor de decantare stocare, precum si din nisipul si slamul depozitat in incinta parcului, in bazine decantoare sau in batale.
179
Deoarece Schela Timisoara este relativ noua, infiintata in 1967, instalatiile supraterane au fost montate pe platforme de beton, prevazute cu rigole si camine de captare, cu deversoare in bazine decantoare. Gospodariile subterane sunt construite din betoane special, posibilitatea aparitiei unor fisuri fiind redusa. Statii de injectii apa reziuduala , conducte si sonde
Apa de zacamant separata de titei, se injecteaza in zacamant ca atare sau dupa filtrare, fie in scop tehnologic fie pentru evacuare. Frecventa mare a avariilor se datoreaza coroziunii si presiunilor ridicate la care se face injectia, fenomen care apare datorita continutului relativ mare de suspensii si emulsii continute in apa de injectie. Evacuari de ape reziduale in apele de suprafata
In cadrul Schelei Timisoara sunt doua puncte de evacuare in emisari naturali: statia de epurare Sandra cu evacuare in CCS 14 si statia de dezbenzinare Calacea cu evacuarea in paraul Iercici. Datorita functionarii automonitoringului, se urmareste calitatea apelor uzate evacuate, in vederea incadrarii in prevederile NTPA 001/2002. Activitatea Schelei Timisoara este autorizata conform Ordinului nr. 699/1999 al MAPPM. Alte surse de poluare a apelor in exploatarile petroliere
Poluarea panzei de apa freatica sau a apelor de adancime se produce in cazul aparitiei unor neetanseitati la sondele de injectie. Cand se constata scaderea presiunii de injectie, sonda este inchisa pentru interventie sau RK. Surse accidentale de poluare a apelor freatice sau apelor de suprafata; pot aparea la efectuarea operatiunilor de acidizare sau stimulare. Deoarece aceste operatiuni sunt costisitoare, se iau toate masurile organizatorice necesare pentru evitatrea unor accidente. 13.5.3.Poluarea solului Ponderea cea mai ridicata a surselor cu poluare pentru sol o reprezinta sondele si conductele iar poluantii care afecteaza calitatea solurilor sunt titeiul si apele de zacamant. Cu toate acestea poluarea solului se poate produce si prin unele deseuri solide si demisolide formate din: depuneri de nisip si argile din rezervoare; depuneri de cruste si produse de coroziune din sonde, linii de transoprt, schimbatoare de caldura; emulsii de titei acumulate in statiile de tratare; carbune activ, site moleculare uzate de la instalatiile de tratare a gazelor; nisip si pamant contaminat cu petrol excavat din zona de spargeri conducte; 180
detritus si fluide de foraj. Toate aceste reziduuri sunt depozitate in batale special amenajate iar acolo unde nu sunt etanse este posibila infiltrarea si trecerea in panza freatica a sarurilor solubile. Depozitarea finala a deseurilor de produse petroliere se face la Celule slam Turnu din judetul Arad. 13.5.4. Contaminarea cu substante radioactive naturale La Parcul Dumbravita, apartinand Sectiei Gaze, exista o poluare istorica cu ape de zacamant radioactive. Conform studiului intocmit de GEO PROSECT SRL Stei, se constata depasirea dozei maxime admise de 1mSv/an din sursele nucleare in cateva din puncte din jurul sondei de injectie, a canalului de scurgere si a sondei 10 D. In decursul anului 2003 s-au realizat investitii privind modernizarea parcului de separatoare 1 Calacea, in valoare de 47 000 mil. lei, dezafectarea instalatiilor iesite din uz in valoare de 166 mil. lei si reparatii curente si de conducte in val de 4740 mil.lei. 13.6. Evolutia energiei in perioada 1995-2003 si tendintele generale de mediul in urmatorii ani 13.6.1.Evolutia productiei de energie termica si a productiei de energie electrica in perioada 1995-2003 in judetul Timis Evolutia productiei de energie termica furnizata de SC TERMOCET 2002 SA anul mii Gcal 1995 1897 1996 1796 1997 1906 1998 1781 1999 1677 2000 1443 2001 1324 2002 1229 2003 1317
