UNIVERSITATEA – VALAHIA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

MANAGEMENT, ID

ECONOMIE EUROPEANĂ

Lec. Univ. dr. Georgiana Stoica

Student: Fănel-Cristian Berceanu

 Influența războiului dintre Ucraina și Rusia asupra economiei europene

Cuprins

1. Introducere ……………………………………………………………………………… 2
2. Declanșarea războiului ………………………………………………………………….. 2
3. Impactul invadării Ucrainei de către Rusia asupra piețelor …………………………...... 4
4. Vulnerabilități și avantaje ……………………………………………………………..... 9
5. Măsuri de contracarare …………………………………………………………………. 9
6. Date economice slabe …………………………………………………………………. 10
7. Previziuni ……………………………………………………………………………… 11

Bibliografie ……………………………………………………………………………. 12

1
 Influența războiului dintre Ucraina și Rusia asupra economiei europene

1. Introducere

Războiul din Ucraina va frâna creşterea economiei europene, prin urmare şi economia
României, în condiţiile în care Rusia este unul dintre principalii parteneri comerciali și energetici
ai Uniunii Europene. Pe termen scurt, România va avea de înfruntat turbulențe economice, iar pe
termen lung, totul depinde de cât de mult va rezista Ucraina în fața agresiunii ruse, de sancțiunile
occidentale împotriva Rusiei și de reacţiile ei la acestea, sunt de părere economiştii.

„Norii geopolitici care există deasupra Europei, dacă vor aduce o furtună, vor avea, fără
îndoială, un impact asupra prețurilor la energie și, prin intermediul lor, asupra întregii game de
prețuri ale bunurilor”, atrăgea atenţia Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene,
cu puţin înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Furtuna s-a produs, iar preţurile la petrol, energie
şi cereale au explodat la bursele de mărfuri. România se găseşte prinsă şi ea în valul de efecte
economice negative, care amplifică tendinţa de creştere a inflaţiei, a preţurilor la carburanţi,
energie şi alimente.

2. Declanșarea războiului

La 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina, într-o escaladare majoră a războiului ruso-
ucrainean, care a început în 2014. Invazia s-a soldat cu zeci de mii de morți de ambele părți. Ea a
provocat cea mai mare criză de refugiați din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial
încoace. Aproximativ 8 milioane de ucraineni au fost strămutați în interiorul țării lor până la
sfârșitul lunii mai, iar peste 7,9 milioane au fugit din țară până la 3 ianuarie 2023; [10] în termen de
cinci săptămâni de la invazie, Rusia a cunoscut cea mai mare emigrație de la Revoluția din
Octombrie, în 1917.
2
 După Revoluția ucraineană din 2014, Rusia a anexat Crimeea, iar paramilitarii susținuți de
Rusia au cucerit o parte din regiunea Donbas din sud-estul Ucrainei, formată din
oblasturile Luhansk și Donețk, declanșând un război regional. În martie 2021, Rusia a început o
amplă consolidare militară de-a lungul frontierei sale cu Ucraina, acumulând în cele din urmă
până la 190.000 de soldați și echipamentul acestora. În ciuda acestei acumulări, până în ziua
dinaintea invaziei, diverși oficiali guvernamentali ruși au negat că ar avea planuri de a invada sau
ataca Ucraina. La 21 februarie 2022, Rusia a recunoscut Republica Populară Donețk și Republica
Populară Luhansk, două cvasi-state separatiste autoproclamate în Donbas. A doua zi, Consiliul
Federației Rusiei a autorizat utilizarea forței militare, iar soldații ruși au intrat în ambele teritorii.

Invazia a început în dimineața zilei de 24 februarie 2022, când președintele rus Vladimir
Putin a anunțat o "operațiune militară specială" care urmărește "demilitarizarea" și
"denazificarea" Ucrainei. În discursul său, Putin a îmbrățișat viziuni iredentiste, a contestat
dreptul Ucrainei la statalitate și a afirmat în mod fals că Ucraina era guvernată de neonaziști care
persecutau minoritatea etnică rusă.

