Sunteți pe pagina 1din 34

1

DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

Orasul Horezu

1. Asezarea geografica
Oraul Horezu este amplasat n nord-vestul judeului Vlcea, n centrul depresiunii
omonime, pe rul Luncav, la poalele Mgurei Sltioarei. Localitatea este parte
component a depresiunii Horezu, care se desfoar ntre Dealul Costetilor la est
i Dealul Milostea la vest. Teritoriul administrativ al oraului cuprinde o suprafa
de 117,7 kmp (11800 ha), din care peste 662,43 ha (56%) sunt pduri i cca. 3400 ha
(29%) reprezint puni i fnee. Oraul se nvecineaz cu urmtoarele teritorii
administrative:

2. - la Nord: comuna Malaia

3. - la Est: comuna Costeti

4. - la Sud - Est: comuna Tomani

5. - la Sud: comuna Mldreti

6. - la Vest: comuna Vaideeni.

7. Localitatea este situat la intersecia paralelei 45 59 00 latitudine nordic cu


meridianul 23 59' 39" latitudine estic, la jumtatea distanei dintre Ecuator i
Polul Nord.

Teritoriul administrativ al oraului cuprinde un numr de apte localiti: oraul reedin


Horezu i ase sate aparintoare - Romanii de Jos, Romanii de Sus, Rmeti, Ifrimeti,
Tnseti i Urani. Toate localitile sunt grupate n partea de sud a teritoriului administrativ
2
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

al oraului, ctre valea Luncavului. Cea mai mare parte a teritoriului este acoperit de
pduri i se ntinde ctre nord, pe culmile Munilor Cpnii, din Carpaii Meridionali.

Oraul se desfoar de-a lungul vii i drumului naional DN67, care l strbate de la est la
vest i reprezint principala cale de comunicaie i legtur cu municipiul Rmnicu
Vlcea( 42 km), respectiv cu Trgu Jiu (70km). Ctre sud, se face legtura cu municipiul
Craiova (113 km) pe DN 65 C. Oraul se situeaz la o altitudine de cca. 550 metri, specific
zonei colinare subcarpatice, dar variaz ntre 470 i 2124,6m (Vf.Ursu). Satele componente
se desfoar de-a lungul mai multor vi ale afluenilor Luncavului (Luncvecior, Rmeti,
Romani, Urani), erpuind pe pantele versantului muntos pe distane de 6-8 km, pn la
altitudinea de 500-600 metri.

Note bibliografice:

1. Primria Oraului Horezu, Fia monografic a Oraului Horezu, 2001, p. 1.

2. Ancua Vameu, Microregiunea Horezu - Studiu integrat al potenialului de dezvoltare


economic, 2008, p. 26.

3. Primria Oraului Horezu, Fia monografic a Oraului Horezu, 2001, p. 2.

4. Corneliu Tama, Istoria Horezului, Rm. Vlcea, Editura Conphys, 1995, p. 9.

5. Ancua Vameu, op.cit. p. 32-33

Sursa: Valentin Ciocan, Vetua Ciocan, Istoria Horezului, Editura Offsetcolor, Rm. Vlcea,
2012

2. Cadrul natural

CADRUL NATURAL
3
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

a. Hidrografa. Privit de la nlime, oraul Horezu pare o concentrare de drumuri i ape.


Oraul este strbtut de la est la vest de praiele Romani, Rmeti, Luncvecior i Luncav,
toate cu direcie de curgere de la nord spre sud, care creeaz un relief de lunc, de terase i de
dealuri piemontane. Reeaua hidrografic este bogat, bine reprezentat; cursurile de ap sunt
permanente, fr a avea ns debit mare. Apele de suprafa sunt predominante n zona
Horezu. Luncavul. afluent de dreapta al Oltului, care izvorte din Munii Cpnii, este
format prin unirea prului Cumpenelor cu prul Blej i strbate teritoriul oraului Horezu,
unde primete ca afluent pe stnga prul Urani. unit i el cu Rmeti: iese din depresiunea
Horezu tind Mgura Sltioarei pe la captul ei estic. Prul Romani a rezultat prin unirea
praielor Bistricioara cu Romani. Un afluent de dreapta mai important al prului Romani
este prul Lunga2 . Bazinul apei Bistria (unit cu Gurgui), este format din apa Costeti, cu
care se unete la Tomani i din apa Horezului, care primete la rsrit Cernele i Bistricioara
la Romani i la apus Ponorul. Ludeasa i Pleaa pn la Romani, urmnd s se ntlneasc cu
Bistria la Tomani3. Debitul apelor a sczut mult fa de cel normal, prin lucrrile de captare
efectuate n anii 60 - 70, pentru alimentarea lacului de acumulare al hidrocentralei de pe
Lotru.

b. Clima. Depresiunea Horezu este un loc cu un climat blnd, la adpost de vnturi. Aici are
loc o influen submediteranean, unde sunt create condiii foarte bune pentru creterea unor
specii iubitoare de cldur. Clima este temperat continental, moderat, fr schimbri brute
de temperatur i umiditate, caracteristice fiind verile rcoroase, toamnele lungi, iernile
blnde, cu o temperatur medie anual de 10,3 C. Precipitaiile au atins o medie anual de
87mm. Cantitatea cea mai mare de precipitaii cade n lunile mai i iunie( ultima fiind mai
bogat cu 122 mm). Cele mai reduse precipitaii cad de obicei n februarie - 42 mm. n lunile
de toamn octombrie - noiembrie, sub influena deplasrii maselor de aer umed din vest, se
pune n eviden o a doua sporire a cantitii lunare de precipitaii, n raport cu cele de var i
de iarn, constituind aa numitul al doilea maxim de toamn, specific pentru partea sud -
vestic a rii. Descrcrile electrice sunt frecvente n sezonul cald, avnd o intensitate mai
mare n lunile mai i septembrie4.

c. Vegetaia. Pe teritoriul oraului Horezu exist o diversitate remarcabil, floristic i


faunistic, a ecosistemelor, care se datoreaz unui complex de factori, printre care se numr:
climatul blnd, cu influene sud - mediteraneene, care a favorizat rspndirea unor specii
relativ termofile; relieful muntos care ocup o parte nsemnat a teritoriului, favoriznd
meninerea vegetaiei naturale, care n aceste arii nu a putut fi nlocuit de culturile agricole,
datorit reliefului accidentat. n cadrul reliefului muntos exist o diversitate mare a tipurilor
de habitat; frecvena calcarelor la zi, marcat n relief prin sectoare de chei i mici masive
izolate cu versani abrupi, vi seci, grohotiuri, adpostesc o flor deosebit de interesant.
4
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

Etajarea vegetaiei. Vegetaia este repartizat pe teritorii ntinse sau mai restrnse n funcie
de condiiile de mediu, ntre care clima are un rol foarte important. Trecerea de la un etaj la
altul se face prin intermediul unor diferite tipuri de vegetaie, care interfereaz ntre ele.