Evolutia productiei de energie termica la S.C.CALOR S.A.Timisoara anul mii Gcal 1995 196 1996 182 1997 196 1998 187 1999 181 2000 140 2001 129 2002 112 2003 122
Tendintele de scadere a consumului energiei termice produsa in sistemul centralizat se explica, in parte, prin orientarea unor consumatori atat casnici cat si industriali spre alternativa exploatarii centralelor proprii de producere a energiei termice, functionand pe gaze sau pe GPL, cu un randament in exploatare ceva mai ridicat iar pe de alta parte procesul de restructurare a economiei nationale din ultimii ani are implicatii multiple inclusiv asupra consumurilor energetice de diverse tipuri ale agentilor economici. La consumul de gaz se inregistreaza o crestere substantiala de 124 840 mii Nmc fata de anul 2002.
181
Evolutia consumului de energie electrica in judetul Timis Anul Mc mc c I TOTAL 199 5 541 257 374 17 118 9 1996 614 215 396 19 1244 1997 558 202 353 16 1129 1998 480 213 322 15 1030 1999 466 233 313 15 1027 200 0 446 234 319 14 101 3 200 1 480 217 323 17 103 7 -mii Mwh2002 2003 450 232 316 17 1014 520 274 330 22 1146
Mc - mari consumatori mc - mici consumatori c - consumatori casnici i - iluminat public 13.6.2. Probleme si prioritati in alimentarea cu energie termica Probleme: randamentul scazut al echipamentelor de incalzire si preparare a apei calde menajere precum si a retelelor de distributie a agentului termic in sistem centralizat. Aceasta conduce la consumuri ridicate de combustibil, la pierderi de caldura in sistem, la neasigurarea confortului termic la consumator. Lipsa contorizarii si dispecerizarii la centralele si punctele termice conduce la o supravegere dificila a sistemelor de alimentare cu energie termica si apa calda menajera. Neasigurarea presiunii gazelor in anotimpul friguros. Calitatea proasta a combustibilului lichid si dificultatea asigurarii stocului de iarna Beneficiarii casnici solicita sistem de furnizare a energiei termice prin microcentrale Prioritati: Modernizarea echipamentelor si retelelor de distributie a energiei termice in localitati. Intretinerea echipamentelor tehnico-edilitare la parametri corespunzatori Montarea de pompe cu randament ridicat Folosirea statiilor de tratare-filtrare a apei de adaos Schimbarea totala a retelelor cu tevi preizolate Realizarea dispecerizarii si urmaririi parametrilor in punctele importante Reglarea automata a temperaturilor Contorizarea energiei la consumatori Studierea solutiilor tehnice existente pentru rezolvarea optima a diverselor situatii Achizitionarea din timp a stocurilor de iarna de calitate si in cantitati corespunzatoare Se impune o reanalizare periodica a felului in care sunt consumate gazele naturale pentru producerea centralizata a energiei termice necesara consumatorilor casnici Se impune cautarea unor forme de descentralizare a alimentarii cu caldura prin aducerea surselor de caldura mai aproape de consumatori, eventual prin gasirea si 182
a altor forme de producere a energiei (cogenerare). Aceasta nu ar duce la desfiintarea CET firma putand oferi in continuare servicii de specialitate in noile conditii. In acelasi fel se pune problema in cazul centralelor termice de zona din Timisoara si din alte localitati ale judetului.
