Universitatea “Dunărea de Jos”, Galați.

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor.

Specializarea: Economie si Afaceri Internaționale.

Disciplina : Comert International

Tema referat: Analiza economică a statului Canada.

Profesor : Mihaela-Carmen Muntean Student : Dana DIDILICĂ

Anul II

2020
 1. Repere geografice generale

1.1. Poziția geografică.

Canada ocupa jumatatea nordica a continentului nord-american și insulele din imprejurime,
astfel fiind un stat polimer, exceptand Peninsula Alaska (SUA) și Insula Groenlanda (Danemarca),
fiind cea mai intinsa țara din America. Granița cu Statele Unite urmează un lanț de lacuri și râuri:
Marile Lacuri și fluviul Sf. Laurențiu. Canada este poziționată între 41⁰41’-83⁰7’ latitudine Nordică
și 52⁰37’-141⁰ longitudine Vestica. Cu o suprafață de 9.976.140 km2. Canada ocupă, ca mărime,
locul al doilea in lume (duma federația Rusă) , însa ca populație se află doar pe poziția 31 (estimare
2001), majoritatea populației fiind concentrateă in partea de sud , la câteva sute de kilometri de
granița cu Statele Unite. Teritoriul său se extinde pe 5.189 km de la est la vest și pe 4.627 km de la
nord la sud. Vecini: la nord-est - Groenlanda; la nord - Oceanul Arctic; la nord-vest SUA (Alaska);
la vest Oceanul Pacificde Nord; la sud Statele Unite ale Americii, linia de frontieră cu SUA
totalizează 8.893 km (incluzând și cei 2.477 km de graniță cu Alaska); La est se află Oceanul
Atlantic, linia de coastă totalizează 243.791 km.

Fig. 1: Canada, Harta Fizica

sursa: https://ro.maps-canada-ca.com/canada-hart%C4%83

1.2. Populatie
Canada este imparțită in 10 provincii: Alberta, Columbia Britanica, Manitoba, New
Brunswick, Newfoundland, si Labrador, Noua Scotie, Ontario, Insula Prince Eward, Quebec,
Saskatchewan și 3 teritorii: Yukon, Teritoriile de Nord-Vest si Nunavut. Limbile oficiale sunt
engleza și franceza, însa doar o minoritate le vorvește pe amândoua. Engleza este vorbita de 59,3%
de populație, franceza de 23,2%, restul vorbind italiana, germana, chineza, portugheza, sau unul din
cele 58 dialecte indiene. Deși Canada este cea mai intinsa tara din America de Nord, ea este cel mai
1
puțin populată, cu o densitate de numai 3 loc/km2 . Peste 2/3 din populație sunt concentrate in sud,
pe o fașie lată de 150 - 200 km, în apropierea graniței cu SUA, intre Pacific si Atlantic. Cele mai
mari densitați (15 – 25 loc/km2 ) se înregistreaza in sud-est. Populatia actuală a Canadei este de
37.108.714 locuitori (2018) (sursă : population.city/canada/).

