Proiect Economia

Turismului

Valorificarea
potentialului turistic
in judetul Dolj
 CAPITOLUL 1
Descrierea judetului Dolj

1.1 Asezare

1.2 Date geografice

1.3 Situatia economica

1.4 Atractii turistice

1.5 Analiza echipamentelor turistice si indicele de dinamica pentru

structurile de primire turistica
1.1 Asezare

In ansamblul teritorial al Romaniei judetul Dolj are o pozitie sudica-sud-

vestica, axata pe cursul inferior al raului Jiu de la care isi trage numele ( Jiul de
Jos, sau Doljiu ). Teritoriul judetului se intinde intre 43°43'si 44°42' latitudine
nordica si, respectiv, 22° 50'si 24° 16' longitudine estica, adica pe aproximativ un
grad latitudinal si un grad si jumatate longitudinal. Limite conventionale il
separa de judetele: Olt - est, Mehedinti - vest, Gorj - nord, Valcea - nord-est.
Numai pe latura sudica limita este naturala, aceasta fiind constituita de cursul
Dunarii care formeaza aici si granita tarii noastre cu Bulgaria. Intre aceste limite
- a caror lungime totala depaseste 450 km - teritoriul Doljului are o intindere de
7414 kmp, ceea ce inseamna 3,1 % din suprafata tarii. Din acest punct de vedere
Doljul se situeaza pe locul 7 între unitatile administrativ-teritoriale ale Romaniei.

1.2 Date geografice

Relief

Relieful este dominat de Campia Romana, dar exista si zone deluroase in

nord. Dupa aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat
un judet de campie, iar dupa agentul principal care a generat formele de relief de
pe cea mai mare parte a teritoriului sau se incadreaza perfect in categoria
judetelor dunarene.

Reteaua hidrografica este reprezentata de Dunare, care curge intre Cetate si

Dabuleni si raul Jiu care strabate judetul de la Filiasi la Zaval, cat si de lacuri si
iazuri.

Clima

Judetul Dolj apartine zonei climatice temperate, dar pozitia sa si caracterul

depresionar al terenului pe care il ocupa in apropiere de curbura lantului muntos
carpato-balcanic determina, in ansamblu, o clima mai calda decat în partea
centrala si nordica a ţarii, existand astfel influente mediteraneene, datorita
pozitiei sud-vestice si protectiei dealurilor din nord.

Resurse naturale

Resursele din subsolul judetului Dolj cuprind zacaminte de titei la

Melinesti, Bradesti, Almaj, Simnicu de Sus, Ghercesti, Pielesti, Cosoveni, Malu
Mare, Carcea, gaze naturale la Isalnita, Ghercesti, Simnicu de Sus, Pielesti si
Cosoveni.
Ca roci de constructie mentionam: argile, luturi argiloase, balast, aflate în
diferite perimetre din aria localitatilor Calafat, Filiasi, Barca, Cernele, Lipov,
Isalnisa.
Apele minerale valorificate local se afla la Urzicuta si Gighera.
Celelalte resurse naturale sunt reprezentate prin bogatia apelor de suprafata,
calitatea deosebita a solului, padurile, pasunile si fanetele naturale.

1.3 Situatia economica

Revolutia din decembrie 1989 a condus la modificari importante in

domeniul economic, prin realizarea unei piete libere si prin descentralizarea
conducerii tuturor sectoarelor economiei nationale. Are loc o repunere in valoare
a spiritului de proprietate prin liberalizarea initiativei particulare si privatizarea
unor bunuri care au apartinut in exclusivitate statului.
In domeniul industrial s-a remarcat o scadere a productiei tuturor capacitatilor,
determinata in principal de faptul ca nu s-a putut anticipa directia impactului
schimbarii si dimensiunea socurilor care au urmat dupa modificarea sistemului
economico-social. Totusi, industria continua sa reprezinte ramura de activitate cu
mare influenta asupra economiei orasului (70%).

In perioada ulterioara Revolutiei se inregistreaza progrese reale in

dezvoltarea serviciilor de telecomunicatii, a serviciilor bancare si de asigurari, a
serviciilor de consultanta in afaceri (CDIMM, Centrul Romana-American). La
nivelul judetului are loc o crestere spectaculoasa a numarului de firme mixte si a
valorii capitalului investit, situand Doljul pe primul loc in Romania din acest
punct de vedere. (Raportandu-ne la marimea capitalului strain investit, dupa
Coreea de Sud - DAEWOO Automobile Romania, cel mai mare volum de
investitii provine din: Italia, Belgia, Austria, Germania, Elvetia, Grecia,
Israel,...).