13.6.3. Probleme si prioritati privind echipamentele retelelor energetice Probleme: Judetul nu este un important producator de energie electrica In cadrul sistemelor de distributie pe medie si joasa tensiune retelele subterane urbane prezinta un grad inaintat de uzura, ca urmare a duratei mari de exploatare si a agresiunii solului Sistemul de teleconducere este insuficient dezvoltat, realizat cu echipamente si tehnologii invechite, cu performante scazute Sistemul de gestiune se bazeaza pe un numar insuficient de aparate de masura a energiei electrice si de clasa si precizie scazuta, pe un sistem de facturare invechit In mediul rural al judetului, 11 sate au gospodarii inca neelectrificate si drumuri publice neiluminate. Prioritati: Reabilitarea instalatiilor de joasa tensiune, inclusiv a bransamentelor si firidelor; Reabilitarea instalatiilor de iluminat public (in colaborare cu Consiliile Locale); Inlocuirea elementelor uzate cu altele performante in posturile de transformare; Inlocuirea instalatiilor uzate LEA 110 kV si MT; Retehnologizarea si modernizarea statiilor de 110 kV, inclusiv realizarea, in parte, a teleconducerii acestora. Extinderi la retelele de distributie (medie si joasa tensiune) - (MT LEA - 4,82 km - (JT) LEA - 14,35 km - PTA (863 KVA) - 7bucati 13.6.4 Tendinte generale ale mediului in domeniul energiei. Urmare a stabilirii politicilor de protectie a mediului Romanaia a aderat la majoritatea tratatelor si conventiilor internationale privind mediul si protectia naturii. Prevederile acestor documente sunt preluate in legislatia romaneasca in conformitate cu prevederile Constitutiei. Dupa participarea la summit-ul de la Rio de Janeiro din 1992, Romania si-a sporit semnificativ masurile de solutionare a problemelor de mediu. Acordul de Asociere intre Romania si UE prevede ca politicile de dezvoltare in Romania trebuie sa fie bazate pe principiul dezvoltarii durabile si ca acestea trebuie sa ia in considerare potentialele efecte asupra mediului.
183
Politica de protectie a mediului este conceputa ca parte integranta a programului de dezvoltare si restructurare economica si are ca scop armonizarea politicii si practicii romanesti in domeniul mediului cu directivele UE in domeniu. Politica in domeniul mediului se refera nu numai la masurile si actiunile de refacer a zonelor afectate, ci si la cele de prevenire a producerii altor dezastre. In cadrul Planului National de Adoptare a Acquis-ului Comunitar de Mediu, Romania asigura transpunerea legislativa a acquis-ului comunitar de mediu, in special in domeniile evaluarii impactului asupra mediului (calitatea aerului, a apei, managenmentul deseurilor, controlul poluarii industriale, a substantelor chimice si a zgomotului), dar si intarirea capacitatii institutionale specifice. Comisia Europeana pregateste noi actiuni si documente in domeniul energiei, printre care: Directiva privind energia termica, Directiva privind serviciile energetice, Campania de demarare a actiunilor de eficienta energiei, Directiva privind standardele energiei, Acordul de limitare si comert cu emisiile de gaze cu efect de sera. Ultima propunere prevede penalitati de 40 Euro/tona emisii pentru depasirea cotei permise pana in anul 2007 si de 10 Euro/tona dupa anul 2007. In domeniul energiei nucleare au fost lansate trei propuneri: Directiva privind gestionarea deseurilor, Directiva cu obligatiile de baza si principiile generale privind securitatea instalatiilor nucleare, Majoriarea fondurilor de imprumut EURATOM cu 2 miliarde Euro. Primele doua propuneri de directiva in domeniul nuclear au fost adoptate ce Comisie in 30 ianuarie 2003. Piata de gaze naturale din Romania a fost liberalizata in proportie de 30% in primavara anului 2003. In martie 2002, Romania a deschis Capitolul 14 Energie, in cadrul negocierilor de aderare la UE. A fost aprobat printre altele, procesul de liberalizare a pietei energiei in Romania: in prezent deschiderea pietei este de 33% la energia electrica si de 17 % la gaze naturale. ENERO - Centrul pentru Promovarea Energiei Curate si Eficiente in Romania - a realizat traducerea in limba romana a textului Directivei 2001/77 privind Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie pe piata interna de energie electrica. A fost aprobata Legea nr.120/2002 privind utilizarea eficienta a energiei, precum si normele metodologice de aplicare. Reforma economica trebuie sa permita sustinerea si extinderea unor masuri de ameliorare a mediului prin promovarea de activitati si tehnologii mai putin poluante, conform principiului dezvoltarii durabile. Pe termen lung, reforma economica, combinata cu masuri adecvate de protectie a mediului va conduce la incurajarea investitiilor si renuntarea la activitati le ineficiente si puternic poluante.