2. Ansamblurile regionale din care face parte Canada.

- Grupul celor Șapte

Grupul celor șapte prezintă în alcatuirea statelor : Canada, Franța, Germania, Marea Britanie,
Italia, SUA și Japonia. Scopul central al existenței acestui grup este coordonarea politicilor
macroeconomice și în special a politicii ratelor de schimb între țările respective. Aceste țări
determină raporturile de forțe pe plan internațional, ordinea economică mondială și considerate a fi
cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, representând 64% din totalul venitului net la
nivel golbal ($263 trilioane), acesta representând unul dintre criteriile ce trebuiesc a fi îndeplinite
pentru a deveni un reprezentant al G7, cel de-al doilea fiind existența unui indice ridicat al
dezvoltării umane. Totodată, țarile G7 adună impreună 46% din PIB-ul global si 32% din totalul
puterii de cumpărare raportată la PIB.
Atunci când G6 a fost format în 1975, membrii au fost SUA, Marea Britanie, Franța,
Germania, Italia și Japonia. În 1976 Canada s-a alăturat deja Grupului celor Șapte.
- NATO (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord)
Alianța s-a format din state independente, interesate în mentinerea pacii si apararea propriei
independențe prin solidaritate politică și printr-o forță militară defensivă corespunzătoare, capabilă
să descurajeze și, dacă ar fi necesar, să raspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată
împotriva ei sau a statelor membre. Inițial, aceste țări au fost: Belgia, Canada, Danemarca, Franța,
Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia, Olanda si SUA. La 18 februarie
1952, au aderat la tratat Grecia si Turcia, iar la 6 mai 1955, RFG a devenit membra NATO. Scopul
principal este mentinerea si dezlvoltarea capacitatii individuale si colective de rezistenta impotriva
unui atac armat.
Canada a fost un membru a lui NATO chiar de la înființarea alianței (4 aprilie, 1949). Canada
a fost nu doar un membru NATO ci și unul dintre inițiatorii principali (în căutarea statelor) a
alianței.
- APEC (Cooperarea Economică Asia-Pacific)
APEC a fost inființat in 1989, la Canbera și reprezintă un grup format din 21 de țări care au
ieșire la Oceanul Pacific, reprezintă aproximativ 60% din economia mondială, și care poartă discuții
pe tema economiei regionale, cooperării, comerțului și investițiilor (Banca Mondială). Activitățile
includ întâlniri ale ministerelor țărilor membre, pe tot parcursul unui an și sunt coordonate de
Secretariatul APEC. Țarile care fac parte din această organizație sunt: Australia, Brunei, Canada,
Chile, China, Statele Unite, Hong Kong, Indonezia, Japonia, Malaysia, Mexic, Noua Zeeland,
Papua Noua- Guinee, Peru, Filipine, Rusia, Singapore, Coreea de Sud, Taiwan, Thailanda si
Vietnam.

2
 3. Structura economica

În sistemul său economic, orientat către piață, model de producție și niveluri ridicate de trai,
Canada are multe asemanari cu sistemul economic din SUA. Începând cu cel de-al Doilea Război
Mondial, creșterea impresionantă a sectoarelor de producție, mineritului și sectoarelor de servicii, a
transformat națiunea dintr-o economie în mare parte rurală într-una în principal industrială și
urbană. Canada are un mare sector de petrol și gaze naturale, cu majoritatea producției de petrol
nerafinat obtinute din nisipurile petroliere din provinciile de vest, în special din Alberta. Canada se
află acum pe locul trei în lume în rezervele de petrol, aflânduse în spatele Venezuelei și Arabiei
Saudite, și este al șaptelea cel mai mare producător de petrol din lume.
Acordul de liber schimb din Canada-SUA din 1989 și Acordul de liber schimb din America
de Nord din 1994 (care include Mexic) au sporit puternic integrarea comercială și economică între
SUA și Canada. Canada și SUA se bucură de cea mai vastă relație comercială și de investiții
bilaterale din lume, comerțul cu bunuri și servicii totalizând peste 680 de miliarde de dolari în 2017
și stocuri de investiții bidirecționale de peste 800 de miliarde de dolari. Peste trei sferturi din
exporturile de mărfuri din Canada sunt destinate SUA în fiecare an. Canada este cel mai mare
furnizor străin de energie către SUA, inclusiv petrol, gaze naturale și energie electrică, precum și o
sursă de top a importurilor de uraniu din SUA.
Având în vedere resursele naturale abundente, forța de muncă cu înaltă calificare și stocul de
capital modern, Canada s-a bucurat de o creștere economică solidă din 1993 până în 2007. Criza
economică globală din 2007-2008 a transformat economia canadiană în recesiune accentuată până
la sfârșitul anului 2008, iar Ottawa a înregistrat primul său deficit fiscal în 2009, după 12 ani de
surplus. Cele mai puternice bănci din Canada au ieșit din criza financiară din 2008-2009, datorită
tradiției sectorului financiar de a practica conservatoare de împrumuturi și de o capitalizare
puternică.
Împreună, economiile UE și SUA reprezintă în continuare circa 50 % din produsul intern brut
(PIB) la nivel mondial și o treime din comerțul mondial.
Canada se situează pe locul al doilea între ţările membre ale G7, după SUA, din punctul de
vedere al produsului intern brut pe cap de locuitor (42.734 USD). Canada a cunoscut în ultimii ani
rate de angajare a forţei de muncă şi de creştere economică sensibil mai mari şi s-a confruntat cu o
recesiune mai slabă şi de mai mică durată decât celelalte ţări membre ale G7. Industria nucleară
canadiană generează anual peste 5 miliarde USD în electricitate şi câştiguri de aproximativ 1
miliard USD pe an din exporturile de uraniu şi susţine peste 30.000 de locuri de muncă.

