Prof. Coord Drd. Cucos A.

Autori:Circota Adriana Lupascu Cristina

CUPRINS: 1.Date generale despre Slovenia

1.1 Asezare Suprafata Geografie Populatie Economie 1.2 Indicatori macroeconomici

2.Comertul exterior
2.1 Structura exporturi pe categorii de produse 2.2 Structura importurilor pe categorii de produse

3.Legislatie,fiscalitate si taxe

Date generale Numele oficial : Capitala : Suprafata : Populatia : Republica Slovenia Ljublijana 20.256 kmp 1.927.000 locuitori

Localizare : Europa centrala, cu iesire la Marea Adriatica, intre Croatia si Austria Asezarea geografica: longitudine estica 4525"-4653" latitudine nordica, 1323"-1636"

Densitatea populatiei: 98 locuitori/km2 Limba oficiala: slovena Geografie Tara cu relief alpin si mediteranean, panonic si dinaric (muntii alpi 42,1%; alpii dinarici 28,1%; campia 21,2%; spatiul mediteranean 8,6%. Din total suprafata, 50% paduri) Caracteristici Geografice: Tinut muntos, litoral de 40 km. Relief : fasie de campie pe coasta Adriaticii, zona alpina la granita cu Italia si Austria, munti si vai brazdate de numeroase rauri in est Clima : Continentala in centrul tarii si in nord-vest, submediteraneana de-a lungul coastei; temperatura medie 2 grade C, in ianuarie, 21 grade C, in iulie. Altitudine minima : Marea Adriatica, 0 m Altitudine maxima : Triglav, 2864 m Agricultura: Grau, orz, ovaz, malai, cartofi, sfecla de zahar, mere si struguri Industria: Ramura de baza o reprezinta industria de produse textile si chimice. Industria serviciilor se afla in crestere.

Transportul: 45.000 km de sosele si 1.200 km de cale ferata Mineritul si Energia: Carbune brun si lignit, titei, gaze naturale, zinc, mercur, argint Orase: Capitala: Ljubljana (330.000 locuitori) Maribor (103.000), Celje (40.000), Kranj (37.000), Velenje (27.000), Koper (27.000), Novo Mesto (25.000) Populatie 88% sloveni a) b) c) d) e) f) 1.964.063 locuitori densitatea: 97 locuitori/kmp populatia urbana: 30% natalitatea: -0,7/1000 locuitori speranta de viata: 70 ani minoritati: italiana (0,13%) si ungara (0,43%)

Grupuri etnice : 83.1% slovene, 1.8% croat, 2% sarbi, 1.1% bosniaci, 12% alte grupuri Religie : 86% catolici, 2% otodocsi, 1,5% musulmani Limbi vorbite : slovena (limba oficiala), sarbo-croata, maghiara Politica Forma de guvernamant : republica parlamentara Sarbatoarea nationala: 25 iunie (ziua independentei-1991) Economie Moneda : 1 tolar = 100 statin Produsul intern brut: 12.600 milioane dolari SUA Alte informatii Fus orar : Prefix telefonic: Electricitate : GMT + 1 00 386 220V 50Hz

Insemnele nationale: Drapelul tricolor (alb,albastru,rosu) pus pe orizontala,stema stanga sus Seful statului: Presedintele: Janez Drnovsek, ales la 1 decembrie 2002. Si-a preluat functia la 23 decembrie 2002. Fost prim ministru.

Seful guvernului: Prim Ministru: Anton Rop, vicepresedintele Partidului LiberalDemocrat Sloven LDS (cel mai mare partid din Slovenia). Numit la 11 decembrie 2002. Fost ministru de finante. Seful diplomatiei: Dimitrij Rupel, membru LDS Puterea legislativa: Exercitata de catre Adunarea Nationala a Republicii Slovenia, parlament unicameral, 90 locuri si este ales pe o perioada de 4 ani; ultimele alegeri parlamentare au avut loc la 15 octombrie 2000 Presedintele Parlamentului: Borut Pahor, presedintele Listei Unite a SocialDemocratilor Sloveni (ZLSD) Puterea executiva: Guvernul Republicii Slovenia Puterea judiciara: Curtea Suprema de Justitie, al carei presedinte este ales de parlament pe o perioada de 5 ani. In prezent, presedinte: Mitja Deisinger Curtea Constitutionala, presedinte: Dragica Wedam Lukic Ministerul Justitiei, ministru: Ivan Bizjak Procuratura Generala, procuror general: Zdenka Cerar PIB 11.026 USD/locuitor in 2002 (16.300 USD putere de cumparare) Datoria externa: 8,23 miliarde USD (noiembrie 2002) (7,84 miliarde USD rezerva valutara) Bugetul 2010: Total: 12,96 miliarde euro Venituri: 6,37 miliarde euro

Economie
Slovenia este o ar dezvoltat cu o economie cu venit ridicat. Parte a fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia, Slovenia, supranumit i perla Balcanilor sau mica Elveie, este amplasat din punct de vedere geografic ntre Italia, Austria, Ungaria i Croaia, fiind o ar prosper i fr probleme de securitate, care nu a resimit urmrile conflictelor ce au divizat fosta Iugoslavie. ara are cel mai ridicat PIB pe cap de locuitor dintre fostele state comuniste din Europa US$21.567 n 2005, peste cel al Greciei sau al Portugaliei. Slovenia are o rat destul de ridicat de inflaie (3,6% n 2010) dar acum este comparabil cu media Uniunii Europene, organizaie n care Slovenia este membr din 2004. Economia rii a crescut n 2004 cu 4,6%,dup o cresteremai nceata in 2003,de doar 2,5%.

Dei ara are o economie stabil i prosper, mai exist diverse reforme de fcut care dac nu vor fi implementate n curnd risc s pun sub semn de ntrebare susinerea economiei slovene n viitor. Economia Sloveniei este foarte stabil i n cretere (cel mai ridicat PIB pe cap de locuitor dintre fostele state comuniste din Europa), fiind cea mai performant dintre rile blocului ex-comunist nou intrate n Uniunea European. n anii anteriori aderrii, s-au fcut privatizri importante n domeniile bancar, telecomunicaii i servicii. De asemenea, restriciile asupra investiiilor strine au fost nlturate treptat, unul dintre primele efecte ale acestei hotrri fiind stimularea investiiilor cu capital strin. Un lucru demn de evideniat este faptul c Slovenia a fost prima ar fost comunist, respectiv al 13-lea stat membru al Uniunii Europene, care a adoptat moneda european, la 1 ianuarie 2007. Totodat, Slovenia a fost n prima jumtate a anului 2008 i prima ar dintre noii membri care au deinut preedenia Consiliului Uniunii Europene. TURISMUL n pofida unei suprafee reduse, turismul este considerat una dintre cele mai productive ramuri economice ale Sloveniei. Distana relativ redus fa de Austria sau Italia a determinat numeroase influene specifice n cultura, obiceiurile populaiei i, nu n ultimul rnd, n fructificarea avantajelor care pot fi obinute prin gestionarea ct mai eficient a acestei ramuri economice: pe de o parte, staiunile montane de schi sunt la fel de impresionante precum cele din Austria, pe de alt parte, litoralul sloven ofer toate facilitile pe care un turist le poate regsi pe oricare rm al Mrii Meditarane. Obiective turistice Slovenia Castelul Bled Un castel rosu pitoresc, cocotat pe o stanca aflata in partea de nord a orasului. In castelul Bled se afla un mic muzeu ce expune istoria castelului si obiecte medievale. Insula de pe Lacul Bled Mica biserica de pe insula lacului Bled dateaza din secolul X, insa cladirea din prezent a fost construita in secolul XVII. Potrivit traditiei, sotul care isi duce mireasa in brate cele 99 de trepte de la docuri pana in biserica va avea o casatorie fericita. Palatul Pretorian Dateaza din secolul XV si este singura cladire complet restaurata din piata. INDUSTRIA 1.3. Principalele ramuri economice AGRICULTURA SI INDUSTRIA ALIMENTARA Datorita conditiilor naturale dificile, pe mai mult de 75% din suprafata tarii, productia agricola este limitata. Agricultura slovena se caracterizeaza prin ferme agricole de dimensiuni reduse, media terenului detinut de o ferma fiind de 3,2 ha. Numai 6% din

