EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.

2∎2023

CONSECINŢELE CONFLICTULUI RUSO-UCRAINEAN ASUPRA LANȚURILOR

GLOBALE ALE VALORII (LGV) DIN SECTORUL AGRICOL EUROPEAN

THE CONSEQUENCES OF THE RUSSIAN-UKRAINIAN CONFLICT ON GLOBAL

VALUE CHAINS (GVC) IN THE EUROPEAN AGRICULTURAL SECTOR

Andreea - Emanuela DRĂGOI

Institutul de Economie Mondială – Academia Română, București, România

Rezumat
Conflictul ruso-ucrainean a condus la efecte destabilizatoare în ceea ce privește lanțurile
globale ale valorii (LGV), datorită numeroaselor blocaje privind transportul și schimburile
comerciale transfrontaliere, dar și din cauza creșterii prețurilor la energie pe fondul sancțiunilor
impuse Federației Ruse. Această lucrare își propune să exploreze care au fost implicațiile acestui
conflict regional asupra lanțurilor de valoare globală din sectorul agricol european. Obiectivul de
cercetare vizează evidențierea modului în care au fost afectate producția agricolă și fermierii
europeni, dar și cum a răspuns Politica Agricolă Comunitară (PAC) acestei crize exogene.
Metodologia de cercetare se bazează pe o investigare a literaturii de specialitate, dar și pe
analiza unor indicatori privind producția agricolă și măsurile de sprijin pentru fermieri selectați pe
baza datelor publicate de Directoratul General pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală al Comisiei
Europene. Limitările cercetării noastre sunt legate de faptul că, în condițiile menținerii pe termen
lung a conflictului ruso-ucrainean, noi sancțiuni pot fi adoptate de UE cu consecințe semnificative
asupra lanțurilor de valoare globală din sectorul agricol. Implicațiile practice ale prezentei cercetări
vizează sintetizarea de recomandări (în secțiunea de concluzii) pentru factorii de decizie pentru
limitarea efectelor negative ale conflictului ruso-ucrainean asupra sectorului agricol.

Cuvinte cheie: conflictul ruso-ucrainean, Politica Agricolă Comună, lanțurile de valoare globală,
producție agricolă, fermieri europeni
Clasificare JEL: F1, F19, Q0, Q1, Q4

Abstract
The Russian-Ukrainian conflict caused a series of disruptive effects on global value chains
(GVC) due to numerous blockages in cross-border trade and transport, but also due to rising energy
prices amid the sanctions imposed to the Russian Federation. This paper aims to explore, through a
quantitative analysis, the implications of this regional conflict on the global value chains in the
European agricultural sector. The research objective aims to highlight the impact on both
agricultural production and European farmers, while underlying how the Common Agricultural
Policy (CAP) responded to this exogenous crisis.
The research methodology encompasses a literature review synthesis and the analysis of
selected indicators regarding agricultural production and support measures for farmers based on
data published by the DG Agriculture & Rural Development. The limitations of the current research
are related to the fact that, under the conditions of long-term maintenance of the Russian-Ukrainian
conflict, new sanctions may be adopted by the EU with significant consequences for global value
chains (LGV). The practical implications of the present research aim at synthesizing
recommendations (in the conclusions section) for decision-makers to limit the negative effects of the
Russian-Ukrainian conflict on the agricultural sector.
Key words: the Russian – Ukrainian conflict, Common Agricultural Policy, global value chains,
agricultural production, European farmers
JEL Classification: F1, F19, Q0, Q1, Q4


Autor de contact: Dr. Andreea - Emanuela Drăgoi, e-mail: andreeadragoi@iem.ro

1
EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.2∎2023

1. Introducere
Sectorul agricol din UE s-a confruntat cu o serie de crize perturbatoare în anii recenți
(de la impactul schimbărilor climatice asupra culturilor, până la efectele pandemiei de
COVID-19) care au evidențiat atât fragilitatea lanțurilor de aprovizionare, cât și a sistemelor
agroalimentare, erodând, în același timp, stabilitatea macroeconomică în întreg spațiul
comunitar.
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a condus la o scădere
semnificativă a disponibilității alimentelor, a hranei pentru animale și a îngrășămintelor,
precum și la creșteri semnificative ale prețurilor la alimente, energie și îngrășăminte fiind
agravată insecuritatea alimentară la nivel mondial. Acest lucru a condus la consecințe
dramatice nu numai pentru poporul ucrainean, ci și pentru sectorul agricol european.
În prezent, nu există sancțiuni pentru exporturile de produse alimentare rusești către
piețele mondiale, iar măsurile restrictive ale blocului comunitar vizează în special guvernul
rus, economia și sistemul financiar al Rusiei, precum și armata și elitele ruse, inclusiv actorii
economici responsabili de destabilizarea Ucrainei sau care sprijină această destabilizare. Cu
toate acestea, efectele sancțiunilor impuse Rusiei au accentuat criza energetică din spațiul
comunitar, iar creșterea prețurilor la energie a avut efecte destabilizatoare și asupra sectorului
agricol. Pentru a contracara consecințele conflictului ruso-ucrainean, UE a recurs nu doar la
sancțiuni împotriva statului agresor, ci și la măsuri de sprijin pentru limitarea perturbărilor din
lanțurile globale ale valorii (cele mai importante fiind legate de Coridoarele de Solidaritate
UE-Ucraina care au permis transportul cerealelor ucrainene1).
În același timp, prin intermediul Politicii Agricole Comune (PAC), s-a încercat în mod
activ sprijinirea producției agricole (afectate de penuria de fertilizatori), dar și a fermierilor
europeni care au resimțit din plin șocul generat de conflictul ruso-ucrainean asupra pieței
agricole din UE.