184
Pe termen scurt, perspectivele de protectia mediului vor fi influentate de respectarea legislatiei de protectie a mediului, de crearea de institutii si servicii cu rol de supraveghere si ameliorare a protectiei mediului.
185
CAPITOLUL 14. DIVERSE 14.1. Presiuni exercitate de aglomerarile urbane Localitatile urbane din judetul Timis au o serie de disfunctionalitati comune: 1. Dezvoltari urbane anterioare fara respectarea limitelor normale, normate in prezent, privind spatiul construit/ spatiul liber, spatiu verde/cap locuitor, luciu apa/ cap locuitor, etc. 2. Lipsa studiilor de impact la promovarea noilor activitati inainte de 1991, respectiv a bilanturilor de mediu la autorizari. 3. Tendinta realizarii de noi constructii in spatiile verzi amenajate sau neamenajate, spatii mentionate in planurile de urbanism general, dar care sunt schimbate ca functiune la PUZ si PUD. 4. Avansarea constructiilor catre extravilan. Existenta unor zone prea concentrate in constructii, dar si a unora prea aerisite in localitatile urbane. 5. Dezvoltarea de activitati economice in zone care nu au asigurate utilitatile (in special apa-canal), fara reglementari preliminare sau care necesita programe de conformare. Lipsa delimitarii stricte zonale a functiunilor. 6. Insuficiente zone de agrement amenajate in localitatile urbane mai mici. 7. Presiunea exercitata de emisiile in atmosfera si depozitarea deseurilor, asupra localitatilor rurale invecinate. 8. Lipsa generala a unei gestionari integrate a deseurilor. Se remarca lipsa deponiilor ecologice ca si a unor verigi de valorificare sau eliminare a o serie de deseuri (sticla, cauciuc, slamuri, deseuri petroliere, pesticide, deseuri textile, din piele sintetica sau naturala, PET-uri, etc). 9. Starea precara a starii de salubritate in zonele marginale ale localitatilor urbane, realizata prin depozitari clandestine de deseuri de toate tipurile. 10. Afectarea solului si a panzei freatice prin gestionarea defectuoasa a deseurilor zootehnice de pe suprafata localitatilor urbane si rurale limitrofe. 11. Presiunea traficului rutier, CF si aerian asupra zonelor locuite ale localitatilor urbane si rurale invecinate. 12. Poluarea aerului, a solului, fonica si cu vibratii produsa din traficul rutier intravilan. Lipsa unor artere stradale bine intretinute sau lipsa totala a asfaltarii sau impietruire in zone marginale ale localitatilor. Lipsa parcarilor suficiente si afectarea spatiilor verzi sau a fluxului de circulatie din aceasta cauza. Prezenta in circulatie a autovehiculelor cu stare tehnica precara si poluante. Poluarea cu praf si substante petroliere a cailor de rulare. 13. Lipsa corelarii alimentarii cu apa si a capacitatilor de colectare si epurare a apelor reziduale. 14. Insuficienta epurare a apelor reziduale la agentii economici. 15. Tehnologii invechite la uzinele de apa potabila sau la statiile de epurare menajere urbane. 16. Lipsa dotarii cu laboratoare adecvate a statiilor de epurare si a urmaririi incadrarii apelor de canalizare in NTPA 002/2002 , cu exceptia municipiului Timisoara. 17. Insuficienta stare de igiena a cursurilor de apa din intravilan, care prezinta depuneri la fund dar si depozitari clandestine de deseuri pe mal, iar in unele localitati chiar afectarii prin surpare de mal. 186