totalul fermelor detin peste 10 ha. de pamant, ceea ce face ca nivelul de dezvoltare sa fie redus, iar productivitatea destul de scazuta. Ponderea agriculturii si pescuitului in formarea PIB este de cca. 5% anual. Slovenia este un importator net de produse agricole, cum ar fi: cereale, zahar, ulei, fructe exotice si nutreturi. Exista o productie superioara cererii interne in ceea ce priveste carnea de porc, de pasare, laptele, hameiul si vinul. In sectorul industriei alimentare activeaza aproximativ 400 de societati comerciale, iar ponderea acestui sector in formarea PIB este de 3,2%, domeniile cele mai active fiind prelucrarea laptelui, a carnii, moraritul, productia de zahar, ulei vegetal, prelucrarea fructelor, productia de vin, bere si miere. In Slovenia, suprafata acoperita de paduri reprezinta peste 54% din suprafata totala a tarii, ceea ce face ca Slovenia sa fie a treia tara din Europa din acest punct de vedere. Dupa obtinerea independentei, suprafata agricola detinuta de cooperative a scazut continuu, dar contributia acestora la obtinerea valorii adaugate in acest sector a ramas semnificativa.
Evolutia suprafetelor agricole, in perioada 2006-2010 - ha. Terenuri utilizate Suprafata arabila

Suprafata Culturi Pasuni Suprafata Plante Plante Cereale Cartofi Legume agricola permanente permanente arabila industriale furajere 2006 548969 33734 319106 196129 102579 10147 9753 11820 58655 2007 538019 32960 308674 196385 100040 10070 10077 10834 60480 2008 524454 33068 300806 190580 98538 9382 10091 11708 57231 2009 494035 31502 289987 172546 94913 9186 2015 10912 51794 2010 490863 31304 287473 170286 94509 9200 2015 12083 50469 Sursa: Oficiul de Statistica al Republicii Slovenia, mai 2010 Cu toate ca, o mare parte a populatiei locuieste in mediul rural, numarul celor care se ocupa cu agricultura este destul de scazut. Principalele obiective stabilite prin strategia de dezvoltare a agriculturii slovene sunt:

o productie de calitate la preturi scazute, care sa asigure securitatea alimentara a tarii; mentinerea suprafetei agricole si protejarea pamantului si a apei impotriva poluarii; cresterea competitivitatii produselor agro-alimentare; cresterea veniturilor producatorilor care realizeaza productii peste medie.

Productia de plante furajere are o pondere de peste 60% din productia cerealiera, din care porumbul reprezinta cca. 40%, iar graul si orzul 20%. Dintre plantele industriale, sfecla de zahar este cea mai raspandita, urmata de hamei, care este exportat aproape in totalitate. Dintre legume, cele mai cultivate sunt varza, fasolea si salata.

Evolutia productiei agricole, in perioada 2007 2010 - mii tone Produs 2007 2008 2009 2010 Grau 155,6 137,1 138,9 169,1 Porumb 296,3 296,9 355,3 333,4 Cartofi 191,2 181,1 177,9 195,6 Sfecla de zahar 265,1 308,0 284,0 380,2 Fructe 161,4 166,0 101,8 126,4 Struguri 101,5 141,7 127,7 122,7 Lapte (mii litri) 590 576 569 581 Oua (mii buc.) 322 379 417 453 Sursa: Oficiul de Statistica al Republicii Slovenia Pasunile acopera doua treimi din suprafata agricola a tarii, aceasta pondere fiind in scadere datorita extinderii suprafetelor acoperite de paduri. Livezile ocupa cca. 4% din suprafata agricola, cel mai des intalnite fiind plantatiile de meri, peri, piersici si ciresi. Cu o pondere de 32% din totalul fermelor, cultivatorii de vita de vie reprezinta un segment important al populatiei ocupate in agricultura. Slovenia detine o suprafata de aproape 30 de mii ha. cultivate cu vita de vie. Cresterea animalelor reprezinta cel mai important sector al agriculturii slovene, cele mai dezvoltate sectoare fiind cele ale cresterii de vite, porci si pasari. Evolutia septelului, in perioada 2006-2010 - capete 2006 2007 2008 2009 2010 Cabaline 7959 7994 8450 9898 ... Bovine 477400 495535 486198 445724 453097 Porcine 570774 592034 552273 578193 592378 Ovine 29077 39118 43192 52807 72361 Pasari 5794000 4920000 5573000 7058000 ... Sectorul industriei alimentare este reprezentat de cca. 400 societati comerciale, din care 160 au mai mult de 50 de angajati. Numarul lucratorilor activi in industria alimentara reprezinta 2,6% din totalul fortei de munca. Anual, in Slovenia, se prelucreaza peste 380 mil. litri de lapte. Din totalul productiei de lapte, cca. 75% este destinata pietei interne, iar din aceasta, 68% este destinata prelucrarii. Slovenia exporta anual 22-24% din productia sa de produse lactate, ceea ce reprezinta echivalentul a 90-100 mil. litri. In industria prelucrarii carnii activeaza peste 40 de abatoare si intreprinderi de industrializare a carnii, a caror capacitate totala depaseste consumul intern. Productia de carne de vita se situeaza in jurul a 40 mii tone anual, cea de porc la aproximativ 36 mii tone, iar cea de pasare la 43 mii tone.