Populatia ocupata actual - de circa 110000 persoane - se repartizeaza

astfel: 38% in industrie, 15% in comert si reparatii, 10% in transporturi si
depozitare, 8% in invatamant, 5,7% in domeniul medical.

Gradul de colectare a veniturilor bugetului general consolidat in anul

2006, comparativ cu anul precedent :

- milioane lei -

Incasari efective,
conform contului de
Buget executie, inclusiv Procent comparativ de
incasarile in vama realizare 2006/2005

anul anul %
2005 2006

Bugetul de stat 672,87 766,74 113,95

Bugetul asigurarilor 317,85 363,65 114,41

sociale de stat

Bugetul asigurarilor 159,27 187,05 117,44

sociale de sanatate

Bugetul asigurarilor 40,47 39,59 97,83

sociale de somaj

Total 1190,46 1357,03 113,99

 Din punct de vedere al colectarii veniturilor bugetului de stat, pe categorii
de surse de constituire, in anul 2006, comparativ cu 2005, se constata
urmatoarea situatie :
- milioane lei -

Denumire venit bugetar Incasari 2006 Incasari 2005

Impozit pe profit 77,87 102,62

Impozit pe venit 225,58 151,80

TVA 377,91 337,48

Accize 3,32 1,92

Taxe vamale 36,24 18,39

Alte impozite 45,82 60,59

Total buget de stat 766,74 672,87

Prin trezoreriile din judet, in anul 2006 s-au incasat venituri bugetare in
suma de 2.122,49 milioane lei fata de 1.724,09 milioane lei in anul 2005,
inregistrandu-se o crestere a volumului incasarilor de 23,11% fata de anul
precedent. De asemenea, au fost rascumparate certificate de trezorerie in valoare
de numai 8,57 milioane lei fata de 23,67 milioane lei in anul 2004, ca urmare a
faptului ca nu au mai fost emise noi certificate in anul 2006, rascumparandu-se
doar cele emise anterior acestei perioade.

1.4 Atractii turistice

Pădurea Ciurumela de la Poiana Mare - Este o rezervatie forestiera, cu

salcâmi bătrâni, apreciată pentru conţinutul lemnos şi dimensiunile arborilor,
unici în Europa. Rezervaţia forestieră se află pe partea dreaptă a drumului
naţional Calafat – Bechet – Cernavodă, la circa 5 km de comuna Poiana Mare.
Pădurea de salcâm care formează rezervaţia are o vechime de peste 90 de ani şi
se întinde pe o suprafaţă de 8 ha.

Punctul fosilifer Bucovăţ - În comuna Bucovăţ se întinde pe o suprafaţă

de 4 ha, un important punct fosilifer, cu o bogată faună fosilă de cochilii de
moluşte, care datează din Paleolitic, descoperit în anul 1949. Datorită
cercetărilor şi studiilor publicate despre fauna fosiliferă de moluşte existentă
aici, zona este ocrotită de lege.

Rezervaţia ornitologică de la Ciupercenii Noi (la sud de Calafat) - În

apropiere de comuna Ciupercenii Noi se întinde pe o suprafaţă de 500 ha un colţ
de luncă care a fost declarată rezervaţie ornitologică în anul 1971. Aici traiesc
peste 140 de specii de păsări, unele rare, printre care se numără barza neagră,
egreta mică, raţa pestriţă, lişiţa, codobatura albă, stârcul roşu etc. Este singurul
loc din lunca Dunarii care a rămas neîndiguit.

Rezervaţia de bujori sălbatici de la Pleniţa - Este unică în Romania.

Păduri - Zona Doljului este presarată cu numeroase păduri cum sunt cele
de la Coşoveni (o zonă de vanatoare de căpriori şi fazani la 10 km de Craiova pe
DN 6), Radovan (la 30 km de Craiova) sau de la Branişte (cu stejar brumăriu).

Parcul Nicolae Romanescu din Craiova - Realizat după planurile

arhitectului francez E.Redont între anii 1900 – 1903, este unul dintre cele mai
mari parcuri din ţară (cu o suprafaţă de 90 ha). Aici au fost amenajate sere, un
lac cu insule, statui şi un frumos pod suspendat.