Poluarea fonica realizata in sectorul de alimentatie publica si discoteci. 19. Emisii electromagnetice realizate de antenele de emisii radio, TV, radare, antene de telefonie mobila si care nu sunt monitorizate.
18.
14.2. Turismul Pentru o via sntoas, meninerea unui tonus fizic, intelectual i spiritual, populaia din vestul rii are oferte diferite, obiective turistice de importan naional nu numai local sau regional, centre de sport i agrement, baze de echitaie i turism, muzee, galerii de art, cinematografe, cluburi, restaurante tradiionale, teatre, Opera i Filarmonica din Timioara, Teatrul Naional din Timioara. Judeul Timi este situat n partea de vest a Romniei, avnd ca vecini judeele Arad (N), Hunedoara (E), Cara-Severin (S i S-E), mrginit de graniele cu Iugoslavia i Ungaria la V i N-V. Are o suprafa de 8697 kmp, 2 municipii, 5 orae, 75 comune cu 318 sate. Judeul Timi este reprezentat de potenial natural diversificat, multe puncte de atracie, cum ar fi: - rezervaii naturale i arii protejate: Mlatinile Satchinez (rezervaie ornitologic), Mlatinile Murani, Srturile Dinia, Pdurea Cenad, Pdurea Bistra, Insulele de la Igri, Insula Mare Cenad, Arboretul Bazo (parc dendrologic), Lunca Pogniului (Fritilaria meleagris-laleaua pestri- specie ocrotit), Locul cu Narcise Bteti, Lacul Surduc, Locul Fosilier Rdmneti (rezervaie paleontologic), Movila Sisitak. - mlatini, bli, lacuri, ca de exemplu: Satchinez, Murani, Surduc, Romneti, Monia, Ianova, Dumbrvia, Pichia; - zone cu un bogat fond cinegetic: Banloc, Bogda, Bretea, Chevereu Mare, Dumbrava, Giroc, Hitia, Pdureni, Pichia, Silagiu, Remetea Mic, Peciu Nou); - zone cu un fond piscicol diversificat (Bega-Luncani, Bega-Tometi-Romneti, Bega-Poieni, Bega-Margina, Timi-Cebza, Timi-Coteiu); - munii Poiana Rusci, cu o altitudine de peste 600 m, reprezint o zon cu un potenial turistic deosebit, datorit cadrului natural i peisagistic deosebit, zona fiind adecvat pentru recreere i drumeii. - peterile: Romneti (n care sunt susinute anual concerte), Pietroasa; - vulcanul noroios de tip grifon de la Forocici, vulcanul stins Dealul Rou, conul vulcanic umig. Turismul balnear i de agrement se poate practica n oraul staiune Buzia, municipiul Timioara, oraul Deta, alte localiti cum ar fi Calacea, Teremia Mare, Lovrin. Oferta turistic este completat i de monumente, ansambluri arhitecturale care se gsesc att n Timioara (ansamblul Secession, nucleul istoric al cartierului Fabric, Casa Contelui Mercy, Casa prinului Eugeniu de Savoya, podul metalic proiectat de inginerul Eiffel, Cazinoul Militar, Palatul Baroc), ct i n alte localiti: Ciacova, unde se poate admira Cula Ciacovei, Castelul Reginei Elisabeta de la Banloc, Castelul contelui Mercy de la Carani.
187
De remarcat bisericile de lemn din Pietroasa, Dragomireti, Poieni, Margina, Curtea, Romneti, Hezeri, Mnstirea Parto (sec. XIV), biserica de lemn din Cebza, ridicat n 1759, Mnstirea eraca, declarat monument istoric. Municipiul Timioara dispune de un numr nsemnat de muzee, case memoriale, instituii muzical-culturale, galerii de art, ca de exemplu: Castelul Huniade ce gzduiete Muzeul Banatului, Muzeul Satului, Catedrala Mitropolitan, Catedrala Romano-Catolic, Biserica Ortodoxo-Srbeasc, Monumentul Victoriei, Monumentul Sfintei Treimi, Romulus i Remus, Opera Romn, Teatrul Naional, Filarmonica Banatul, Parcul Botanic, Parcul Central, Parcul Rozelor, Bastionul Cetii Timioara, Palatul Dicasterial, Palatul Deschan, Palatul Culturii, Casa Memorial Nikolaus Lenau Lenauheim, precum i alte puncte de importan att regional ct i naional. n centrele urbane dar i n comune au loc evenimente tradiionale cum sunt rugile, festivalurile folclorice, Festivalul Inimii, Ana Lugojana, Vatra de Olari, Efta Botoca-concurs naional pentru instrumente cu coarde, Festivalul Berii, Festivalul Saltimbancilor de la Timioara, Festivalul Internaional de Teatru Studenesc Studentfest.
188