In ceea ce priveste moraritul si panificatia, productia interna de cereale nu acopera decat 40% din consum, care se cifreaza la aproximativ 230 mii tone anual. Productia anuala de faina se ridica la 35 mii tone, din care 31% este destinata exportului. Productia de sfecla de zahar a crescut constant in ultimii ani, dar Slovenia nu dispune decat de o singura fabrica de prelucrare a acesteia, la Ormoz. Capacitatea celor patru fabrici de obtinere a uleiului vegetal se ridica la 52 mii tone, fiind mai mare decat consumul intern, materia prima fiind importata. In Slovenia, prelucrarea fructelor este o activitate traditionala. Se produc anual cca. 22 mii tone de mere, 3 mii tone de pere, 2700 tone de piersici. Cele mai cunoscute produse sunt sucurile si siropurile de fructe, dar si gemurile. De asemenea, cultivarea vitei de vie este o activitate traditionala, productia de vin ridicandu-se la 700-900 mii hl. anual. Piata berii este dominata de doua marci autohtone, dar incet-incet se dezvolta si alte mici societati producatoare de bere, unele din acestea fiind cu capital mixt. Padurile acopera 1,1 mil. ha., in cea mai mare parte fiind paduri mature, dar si lemn de calitate inferioara. Coniferele reprezinta majoritatea, volumul total de lemn fiind estimat la 318 mil. m.c., iar cresterea anuala de 7 mil. m.c. Aproximativ 70% din suprafata impadurita se afla in proprietate privata, iar 1% este rezervatie naturala. Cca. 1000 ha. anual se regenereaza prin plantari, iar 1-10 mii ha. sunt exploatate. Productia de cherestea se ridica la 2,6 mil. m.c. anual. Ca si pentru majoritatea tarilor membre ale Uniunii Europene, agricultura reprezinta una dintre cele mai dificile domenii de negociere, Slovenia nefacand exceptie de la aceasta regula. La intrunirea din 4 noiembrie 1999 de la Bruxelles, Slovenia si-a iterat pozitia de a incepe negocierile cu UE privitoare la alinierea legislatiei sale in domeniu agriculturii. Astfel, Slovenia a acceptat preluarea acquis-ului comunitar in sectorul agricol, dar a solicitat opt perioade de tranzitie si cinci derogari. Pozitia de negociere a fost fundamentata pe baza a trei elemente: Legea Agriculturii ( initiata si urmand a intra in vigoare incepand cu 30 iunie 2000), Programul National de Dezvoltare a Agriculturii, Exploatarii Forestiere si Padurilor pentru perioada 2000-2002 (document care a fost adoptat in septembrie 1999) si infiintarea Agentiei pentru Dezvoltare Rurala si Supravegherea Pietei Agricole. Prin preluarea aquis-ului comunitar, Slovenia se asteapta a beneficia de aceleasi drepturi ca si tarile membre UE, inclusiv de sprijin financiar, precum si de a aplica aceleasi reguli privitoare la mecanismele pietei agricole. Slovenia a solicitat perioadele de tranzitie pentru urmatoarele domenii: distribuirea cotelor de lapte; acordarea de premii catre crescatorii de vaci de lapte, ovine si caprine; implementarea de catre organizatiile crescatorilor de animale a reglementarilor in domeniul zootehniei; definirea regiunilor forestiere. Derogarile se refera la: utilizarea anumitor pesticide; reglementarea comertului cu albine si vin; posibilitatea aplicarii unei etichete suplimentare pe sticlele de vin editata intr-o alta limba folosita in spatiul comunitar si mentinerea unui continut scazut de alcool la vinul Cvicek.

INDUSTRIA

Printre industriile traditionale in Slovenia, se numara prelucrarea metalelor, fabricarea mobilei, industria usoara si fabricarea hartiei. in ultimii ani, s-au dezvoltat industriile electronica, chimica si farmaceutica, precum si cea a constructiilor de masini. Industriile prelucratoare absorb peste 33% din totalul fortei de munca si contribuie cu aproape 30% la formarea PIB si cu cca. 50% la export. Industria electrica si electronica Aceasta ramura industriala este printre cele mai dezvoltate, avand o contributie de 5,4% la formarea PIB, in anul 1998, si un numar de peste 26.200 angajati. De asemenea, contribuie cu 17% la export (peste 1,5 miliarde USD, in anul 2008). Marea majoritate a productiei este formata din aparate electrocasnice, motoare electrice, echipament de telecomunicatii, aparate de masura si control, baterii si piese de schimb. Cele mai cunoscute companii in domeniu sunt Gorenje (aparatura electrocasnica), Iskratel (echipament de telecomunicatii), Rotomatika si Domel (motoare electrice). Calitatea produselor s-a imbunatatit simtitor in ultimii ani, fapt atestat de certificarea conform ISO 9000 a 54 companii dintre cele aproape 800 care activeaza in domeniu. Potentialul acestei industrii este relevat de faptul ca, 44 exportatori din primii 100, apartin acestui sector. Industria chimica si farmaceutica Industria chimica slovena are doua componente de baza: productia de fire si fibre sintetice si productia de cauciuc si mase plastice. Acest sector industrial participa la formarea PIB in proportie de 7,6% (2008) si are un numar de peste 23000 angajati, ceea ce reprezinta 3,1% din totalul fortei de munca. Exporturile, in anul 2008, au insumat peste 1,3 miliarde USD (14,4% din valoarea totala a exporturilor in 2008). Principalele produse ale sectorului sunt reprezentate de medicamente, cauciucuri pentru autovehicule (marca Sava fiind cea mai cunoscuta), obiecte din mase plastice, lacuri si vopsele. Industria mobilei Prelucrarea lemnului are o lunga traditie in Slovenia, datorita suprafetei mari acoperite cu paduri. Peste 470 de societati comerciale activeaza in acest sector, dintre acestea 328 fiind producatoare de mobila. Circa 60% din productia anuala de mobila este exportata, contributia producatorilor de mobila la export reprezentand peste 60% (910 mil. USD, in anul 2008) din valoarea totala a exportului industriei de prelucrare a lemnului. Numarul angajatilor din industria prelucrarii lemnului a atins, in anul 2008, cifra de 28300 (3,8% din totalul fortei de munca). Industria usoara Valoarea totala a productiei din industria usoara, in anul 2008, a fost de 1,32 miliarde USD, contributia la formarea PIB fiind de 4,8%. Numarul angajatilor a fost, in acelasi an, de peste 45.100, reprezentand 6% din totalul fortei de munca. Contributia acestui sector industrial la export s-a ridicat la peste 1 miliard USD (13,4% din valoarea totala a exporturilor slovene). Slovenia importa, in cea mai mare parte, materia prima necesara desfasurarii activitatii in acest sector.

Industria prelucrarii metalelor In cadrul acestui sector industrial se disting trei domenii, a caror dezvoltare este mai pregnanta in Slovenia: metalurgia, constructiile de masini si productia de motoare pentru autovehicule. In anul 2009, valoarea productiei totale in industria prelucrarii metalelor a atins 3,72 miliarde USD, contributia la PIB fiind in proportie de 6,4%. Numarul angajatilor in acest sector a depasit 59.400, ceea ce reprezinta 8% din totalul fortei de munca. Exporturile au fost, in acelasi an, de 2,18 miliarde USD (25,6% din valoarea totala a exporturilor). Pentru buna desfasurare a activitatii in cadrul acestui sector, Slovenia a importat materii prime in valoare de 1,28 miliarde USD, la nivelul anului 1998, mare parte din tarile Uniunii Europene (semifabricate si componente). Cele mai cunoscute firme care isi desfasoara activitatea in acest domeniu, sunt: Revoz Novo mesto, Unior Zrece, Koper, Titan Kamnic, LIV Postojna, peste 60 de societati fiind acreditate conform ISO 9001. Tinand seama de proiectele guvernamentale in ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii, se asteapta, in urmatorii ani, o crestere a investitiilor in acest sector, inclusiv a investitiilor straine. O mare parte a investitiilor straine s-a indreptat, deja, spre sectorul constructiilor de autovehicule. Indicatori macroeconomici (anul 2008): - Creterea PIB: 3,5% - PIB/locuitor: 18.196 Euro - Inflaie: 5,7% - omaj: 4,4% - Salariul mediu brut: 1.424 Euro Industria asigurarilor n anul financiar 2007, un numr total de 16 companii de asigurare (toate membre ale Slovensko zavarovalno - Asociaia Asigurtorilor Sloveni), respectiv 2 de reasigurare au activat pe pieele slovene de profil. Potrivit raportului remis de Asociaie, piaa asigurrilor din mica Elveie" a cunoscut n 2007 un volum total al subscrierilor de 1,89 miliarde euro, reprezentnd o cretere, comparativ cu anul anterior, de circa 10 puncte procentuale, ceea ce l-a determinat pe Mirko KALU1/2A, Directorul Asociaiei Asigurtorilor Sloveni, s afirme c anul 2007 a fost un an de succes pentru industria asigurrilor din Slovenia. n ceea ce priveste structura pieei asigurrilor, n contextul separrii companiilor de profil n funcie de sectorul de activitate, la sfritul anului 2007, societile de asigurare au raportat o cretere a ponderii primelor brute subscrise n total prime, la categoria via, la 32,17% (prime brute subscrise de peste 600 miliarde euro), n contextul n care procentul primelor subscrise n total prime pentru sectorul asigurrilor non-via atingea valoarea de 67,83% (ceea ce reprezint o cretere, fa de anul de referin 2006, de peste 8%), pn la valoarea de 1,28 miliarde euro.