Invazia a fost condamnată de numeroase grupuri și națiuni. Adunarea Generală a

Organizației Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție prin care a condamnat invazia și a cerut
retragerea completă a forțelor rusești. Curtea Internațională de Justiție a ordonat Rusiei să
suspende operațiunile militare, iar Consiliul Europei a expulzat Rusia. Numeroase țări au impus
sancțiuni Rusiei, precum și aliatului său Belarus, afectând economiile Rusiei și ale lumii, și au
oferit ajutor umanitar și militar Ucrainei, în valoare totală de peste 80 de miliarde de dolari din
partea a 40 de țări până în august 2022. Au avut loc proteste în întreaga lume; cele din Rusia au
fost întâmpinate cu arestări în masă și cu o cenzură sporită a mass-mediei, inclusiv interzicerea
cuvintelor "război" și "invazie". Peste 1.000 de companii au părăsit Rusia și Belarus ca răspuns
la invazie. Curtea Penală Internațională a deschis o anchetă privind crimele împotriva umanității
în Ucraina începând din 2013, inclusiv crimele de război din timpul invaziei din 2022.

3
 3. Impactul invadării Ucrainei de către Rusia asupra piețelor

Războiul nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei a avut un impact puternic

asupra piețelor energiei și alimentelor. Țările UE coordonează îndeaproape acțiuni de combatere
a creșterii prețurilor și a deficitelor în materie de aprovizionare.

Prețurile energiei și securitatea aprovizionării.

Începând cu a doua jumătate a anului 2021, s-a înregistrat un salt brusc al prețurilor energiei
în UE și în întreaga lume. Prețul combustibililor a crescut și mai mult ca urmare a agresiunii
neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, care a generat, de asemenea, preocupări
legate de securitatea aprovizionării cu energie în UE. Decizia Rusiei de a suspenda livrările de
gaze către mai multe state membre ale UE a afectat și mai mult situația. Miniștrii energiei din UE
au ajuns la un acord politic cu privire la o propunere de regulament al Consiliului care instituie
un mecanism de corecție a pieței pentru a proteja cetățenii și economia de prețurile excesiv de
mari ale gazelor. Regulamentul reprezintă o măsură temporară de urgență care are obiectivul de a
limita episoadele de prețuri excesive ale gazelor care nu reflectă prețurile de pe piața mondială,
asigurând totodată securitatea aprovizionării cu energie și stabilitatea piețelor financiare.

Infografic - Un mecanism de piață pentru limitarea creșterilor excesive ale prețului gazelor

Țările UE au convenit asupra unui mecanism de corecție a pieței care va limita episoadele de
prețuri extraordinar de ridicate la gaze în UE și va reduce astfel impactul creșterii prețurilor
asupra cetățenilor și asupra economiei. Un plafon de preț pentru tranzacțiile cu gaze va fi aplicat
atunci când și dacă prețurile la gaze ating niveluri excepționale.

Acordul privind noile reguli răspunde solicitării șefilor de stat și de guvern din UE din
concluziile Consiliului European din octombrie 2022 de a crea un mecanism de preț pentru a
limita vârfurile extreme ale prețurilor la gaze, asigurând în același timp securitatea aprovizionării
și stabilitatea pieței în UE.

În august 2022, prețurile gazelor din UE au înregistrat un vârf fără precedent – în creștere cu
1000% față de prețurile din deceniile precedente.

4
 În ultimii zece ani, prețul mediu al gazelor a fost între 5 EUR/MWh și 35 EUR/MWh. În
august 2022, prețurile TTF pentru luna și ziua următoare au atins un maxim istoric de peste 300
EUR/MWh. Cele mai ridicate niveluri de preț au fost atinse în cinci zile de tranzacționare
consecutive, între 22 și 26 august 2022, când au fost peste 265 EUR/MWh.

Prețurile gazelor în UE:

Creșterea prelungită din august a avut un impact extrem de dăunător asupra economiei UE,
crescând povara financiară pentru clienții de energie și provocând securitatea aprovizionării pe
piața UE. Agresiunea militară în curs a Rusiei împotriva Ucrainei și armonizarea aprovizionării
cu gaz de către Rusia continuă să afecteze piețele și să pună în pericol securitatea aprovizionării
în UE.