4. Exporturi si importuri.

Autovehicule, aeronave, elicoptere și nave spațiale, cărbune, îngrășăminte potasice, grâu și

aluminiu brut, toate pe lista celor mai importante exporturi din Canada. Țara se situează pe locul 11
ca cea mai mare economie din lume și exporturile sale au fost evaluate la 523.904 de dolari în 2015.
Canada se mândrește cu o economie extrem de dezvoltată dominată de sectoarele serviciilor,
producției și mineritului. Sectorul său de producție produce atât bunuri industriale, cât și bunuri de
3
consum care au o piață în interiorul și în afara granițelor sale. Pe lângă materialele fabricate,
resursele naturale ale țării concurează favorabil pe piața mondială, inclusiv petrol, minereu de fier,
cărbune și aluminiu. Industria de servicii a stabilit Canada ca lider mondial în domeniul financiar,
turismului, telecomunicațiilor, comerțului cu ridicata și cu amănuntul și asistenței medicale.
Automobilele reprezintă cea mai mare parte a exporturilor din Canada și sunt exportate în
valoare de $ 47,632 milioane. Avioanele, elicopterele și navele spațiale urmăresc milioane de dolari
și piesele de avion livrate sunt în valoare de $ 7,322 milioane. Cele mai importante exporturi din
industria minieră sunt cărbunele ($ 2,758 milioane); aluminiu brut ($ 6,766 milioane); minereu de
fier ($ 5,570 milioane); aur ($ 4,569 milioane); și minereu de cupru (milioane de dolari 3,730).
Exporturile majore din sectorul de producție sunt îngrășămintele potasice ($ 3,107 milioane);
produse farmaceutice ($ 6,519 milioane); pulpa chimică din sulfat chimic ($ 5,162 milioane);
polimeri de etilenă ($ 4,390 milioane); turbine cu gaz ($ 4,022 milioane); motoare cu aprindere prin
scânteie ($ 3,231 milioane); și petrol rafinat ($ 2,740 milioane). Restul exporturilor de top din
Canada sunt grâul ($ 2,514million); rapiță ($ 6,317 milioane); ulei de rapiță ($ 5,190 milioane);
carne de porc (3,398 milioane).
Canada este unul dintre cei mai vechi și mai apropiați parteneri ai UE. Relațiile bilaterale au
început în anii 1950, pe o bază economică, și au evoluat de atunci de-a lungul anilor, devenind un
parteneriat strategic apropiat.
În 2018, UE a fost cel de al doilea partener comercial al Canadei, după SUA, contribuind cu
7,6 % la volumul total de exporturi și importuri de bunuri ale Canadei. În 2018, UE a exportat
bunuri în valoare de 41,4 miliarde EUR în Canada și a importat din această țară bunuri în valoare de
31 de miliarde EUR. Canada s-a situat pe locul 10 în rândul partenerilor comerciali internaționali ai
UE în 2018. Mașinile, echipamentele de transport și produsele chimice sunt printre principalele
bunuri care fac obiectul unor schimburi comerciale între cei doi parteneri comerciali.