Casa Băniei din Craiova, cea mai veche clădire din oraş şi una dintre cele
mai vechi de acest gen din ţară. A fost construită în 1699 din iniţiative
domnitorului Constantin Brâncoveanu. În prezent adăposteşte Muzeul de
Etnografie şi Artă Populară. Casa Glogoveanu din Craiova, clădire din sec.
XVIII care a aparţinut boierilor Glogoveni, în care a locuit o perioadă şi Tudor
Vladimirescu. Casa Jianu din Craiova, se presupune că ar fi fost ridicată la
sfârşitul sec. XVIII de familia Jianu. Fântâna Popova din Craiova, construită de
voievodul Matei Basarab (sec. XVII). Fântâna Odobescu situată la bariera
Severinului, pe DN 6, construită în 1774. Fântâna Jianu din Craiova (1800).
Tradiţia menţionează că aici a poposit vestitul haiduc Iancu Jianu. Alte vestigii
istorice: Cula Poenarilor de la Almăj (sec. XVIII), Casa Coţofenilor de la
Coţofenii din Faţă (1653), Ruinele Castrului roman de la Răcari (sec I - III
d.Hr.), Vestigii arheologice din Neolitic şi Epoca bronzului la Coţofenii de Jos
(din cultura Coţofeni).

Mănăstirea Bucovăţ (la 5 km vest de Craiova pe DN 55), interesant

monument de artă medievală construit între 1506 - 1512, cu refaceri ulterioare.
Deţine o cronică murală care este un unicat în ˚ara Românească. Biserica
Domnească „Sf. Dumitru” din Craiova, cel mai vechi monument de arhitectură
al Craiovei, ctitorie a lui Matei Basarab între 1651 - 1652, pe locul uneia mai
vechi, din sec. XV. Mănăstirea Sadova, ctitorită de boierii Craioveşti (sec. XV),
refăcută de Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu. Mănăstirea Jitianu, în
comuna suburbană Podari, monument din sec. XV, rezidit de Doamna Bălaşa în
1655. Alte edificii religioase: Mănăstirea Segarcea (sec. XVI), Biserica „Sf Ilie”
din Craiova (1720), refăcută de Gh. Tăttărescu, Biserica „Sf. Gheorghe Nou” din
Craiova (1755), Biserica „Sfinţii Împăraţi” din Craiova (1753), Biserica Madona
Dudu din Craiova, construită în 1929 pe locul uneia mai vechi din 1758.

Muzeul de artă din Craiova, instalat în Palatul lui Dinu Mihail, construcţie
din 1867, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Operele expuse
aparţin unor renumiţi pictori şi scupltori români şi străini (Th. Aman, N.
Grigorescu, Gh. Tăttărescu, O. Băncilă, {t. Luchian, I. Jalea, D. Paciurea). Un
loc de seamă îl ocupă operele marelui maestru Constantin Brâncuşi (şapte
scuplturi, printre care şi celebrul „Sărut”). Muzeul Olteniei din Craiova, înfiinţat
în 1915, dispune de valoroase exponate în cele trei secţii ale sale (istorie,
etnografie şi ştiinţele naturii).

Monumentul 1877 de la Calafat, aminteşte de Războiul de Independenţă,

de pe malul Dunării (de lângă Calafat), unde au fost trase primele salve de tun
asupra Vidinului. Monumentul Cobuz de la Calafat, în cinstea eroilor Războiului
de independenţă. Monumentul 1907 din Craiova, în Parcul Romanescu, în
amintirea ţăranilor care s-au jerfit pentru o viaţă mai bună. Alte monumente şi
statui: Statuia lui Tudor Vladimirescu din Craiova, în memoria conducătorului
Revoluţiei de la 1821, Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Craiova.