În consecință, prețurile excesiv de ridicate la gaze au contribuit la creșterea inflației care a

ajuns la 11,5% în UE în octombrie 2022.

5
 Rata inflației în UE în 2022, Date din 17 noiembrie 2022:

Piața este de așteptat să rămână instabilă și imprevizibilă după iarna 2022/2023, pe măsură ce
invazia Rusiei în Ucraina continuă. Țările UE își vor continua să își intensifice eforturile de
diversificare a aprovizionării cu energie și de dezvoltare a noii infrastructuri, cum ar fi
terminalele pentru GNL (gaz natural lichefiat).

Prin mecanismul de corecție a pieței, țările UE doresc să prevină viitoarele evenimente cu

prețuri excesiv de ridicate la gaz pentru a proteja cetățenii și întreprinderile europene de șocuri
dăunătoare din punct de vedere economic.

După atacul Rusiei, prețul unui baril de petrol a atins niveluri-record, de peste 100 de dolari,
nivel nemaiatins din 2014. Într-o singură zi, creșterea a fost de peste 5%. Se ştie că 27% din
importurile de petrol în UE provin din Rusia, al doilea cel mai mare producător de petrol la nivel
mondial. Dacă fluxul venit dinspre această ţară s-ar opri, ar influenţa major prețurile la pompă,
dar şi preţurile alimentelor, după cum subliniază o analiză Reuters. Pe de altă parte, 41% din
importurile de gaze în UE sunt tot din Rusia, în timp ce Ucraina a exportat anul trecut peste 33
de milioane de tone de cereale, dintre care o mare parte a mers în Europa, ceea ce arată că ar
putea apărea o problemă în lanțul de aprovizionare. În cazul în care Rusia va decide să întrerupă
toate importurile din UE, o astfel de situație va viza mărfuri în valoare de 80 de miliarde de euro
pe an, ceea ce reprezintă 0,6% din PIB-ul celor 27 de state membre UE. Țările care vor fi cele
mai afectate sunt Germania, Țările de Jos, Italia, Polonia și Franța, se arată în aceeaşi analiză.

6
 Inflația în UE, aflată deja la nivelul-record de 5,1%, va pune presiune asupra conducerii
Băncii Centrale Europene care, cel mai probabil, va decide să crească ratele dobânzilor și va
înăspri politica monetară în general, dacă războiul se va intensifica, comentează analiştii
internaţionali. Cu toate acestea, „politica monetară nu poate face prea multe astfel încât să
influențeze prețurile energiei”, punctează Neil Shearing de la Capital Economics.

Ce este mecanismul de corectare a pieței?

Mecanismul de corectare a pieței este un instrument de reglementare a cărui funcție este de a

limita episoadele de prețuri excesive la gaze în UE (când prețurile ating niveluri dincolo de
prețurile pieței mondiale), asigurând în același timp securitatea aprovizionării cu energie și
stabilitatea piețelor financiare.

Cum va funcționa mecanismul de corectare a pieței?

Mecanismul de corecție a pieței se va aplica tranzacțiilor pe platformele virtuale de

tranzacționare cu gaze din UE.

7
 Statele membre au convenit că mecanismul se va aplica următoarelor contracte derivate:

- cu o lună înainte
- cu trei luni înainte
- cu un an înainte.

Mecanismul este de natură temporară și va fi în vigoare timp de un an de la 15 februarie

2023. Este declanșat automat atunci când are loc un anumit eveniment de piață.

Eveniment de piață care declanșează activarea mecanismului:

Title Transfer Facility (TTF) este o platformă virtuală de tranzacționare utilizată ca referință
pentru a stabili prețul gazelor naturale în UE.

Dezactivare și suspendare.

Mecanismul este dezactivat dacă:

- prețurile gazelor se modifică în funcție de parametri definiți

- o urgență regională sau UE este declarată de Comisie

8
 Mecanismul poate fi suspendat dacă:

- sunt identificate riscurile care pun în pericol aprovizionarea cu gaze, fluxurile de gaze intra-
UE, eforturile de reducere a cererii sau stabilitatea financiară.