Etajul nemoral (al pdurilor de foioase) se ntlnete ntre 500 m i 1400 m, iar fgetele cu
molid i brad ajung uneori pn pe creste, cu subetajele:

Stejretele - Etajul stejarului este prezent prin pdurile de gorun situate ca un bru la limita
inferioar a sub-zonei fagului, ridicndu-se pe alocuri pn la 600 m i chiar 800 m
altitudine. n cadrul acestei zone, se afl prin depresiuni i pduri de stejar.

Gorunetele - este reprezentat prin alternana fag - gorun. n vreme ce gorunul prefer pantele
sudice, sud-estice, fagul se instaleaz pe pantele nordice, mai umede i mai reci.

Fgetele - cea mai larg rspndire dintre pdurile din zon este reprezentat prin pduri
ntinse de fag. Acest subetaj ncepe la 700 m i se desfoar pn la 1200-1300 m. Este
reprezentat prin pduri montane de fag, caracterizat prin lipsa gorunului i apariia ctorva
specii ierboase montan - carpatice.

Pdurile de fag cu rinoase - limita inferioar este greu de stabilit, deoarece speciile de
rinoase - molidul (Picea abies) i mai ales bradul (Abies alba) - coboar pe vi pn la
altitudini destul de mici (600-650 m). n general, pdurile de amestec se extind la altitudini
cuprinse ntre 500 i 1500 m. n cadrul acestui subetaj se gsesc specii de conifere precum:
brad, molid, pin (Pinus sylvestris), n amestec cu foioase din etajele inferioare, n special
mesteacn (Bettila pendula), plop (Populus trmula), frasin (Fraxinus excelsior), tei (Tilia
cordata), ulm (Ulmus scabra ) i mai rar carpen, paltin i salcie.

Etajul boreal (al molidiurilor) - este destul de bine reprezentat, pdurile de rinoase fiind
cuprinse ntre altitudini de 1200 i 1850 m. Acest etaj cuprinde n special molid i mai rar
brad, pin, iar n apropierea versanilor stncoi, tis (Taxus baccata). Alturi de arbori se
gsesc i arbuti, precum ienupr (,Juniperus communis), mce (Rosa canina, Rosa
pendulino), zmeur (Rubrus idaeus), afin (Vaccinium myrtillus), iar la limita superioar
ienupr (Juniperus sibirica) i jneapn (Pinus mugo). Vegetaia ierboas este reprezentat de
numeroase specii, dar i de muchi i licheni.

Etajul subalpin este situat deasupra etajului molidiurilor. Trecerea se face prin tufriuri,
care au rolul de a contribui la retenia apelor pe versani, la consolidarea terenului i care
reprezint de asemenea o stavil n calea avalanelor.

n aceste zone vegeteaz numeroase plante rare, cum ar fi: pesm (Centaurea atropurprea),
clopoei (Campanula alpina), garofi de stnc (Dianthus superbus), crin de pdure (Lilium
martagn), crin de munte (Lilium jankael), arginic (Dryas octopetala) .a. Speciile
5
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

periclitate din aceast zon sunt papucul doamnei (Cypripedium calceolus) i floarea de col
(Leontopodium alpinum), iar speciile vulnerabile sunt cldrua (Aquilegia transsilvanica),
iedera alb( Daphne blagayana) i strugurii ursului (Arctostaphyllos uva-ursi).

d. Fauna. Modificrile altitudinale ale climei i vegetaiei condiioneaz formarea etajelor


faunistice. Fiecare unitate faunistic altitudinal are constitueni zoologici cu adaptri
morfofiziologice i fenologice corespunztoare i cu cerine higrotermice potrivite cu mediul
respectiv.

Etajul faunistic al stejretelor este cel mai bine reprezentat etaj faunistic, deoarece are
condiii de via favorabile. Pe lng diversitatea speciilor de plante, triesc aici i specii de
animale, dintre care cele mai ntlnite sunt cele din grupul nevertebratelor (gndaci,
pianjeni, fluturi, albine .a.). Ca vertebrate ntlnim: brotcelul sau rcnelul (Hyla arborea),
nprca sau arpele de sticl Anguis fragilis), arpele de alun sau nuielua (Coronella
austriaca). Se ntlnesc aici numeroase specii de psri: privighetoarea (Luscinia luscinia),
piigoiul mare (Parus major), piigoiul de livad (Parus lugubris), multe specii de ciocrlii,
sticlei, ciocanitoarea, oimul rndunelelor (Falco subuteo), vnturelul de sear (Falco
vespertinus), gaia roie (Milvus milvus), erparul (Cir caetus gallicus) i cucuveaua (Athene
noctua). Principalele.mamifere sunt: ariciul (Erinaceus europaeus), cucanul de pdure (Sorex
araneus), prul (Glis glis) i oarecele de pdure (Apodemus sylvaticus). Dintre carnivore
pot fi amintite: vulpea (Vulpes vulpes), lupul (Canis lupus), viezurele (Meles meles), jderul
de copac (Martes martes) etc. Dintre ierbivore, amintim cpriorul (Capreolus capreolus) i
mistreul.

Etajul faunistic al fgetelor este bine reprezentat, ajungnd chiar pn la 1700 m la limita
superioar. Factorii ecologici favorabili permit ca o serie de animale s triasc n ambele
etaje, cu mici modificri efective. Dintre psri, destul de numeroase n aceste pduri,
regsim: brumria de pdure (Prunella modularis), fsa de pdure (Anthus trivialis),
pitulicea mic (Phylloscopus collybita), gua roie, struul de vsc, oiul, cojoaica i gaia.
Dintre rpitoarele de zi i de noapte, ntlnim uliul ginilor (Accipiter gentilis), orecarul
(.Buteo buteo), acvila iptoare (Aquila pomarina) i huhurezul (Strix aluco). La acest etaj,
mamiferele sunt reprezentate de: veveri (Sciurus vulgaris) i cerb (Cervus elaphus).