Schema 1: Comerțul cu mărfuri dintre UE și Canada 2016-2018 (miliarde EUR)

4
 Bunuri importate de UE din Canada Bunuri exportate de UE din Canada Balanta UE (bunuri)

41.4
37.7
35.2

31.5

31
29

10.4
6.2

6.2
2016 2017 2018

Sursă: Comisia Europeană, DG COMERȚ

Comerțul cu servicii reprezintă o componentă importantă a relației comerciale dintre UE și

Canada. În comparație cu 2014, în 2017, valoarea exporturilor de servicii din UE către Canada a
crescut ajungând la 21,7 miliarde EUR, în timp ce valoarea importurilor de servicii ale UE din
Canada a crescut la 13,2 miliarde EUR. Transportul, călătoriile, asigurările și comunicațiile sunt
câteva exemple de servicii comercializate frecvent între UE și Canada.

Schema 2: Comerțul cu servicii dintre UE și Canada în perioada 2015-2017 (miliarde EUR)

5
 Servicii importate de UE din Canada Servicii exportate de UE din Canada Balanta UE (servicii)

21.7
20.2
19.4

13.2
12.6

12.1

8.5
8.1
6.8

2015 2016 2017

Sursă: Comisia Europeană, DG COMERȚ

Cele mai importante destinații de export din Canada sunt Statele Unite (274 miliarde
dolari), China (18,4 miliarde dolari), Japonia (9,7 miliarde dolari), Mexic (8,1 miliarde dolari) și
Regatul Unit (7,47 miliarde dolari).
Cele mai importante destinatii de import in Canada sunt Statele Unite (149 miliarde
dolari), China (50 miliarde dolari), Mexic (22 miliarde dolari), Germania (12,3 miliarde dolari) și
Japonia (11,7 miliarde dolari).

5. Balanta comerciala

Începând cu 2017, Canada avea un sold comercial pozitiv de 51,2 miliarde USD la exporturile
nete. Comparativ cu balanța comercială din 1995, când mai aveau un sold comercial pozitiv de 30,4
miliarde USD în exporturile nete.

Scehma 3: Importurile si Exporturile effectuate de Canada in perioada anilor 1995-2017

(miliarde USD)

6
 exporturi importuri
500

450

400

350

300

250

200

150

100

50

0
7 0 1 4 5 8 1 2 5 6
9 98 99 0 0 02 03 0 0 06 07 0 09 10 1 1 13 14 1 1 17
9 9 9 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Sursa: oec.world/en/profile/country/can/

6. Reglementări vamale

Importul în Canada al următoarelor mărfuri poate fi reglementat, controlat (necesitând un

permis special) sau interzis, după caz: arme de foc sau alte arme (articole pirotehnice); droguri;
produse provenind de la specii pe cale de dispariţie (fildeş, corali, produse din piele de reptilă);
bunuri culturale (antichităţi, obiecte culturale). Suma limită în valută care poate fi introdusă şi
scoasă din Canada este de 10.000 dolari canadieni de persoană.
Limitele cantitative pentru anumite produse care se introduc în Canada sunt: 1.14 litri băuturi
spirtoase; 1.5 litri vin ; 8.5 l bere ; maximum 200 ţigări; 50 de trabucuri; 200 grame de tutun
fabricat. Pentru cantităţile ce depăşesc aceste limite este necesară autorizaţie specială. Cantităţile
sunt stabilite de fiecare provincie sau teritoriu. Evitarea transportului de produse alimentare de
origine animală şi vegetală este necesară. Pentru cadouri ce depăşesc suma de 60 dolari canadieni se
aplică taxe vamale.

Regimul medicamentelor
Medicamentele pentru uz personal trebuie sa fie introduse în ambalajul original, iar posesorul
trebuie să deţină o reţetă, o copie a acesteia sau o scrisoare din partea medicului care a prescris
reţeta.

Regimul animalelor de companie

Animalele de companie care intră pe teritoriul canadian pot fi supuse unei perioade de carantină.