4. Vulnerabilităţi şi avantaje

Chiar dacă România beneficiază, militar, de scutul NATO şi este stat membru al UE, efectele
economice negative ale războiului nu pot fi evitate. Pe lângă petrol, Rusia este un mare
exportator şi de alte materii strategice, de bază, nu doar de țiței, sublinia la un post tv Daniel
Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal: „Şi Rusia, şi Ucraina sunt mari exportatori de cereale,
astfel că, dacă piață se degradează, ar fi nevoie să cumpărăm la prețuri crescute”. Moneda naţio-
nală va fi şi ea sub presiune, în perioada următoare, iar investitorii ar putea sta departe de
România, fiind sensibili la starea de volatilitate, turbulenţe şi instabilitate.

Majoritatea analiştilor susţin că vulnerabilitatea majoră a României o constituie deficitele

gemene - deficitul bugetar şi deficitul de cont curent, iar în această situaţie, de instabilitate, îi va
fi greu să îşi finanţeze deficitele. Totuşi, ţara noastră nu este dependentă total de importul de gaz
din Rusia, acesta fiind în jur de 20%, iar comerţul cu Rusia reprezintă aproximativ 3,5% din
importurile României, respectiv 1,5-1,6% din exporturi.

5. Măsuri de contracarare

Cum efectele negative ale războiului nu pot fi evitate, autorităţile de la Bucureşti trebuie să se
concentreze pe contracararea lor, şi aici este vorba despre presiuni inflaţioniste, creşterea
preţurilor la energie şi alimente, degradarea riscului de ţară, mai ales că războiul este în
vecinătate. În acest context, analiştii aşteaptă să vadă cum va fi configurată politica monetară a
Băncii Naţionale a României (BNR) şi care va fi evoluţia ratelor dobânzii, în contextul în care
inflaţia era deja o problemă în ţara noastră.

9
 Preţuri în creştere înseamnă o revenire mai greoaie, creştere economică încetinită,
instabilitate pe pieţele financiare şi de capital, supraîndatorare, probleme cu lanţurile de
aprovizionare, comerţ scăzut. Potrivit economiştilor, BNR şi Guvernul ar trebui să ia măsuri de
ţintire a inflaţiei, de sprijinire a cursului monedei naţionale, de identificare şi a altor parteneri
comerciali şi de menţinere a dependenţei reduse faţă de importurile de gaze ruseşti. Nu în ultimul
rând, este important să existe un climat de predictibilitate pentru investiţii publice sau private.
Întrebarea-cheie este cât de mult va escalada conflictul? Pe măsură ce se va contura un răspuns,
„investitorii vor începe să estimeze impactul sancțiunilor și vor apărea speculații privind
schimbări ce vor avea loc în politica economică”, explică analiştii de la XTB.

6. Date economice slabe

Războiul dintre Rusia și Ucraina, cu toate consecinţele sale, inclusiv cu primirea de refugiaţi,
se suprapune cu problemele majore ale economiei româneşti din ultima perioadă. Patru ţări din
UE au raportat un declin al economiei în ultimul trimestru al anului 2021: România, Germania,
Estonia şi Letonia, conform datelor Eurostat. În trimestrul patru din 2021, comparativ cu situaţia
similară din 2020, România a înregistrat o creştere economică de 2,7% după 7,6% în perioada
iulie- septembrie 2021. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate la
jumătatea lunii februarie 2022, economia românească a crescut cu 5,6% anul trecut, iar în ultimul
trimestru din 2021, PIB-ul a urcat cu 2,2% faţă de perioada similară din 2020, însă a scăzut cu
0,5% faţă de trimestrul anterior.