Etajul faunistic al pdurilor de conifere. Aici, numrul animalelor este mai redus n raport cu
cel din pdurile de fag sau de gorun, datorit condiiilor climatice mai vitrege i a modului
mai greoi de a-i gsi hrana. Unele lepidoptere ntlnite aici pot fi duntori foarte periculoi
- de exemplu omida proas a molidului (Lymantria monacha). Ipidele sunt exclusiv fitofage,
iar ca reprezentant tipic poate fi menionat cariul mare de scoar al molidului (Ips
typographus). Dintre reptile, menionm vipera comun (Vipera berus) i oprla de munte
(Lacerta vivipara). Din categoria animalelor vertebrate, psrile sunt cele care populeaz cel
6
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

mai frecvent pdurile de conifere: auelul (Regulus ignicapillus), piigoiul de brdet (Parus
ater), mierla gulerat (Turdus torquetus), piigoiul moat (Parus cristatus), piigoiul de munte
(Parus montanus), cinteza (Fringilla coelebs), corbul (Corvus corax), ciocnitoarea de munte
(Picoides tridactylus), etc. Un locuitor tipic al acestor inuturi este ursul brun (Ursus arctos).

Etajul faunistic al tufriurilor subalpine i al pajitilor alpine se distinge prin numrul redus
al speciilor, fapt explicabil prin condiiile vitrege de via - temperaturi sczute, oscilaii mari
de temperatur la suprafaa solului i n aer, zpezi mari, ierni lungi i vnturi puternice.

Fauna praielor i rurilor de munte. Unele ape curgtoare montane izvorsc din golul alpin,
altele din pdurile de conifere. Ele sunt caracterizate printr-un debit mai constant dect
majoritatea celorlalte ape curgtoare, ap saturat n oxigen i aproape totdeauna limpede.
Fauna este bogat, fiind reprezentat prin specii foarte oxofile i criofile. Principalul
contingent de specii de praie de munte l dau insectele cu larve acvatice i aduli zburtori.
Petii se ntlnesc numai n praiele mari, specia dominant fiind pstrvul (Salmo trutta
fario), la care se adaug dou specii de zglvoc (Cottus gobio, Cotus poccilopus), mreana de
munte (Barbus meridionalis petenyi). Rurile de munte se caracterizeaz printr-un debit mai
mare dect praiele, viteza apei mai redus i patul albiei acoperit cu pietre. Fauna este mai
bogat dect n praie. Ea const din aceleai grupe mari, dar cu alte specii: Baetis carpatica,
gonocephala, etc. Ihtiofauna este dominat de lipan (Thymallus thymallus) i moioag. Se
mai ntlnesc aproape toi petii din zona pstrvului, plus cleanul (Leuciscus cephalus) i
latia (Alburnoides bipunctatus).
7
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

(Fig1,
Muntii Capatanii)

(Fig.2,

Pajite cu brndue de primvar)


8
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

(Fig.3,

Dealul Ulmului livezi de pomi fructiferi, intrarea in Horezu)

Evenimente neobisnuite

Pagube de proportii produse de grindina, la Horezu

Grindina czut miercuri spre joi noaptea a lsat policlinica din oraul Horezu fr acoperi
i a compromis culturile agricole ale localnicilor.

'Mi-e foarte greu s dau o cifr exact, cert este c asemenea grindin nu am vzut n ultimii
ani. Nu greesc dac spun c piatra avea dimensiunile unui ou de gin. Au fost sparte
geamuri, igle, acoperiul caselor la foarte multe a fost fcut praf. Policlinica veche are
acoperiul distrus n proporie de 90%. Nici cu spitalul cel nou lucrurile nu stau bine. Toat
hidroizolaia a fost distrus, avem geamuri sparte. A fost prpd, pagube de proporii', a
precizat Constantin Niu, edilul hurezean.
9
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

O comisie format din reprezentani ai Inspectoratului pentru Situaii de Urgen i ai DSP au


fost prezeni la faa locului pentru a evalua pagubele produse de furtuna din noaptea trecut.

Zeci de gospodrii din depresiunea Horezu i din localitile limitrofe au avut de suferit,
grdinile de legume fiind distruse n totalitate de piatr.

De asemenea, pot spune ca nu am mai vazut niciodata o asa inrautatire a vremii, a fost ceva
devastator. Din cauza grindinii, toate geamuri de la balconul blocului a fost sparte.

(Fig.4, Grindina cazuta)

Sursa : http://www.ramnic.ro/articole/pagube-de-proportii-produse-de-grindina-la-horezu-
30133/2010-06-18

Elemente de geografie istorica


Istoricul Horezului

Orasul Horezu este cunoscut ca centru etnografic, folcloric si ca un vechi centru de ceramica
populara - fiind considerat "capitala" ceramicii romanesti. Se afla asezat in partea centrala a
judetului Valcea, Romania. Este aproximativ asezat la mijlocul distantei dintre Ramnicu
Valcea si Targu Jiu.

Denumirea actuala a localitatii Horezu, provine de la numele de ciuhurez, pasare


asemanatoare bufnitei care populeaza padurile din jur.

Moto
10
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

"Aici suntem in mijlocul judetului Valcea, podoaba mandrei Oltenii si unul dintre cele mai
frumoase tinuturi ale tarii." ("Romania pitoreasca" - Alexandru Vlahuta despre Hurez)

Dezvoltarea asezarilor horezene este legata de traseele de transhumanta, de drumurile


haiducilor, care traversau zona precum si de drumul sarii care "pornea de la Ocnele Mari,
trecea prin Pietrarii de Jos si din Horezu continua catre Slatioara si ajungea la Cernesti".

Descoperirile facute in urma cercetarilor arheologice din zona Ferigile, de langa Horezu au
scos la iveala marturii arheologice din secolele al IX-lea si al XIIl-lea privind localizarea
unor asezari umane.

Regiunea Subcarpatica actualei zone Horezu facea parte din Cnezatul lui Farcas, mentionat
documentar prin Diploma regelui Bela al IV al Ungariei.