n cadrul sectorului asigurrilor nonvia, ponderile cele mai importante le-au deinut asigurrile de sntate, RCA i CASCO auto, cu procente n portofoliul consolidat al pieei de 20%, 17%, respectiv 10 puncte procentuale. i n prima jumtate a anului 2008 s-a consemnat, de asemenea, o cretere a primelor brute subscrise, atingnd cifra de 1,08 miliarde euro (n.red.: n aceeai perioad, industria asigurrilor din ara noastr a generat prime brute subscrise de 1,20 miliarde euro), creterea cunoscut de pia, n perioada analizat, fiind una one digit", cu puin peste 8%. Segmentul asigurrilor generale a contribuit n portofoliul consolidat al pieei cu 70% (762 milioane euro), clasele de asigurri care au obinut cele mai spectaculoase creteri fiind cea a asigurrilor de tip travel" (41%), garanii (23%), protecie juridic (22%), respectiv CASCO auto (14%). Concentraia subscrierilor ntre primele companii de profil arat ca peste 81% din piaa sloven a asigurrilor sunt deinute de primele cinci competitoare, ierahia fiind dominat de compania TRIGLAV. De altfel, managementul companiei TRIGLAV a decis la finele anului 2008 o modificare a strategiei pentru urmtorii trei ani n condiiile instabilitii pieei financiare internaionale: Criza financiar internaional a afectat deja planurile de investiii ale companiei, influennd n mod special segmentul de asigurri de via, preciza Andrej KOCIC, CEO, TRIGLAV. Calitatea de membru al Uniunii Europene, precum i introducerea monedei europene au marcat creterea interesului din partea a numeroase companii de asigurri cu capital strin pentru industria de profil din Slovenia, cu toate c prezena acestora n pia nu este una foarte puternic. De aceea, analitii sloveni se ateapt ca n urmtorii ani piaa local a asigurrilor s treac de la stadiul de adolescen" la cel de maturitate", acetia prognoznd ca piaa s treac n anul 2008 pragul psihologic de 2 miliarde euro.

1.2 Indicatori macroeconomici

Slovenia a fost una dintre primele tari din regiune care a depasit perioada de recesiune din timpul tranzitiei spre economia de piata. Primele semne de crestere economica au aparut in anul 1993, iar in perioada 2004-2009 s-a inregistrat o rata medie anuala de crestere de 4%. in comparatie cu alte tari aflate in tranzitie, Slovenia si-a construit programul economic pe baza mentinerii echilibrului balantei comerciale si a scaderii deficitului bugetar. In anul 2009, Produsul Intern Brut pe locuitor a atins 68% din cel al tarilor membre ale Uniunii Europene, Slovenia fiind tara cea mai dezvoltata, din punct de vedere economic, dintre tarile candidate la aderare. In prima jumatate a anului 2010, dezvoltarea economica a Sloveniei a fost afectata de pregatirile impuse de introducerea taxei pe valoarea adaugata. Cele mai afectate au fost consumul intern, balanta comerciala si, indirect, rata de schimb. Acestea au revenit la normal dupa introducerea TVA, in cea de-a doua parte a anului. Conform estimarilor Institutului de Analize Macroeconomice si Dezvoltare (IMAD), cresterea economica, inregistrata in anul 2009, a fost de 3,75%. Cea mai importanta crestere a fost semnalata in domeniul investitiilor, 14%. Un alt factor care a contribuit la cresterea economica din anul 2009, a fost majorarea cererii la export (cu 4,6% fata de

anul precedent), deficitul balantei comerciale plasandu-se la nivelul de 940 mil. USD. Aceasta s-a datorat, mai degraba, devalorizarii monedei nationale, decat maririi productivitatii, ceea ce de altfel nu a insemnat o crestere a competitivitatii produselor slovene pe pietele externe. Inflatia a scazut de la 6,5%, in anul 2008, la 6,1%, in prima jumatate a anului 2009, impactul introducerii TVA fiind mult mai scazut decat cel asteptat. De asemenea, rata somajului a scazut, datorita implicarii somerilor in programe sociale, de la 7,9%, in anul 2008, la 7,4%, in anul 2009. Pentru anul 20110 se estimeaza o crestere economica de 4%, avand in vedere o crestere a consumului intern cu 4,5% si a investitiilor cu cca. 9%. Rata inflatiei se va situa sub nivelul anului 2009, chiar daca se asteapta o crestere medie a preturilor cu peste 4%. 2. DATE MACROECONOMICE Produsul Intern Brut - PIB PIB, trim. IV 2009: -5,5 % (scdere de 5,5 %) PIB, trim. I 2010: -1,2 % (scdere de 1,2 %) PIB, anul 2009: -7,8% (scdere de 7,8%) PIB/per capita, an 2009: 17.092 EUR PIB pe categorii de cheltuieli, la preuri constante, rate de cretere anul 2009 (n comparaie cu anul 2008) Consum intern: -9,6 % Consum final: -0,3% Formarea brut de capital: -30,2 % Export de bunuri i servicii:-15,6 % Import de bunuri i servicii:-17,9 % Deficitul public i datoria public, anul 2009 deficit: -5,5 % PIB (1,91 miliarde Euro) datoria public: 35,9 % PIB (12,51 miliarde Euro) Deficitul public i datoria public, anul 2010 (estimari Min. Finante) deficit: -5,8 % PIB (2,1 miliarde Euro) datoria public: 39,8 % PIB (14,49 miliarde Euro) Inflaie, luna iulie 2010 lunar: 0,7 % anual: 2,1 % Rata dobnzilor, august 2010 lunar: 0,2 % anual: 2,38 %% Salariul mediu, mai 2010 brut: 1.475,04 Euro net: 956,55 Euro Salariul minim pe economie: 562 Euro Rata omajului, luna februarie 2010 Total 10,7 % Brbai 10,1 % Femei 11,3 % Schimburile comerciale de mrfuri, iunie 2010

Principale categorii de produse importate de ctre Slovenia, pe capitole, anul 2009, sunt: Capitolul 27 - combustibili minerali, uleiuri minerale i produse rezultate din distilarea acestora; materiale bituminoase; cear mineral Capitolul 84 - reactoare nucleare, cazane, maini, aparate i dispozitive mecanice; pri ale acestora Capitolul 85 - maini, aparate i echipamente electrice i pri ale acestora; aparate de nregistrat sau de reprodus sunetul, aparate de televiziune de nregistrat sau de reprodus imagine i sunet; pri i accesorii ale acestor aparate Capitolul 87 - vehicule terestre, altele dect materialul rulant de cale ferat i tramvai; pri i accesorii ale acestora Investiii Valoarea total a investiiilor n Slovenia s-a ridicat la 7 miliarde Euro (anul 2008), principalele domenii reprezentnd industria (30%), transport i logistic (18%), administraie public i aprare (13%), comer cu ridicata i amanuntul (9%), IT&C (6%). Cele mai importante companii slovene (dup cifra de afaceri) Grupul Petrol (comer cu petrol i carburani) Grupul Mercator (comer) Gorenje d.d. (aparatur electrocasnic) Merkur d.d. (comer i servicii) Revoz d.d. (Renault Group, productor de maini) H.S.E. d.o.o. (energie electric) Lek d.d.(grupul Novartis Sandoz, produse farmaceutice) Krka d.d. (produse farmaceutice) Tabelul 1: Principalii indicatori macroeconomici pentru Slovenia, 2004 - 2011