1.5 Analiza echipamentelor turistice si indicele de dinamica pentru

structurile de primire turistica

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica

Jude Tot Hotel Han Cab Campin Vile/ Tabe Pensi Sate Pensi Hotel Hostel Popas
tul al uri si uri ane guri/ Bunga re uni de uni uri uri uri
motel Casute lori elevi urba vaca rural pentr
uri ne nta e u
tinere
t
Dolj 19 12 - - 1 1 - 2 - 1 - 2 -
Capacitatea si activitatea de cazare

Capacitatea de Indicii de
cazare utilizare neta
Innoptari
Judetul Sosiri (mii) a capacitatii
In (mii)
Existenta in functiune
functiune
(%)
Dolj 1140 406 41 84 20,6

Analiza echipamentelor turistice din judetul DOLJ

Strucurile de 2004 2005 2006

primire turistica 17 19 20
Alimentatie 10 11 13
Agrement 11 13 14
Tratament 1 2 3

Indicele de dinamica ptr structurile de primire turistica:

Ibf I 2005/2004 =111.77% Tratament: I 2005/2004=200%

I 2006/2004= 117.65% I 2006/2004=300%

Ibl I 2005/2004=111.77% I 2005/2004=200%

I 2006/2005=105.27% I 2006/2005=150%

Alimentatie: I 2005/2004=110%

I 2006/2004=130%

I 2005/2004=110%

I 2006/2005=118.19%
Agrement: I 2005/2004=118.19%

I 2006/2004=127.28%

I 2005/2004=118.19%

I 2006/2005=107.70%
 CAPITOLUL 2
Analiza circulatiei turistice

Analiza circulatiei turistice in judetul Dolj in perioada 2004-2006

2004

CAPACITATE SOSIRI(MII) INNOPTARI INDICII DE DURATA

DE CAZARE UTILIZARE MEDIE A
NETA A SEJURULUI
CAPACITATII
DE
FUNCTIUNE
1422 39 78 22.1 4 zile
2005
CAPACITATE SOSIRI(MII) INNOPTARI INDICII DE DURATA
DE CAZARE UTILIZARE MEDIE A
NETA A SEJURULUI
CAPACITATII
DE
FUNCTIUNE
1546 41 84 20.8 5 zile

2006
CAPACITATE SOSIRI(MII) INNOPTARI INDICII DE DURATA
DE CAZARE UTILIZARE MEDIE A
NETA A SEJURULUI
CAPACITATII
DE
FUNCTIUNE
1766 44 93 19.8 5 zile

Durata medie a sejurului este un indicator atat calitativ cat si cantitativ.Se

observa ca activitatea turistica a luat amploare conform statisticilor.De asemenea
numarul structurilor de cazare a crescut fata de anul 2004 dar si numarul
turistilor straini.Valoarea indicatorului s-a marit ceea ce sugereaza

o calitate a serviciilor prestate mai ridicate si implicit cresterea gradului de

satisfactie a turistilor romani sau straini

CAPITOLUL 3
Propuneri de dezvoltare turistica a judetului Dolj

1.1 Propuneri generale

1.2 Propuneri de valorificare a potentialului turistic

1.3 Propunere hotel in municipiul Calafat

1.1 Propuneri generale

 Investitiile in drumuri vor contribui substantial la cresterea

turismului

 Asigurarea unui grad sporit de competitivitate al tuturor sectoarelor

de activitate
 Sprijinirea dezvoltării economice prin promovarea parteneriatului
public-privat şi crearea de oportunităţi si facilităţi atractive pentru
potenţialii investitori autohtoni sau străini
 Promovarea unei agriculturi performante si revigorarea spaţiului
rural, ca alternativa socio-economica a mediului urban
 Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor publice oferite
 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii fizice şi a celorlalte
utilităţi publice
 Protecţia mediului înconjurător, dezvoltarea şi reabilitarea
infrastructurii de mediu
 Dezvoltarea infrastructurii de afaceri
 Impulsionarea activităţii turistice ca sursa de venituri, prin punerea
în evidenţă a potenţialului existent pe teritoriul judeţului Dolj, şi
valorificarea acestui potenţial prin îmbunătăţirea infrastructurii
necesare şi luarea unor măsuri pentru o mai bună organizare a
activităţilor turistice din punct de vedere administrativ
 Cu o modernizare radicală a infrastructurii în general, şi cu
precădere a căilor de circulaţie rutieră, a reţelelor de alimentare cu
energie electrică, apă şi canalizare, vor putea fi promovate forme de
turism şi produse turistice noi: turism de week-end, valorificarea
bioclimatului şi a apelor minerale de la Gighera, turism ştiinţific în
colaborare cu Universitatea din Craiova; lărgirea bazei materiale, a
activităţilor şi serviciilor turismului rural astfel încât fiecare din
zonele etno - folclorice să devină un centru turistic
1.2 Propuneri de valorificare a potentialului turistic