Atestarea documentara a orasului Horezu apartine domnitorului Vlad Calugarul din anul
1487, care pomenea de satul Hurez. Deasemenea localitatea Costesti (langa orasul Horezu),
asa cum arata marturiile arheologice este locuita de milenii, de circa 10.000 ani, inca din
mezolitic. Prima atestare documentara vine de la un hrisov emis de Neagoe Basarab din 11
octombrie 1512.

Numele de Hurezi a apartinut initial actualei localitati componente Romani de Jos, pe valea
raului cu acelasi nume, despre care se fac mentiuni documentare in secolul XV-lea. La
sfarsitul secolului al XVII-lea este mentionata documentar cifra de 100 de locuitori rumani in
satul Romani de Jos.

Aici, la Romani de Jos, domnul martir Constantin Brancoveanu, construieste o manastire


care reprezinta o sinteza a artei si maestriei poporului roman pana in acel timp, manastirea
Horezu, constructie care s-a facut intre anii1690-1693. Cu timpul, vatra satului se muta peste
deal la circa 2 km, probabil datorita faptului ca traseele de transhumanta, cat si celelalte
drumuri se intersectau in acel loc. Era deci un loc prielnic dezvoltarii unui targ, unde oamenii
din zona puteau proceda la diferite schimburi comerciale. Oierii vindeau lana si branza,
cumparau cereale si produse de bacanie. Olarii vindeau produse ceramice necesare in
gospodariile rurale si-si luau hrana.

Teritoriul administrativ al orasului Horezu totalizeaza o suprafata 11800 ha si se intinde spre


nord pana in creasta principala a Muntilor Capatanii,avand ca vecini comunele: Costesti spre
est, Malaia spre nord, Vaideeni spre vest si Maldaresti si Tomsani spre sud.

Din punct de vedere administrativ Horezu a avut un rol teritorial recunoscut inca din secolul
al XIX-lea, cand este mentionat la 1855 "plaiul Horezu", cu 34 de sate, cu resedinta in
11
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

"Targul Horezu". In acea perioada judetul Valcea mai cuprindea plaiul Cozia si alte 5 plase
cuprinzand intre 29 si 32 de sate.

In perioada interbelica a functionat "plasa Horezu", ca plasa rurala cu 45.713 locuitori, a 2-a
ca marime din judet, subordonand 99 de sate. Ca intindere, plasa acoperea un teritoriu
important, incluzand zone precum Govora, Babeni, sirineasa, Berbesti, Alunu, Sinesti.

In perioada 1950 - 1968, sistemul de plase si judete a fost inlocuit de raioane si regiuni. Plasa
Horezu, cu mici modificari de contur, a devenit raionul Horezu, cuprins in regiunea Valcea
initial si din 1952 in regiunea Arges. In 1966, populatia raionului Horezu era de 83.165 de
locuitori (7% din populatia regiunii Arges), iar numarul de comune arondate era de 28.

In zona despresionara Horezu s-au dezvoltat in ultimul secol, alaturi de centrul urban mai
multe localitati rurale/comune conturandu-se o arie demografica culturala unitara, cu
elemente lingvistice, culturale si traditii comune.

Din punct de vedere al ocupatiilor traditionale, Horezu este cunoscut ca zona de practicare a
pomiculturii, cresterea animalelor, olaritului, exploatarea si prelucrarea a lemnului. Olaritul
continua sa reprezinte emblema locului marcata anual prin tirgul international "Cocosul de

Horezu" din luna Iunie .

(Fig.5 Intrarea in Oras)


12
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

(Fig.6 Centrul orasului, evul mediu)

Sursa : http://www.conachorezu.ro/Istoric-Horezu

Populatia

Oraul Horezu, cu o populaie de 6.300 de locuitori este situat n judeul Vlcea, la 45 km de


Rmnicu Vlcea.

Accesul n ora se face pe D.N. 67, care face legtura ntre municipiul Rm. Vlcea (45 km) i
municipiul Tg.-Jiu (70 km). Ctre sud se face legtura cu municipiul Craiova (113 km) pe D.N.
65C.

Este unul dintre centrele de art popular tradiional cele mai nsemnate din Romnia.

Oraul Horezu este cunoscut att pentru mnastirea ctitorit de Constantin Brncoveanu, ct i
pentru ceramica produs aici.

O mare parte din locuitorii oraului se ocup cu producerea de ceramic decorat (farfurii,
strchini) deosebit de cutat atat n ar ct i n strintate.
13
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

(Fig.7 Cocosul de hurez,


simbolul traditiei)

Istoricul COCOSULUI DE HUREZ

Povestea Trgului de ceramica COCOSUL DE HUREZ ncepe n vara anului 1971 pe malul
batrnului Alutus, atunci cnd organizatorii Festivalului de folclor Cntecele Oltului au avut
harul s adauge la aceast srbatoare a cntecului, jocului i portului popular, srbtoarea lutului,
a lutului care prinde via n minile fermecate ale meterilor olari.

ncepnd cu 1974 (a IV-a editie), Trgul este aezat n vatra lui fireasc, la Horezu, locul unde se
desfoar - Parcul de la stejarii seculari - oferind fiecrui participant spaii pentru a-i expune
lucrrile. Prin invitarea la trg a olarilor din celelalte centre romnesti, maghiare si sseti, se
realizeaz o foarte buna viziune de ansamblu a olaritului contemporan.
14
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

Galeria de art popular contemporan, ce funcioneaz n slile Casei de Cultur Constantin


Brncoveanu din Horezu, acumuleaz an de an recolta valoric, constituindu-se, asemenea
Trgului, ntr-o corabie salvatoare a unui mesteug multimilenar.

Prezentarea pe scurt a Trgului de ceramic COCOSUL DE HUREZ este aproape imposibil,


deoarece nu este de ajuns s spunem c este cel mai reprezentativ si nu este suficient s spunem
ca este cel mai frumos, pentru c el, n timp, a devenit o adevarat ACADEMIE A
OLARILOR.

Trgul ceramicii populare romnesti COCOSUL DE HUREZ reprezint un eveniment de


prim mrime din calendarul anual al culturii naionale. Trgul gzduiete n fiecare an, sub
umbra stejarilor seculari din satul de vacan Stejari, festivalul culorilor i compoziiilor
plastice transpuse n lutul renviat de minile fermecate ale meterilor olari.