Starea Mediului 2003

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Starea Mediului 2003

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport privind starea mediului pe anul 2003 judetul Timis

Raport privind starea mediului pe anul 2003 judetul Timis

Raport privind starea mediului pe anul 2003 judetul Timis

Raport privind starea mediului pe anul 2003 judetul Timis

Raport privind starea mediului pe anul 2003 judetul Timis

16,8 11,3 17,0 11,0 16,7 11,2 16,8 11,3

Toamna 11,3 11,5 11,1 11,6

Raport privind starea mediului pe anul 2003 judetul Timis

Timioara Snnicolau Mare Lugoj

Raport privind starea mediului pe anul 2003 judetul Timis

Raport privind starea mediului pe anul 2003 judetul Timis

Raport privind starea mediului pe anul 2003 judetul Timis

Raport privind starea mediului pe anul 2003 judetul Timis

Numrul omerilor nregistrai Tabelul 1.2.1.

-sursa de date : Agenia Naional de Ocupare a Forei de Munc-

Rata omajului nregistrat Tabelul 1.2.2.

-sursa de date: Agenia Naional de Ocupare a Forei de Munc-

Raport privind starea mediului pe anul 2003 judetul Timis

Cantitatea t/an CO2 CH4 N2O 916990 4032 67

Raport privind starea mediului pe anul 2003 judetul Timis

1999 2000 2001 2002 2003

0.005 0.006 0.006 0.004 0.003

8.3 10 10 6.7 5.0

0.007 0.007 0.011 0.016 0.013

17.5 20 27.5 40.8 32.5

Raport privind starea mediului pe anul 2003 judetul Timis

Cele mai ridicate valori ale conductivitatii s-au inregistrat:

Raport privind starea mediului pe anul 2003 judetul Timis

Valori precipitatii 2003

Cant. totala l/m2an

Meteo IPM Electrotimis Dermatina Lugoj Sannicolau Mare Jimbolia Banloc

29.8-238.45 9.32 166.28

6.58 7.62 5.45 7.45

0.22 21.8 0.18 - 22

1.8 7.2 1.3 4.3

0.5 3.1 0.1 3.7

4.74 12.39 3.57-22.52

Raport privind starea mediului pe anul 2003 judetul Timis

Raport privind starea mediului pe anul 2003 judetul Timis

O3, Timisoara - bul. Mihai Viteazul 32 P.I. = 180 ug/mc

P.I. = 180 ug/mc

Fig. 2.6.2. Evolutia concentratiilor de ozon

Raport privind starea mediului pe anul 2003 judetul Timis

Raport privind starea mediului pe anul 2003 judetul Timis

Fig. 2.7.1.1. Evolutia concentratiilor de dioxid de sulf

Fig.2.7.1.2. Evolutia concentratiilor de dioxid de azot

Raport privind starea mediului pe anul 2003 judetul Timis

Raport privind starea mediului pe anul 2003 judetul Timis

Pulberi in suspensie Timisoara, bul. Mihai Viteazul 0.250 0.200

0.150 0.100 0.050 0.000

Fig. 2.8.1.1. Evolutia concentratiilor de pulberi in suspensie

Pulberi in suspensie Timisoara, bul. Stan Vidrighin 0.300 0.250 0.200

0.150 0.100 0.050 0.000

Fig. 2.8.1.2. Evolutia concentratiilor de pulberi in suspensie

Raport privind starea mediului pe anul 2003 judetul Timis

Pulberi sedimentabile Utvin

CMA=17 mg/m /luna

Fig. 2.8.2.1. Evolutia concentratiilor de pulberi sedimentabile Pulberi sedimentabile Sag

CMA=17 mg/m /luna

Fig. 2.8.2.2. Evolutia concentratiilor de pulberi sedimentabile

Raport privind starea mediului pe anul 2003 judetul Timis

1998 0.005 8.3 0.010 25 0.049

1999 0.005 8.3 0.007 17.5 0.032