 realizarea unei baze de date structurata pe toate categoriile de turism

din Dolj (montan, rural, viticol, balnear, istoric, ecumenic, cultural,
educational, agrement, vanatoare si pescuit, rezervatii si monumente
ale naturii, speologie, etc.) plecand de la analiza infrastructurii
existente, in parteneriat cu toate institutiile si persoanele care sunt
implicate in activitati turistice sau activitati conexe acesteia;
 definirea unei strategii de dezvoltare a turismului pe baza analizelor
efectuate si a oportunitatilor identificate;
 realizarea unei pagini de internet pentru promovarea echilibrata a
turismului din Dolj, cu accent pe specificul regiunii noastre,
prezentarea festivalurilor folclorice, a zonelor de mare atractivitate, a
capacitatilor de care dispunem in acest domeniu;
 oferirea de informatii si asistenta tehnica privind accesarea fondurilor
europene, guvernamentale si a creditelor in conditii avantajoase;
 accesarea de fonduri destinate instruirii personalului implicat in
activitatile din turism, realizarii de materiale promotionale precum si
dotarii necesare;
 sprijinirea tuturor entitatilor cu activitati in turism in scopul accesarii
de fonduri;
 identificarea cursurilor privind instruirea personalului din turism si la
nivelul top-managementului, in vederea cresterii calitatii serviciilor in
turism;
 activitati de lobby pentru regiunea Dolj la nivel national si
international;
 crearea unor centre regionale de informare turistica, care sa cuprinda
coordonatele tour-operatorilor si a organizatiilor ce desfasoara
activitati de turism, ale hotelurilor, motelurilor, pensiunilor,
restaurantelor, zonelor de agrement, ale domeniilor de vantoare si
pescuit, traseelor turistice, serviciilor de inchiriere masini/
ambarcatiuni/ echipamente sportive, etc;
 inventarierea evenimentelor si traditiilor din Dolj;
 stimularea implicarii autoritatilor locale in valorificarea traditiilor
existente la nivelul fiecarei localitati, cu rol important in dezvoltarea
acestora; antrenarea autoritatilor publice locale in dezvoltarea
infrastructurii adiacente (drumuri, utilitati, telecomunicatii, asistenta
medicala, salvamont, salubritate) in scopul desfasurarii unui turism
civilizat si competitiv;
 conceperea unor pachete de servicii turistice integrate in regiunea
Dolj;
  identificarea unor trasee si circuite turistice;
 protejarea rezervatiilor naturale si introducerea conceptului de «zona
naturala protejata» in care, in comunitatile rurale, activitatile
economice sa nu afecteze mediul (flora si fauna).

1.3 Propunere hotel in municipiul Calafat

Locatie

Hotelul Ancora se va afla in Municipiul Calafat, la o distanta de aproximativ 80

km de Craiova, pe coridorul de transport european E79 .

Va fi asezat in vecinatatea centrului orasului, aproape de portul Calafat si la

aproximativ 5 minute de mers pe jos pana la malul Dunarii, pe partea cealalta a
fluviului aflandu-se cetatea istorica a Vidinului.

Orasul va deveni in curand cap de pod pentru Podul Vidin – Calafat peste
Dunare, transformandu-se astfel in principala poarta rutiera si feroviara ce va
lega Romania de Europa de Sud.
 HOTEL
ANCORA

Facilitati si servicii

Facilitatile Hotelului Ancora precum si personalul sau pregatit vor veni in

intampinarea tuturor nevoilor oaspetilor nostri, indiferent de natura acestora
(afaceri sau recreere).

Organizari evenimente

Conditiile optime precum si pregatirea deosebita a personalului nostru vor face

din Hotelul Ancora locul ideal pentru organizarea unui eveniment de succes,
indiferent de natura sau complexitatea acestuia.