(Suprafata: 20.000 km ptrai, populaie: 2 milioane de euro; PIB: 35.416 miliarde EUR n 2010)

Indicator

2004

2005 4.5 2.5 -1026 -498 6.5 8833

2006 5.9 2.5 -1151 -771 6 8006

2007 6.9 3.6 -1666 -1646 4.9 723 *

2008 3.7 5.7 -2650 -2489 4.4 687

2009 -8.1 0.9 -699 -526 5.9 749

2010 1.4 2.0 -973 -297 7.2 803

2011f 2.2 2.4 -950 -300 7.9 750

PIB-ul (cretere, 4.3 %) Inflaia (medie) 3.6 Comer cont mil. Contul curent (-"-) omaj Rata (%, OIM) Schimb valutar rezerve (mil. ) Datoria extern (mil. ) -Gross -Net De la bugetul public Soldul / PIB,% -1009 -720 6.3 7484

15343 -822 -1.3

20496 922 -1.0

24067 3395 -0.8

34783 6351 0.3

39234 9975 -0.3

40276 10682 -5.9

40897 11419 -5.5

42000 11800 -3.6

Comertul exterior
Comertul are cea mai mare pondere la formarea PIB, 11,7% in anul 2009, si absoarbe un numar de 92.700 salariati, ceea ce reprezinta 12,5% din totalul fortei de munca. in anul 2010, veniturile realizate in comert s-au ridicat la 13,23 miliarde USD. Ultimii ani au reprezentat o perioada de dezvoltare foarte dinamica pentru acest sector economic, numarul agentilor economici inregistrati crescand de la 543, in anul 1989, la peste 33.000, in anul 2000. Slovenia este un partener constant al tarilor Uniunii Europene, comertul cu acestea depasind 65% din valoarea totala a comertului sloven. in anul 2009, valoarea exporturilor de bunuri ale Sloveniei a fost de 8.546 mil. USD, cu 5,6% mai mica decat in anul 2008, iar valoarea importurilor a fost de 9.954 mil. USD (- 1,5%). Exporturile anului trecut au reprezentat 52,5% din PIB, iar importurile, 57,7%, ceea ce dovedeste deschiderea tarii catre comert.

Evolutia comertului exterior al Sloveniei, in perioada 2007 2011 - mil. USD 2007 2008 2009 2010 Export 8315,8 8309,8 8368,9 9050,5 Import 9491,7 9421,5 9366,5 10110,9 Total comert 17807,5 17731,3 17735,4 19161,4 Sursa: Oficiul de Statistica al Sloveniei, 2010 Cele mai importante produse exportate, in anul 2010, au fost:

2011 8546,0 9954,0 18500,0

motoare de autovehicule, accesorii si piese de schimb 991 mil. USD (11,5% din valoarea totala a exportului); mobila si parti de mobila 601 mil. USD (7,1%); aparatura electrica si electrocasnica 438 mil. USD (5,2%); produse farmaceutice 349 mil. USD (4,1%).

La import, in anul 2010, s-au remarcat:

motoare, piese si accesorii auto 838 mil. USD (10,5% din valoarea totala a importurilor); titei si produse petroliere, gaz natural si alte hidrocarburi 499 mil. USD (5%); aparatura de calcul si unitati de procesare 187 mil. USD (1,9%);

aparatura pentru telecomunicatii 143 mil. USD (1,4%). In ceea ce priveste cei mai importanti parteneri ai Sloveniei,acestia au fost: tarile Uniunii Europene, Croatia, tarile CEFTA si SUA. n anul 2010, exporturile slovene au crescut cu 1,9%, atingnd valoarea de 19,77 miliarde Euro, n timp ce importurile au crescut cu 6,7%, pna la 22,94 miliarde Euro (comparativ cu anul 2009). Pentru anul 2010, deficitul balanei comerciale a fost de 3,17 miliarde Euro. Principalul partener comercial al Sloveniei este UE, 68,9% din exporturile slovene i 77,7% din importuri derulndu-se pe aceast relaie. Pe ri, principalii parteneri comerciali ai Sloveniei sunt: Germania, Italia, Croaia, Austria i Frana. Oportuniti Aderarea Sloveniei la UE, n luna mai 2004, creterea economic i puterea de cumparare relativ ridicate reprezint puncte de atractivitate pentru exportatorii romni. Dintre principalele categorii de produse importate de ctre Slovenia amintim: produse ale industriei chimice, vehicole i echipamente de transport, maini, aparate i echipamente electrice, produse minerale, combustibili i uleiuri, produse farmaceutice, etc.

Principalele categorii de produse exportate de ctre Romania sunt: metale comune i articole metalice; maini, aparate, echipamente electrice; vehicole, aeronave i echipamente de transport; mase plasice, cauciuc i articole conexe. n ultima perioad se constat creterea exporturilor romneti de produse cu valoare adugat ridicat. Domenii de activitate cu potenial de export i cooperare pentru companiile romnesti reprezint: industria energetic, tehnologia informaiei, industria chimic, industria auto, construciile i turismul. Indicatori macroeconomici (anul 2010): - Creterea PIB: 3,5% - PIB/locuitor: 18.196 Euro - Inflaie: 5,7% - omaj: 4,4% - Salariul mediu brut: 1.424 Euro Comer exterior n anul 2010, exporturile slovene au crescut cu 1,9%, atingnd valoarea de 19,77 miliarde Euro, n timp ce importurile au crescut cu 6,7%, pna la 22,94 miliarde Euro (comparativ cu anul 2007). Pentru anul 2008, deficitul balanei comerciale a fost de 3,17 miliarde Euro. Principalul partener comercial al Sloveniei este UE, 68,9% din exporturile slovene i 77,7% din importuri derulndu-se pe aceast relaie. Pe ri, principalii parteneri comerciali ai Sloveniei sunt: Germania, Italia, Croaia, Austria i Frana. Oportuniti Aderarea Sloveniei la UE, n luna mai 2004, creterea economic i puterea de cumparare relativ ridicate reprezint puncte de atractivitate pentru exportatorii romni. Dintre principalele categorii de produse importate de ctre Slovenia amintim: produse ale industriei chimice, vehicole i echipamente de transport, maini, aparate i echipamente electrice, produse minerale, combustibili i uleiuri, produse farmaceutice, etc. Domenii de activitate cu potenial de export i cooperare pentru companiile slovene reprezint: industria energetic, tehnologia informaiei, industria chimic, industria auto, construciile i turismul.

Bariere comerciale Conform legislatiei in vigoare, majoritatea produselor pot fi importate fara restrictii. Exista, totusi, cateva categorii de produse care sunt restrictionate la import, prin intermediul cotelor sau licentelor.