Sosii din toate centrele active din ar olarii alcatuiesc, prin alturarea la Trg a roadelor muncii
i inspiraiei lor, un tablou complet al fenomenului olritului contemporan. Acest fenomen atrage
an de an mii de cunosctori i admiratori ai autenticului romnesc, ai tradiionalului adus la nivel
de art, oameni care tiu s disting valoarea consacrat prin valorile certe ale artei populare i
tradiiei multiseculare a acestui vestit metesug.

Pornind de la tradiia stravechilor trguri de Moi, aceast manifestare se constituie ca o fresc a


creaiilor mesteugarilor lutului din Romnia.

Fiind nzestrat cu o vitalitate creatoare de excepie, Horezu este un caz aproape singular n cadrul
centrelor ceramice romnesti prin faptul c mesteugul este practicat ca principal surs de venit
a descendenilor vestitelor familii de ceramiti Vicoreanu, Iorga, Frigur, Mischiu, Popa n
condiiile unei societi moderne, n permanent schimbare. Este un argument care justific att
perenitatea Trgului, ct i largul ecou naional i internaional al acestei extraordinare
manifestri.
15
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

Astzi, centrul ceramic Horezu continu sa fie un adevarat creuzet al creaiei ceramice
romnesti, pastrnd elementele definitorii pentru vasele lucrate aici dar, prin infinita gam a
compoziiilor cromatice i decorative, conferind personalitate i expresivitati nebnuite fiecarei
piese n parte.

Acest stravechi mesteug se menine n vatra stramoeasc, devenit acum strada Olari, unde
meterii modeleaz argila cu aceeai nentrecut maiestrie ca i strbunii lor. Emulaia creativ ce
anim olarii horezeni este stimulat de faptul c, an de an, sunt gazdele confrailor din breasla
din ar care i altur rodul creaiei artistice, la nceput de iunie, aici, la Trgul COCOUL DE
HUREZ.

TRGUL CERAMICII POPULARE ROMNESTI

Cadrul de dezvoltare al acestui remarcabil fenomen, ceramica de Hurezi, i locul de desfurare a


Trgului nu sunt ntmplatoare.

Vecinatatea unor importante nuclee de cultura si civilizatie romneasca - manastirile Arnota,


Bistrita si Hurezi - si-au pus o amprenta clara asupra creatiei artistice populare (sa nu uitam ca,
de-a lungul timpului, comunitatea de olari de la Horezu a fost antrenata nu numai n realizarea de
vase ceramice destinate trebuintelor specifice gospodariei taranesti, ci si unor nevoi ecleziastice
si chiar princiare).

Astfel, aceste monumente ale istoriei si culturii romnesti si europene au transmis stravechiului
mestesug traditia si perenitatea lor.

Pentru o receptare corecta a dimensiunii olaritului romnesc, vizitatorul si amatorul de ceramica


populara au la dispozitie un exceptional reper istoric al mestesugului, Galeria de Arta Populara
16
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

Contemporana de la Horezu, care prezinta, dupa trei decenii de la nfiintare, cteva mii de
exponate unicat preponderent ceramica, din cele mai reprezentative centre de olarit din Romnia.

La fiecare editie se adauga noi obiecte , donate de participantii la Trg, actualizndu-se astfel an
de an tabloul evolutei ceramicii romnesti, mutatiile ce s-au produs n tehnica de prelucrare a
lutului, diversificarea formelor, a motivelor si nu n utimul rnd evolutia personalitatii artistilor.

Astazi, Casa de Cultura Horezu adaposteste ntr-un spatiu adecvat o colectie permanenta de arta
populara contemporana de mari proportii.

(Fig.8 Targul de
ceramica)

Descoperirile fcute n urma cercetrilor arheologice din zona Ferigile, de lng Horezu au scos
la iveal mrturii arheologice din secolele al IX-lea i al XIIl-lea privind localizarea unor aezri
umane. Menionez c regiunea subcarpatic a actualei zone Horezu a fcut parte din Cnezatul lui
Farca, menionat documentar prin Diploma regelui Bela al IV al Ungariei.
17
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

Dezvoltarea aezrilor horezene este legat de traseele de transhuman, de drumurile haiducilor,


care traversau zona precum i de drumul srii care "pornea de la Ocnele Mari, trecea prin
Pietrarii de Jos i din Horezu continua ctre Sltioara i ajungea la Cerneti".

Localitate, astzi oraul Horezu, este atestat documentar ntr-un hristov aparinnd domnitorului
Vlad Clugrul din anul 1487, care pomenea de satul Hurez.

Denumirea provine de la numele de "ciuhurez", pasre asemntoare bufniei care populeaz


pdurile din jur. Numele de Hurezi a aparinut iniial actualei localiti componente Romani de
Jos, pe valea rului cu acelai nume, despre care se fac meniuni documentare n secolul XV-lea.
La sfritul secolului al XVII-lea este menionat documentar cifra de 100 de locuitori rumni n
satul Romani de Jos.

Din punct de vedere turistic Horezu atrage anual muli turiti. Principalele atracii turistice ale
zonei sunt:

Ceramica de Horezu

Mnstirea Horezu, sit aflat n Patrimoniul Mondial UNESCO

Cheile Bistriei Vlcene i Cheile Olteului

Parcul Naional Buila-Vnturaria

Demografie
Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia oraului Horezu se ridic la
6.263 de locuitori, n scdere fa de recensmntul anterior din 2002, cnd se
nregistraser 6.807 locuitori.

Componena etnic a oraului Horezu

Romni (95.41%)
18
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

Romi (1.26%)

Necunoscut (3.22%)

Alt etnie (0.09%)

Componena confesional a oraului Horezu

Ortodoci (95.8%)

Necunoscut (3.17%)

Alt religie (1.02%)

Sursa :

DATE DEMOGRAFICE (ANUL 2011)


POPULATIE (N.) 6.263
FAMILIE (N.) 0
Masculini (%) 47,6
Feminini (%) 52,4
Stranieri (%) 4,6
Et Media (Anni) 0,0
Variazione % Media Annua
+0,00
(2006/2011)