Evenimente business

Oamenii de afaceri sunt cea mai importanta categorie a clientilor nostri o

categorie importanta a clientilor nostri. De aceea Hotelul Ancora le va acorda o
atentie deosebita si vine in intampinarea nevoilor acestora, fiind locul perfect
pentru organizarea unor evenimente si activitati specifice:

 Conferinte de presa
  Seminarii
 Mese rotunde
 Sedinte
 Conferinte
 Diverse prezentari si promotii
 Lansari de servicii si produse

Sala conferinte

Dispune de echipamente si dotari moderne:

 Ecran de proiectie
 Videoproiector
 Flip chart
 Instalatie de sonorizare
 Laptop
 Conexiune la internet

Evenimente sociale

Modul simplu de abordare precum si calificarea personalului nostru vor face

diferenta intre un eveniment de succes si evenimentul de vis pe care vi-l doriti.
Pentru orice fel de evenimente sociale, Hotelul Ancora va va pune la dispozitie
restaurantul si barul sau, precum si terasa in aer liber, deschisa pe durata verii:

 Cocktail parties
 Mese festive
 Nunti
 Botezuri
 Orice alt gen de petreceri

Team building

Hotelul Ancora va oferi conditii excelente pentru desfasurarea de activitati gen

team building.
Propuneri activitati:

 Vanatoare
 Excursii cu vaporul pe Dunare
 Barbecue Parties
 Lista este mereu deschisa propunerilor.

Facilităţi şi servicii

Facilitati generale

Aer conditionat Parcare Restaurant propriu

Acces internet Bar Sala de conferinte

Camera de bagaje Camere nefumatori

Dotari in camere

Aer conditionat Minibar Conexiune internet

Baie cu cada TV Doua paturi separate

Uscator de par Telefon Pat dublu

Birou de lucru

Activitati sportive si de relaxare

Piscina exterioara Piscina interioara Sauna

 Sala de fitness

Modalitati de plata

MasterCard VISA JCB

USD & EUR

Tarife si rezervari (preturile sunt per camera/noapte)

01.01 - 31.12.08

Sezon 2008

Double Twin 1 persoane 150.00 RON

2 persoane 190.00 RON

Dubla Matrimoniala 1 persoane 150.00 RON

2 persoane 190.00 RON

Apartamente 3 persoane 320.00 RON

 2 persoane 320.00 RON

1 persoane 320.00 RON

Mic dejun Inclus în preţul camerei

CAPITOLUL 4

Promovarea turistica la nivel international

1.1 Descriere Ucraina

1.2 Potential turistic al Ucrainei

1.3 Propuneri de promovare a turismului doljean in Ucraina

1.1 Descriere Ucraina

Geografia
Ucraina este aşezată în estul Europei.

Limite: Belarus în nord,Rusia în nord-est şi est, Marea Neagră în

sud,Moldova,Polonia în vest.

Geografia fizică
Ucraina are un relief variat,dominante fiind podişurile şi
câmpiile.Podişurile:Volâno-Podolic, în vest,470 m altitudine şi Podişul
Doneşului în est,367 m altitudine.

Cea mai mare parte a Ucrainei aparţine Marii Câmpii Europene: în nord Câmpia
Niprului (sub 200 m altitudine),în nord-vest, Câmpia Polesia şi Câmpia Mării
Negre (sub 100 m altitudine).Munţii sunt tineri şi ocupă cea mai mică suprafaţă
a Ucrainei.În vest,munţii Carpaţii Păduroşi,în sud,în Peninsula Crimeea,Munţii
Crimeei (1545 m altitudine).

În zona Mării Negre ori a Mării de Azon sunt numeroase

limane,lagune,peninsule,capuri.Apele,fluvii ale Europei răsăritene,cele mai
importante sunt orientate spre Marea Neagră: Nipru/Dnipr,care drenează
aproape jumătate din ţară, are baraje,lacuri de acumulare pentru irigaţii şi
hidrocentrale;Nistrul,Bugul de Sud,Doneţul (în est străbate Donbassul).

Din Carpaţii Ucrainei izvorăsc: Tisa,Prutul şi Siretul.Cu debite variate;când se

topesc zăpezile,primăvara şi încep ploile,debitele cresc.

Clima
Ucraina este în general temperat-continentală,cu veri lungi şi călduroase şi
cu ierni cu ger şi viscole.În Crimeea,datorită munţilor Jaila,clima are caracter
sub-tropical umed.

Floră şi faună

Munţii sunt acoperiţi cu păduri de conifere (pin) şi foioase (amestecate);mai

spre sud,păduri de stejar şi fag.Silvostepa şi vegetaţia de stepă de pe podişuri în
cea mai mare parte au fost înlocuite cu culturi agricole;în silvostepă
(ierburi,specii de stejar),în stepă,graminee (colilia, neagra).Fauna din păduri:
lupul,ursul,râsul,vulpea,mistreţul,cerbul,veveriţa,păsări cântătoare; în stepă:
rozătoare,dropii,iepuri.Există 3 parcuri naţionale: cel mai vechi din 1874
(Askania Nova).Explozoia centralei atomice de la Cernobâl a produs un
adevărat dezastru ecologic şi în ţările vecine.