Cotele de import sau masurile echivalente pentru produsele industriale originare din tarile Uniunii Europene, precum si taxele vamale aferente acestora, au fost abolite la intrarea in vigoare a Acordului de Asociere a Sloveniei la UE. Pentru produsele industriale provenite din alte tari, cu care Slovenia a semnat acorduri de comert, importul se realizeaza pe baza cotelor, in functie de prevederile acordurilor respective. De asemenea, unele produse agro-alimentare sunt supuse acestor cote, care sunt fixate de Ministerul Relatiilor Economice si Dezvoltarii. Pentru unele produse, al caror import poate destabiliza productia interna, sunt prevazute suprataxe la import. Toate acordurile de comert liber, incheiate de Slovenia, prevad armonizarea treptata a standardelor, certificarea produselor importate fiind prevazuta pentru unele materii prime si materiale. In conformitate cu Decretul privitor la determinarea regimului de import/export, sunt necesare aprobari speciale la importul unor categorii de produse, cum ar fi cele alimentare, animale vii, produse destinate consumului general, etc. carora, la intrarea in tara, li se face un control in vederea eliberarii unui permis de import (control sanitar veterinar, controlul calitatii, etc.). La importul produselor farmaceutice, echipamentelor militare, armamentului si munitiei, substantelor explozive si otravitoare, sunt necesare aprobari speciale eliberate de ministerele competente si de Camera de Comert si Industrie. Cererile pentru obtinerea aprobarii speciale de import trebuie sa contina urmatoarele:

numele si adresa exacta a beneficiarului produselor; clasificarea produselor conform Nomenclatorului Tarifului Vamal de Import; descrierea produselor conform nomenclatorului vamal; numele substantelor incorporate in produse; cantitatea pentru importul careia se solicita aprobarea; numele si adresa exportatorului; durata pe care se desfasoara importul; declaratie privitoare la scopul in care se utilizeaza produsele.

Pentru produsele importate din tarile cu care Slovenia nu are incheiate acorduri de comert liber, sunt prevazute taxe vamale in conformitate cu prevederile acordurilor GATT/OMC. Bunurile importate trebuie sa satisfaca standardele de calitate si specificatiile tehnice in vigoare in Slovenia la data importului. Documentele necesare la import sunt:

declaratia vamala, completata de catre importator sau agentul autorizat al acestuia, pentru toate bunurile supuse procedurilor vamale; certificatul de origine, tip EUR 1, EUR 2; factura comerciala, in trei exemplare, care trebuie sa includa datele de identificare ale celui care a eliberat-o si ale beneficiarului, descrierea produsului, greutatea bruta si neta, numarul coletelor, taxa de vanzare si pretul; alte documente specifice (certificat sanitar veterinar, certificat de omologare, certificat de conformitate, etc.).

Taxe vamale Taxele vamale sunt aplicate produselor provenind din toate tarile, cu exceptia celor cu care Slovenia a incheiat acorduri bilaterale de comert liber, aceste taxe fiind apropiate, ca nivel, de cele practicate de tarile Uniunii Europene. Taxele vamale sunt ad valorem, calculate la valoarea in vama a produsului importat, valoare stabilita printr-un regulament adoptat conform prevederilor acordurilor GATT/OMC. Din anul 1992, Slovenia aplica prevederile articolului 7 al Acordului GATT/OMC, referitor la valoarea produselor in vama. Pentru mai mult de 95% din importurile Sloveniei, valoarea in vama este stabilita pe baza valorii de tranzactionare. Slovenia are in vedere reducerea treptata a taxelor vamale de import pentru produsele provenite din terte tari, pana la adoptarea tarifului vamal comun al Uniunii Europene, in anul 2002. Taxele vamale preferentiale se aplica bunurilor de provenienta din tarile cu care Slovenia a incheiat acorduri de comert liber (tarile Uniunii Europene, AELS, CEFTA, tarile baltice, Croatia, Bosnia-Hertegovina, FRY Macedonia si Israel), acorduri ce prevad scaderea treptata a taxelor vamale, pana la eliminarea lor. Pentru protejarea economiei interne, legislatia vamala slovena prevede unele masuri, cum ar fi:

exceptarea de la plata taxelor vamale pentru importul materiilor prime si produselor intermediare destinate productiei de import; cote la importul produselor care nu se fabrica in cantitati suficiente in tara, cote care se stabilesc de catre guvern, la propunerea Camerei de Comert si Industrie. Produsele importate in limitelor acestor cote sunt supuse unor taxe vamale reduse, sau chiar sunt exceptate de la plata taxelor vamale. Cotele sunt fixate anual; importuri cu taxe vamele reduse sau exceptate de la plata taxelor vamale, pentru produsele care nu se produc in Slovenia. Aceste produse sunt cuprinse intr-o anexa la Tariful Vamal de Import.

Guvernul poate introduce taxe vamale sezoniere pentru produse agricole neprelucrate, dar care nu influenteaza obligatiile asumate in cadrul Acordului GATT/OMC. Amendamentele la Legea Vamilor, adoptate in luna mai 1999, in conformitate cu standardele Uniunii Europene, au dus la simplificarea procedurilor de vamuire pentru produsele provenind din UE si terte tari. Astfel, declaratia vamala poate sa fie completata si de un agent autorizat al importatorului, dar, in acest caz, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

sa prezinte autorizarea scrisa din partea importatorului; sa aiba sediul pe teritoriul Sloveniei; activitatea sa sa fie inregistrata de catre institutia competenta; sa aiba pregatirea necesara.

De asemenea, amendamentele prevad simplificarea modalitatilor de determinare a valorii in vama a produselor perisabile. Rata de schimb folosita pentru determinarea valorii in

vama este anuntata periodic de Ministerul Finantelor, pe baza ratei de schimb calculate de Banca Nationala. Slovenia a semnat Conventia privind importurile si exporturilor temporare ATA. Conform legislatiei nationale, importurile temporare de bunuri pot fi exceptate, total sau partial, de la plata taxelor vamale. Timpul limita pe care se efectueaza importul se stabileste de catre autoritatea vamala, in functie de scopul in care a fost importat produsul. Urmatoarele bunuri pot face subiectul importurilor temporare, exceptate de la plata taxelor vamale:

echipament profesional; bunuri destinate expunerii in targuri si expozitii; echipament si material stiintific si educational; echipament medical si de laborator; materiale destinate ambalarii; instrumente de masura si control; masini si utilaje destinate producerii bunurilor pentru export; bunuri folosite destinate vanzarii prin licitatie; bunuri importate temporar pe baza unui contract aprobat; obiecte de arta pentru expozitii sau vanzare; obiecte din aur, bijuterii si pietre pretioase, in scopul de a le fi verificata autenticitatea; filme destinate uzului comercial; obiecte (inclusiv masini) destinate publicitatii; echipament sportiv sau bunuri de folosinta personala, utilizate pe timpul calatoriei; material publicitar; bunuri fara valoare comerciala; mijloace de transport; bunuri gospodaresti folosite de persoanele care domiciliaza temporar in Slovenia.