7
 7. Politica tarifara

Începând cu 1867, cu un tarif scăzut, Canada a devenit în 1879 o țară cu tarife moderat
ridicate. Începând cu 1879, nivelul general a fost destul de constant, cu o ușoară tendință
descendentă. Singura pauză importantă în această politică a fost în 1930-35, când Canada a fost
definitiv în clasa tarifelor mari. Începând cu anul 1904, Canada a devenit tot mai conștientă de
importanța crescândă a comerțului cu alte țări decât Marea Britanie și Statele Unite, iar acest lucru
s-a reflectat în creșterea și dezvoltarea unei rețele de tratate comerciale. Începând cu 1890, în
Canada nu a existat niciun grup semnificativ din punct de vedere politic angajat într-o politică de
liber schimb. Sentimentul tarifar redus este puternic pentru Prairies și în Maritimes; sentimentul
tarifar ridicat domină provinciile centrale industrializate; iar politica națională a rămas un
compromis oarecum incomod între cei doi.

8. Politica netarifara

Acordul UE cu Canada se numește Comprehensive Economic and Trade Agreement sau, pe

scurt, Ceta. UE a început negocierile cu Canada în 2009, Ceta a intrat în vigoare provizoriu în 2017,
deși încă nu a fost semnată de toate statele membre ale UE.
UE și Canada au convenit să elimine taxele vamale pentru importul de mărfuri originare din
UE și Canada, fie atunci când CETA intră în vigoare, fie treptat în 3, 5 sau 7 ani pentru aproape
toate mărfurile. În cele din urmă, tarifele pentru aproape 99% din toate liniile tarifare canadiene și
UE vor fi eliminate. Pentru produsele agricole cele mai sensibile, va exista un tratament special sau
o excludere de la orice reducere a tarifelor.

Tarifele industriale
Ambele părți au convenit să elimine 100% din liniile tarifare pentru produsele industriale,
dintre care 99,4% pentru UE și 99,6% pentru Canada la intrarea în vigoare a acordului. Canada își
va liberaliza tarifele rămase pe nave peste 7 ani.

Produse agricole, alimente procesate și băuturi

Majoritatea taxelor vamale la produsele agricole, alimentele procesate și băuturile vor
dispărea. UE va putea exporta aproape 92% din produsele sale agricole și alimentare în Canada,
fără taxe vamale. Exporturile UE pe piața canadiană de consumatori cu venituri mari vor deveni mai
ieftine.
Acest lucru va crea noi oportunități de export pentru fermierii și producătorii UE din:
- vinuri și băuturi spirtoase,
- fructe și legume,
- produse prelucrate,
- brânză,
- specialitățile tradiționale ale UE (cunoscute sub numele de „indicații geografice”)

9. Concluzii

8
 Canada se autodefinește ca fiind o națiune bilingvă și multiculturală. Engleza și franceza sunt
ambele limbi oficiale. În prezent, Canada este un stat independent, care funcționează ca o
democrație parlamentară și monarhie constituțională bine articulată. Țară industrializată și avansată
tehnologic, Canada este un exportator net de energie datorită rezervelor considerabile de
combustibili fosili și a generării de energie nucleară și hidroelectrică. Economia diversificată se
bazează mult pe abundența resurselor naturale și a comerțului extern, în special cu Statele Unite, cu
care Canada are o relație complexă și de lungă durată, relație care poate fi descrisă drept cel mai
strâns și mai vast parteneriat comercial din istorie.
Canada este una dintre cele mai bogate națiuni ale lumii, membră a Organizației pentru
Cooperare Economică și Dezvoltare (OCED) și G8. La fel ca în alte țări dezvoltate, economia
canadiană este dominată de sectorul de servicii, în care lucrează trei sferturi din populație. Canada
de astăzi este o societate industrializată bogată, asemănându-se îndeaproape cu Statele Unite în ceea
ce privește orientarea spre economia de piață, metodele de producție și nivelul de trai ridicat. În
ultimul secol, creșterea impresionantă a industriei producătoare, mineritului și a sectorului de
servicii a transformat națiunea dintr-o economie eminamente rurală într-una predominant urbană și
industrială. 
Canada este o economie de piață, în care intervențiile guvernamentale sunt ceva mai prezente
decât în Statele Unite, dar semnificativ mai reduse decât în majoritatea națiunilor europene. În mod
tradițional, Canada are un PNB pe cap de locuitor mai mic decât cel al vecinului sudic, dar mai
ridicat decât al principalelor țări vest-europene. În ultimul deceniu, urmând o perioadă de
turbulențe, economia Canadei s-a dezvoltat rapid, pe fondul unui șomaj scăzut și al unor excedente
bugetare în creștere la nivel federal.