Sursa: www.urbistat.it/AdminStat/it/ro/demografia/dati-sintesi/oras-horezu

Elemente de geografie sociala


Somajul
La sfrsitul lunii septembrie, rata somajului inregistrata la nivelul judetului Vlcea a fost
de 5,17%, mai mica cu 0,37 puncte procentuale fata de cea din luna august a anului
2015 si cu 0,29 puncte procentuale fata de cea din luna septembrie 2014. Totalul
somerilor inregistrati la sfrsitul lunii septembrie 2015 a fost de 9211 persoane (in
19
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

scadere cu 664 persoane fata de luna august 2015). Rata somajului inregistrat pe sexe:
in luna septembrie, comparativ cu luna august 2015, a scazut rata somajului masculin
la 5,02 % de la 5,36 %, iar rata somajului feminin la 5,35 de la 5,76. Din totalul
somerilor inregistrati, 3825 persoane au fost indemnizate si 5386 neindemnizate.
Numarul somerilor indemnizati a scazut cu 238 persoane, iar numarul somerilor
neindemnizati a scazut cu 426 persoane fata de luna precedenta. In luna septembrie,
numarul absolventilor indemnizati este de 1779 persoane. Pe medii de rezidenta, in
judetul Vlcea, numarul somerilor inregistrati la finele lunii septembrie 2015 se prezinta
astfel : 3328 persoane provin din mediul urban si 5883 persoane provin din mediul rural.
Referitor la structura somajului pe grupe de vrsta, cel mai mare numar de someri s-a
inregistrat in categoria de vrsta sub 25 ani, respectiv 2772 persoane si 40-49 ani (2340
persoane).

In functie de nivelul de instruire, oferta de forta de munca se prezinta astfel :

ponderea cea mai mare in numarul total de someri inregistrati o au persoanele cu


nivel de instruire primar, gimnazial si profesional (53,39%) ;

somerii cu nivel de instruire liceal si postliceal reprezinta 40,13% din totalul somerilor
inregistrati ;

somerii cu nivel de instruire universitar reprezinta 6,48% din numarul total de someri
inregistrati.

Dupa durata somajului, cel mai mare numar de someri s-a inregistrat in categoria 1-3
luni (3819 persoane) si 3-6 luni (1731 persoane).

Au fost incadrati in luna septembrie un numar de 405 someri, din care 179 au fost
femei. (G.C.)

Interlopi din Horezu

Dumitru Iordache, zis Piele" unul dintre locotenenii Vulturului Vasile Gorun" a fost
condamnat la 11 ani nchisoare de Curtea de Apel Piteti pentru cmtrie, antaj, evaziune
fiscal i splare de bani .

O alta grupare care a speriat orasul este cea condusa de ION GORUN, Gruparea vizat de
20
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

anchet este specializat n comiterea de fraude la firmele de leasing i alte operaiuni financiar
bancare frauduloase. Prejudiciul se ridic la circa 700.000 de euro.

Economia

Noul statut al localitii a impulsionat dezvoltarea general a acesteia, fiind susinute


activiti economice noi pe lng cele tradiionale, nfiinndu-se uniti de producie
diverse, instituii publice, acordndu-se atenie sporit colilor, amenajndu-se spaii de
agrement. Din anul 1974, Horezu a devenit centru al ceramicii populare romneti,
gzduind an de an Trgul naional al ceramici populare Cocoul de Hurez.

Dup anul 1980, cnd Nicolae Ceauescu a hotrt lichidarea datoriei externe a
Romniei, cifrat la aproximativ 12 miliarde de dolari, situaia economic a rii s-a
nrutit constant, iar situaia material a populaiei, nivelul de trai s-au deteriorat
puternic, sporind nemulumirea oamenilor.

Criza general a regimului comunist s-a manifestat puternic i n Horezu, ndeosebi


dup anul 1985. Lipsa unor bunuri de larg consum, cele mai multe raionalizate, un
control tot mai evident al reprezentanilor regimului totalitar asupra oamenilor, ngrdirea
pn la lichidare a unor drepturi elementare, precum dreptul la libera exprimare, dreptul
de micare, posibilitatea de informare, au sporit nemulumirea cetenilor din Horezu.
Aa cum se ntmpl ntotdeauna, peste tot n lume n vremuri de criz i la Horezu au
aprut speculani i privilegiai, oameni care exercitau calitatea de gestionari ai unor
produse alimentare ntr-un mod discreionar, asigurndu-i unele avantaje personale din
activitatea respectiv. Se ntmpla astfel ca, n timp ce depozitele de produse
alimentare (fina, zahr, ulei, sare, msline, etc.) erau pline, rafturile magazinelor
alimentare s fie goale mai tot timpul; ncercarea oamenilor simplii, care nu erau
apropiai ai responsabililor de zite sau ai activitilor de partid, de a intra n posesia
depozitele ce le erau garantate prin renumita cartel ( dup raionalizare) devenea
adevrat aventur. Erau de notorietate situaiile n care cetteni ai localittii nu reueau
s gseasc pinea repartizat de asemenea prin cartela, in timp ce unii gestionari de
la magazinele de pine din ora duceau la casele lor saci plini de pine, pe care o
foloseau pentru animale sau o vindeau preferenial. Toate acestea se adugau celorlate
abuzuri ale reprezentanilor regimului comunist, aflat n plin criz, sporind
21
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

nemulumirea populaiei i pregtind revolta ce avea s duc la ndeprtarea sistemului


dictatorial.

Activitati specifice zonei:

Administrarea domeniului public i privat

Administraie public local

Evidene cadastrale

Amenajarea teritoriului i urbanism

Gospodrie comunal

Formare i adminstrare buget local

Evidena populaiei

Stare civil

Protecie civil

Turism

Activitati economice principale:

Turism

Comer

Mic industrie

Agricultur (creterea animalelor, pomicultur)


22
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

Evenimente locale:

Trgul "Izvorul Tmduirii", n prima zi de vineri dup srbtoriile de Pati

Trgul ceramicii populare "Cocoul de Hurez" - prima sptmn a lunii iunie

Zilele oraului: 1-5 septembrie

Facilitati oferite investitorilor:

Oraul Horezu se afl situat pe DN 67, 42 km de municipiul Rmnicu Vlcea i la 71 km de Tg.