Exceptarea de la plata taxelor vamale poate fi acordata pentru bunurile importate care raman in proprietatea unui cetatean strain, pe timpul sederii sale in Slovenia. Taxa vamala pentru aceste bunuri este de 3% din taxa vamala normala, daca acestea sunt vandute in tara. La nivelul anului 1999, aproximativ 40% din importurile de produse industriale provenite din Uniunea Europeana, au fost exceptate de la plata taxelor vamale. Pentru celelalte produse se prevede reducerea treptata a taxelor vamale pana la abolirea acestora la 01.01.2001. Pentru importul de produse agroalimentare, au existat cote, pentru care taxele vamale au fost reduse cu 50% (inclusiv suprataxele) din taxa de baza valabila la 09.06.1996. In cazul tarilor AELS, peste 50% din importurile de produse industriale ale Sloveniei care provin din aceste tari au fost exceptate de la plata taxelor vamale, in anul 1999, celelalte urmand a fi scutite treptat pe parcursul anului 2000. Pentru produsele agricole provenind din tarile AELS, Slovenia a acordat unele concesii pe baza acordurilor bilaterale

individuale, respectiv reducerea taxelor vamale cu 50% pentru produsele importate in cadrul unor cote stabilite. In comertul cu tarile membre CEFTA, importurile Sloveniei au fost taxate diferentiat. Astfel, importurile de produse industriale din Cehia si Slovacia nu sunt supuse taxelor vamale, in timp ce, importurile de masini si produse din fier si otel provenind din Polonia, sunt supuse unor taxe vamale de 35% din taxele de baza. Importurile a cca. 2% din produsele industriale provenind din Ungaria sunt supuse unor taxe vamale de 30% din taxa de baza, celelalte fiind exceptate. Pentru importurile de produse industriale provenind din Romania, se percep taxe vamale de 25%, iar pentru masini, de 40% din taxa vamala de baza. incepand cu 01.01.1999, produsele industriale importate din Bulgaria sunt scutite de taxele vamale, cu exceptia catorva produse, pentru care taxele vamale sunt de 10% din taxele de baza. Regimul importurilor de produse agricole din tarile CEFTA, cu exceptia unui numar redus de produse pentru care se negociaza concesii bilaterale, este acelasi pentru toate tarile membre. Produsele agricole care nu sunt considerate sensibile se importa fara taxe vamale, iar cele sensibile sunt supuse taxelor vamale la acelasi nivel pentru toate tarile membre. Etichetare Produsele importate trebuie sa contina eticheta scrisa in limba slovena, pe care sa se poata citi:

numele produsului; adresa importatorului; greutatea/volumul net; informatii referitoare la compozitia produsului; instructiuni de folosire si depozitare; alte informatii necesare utilizatorului (potentialele riscuri pe care le poate prezenta folosirea produsului), obligatorii, in conformitate cu Legea Sigurantei Produselor.

Bunurile de folosinta indelungata trebuie sa fie insotite de certificatul de garantie (in limba slovena) si de lista unitatilor de service autorizate in Slovenia.

Zone libere Legea zonelor libere prevede ca, acestea pot fi deschise de persoanele juridice care fac dovada existentei resurselor necesare derularii activitatii in interiorul acestor zone, precum si al respectarii conditiilor tehnice, organizatorice si ecologice impuse unor astfel de activitati. Persoanele juridice straine pot infiinta zone libere numai prin intermediul unei societati inregistrate in Slovenia si pot opera in aceste zone pe baza unui contract incheiat cu o companie slovena care a infiintat zona respectiva. Aprobarea pentru infiintarea unei zone de comert liber este data de Ministerul Relatiilor Economice si Dezvoltarii. Cererea adresata in acest sens trebuie sa contina, in afara informatiilor cerute de articolul 7 din lege, suficiente date care sa permita o analiza economica exacta si luarea unei decizii privind oportunitatea infiintarii unei astfel de

zone, precum si a unei decizii cu privire la supravegherea vamala a operatiunilor comerciale. Astfel de cereri se adreseaza si Ministerului Afacerilor Economice, Ministerul Finantelor si Administratiei Vamilor. De asemenea, trebuie completate cererile privind acordarea unor facilitati, proprii zonelor libere (reduceri ale impozitului pe profit, a TVA, etc.). In cadrul zonelor libere se pot desfasura urmatoarele activitati:

productie si service; comert en gros; comert cu amanuntul, numai pentru produsele utilizate in interiorul zonei libere; servicii financiar bancare; servicii de asigurari si reasigurari pentru activitatile sus-mentionate.

Societatile care isi desfasoara activitatea in interiorul zonelor libere beneficiaza de urmatoarele facilitati:

exceptarea de la plata TVA pentru importul de echipamente, materiale si servicii destinate productiei pentru export; reducerea impozitului pe profit, de la 25% (rata normala a impozitului pe profit), la 10%; reducerea cu 50% a taxei aferente investitiilor imobiliare; reducerea impozitului pe salarii cu pana la 50% pe o perioada de 6 luni.

In conformitate cu Legea Vamilor, societatile comerciale care opereaza in interiorul zonelor libere trebuie sa respecte urmatoarele conditii, ce permit desfasurarea in bune conditii a controlului vamal:

sa tina o evidenta separata pentru activitatile desfasurate in zona libera; activitatile comerciale sa fie desfasurate pe baza de contracte cu societatea care a infiintat zona libera; bunurile importate in zona libera pot ramane aici pe o perioada nedefinita, cu exceptia produselor agroalimentare, pentru care sunt fixate termene limita; accesul in zona libera se face numai sub control vamal; operatorii sunt obligati sa permita autoritatilor vamale sa-si exercite controlul asupra activitatilor din zona libera; societatile care isi desfasoara activitatea in interiorul zonei libere au obligativitatea sa tina evidenta bunurilor importate/exportate in/din zona libera, precum precum si a celor consumate, pentru a putea fi controlate de autoritatile vamale; toate activitatile desfasurate in zona libera trebuie notificate autoritatilor vamale; activitatile desfasurate in interiorul zonei libere nu trebuie sa afecteze sanatatea populatiei sau mediul inconjurator; bunurile care parasesc zona libera trebuie supuse taxelor vamale.

SCHIMBURILE COMERCIALE ROMNIA SLOVENIA Republica Slovenia ocupa, la finele anului 2009, locul 26 n exportul total al Romniei (cu 55,43 mil. USD) si locul 32 n importul total (cu 55,4 mil. USD), soldul cifrndu-se la + 23 mii USD. De remarcat ar fi faptul ca, dupa patru ani consecutivi (2006-2009), n care s-a nregistrat un deficit al balantei comerciale, n anul 2010 aceasta s-a echilibrat. Ponderea Sloveniei n totalul exportului romnesc s-a cifrat la finele anului 2010 la 0,27%, iar n totalul importului, la 0,21%. Volumul exporturilor romnesti catre Slovenia a marcat n anul 2010, comparativ cu anul precedent, o crestere de aproape 29%, iar n comparatie cu anul 2006 cresterea a fost de cca. 156,3%. Din analiza structurala a schimburilor comerciale realizate ntre Romnia si Slovenia n anul 2010 reies urmatoarele aspecte: 1. Export: cele mai importante ponderi le detin urmatoarele grupe de produse: combustibili (55,3%); lemn, carbune de lemn si articole de lemn (10,7%); tractoare (6,4%), aluminiu si articole din aluminiu (5%) si fructe comestibile (4%), care au acoperit 81% din totalul exportului; 2. Import: cele mai importante ponderi le detin urmatoarele grupe de produse: produse farmaceutice (27%); hrtie si carton (10,6%); reactori nucleari, boilere, masini si dispozitive (7,8%); masini, aparate si materiale electtrice (7,7%); uleiuri esentiale si rezinoide (7,7%); cauciuc si articole din cauciuc (6,2%) si materiale plastice (3,7%), care au acoperit aproape 70% din totalul importurilor. ANALIZA COMERTULUI EXTERIOR CU BUNURI AL ROMANIEI CU SLOVENIA 1. Evolutia exportului Romaniei in Slovenia in perioada 2009-2011. Cresterea/descresterea Ritmul de crestere/descrestere in valori absolute (in procente) fara anul cumulat fara anul cumulat precedent precedent 2009 43 2010 55 12 12 27.91% 27.91% 2011 66 11 23 20% 7.17% 2. Evolutia importului Romaniei in Slovenia in perioada 2009-2011. Anul IMPORT Cresterea/descresterea Ritmul de crestere/descrestere CIF in valori absolute (in procente) in mil $ fara anul cumulat fara anul cumulat precedent precedent 2009 47 Anul EXPORT FOB in mil $