Puncte tari: Puncte slabe:

- Canada este scăldată de apele a 3 oceane,
ceea ce îi oferă posibilitatea de a-și
dezvolta comerțului extern datorită
faptului că ieșirea la mări și oceane îi
deschide calea spre alte state și continente.
- Resursele naturale ale Canadei sunt variate
și, datorită suprafeței mari a statului, este
posibilă dezvoltarea industriei extractive.
- Canada are zone polare cu posibile
zăcăminte încă nedescoperite.
- Este una dintre cele mai dezvoltate
economic state.
- Nivelul educației populației este unul
dintre cel mai înalt.
- Canada este unul din statele cu un nivel de
securitate foarte înalt.
- Doar 5% din toată suprafața Canadei
reprezintă teren arabil.
- Cu toate că este al doilea stat după
suprafața teritoriului, Canada are un numă
relativ mic de locuitori.
- Căile de comunicație sunt concentrate în
sudul țării.
- În partea nordică a statului predomină o
climă subarctică sau arctică, ceea ce
împiedică popularea acestor regiuni.
Oportunități Amenințări

Oportunitati:
- Datorită economiei și ramurilor industrial
bine dezvoltate, Canada poate devine unul
dintre cele mai mari exportatori din lume.
- Învecinată cu SUA, un stat deasemenea cu
un nivel de dezvoltare economică înaltă,
9
Amenintari:
- Îmbătrânirea populației.
- Înghețurile din nordul țării prezintă un
obstacol pentru dezvoltarea statului în
această regiune.
- Solurile și terenurile agricole sunt puternic
 Canada are posibilitatea de a face afectate de extragerea intensive a
schimburi economice su aceasta. substanțelor minerale utile).
- Mărginrea Canadei cu Oceanul Atlantic (la
est); Oceanul Arctic (la nord); și Oceanul
Pacific (la vest) perite statului dezvoltarea
transportului maritim și întreținerea
relațiilor cu alte state.

10. Bibliografie
1) https://www.cia.gov/library/publications/resources/the-world-factbook/geos/ca.html
2) https://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_5.6.1.pdf
3) https://oec.world/en/profile/country/can/
4) https://ottawa.mae.ro/node/350
5) https://www.cbsa-asfc.gc.ca/menu-eng.html
6) http://faculty.marianopolis.edu/c.belanger/quebechistory/encyclopedia/TariffsCanada.htm
7) https://madb.europa.eu/madb/fta_canada_content.htm

10
Cuprins
1. Repere geografice generale...........................................................................................................1
1.1. Poziția geografică..................................................................................................................1
1.2. Populatie................................................................................................................................1
2. Ansamblurile regionale din care face parte Canada......................................................................2
3. Structura economica......................................................................................................................3
4. Exporturi si importuri....................................................................................................................3
5. Balanta comerciala........................................................................................................................5
6. Reglementări vamale.....................................................................................................................6
Regimul medicamentelor..................................................................................................................6
Regimul animalelor de companie.....................................................................................................7
7. Politica tarifara..............................................................................................................................7
8. Politica netarifara..........................................................................................................................7
Tarifele industriale............................................................................................................................7
Produse agricole, alimente procesate și băuturi................................................................................7
9. Concluzii.......................................................................................................................................8
10. Bibliografie................................................................................................................................9

11