Economiștii de la CFA România estimau, înainte de izbucnirea războiului în Ucraina, că rata

inflației va continua să crească în ţara noastră, leul va scădea în raport cu euro, iar datoria statului
va crește și mai mult în următoarele 12 luni. Ultimele date ale INS arată că rata anuală a inflaţiei
în luna ianuarie 2022, comparativ cu luna ianuarie 2021, a fost de 8,4%. Rata medie a preţurilor
de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2022 - februarie 2021) faţă de precedentele 12 luni
(ianuarie 2021 - februarie 2020) este 5,5%. BNR prognoza o inflaţie de peste 11% în perioada
aprilie-iunie 2022 şi continuarea creşterii preţurilor în primele luni de vară, perioadă în care
inflația se va menţine peste 10%.

10
 7. Previziuni

Întreaga Europa se confruntă cu recesiune de iarnă, în timp ce războiul lovește economia.

Comisia Europeană se așteaptă acum ca UE și zona euro să se contracte în ultimul trimestru

al anului 2022 și primul trimestru al anului 2023, ceea ce înseamnă o recesiune tehnică, înainte
de a reveni la o creștere pozitivă în primăvara anului viitor.

Previziunile de creștere pentru 2023 au fost reduse la 0,3% atât în UE, cât și în zona euro, o
reducere de peste un punct procentual față de estimările anterioare din iulie. Degradarea este în
mare parte consecința războiului Rusiei împotriva Ucrainei, care a exacerbat criza energetică și a
condus la creșterea inflației, precum și a înăsprit condițiile financiare și a afectat încrederea
întreprinderilor.

„Ne apropiem de sfârșitul unui an în care Rusia a aruncat din nou umbra întunecată a
războiului pe continentul nostru”, a declarat comisarul UE pentru Economie, Paolo Gentiloni.
„Prețurile în creștere ale energiei și inflația vertiginoasă își iau acum roadele și ne confruntăm cu
o perioadă foarte dificilă atât din punct de vedere social, cât și din punct de vedere economic”, a
spus el.

Trei țări sunt acum așteptate să înregistreze o creștere negativă în 2023: Germania, cu 0,6%,
Letonia, cu 0,3% și Suedia, cu 0,6%.

Se așteaptă ca doar patru țări să crească peste 1% - Irlanda, Malta, România și Bulgaria -,
restul cu 1% sau mai puțin.

Între timp, așteptările privind PIB-ul pentru acest an au fost crescute la 3,2% în blocul
monetar unic și la 3,3% pentru UE în ansamblu, în creștere față de 2,6 și 2,7 anterior, în mare
parte datorită performanței puternice din sectorul serviciilor, deoarece consumatorii s-au grăbit
să cheltuiască pandemia reprimită. economii.

Executivul UE a dat, de asemenea, prima sa prognoză pentru 2024, care prevede revenirea
creșterii în bloc cu 1,5% în zona euro și 1,6% în UE.

11
 De asemenea, Comisia se așteaptă ca inflația să rămână mai ridicată pentru mai mult timp, la
8,5% în zona euro în acest an și 6,1% în următorul, peste 7,6% și, respectiv, 4% prognozate
anterior.

În mod similar, în UE se așteaptă acum că prețurile vor crește cu 9,3% față de an și vor
rămâne ridicate la 7% în 2023 - în creștere față de 8,3% și 4,6% anterior.

Creșterea ocupării forței de muncă se va opri și în 2023, inversând o tendință care a adus
ocuparea forței de muncă în bloc la niveluri record după pandemie. Şomajul va înregistra o
creştere la 7,2% în zona euro şi la 6,5% în UE în 2023.

În ceea ce privește consumul de gaz și energie, datorită vremii blânde, consumul mai scăzut
și livrările din alte părți au ajutat Europa să ia un avantaj în fața previziunilor venite din partea
Rusiei.

Întreruperile regulate de curent și gaz în UE reprezintă o perspectivă foarte reală.

Bibliografie

1. https://ro.wikipedia.org
2. https://www.consilium.europa.eu
3. https://ziarullumina.ro/societate/analiza/efectele-razboiului-din-ucraina-asupra-
economiei-169622.html
4. https://www.politico.eu/article/eu-winter-recession-growth-euro-area-ukraine-war-
invasion-inflation-energy-crisis/

12