2010 2011

56 67

9 11

9 20

19.15% 19.64%

19.15% 8.5%

Importurile CIF realizate in 2010 au inregistrat o crestere fata de 2009 si o crestere si mai mare fata de anul 2008. 3.Evolutia soldului balantei comerciale si a gradului de acoperire a importului cu export in comertul exterior dintre Romania si Slovenia in perioada 2009-2011. Anul 2009 2010 2011 Export FOB in mil $ 43 55 66 Import CIF in mil $ 47 56 67 Soldul balantei comerciale -4 -1 -1 Gradul de acoperire a importului cu export ( in procente) 91.49% 98.21% 98.51%

4. Analiza in structura fizica a comertului exterior dintre Romania si Slovenia a gradului de acoperire cumulate a importului cu export in perioada 2009-2011 Nr. sectiunii Denumirea sectiunii de bunuri Valoarea exportului cumulat (in mii $) 199 8.319 307 102.015 238 444 10.903 707 Valoarea importului cumulat (in mii $) 4.103 894 2.254 24 68.002 15.681 1.813 17.148 Gradul de acoperire a importului cu export ( in procente) 4.85 930.54 13.62 425062.5 0.35 2.83 601.38 4.12

I II III IV V VI VII VIII IX X

Produse agricole Animale vii si produse ale regnului animal Produse ale regnului vegetal Grasimi si uleiuri vegetale de origine animala sau vegetala Produse ale industriei alimentare, bauturi, tutun Produse industriale Produse minerale Produse ale industriei chimice sau ale industriilor conexe Materiale plastice si articole din material plastic, cauciuc sintetic Piei brute, piei tabacite, blanuri si produse artificiale, et. Lemn, carbine de lemn sau alte articole, pluta, impletituri din fibre Pasta de lemn sau ale materiale, hirtie, carton

XI XII XIII XIV XV XVI XVII XVIII XIX XX XXI

Materiale textile si articole Incaltaminte si alte obiecte diverse Articole din piatra, ciment, produse ceramice si de sticla Perle naturale, pietre pretioase, metale pretioase Metale commune si articole Masini si aparate, echipamente electrice, aparate Mijloace de transport si echipamente auxiliare Instrumente si aparate optice, fotografice, cinematografice, de masura si control, medico-chirurgicale, instrumente musicale Arme si munitii, parti si accesorii Marfuri si produse diverse (mobilier, aparate de iluminat) Obiecte de arta, colectie, antichitati.

2.945 121 15.744 2.371 8.684 6.969 -

9.208 3.702 9.617 28.810 533 3.080 -

31.98 3.27 163.71 8.23 1629.27 226.27 -

5.Principalele 10 produse sau grupe de produse la exportul si importul cumulate din perioada 2009-2011 in comertul exterior intre Romania si Slovenia. Principalele Valoarea in % din produse exportate mii $ total cumulat export Total export din care: 159.101 Produse minerale 102.015 Metale comune si articole 15.744 Lemn,carabine de lemn etc. 10.903 Mijloace de transport si echipamente 8.684 auxiliare Produse ale regnului vegetal 8.319 Marfuri si produse diverse 6.969 Materiale textile si articole 2.945 Masini si aparate,echipamente 2.371 electrice Pasta de lemn sau alte materiale, 707 hartie, carton Materiale plastice si articole din 444 material plastic,cauciuc sintetic 64.1 9.8 6.85 5.47 5.23 4.38 1.85 1.49 0.44 0.28

Concluzii:

1. Mediul economic n 2010, stabilizarea dezechilibrelor au prioritate fa de o cretere n economia sloven. revigorare a activitii a fost lent, cu o cretere a PIB de 1,4%. Exporturile au fost puternic determinant al creterii economice. n acelai timp, inflaia a sczut la 2,0%, iar rata omajului a sarit la 7,2% (standardele OIM). Cu deficitul de cont curent n scdere la mai puin de 1% din PIB-ului, de cretere a datoriei externe, brut i net, ncetinit. Deficitul bugetar al sectorului public a rmas la 5,5% datoriei publice de conducere de aproape 40% din PIB. Astfel, n calitate de membru al zonei euro, Slovenia avut o cretere sub medie, dar stabilitatea peste medie. 2. Mediului extern Deteriorarea a lumii i n special a activitii economice a UE continu n 2011, de stabilire a perspectivelor negative ale economiei slovene mici, foarte deschis. Condiii de comer sunt nu pentru mbuntirea Slovenia. Preurile ridicate, dar relativ stabile de energie sunt benefice n Slovenia este energia importatoare nete de ar. Slbirea euro ajut, de asemenea, comerul cu non-UE parteneri. Continuarea sczut BCE i alte rate de centrale cu discount bncii au un efect redus asupra Economiei slovene, ca rate activ bancare sunt mult mai mari i a ofertei de credite pentru afaceri sectorul stagneaz. 3. Previziuni Dei din recesiune din ultimul trimestru al anului 2009, creterea economic rmne Slovenia slab, n jur de 2% n 2011 i n 2012 nu este suficient pentru a crete ocuparea forei de munc, prin urmare, Rata omajului BIM de rata de indicator va creste la mai mult de 8%. Mai multe agravarea att dezechilibrelor este de ateptat, cu de cont curent i deficitul bugetar n special nchis la acceptabil sczut nivel. 4. Probleme de politic i incertitudinile n septembrie 2011, Guvernul a fost votat cu votul de nencredere, astfel, adugarea probleme la situaia economic volatile. Noi alegeri parlamentare sunt probabil la sfritul anului de ani i va dura ceva timp pentru a inaugura un nou Guvern. i, chiar i dup faptul c, nu exist un program pe orizont pentru a aduce Slovenia stele din recesiunea economica repede. Recent, propunerile de reforme structurale (de pensii, piaa forei de munc) au fost respinse de ctre autoritile publice referendumuri i competitivitatea economiei Sloveniei se deterioreaz. Exist un fel de "cerc vicios", prezent n UE i n cu att mai mult n Slovenia ca urmare a lipsa de stimulare fiscal i / sau monetare, care ar ajuta s-l opreasc. Slab economice de cretere (parial din cauza insuficiente banc de sprijin de credit) aduce mai multe societi i mai mult n probleme (chiar faliment), astfel deteriorarea portofoliului de credite bancare n continuare i care cauzeaz de credit criza pentru a continua i aprofunda. Politica Statelor Unite (i de China, n acest scop) economic este mult mai pragmatic, stimulente fiscale i monetare urmeze unul dupa altul, pentru a trage economiile din recesiune

BLIOGRAFIE:

http://www.turistik.ro/slovenia/obiective-turistice-slovenia http://www.indexmundi.com/slovenia/ http://www.ghidturism.ro/statistici/slovenia/ http://www.portaldecomert.ro/Tara-Slovenia-953.htm http://ljubljana.mae.ro/index.php?lang=ro&id=14300 http://www.romaniantourism.ro/harta-slovenia-336.html http://www.matkurja.com/en/country-info/ http://www.slovenia.info/en/Slovenia.htm?slovenia_rou=0&lng=2 http://www.dce.gov.ro/Materiale %20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Slovenia.pdf