Populaţia

Ucraina are o populaţie numeroasă cu o majoritate de ucraineni (74%);ruşi

23%,bieloruşi, români,evrei,tătari.Circa 3 milioane de ucraineni trăiesc în afara
graniţelor (SUA,Canada,Brazilia).Concentrarea maximă în regiunea Kievului
(peste 50 milioane locuitori/km2).Rata natalităţii este de 11,5%;a mortalităţii
este de 13,6%.Populaţie urbană este 70%.

Resurse şi economie

Ucraina are resurse minime bogate şi variate:cărbune (Dombass,regiunea

Lvov);minereuri de fier (Krivoi Rog);petrol şi gaze naturale (regiunea
subcarpatică),uraniu,mangan,săruri de potasiu. Industria prelucrătoare:
metalurgia feroasă (Krivoi Rog);construcţii de maşini, chimică, bunuri de
consum.Centre industriale: Kiev,Odessa,Dnipropetrovsk, Krivoi
Rog,Lvov;Cernăuţi.

Importante amenajări pentru hidroelectricitate.Agricultura:mari cantităţi de:

cereale,tutun,sfeclă de zahăr,floarea-soarelui,cartofi,legume.Pomicultură se află
în regiunile subcarpatice;viticultură în Crimeea.Creşterea animalelor: cornute
mari,oi,capre,porci,păsări. Tradiţională : apicultura.

Transporturi şi comunicaţii
Reţea de căi ferate;căi rutiere;transport fluvial şi maritim.Aeroporturi la
Kiev,Harkov,Odessa.

1.2 Potentialul turistic al Ucrainei

Ucraina este o tara frumoasa geografic, cu multe dealuri, munti (Carpati), rauri
si fluvii (Dnepr, Dnestr, Dunare) si o deschidere larga spre Marea Neagra.

Deosebit este Kiev-ul, orasul capitala, un oras modern si sofisticat, plin de

culoare si viata, o adevarata insula occidentala in mijlocul oraselor sovietice,
umbrite de comunismul morbid care le-a dominat pana in 1991.

Industrializarea neperformanta, dezastrul nuclear de la Chernobyl si problemele

generate de comunismul indelungat au distrus semnificativ tara, insa localnicii
fac eforturi pentru a o reconstrui si a-i reda frumusetea pe care a avut-o mult
timp.

Turistic, Ucraina este slab dezvoltata ca infrastructura, motiv pentru care nu este
inca o destinatie recomandata.

Ucraina dezvolta o noua forma de turism - turismul nuclear

In Ucraina, autoritatile locale organizeza un circuit in jurul centralei de la

Cernobil unde se poate vedea un imens sarcofag de beton ce ascunde reactorul
numarul 4 care a explodat in 1986, se pot vizita scolile, casele si chiar incinta
centralei nucleare. Agentiile de informatii din zona Cernobilului sustin ca un
astfel de circuit nu dauneaza sanatatii deoarece expunerea in timpul vizitei nu
inseamna decat 15 roentgen pe ora cel mult iar nivelul considerat letal este de la
300 la 500 roentgen/ora. In 2004 numarul turistilor care au vizitat Cernobilul s-a
ridicat la 870, pentru acest an preconizandu-se o crestere a numarului de turisti.

1.3 Propuneri de promovare a turismului doljean in Ucraina

o Valorificarea potenţialului turistic al zonelor :

● zona riverană Dunării, de la Cetate până la Dăbuleni

● zona lacului Fântânele – pe raza comunelor Vârvoru de jos şi

Radovan

● zona lacurilor Victoria – pe raza comunelor Bratovoieşti şi Teasc

 ● zona lacurilor Preajba , pe raza comunelor Malu Mare şi Cârcea

o Organizarea unui circuit turistic cultural - religios în contextul întregii

regiuni Oltenia

o Amenajarea de spaţii specifice destinate vizitatorilor în incinta muzeelor

o Realizarea unor pachete turistice atractive si incurajarea dezvoltarii

sectorului servicii si a mestesugurilor aferente acestui domeniu