Jiu

De asemenea, prin DN 65 C, se face legtura cu centrul regional, municipiul Craiova (113 km)

Oraul este traversat i de 2 drumuri judeene

Lungimea strzilor asfaltate este de 26 km

Alimentarea cu ap se face din dou surse de suprafa, cu staii de tratare, lungimea reelelor
fiind de aproximativ 52 km

Apele uzate sunt tratate ntr-o staie de epurare cu o capacitate de 800 mc/zi, iar canalizarea
msoar cca. 12 km

ntreaga localitate este alimentat cu energie electric

Principalele instituii care funcioneaz n localitate sunt: Administraie Financiar - Trezorerie,


Judectorie, Parchetul de pe lng Judectorie, 2 Birouri notariale, Birou de Poliie, 3 Agenii
bancare: Banca Comercial Romn, Banca de Dezvoltare i Raiffeisen Bank, Spital, Liceu,
Pot, Central telefonic digital cu peste 1500 de numere

Patru servicii de telefonie mobil: Orange, Connex, Telekom


23
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

Primria pune la dispoziia investitorilor romni i strini o suprafa de aproximativ 100 ha de


teren pentru realizarea unor investiii n domeniul micii industrii i meteugurilor, concesionarea
fcndu-se la preuri convenabile

Concesionare de terenuri pentru dezvoltarea unor afaceri n domeniul industriei prin nfiinarea
unui Parc Industrial

Concesionarea unor loturi pentru dezvoltarea unor activiti turistice - Zon turistic "Plie"

Proiecte de investitii:

Reabilitare parial sistem de alimentare cu ap ora Horezu

Reabilitare i modernizare strzi Scrioara, Ctunului i Bradului, Ctunul Slite, sat Romanii
de Sus, oraul Horezu, judeul Vlcea

Reabilitare i modernizare strada Urani, sat Urani, oraul Horezu, judeul Vlcea

Reabilitarea, modernizarea i dotarea Ambulatoriului la Spitalul Orenesc Horezu

Reabilitare, modernizare i dotare Casa de Cultur "Constantin Brncoveanu", Horezu

Reabilitare, modernizare i dotare corpuri B i C Grupul colar "Constantin Brncoveanu",


Horezu

COMPARATIA DE LA UN CETATEAN AL
ORASULUI

Ma numesc Codres Dumitru cetatean al orasului


Horezu, fost director+(contabil sef) la
Interprinderea Regionala pentru Industria
Carnii.
24
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

Ca om implicat in activitatiile politice si de


conducere ale orasului, fiind chiar nascut in
acest oras, imi pot exprima parerile privind
evolutia economica sociala a orasului :
-cunosc ca inca din vremurile mai vechi in
cadrul orasului exista o fabrica privata de
prelucrare a pieilor de animale.
- o contributie importanta in evolutia localitatii a
avut-o dezvoltarea turismului local datorita
cadrului natural si a culelor de care dispune
zona, manastirilor din jurul localitatii.
-in anul 1987 s-a dat in folosinta Fabrica de
stofe de mobila, loc unde cel putin 750 de
oameni isi desfasurau activitatea aducand si o
contributie fiecare la prosperitatea bugetului
local.
-Institutia Carvil unde lucrau in jur de 700-800
de oameni a fost privatizata fraudulos, vizandu-
se firmei DIANA.
25
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

Consider ca in viitor prin grija deosebita a


autoritatiilor se vor reconditiona constructiile
care au fost parasite in acei ani.

FIZIONOMIA
Teritoriul oraului,din punct de vedere al reliefului, se poate grupa n trei zone:
lunca rului Luncav, dealurile Ulmului, Romanilor, Rmetilor, Uranilor i
munii Marginea, Petriceaua, Bolca, Ludeasa, Piscul Lung, Barcaciu, Pietrile Roii
i Vleanu. Localitatea este aezat ntr-un cadru natural deosebit de atractiv creat
de formele de relief, hidrografie, elemente climatice i tipuri de vegetaie.
Zona Horezu beneficiaz de condiii naturale deosebit de favorabile practicrii
turismului, fiind avantajate de lipsa factorilor de poluare i de un potenial turistic
de excepie care permite practicarea unor forme variate de turism. Formele de
relief submontan i montan, avnd ca suport o structur geologic complex,
dispus n trepte de altitudine, accentueaz aspectul natural al zonei i creeaz
oportuniti pentrul turismul de relaxare. Fondul forestier bogat care acoper
versanii sudici ai Munilor Cpnei mbogesc aspectul peisagistic al regiunii i
creeaz un mediu ambiant atractiv, curat, recomandat pentru vacane active.
Elementele climatice ale zonei, fr valori extreme,sunt favorabile practicrii
turismului n tot timpul anului pentru repunerea n form a organismului dup
stres (climat de dealuri, cu temperatur medie anual de circa 6C).
Domeniul schiabil amenajabil n arealul Vf. Lui Roman este o premis favorabil
dezvoltrii sporturilor de iarn. Traseele principalelor cursuri de ape, nsoite de
cele mai multe ori de drumuri forestiere, sunt locuri de petrecere a week-end-ului
la iarb verde sau locuri de campare. Flora pajitilor montane i a fneelor, de o
diversitate impresionant, n funcie de altitudine mbogesc peisajul cadrului
natural cu specii floristice multicolore.
26
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

La toate acestea se adaug fondul de vntoare i de pescuit sportiv deosebit de


valoros, mai ales pe cursul superior al praielor, n amonte de aezrile umane.
Unicitatea i valoarea unor elemente ale biodiversitii sau fenomenelor naturale
geologice cu valoare tiinific a determinat includerea Masivului Buila-
Vnturaria n categoria ariilor protejate, n conformitate cu Legea nr. 5/ 2000,
denumit Parcul Naional Buila- Vnturaria, ale crui limite trec, pe o suprafa
restrns, i pe teritoriul administrativ al oraului Horezu.
Centrul istoric al oraului Horezu/Ansamblu urban construit ntre anii 1850-
1920 cuprinde un fond construit de o deosebit valoare istoric i arhitectural.
Potrivit Listei Monumentelor Istorice publicat n Monitorul Oficial al Romniei ,
partea I, nr. 670 bis, din 1 octombrie 2010, delimitarea ansamblului urban este
urmtoarea:
Est-Strada Independenei;

Vest-Strada 1 Decembrie (inclusiv);

Nord-Strada Nicolae Iorga, intersecie cu strada Unirii;

Sud-Strada Tudor Vladimirescu.

(Fig.8,9,10 Centrul Istoric al Orasului).


27
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

Orasul si zona sa de influenta


Despre

Horezu
In depresiunea marginita de lantul Carpatilor Meridionali la nord, se afla un orasel
linistit de munte, renumit pentru ceramica de Horezu - arta nascuta din bulgarele
de lut, creata de mesterii ceramisti si admirata de iubitorii de frumos.

(FIG 11 CERAMICA)

Situat intr-un peisaj natural deosebit inconjurat de Muntii Capatanii, Magura


Slatioarei, dealurile Negrulestilor, Costestilor si Tomsanilor, Horezu cel mai
renumit centru de olarit din tara, unul dintre punctele turistice importante din tara
noastra a devenit oficial statiune turistica.
28
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

(FIG.12
Ceramica)

Anual numerosi turisti romani, si straini sunt atrasi de cel mai mare numar de
manastiri din tara, amplasate intr-o zona de munte cu flora si fauna bogata, cu
peisaje de un farmec aparte, dar si de indeletnicirea mesterilor ceramisti.

Este de neimaginat ca turistii care viziteaza zona noastra sa nu se opreasca la


atelierele mesterilor ceramisti, pentru a impartasi secretul crearii oalelor de lut.

Pregatirea pamantului se face cu foarte multa atentie; dupa ce este adus, pamantul
se depoziteaza si se lasa la dospit. Urmeaza apoi curatirea pamantului si
framantatul, modelarea vaselor pe roata, uscarea si razuirea. Instrumentele folosite
la ornamentare sunt cornul de vaca (umplut cu vopsea) si gaita (pana de gasca prin
care se scurge vopseaua din corn).
29
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

Cele mai raspandite motive ornamentale sunt: cocosul, pestele, frunzele, florile,
paunul, si spicul de grau.

(Fig.13 Ornamente)

Ce trebuie sa vizitam?

Va recomandam o plimbare pe strada Olari acolo unde traiesc adevarati


mestesugari de Hurezi (nu doar cei care comercializeaza aceste produse).Au mai
ramas doar 26 de familii, care transmit aceasta traditie de olarit din generatie in
generatie.
30
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

(Fig.14 Meseriasi ai
ceramicii)
Imprejurimile orasului Horezu contribuie si ele la prestigiul national si international al noii statiuni
turistice:
31
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

(Fig.15
Manastirea Hurezi un loc deosebit)

La numai 2 km de oras se afla manastirea Hurezi considerata, impreuna cu muzeul si


schiturile sale, cel mai reprezentativ complex de arhitectura, definitoriu pentru stilul
brancovenesc .

In imediata vecinatate a orasului se afla Complexul muzeal Maldaresti care reuneste culele
Duca si Greceanu precum si casa memoriala Gh. Duca, monumente deosebite ale
arhitecturii romanesti care dainuiesc vremii, in care se impleteste armonios caracterul de
fortificatie al constructiei cu elemente taranesti.

Zona noastra adaposteste Manastirile Bistrita si Arnota, Cheile Bistritei si Pestera Liliecilor,
precum si Schitul Papusa iar in comuna Polovragi se regaseste manastirea si pestera cu
acelasi nume si splendidele chei ale Oltetului.
32
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

"Muzeul Trovantilor" situat la 8 km de Horezu, declarat monument UNESCO, desfasoara in


aer liber, pe vai si dealuri stranii formatiuni, denumite si pietrele care crescde la dimensiuni
de cativa milimetri pana la 6-8 metri.

Statiunea Ranca aflata la numai 35 de km de Horezu ii intampina pe iubitorii sporturilor de


iarna, pasionati de ski si snowboard, cu o instalatie de teleski si doua partii dintre care una
cu nocturna.

Baile Govora situate in apropiere de Horezu sunt complexe balneare moderne, utilate cu
facilitati pentru bai cu ape minerale iodate si sulfuroase, tratamente cu produse apicole, sali
pentru aerosoli, inhalatii, aplicatii cu namol cald, electroterapii, kinetoterapii, etc. Este una
dintre statiunile cele mai bogate in ape minerale bromurate iodurate din Europa si este
recomandata in tratamentele bolilor respiratorii, bolilor reumatice articulare, bolilor
degenerative, ca si in tratamentul disfunctiilor neurologice periferice si centrale.

La Vaideeni, turistii pot vedea modul in care se prepara branza la stana si felul in care isi duc
traiul cotidian cele cateva familii de ciobani autentici care traiesc in localitate.

Bibliografia :
http://www.orasul-horezu.ro/oras

https://ro.wikipedia.org/wiki/Horezu

Obiective turistice n Horezu

Prezentarea oraului

Oltenii din Horezu, cei mai longevivi romni, 6 martie


2011, Antena 3

Biserica Sfintii Ingeri - Hurezi, 11 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro

Horezu -Cadrul geografic, 12 aprilie 2013, IstorieLocala.ro

Horezu - Preistoria, 13 aprilie 2013, IstorieLocala.ro


33
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

Horezu - Antichitatea, 13 aprilie 2013, IstorieLocala.ro

Horezu - Perioada medieval, 13 aprilie 2013, IstorieLocala.ro

Horezu - Atestarea documentar, 13 aprilie 2013, IstorieLocala.ro

Horezu - Sub semnul Brncoveanului.Pai spre modernitate i


afirmare spiritual., 15 aprilie 2013, IstorieLocala.ro

Horezu - Sfritul Brncoveanului-exemplu de putere a credinei


cretine, 17 aprilie 2013, IstorieLocala.ro

Horezu - De la Unirea Principatelor la cucerirea independenei de


stat a Romniei, 18 aprilie 2013, IstorieLocala.ro

Horezu, martor al evenimentelor de la 1821, 17 aprilie


2013, IstorieLocala.ro

1848 la Horezu, 18 aprilie 2013, IstorieLocala.ro

1877 - Horezu sub semnul luptei pentru Independena Romniei,


19 aprilie 2013, IstorieLocala.ro

Horezu - Pe drumul Rentregirii Naionale, 22 aprilie


2013, IstorieLocala.ro

Horezu dup Marea Unire, 22 aprilie 2013, IstorieLocala.ro

Horezu - Perioada postbelic, 23 aprilie 2013, IstorieLocala.ro

Horezu - Perioada postdecembrist, 23 aprilie


2013, IstorieLocala.ro

http://www.infotravelromania.ro/horezu.html#top
34
DOBRE STEFAN
GRUPA 112
CARTOGRAFIE

https://ro.wikipedia.org/wiki/Horezu

https://ro.wikipedia.org/wiki/Horezu