2. Metodologie

Prezentul articol utilizează o metodologie de cercetare mixtă care reunește o

investigare exhaustivă a literaturii de specialitate, utilizând bazele de date WOS (Web of
Science) (vezi Figura 1) și ProQuest, pentru a identifica principalele direcții de analiză din
cercetarea internațională actuală privind implicațiile conflictului ruso-ucrainean, iar, pe de altă
parte, o analiză cantitativă a schimbărilor produse de respectivul conflict asupra lanțurilor de
valoare globală din sectorul agricol european.

1
A se vedea Planul de Contingentă pentru Transport al Comisiei Europene, disponibil la adresa :
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_22_2867

2
EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.2∎2023

Figura 1: Analiza literaturii de specialitate privind conflictul ruso-ucrainean în WOS

Sursa: Autor pe baza WOS.

Analiza literaturii de specialitate a condus la un număr de 86 de articole în WOS și,
respectiv, 139 articole în ProQuest ce tratează implicațiile globale ale conflictului ruso-
ucrainean, dar, doar un număr redus (3 în WOS și, respectiv, 7 în ProQuest) dintre acestea
analizează consecințele privind sectorul economic și LGV.
Analiza cantitativă va evidenția consecințele directe ale conflictului asupra producției
agricole din UE, dar și măsurile de sprijin alocate în cadrul PAC pentru fermierii europeni
afectați de această criză.

3. Evidențe din literatura de specialitate

Pentru perioada de analiză a prezentului articol (2022-2023) există un număr relativ
redus de articole care se referă la implicațiile directe ale războiului ucrainean asupra
sectorului agricol european. Unele analize evidențiază efectele produse de războiul ruso-
ucrainean asupra securității alimentare din UE (Abdulaeva et al., 2022), în timp ce alte studii
(Drăgoi, 2023; Galanakis, 2023), se referă la schimbările produse de acest conflict regional
asupra mecanismelor de finanțare în cadrul PAC.
Studiile care analizează impactului conflictului ruso-ucrainean asupra agriculturii și
piețelor alimentare (Abdulaeva et al., 2022) indică faptul că, luând în considerare că atât
Ucraina, cât și Rusia erau, anterior războiului, printre cei mai importanți exportatori mondiali
de produse agricole, întreruperea fluxurilor de export ale acestora au creat riscul unei crize
alimentare globale atât ca urmare a creșterii cererii, cât și pe fondul efectelor disruptive
produse în lanțurile cheie de aprovizionare.
De altfel, unele analize identificau că, pe fondul efectelor negative produse deja de
pandemia de COVID-19 asupra LGV, declanșarea războiului a constituit un factor de
agravare care a adâncit și mai mult dezechilibrele existente pe piețele globale. În acest
context, Shcheglova și Pishvanova (2022) arată că securitatea alimentară depinde de
capacitatea unei țări de a crea condițiile potrivite pentru a-și proteja proprii cetățeni, dar și de

3
EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.2∎2023

capabilitatea respectivei țări de a produce alimente organice și sănătoase în cantități suficiente

pentru a satisface necesarul intern.
În ceea ce privește impactul războiului asupra piețelor cerealiere, Aliu et. al. (2023) au
evidențiat că există o creștere vertiginoasă a prețurilor pentru bunurile de export supuse
diverselor embargouri generate de sancțiunile impuse Rusiei, iar, în același timp, ca urmare a
conflictului vor exista serioase decalaje pe piețele care depindeau de aprovizionarea cu
cereale din Ucraina (acest fapt este valabil mai ales pentru statele din Orientul Mijlociu și din
Africa).
Pentru UE, consecințele conflictului asupra sectorului agricol nu au generat prejudicii
semnificative asupra securității alimentare (Rabbi et al., 2023), deoarece blocul comunitar se
baza pe producție proprie pentru satisfacerea necesarului alimentar din țările membre, dar au
existat repercusiuni asupra activității agricole și asupra fermierilor, așa cum vom detalia în
secțiunile următoare ale articolului.

4. Consecințe directe și indirecte ale conflictului ruso-ucrainean asupra

sectorului agricol din UE
De la declanșarea războiului (prin invazia militară demarată de Rusia în Ucraina în
data de 24 februarie 2022) și până în prezent, au existat valuri succesive de sancțiuni care au
fost impuse Rusiei de către UE, dar nici unul dintre acestea nu au vizat sectorul agricol sau
producția alimentară, pentru a nu prejudicia pe cetățenii ruși (European Commission, 2023).
Sancțiunile au condus, însă, la efecte asupra sectorului agricol care au constat dintr-o reducere
semnificativă a exporturilor și producției agricole din ambele state (UE și Federația Rusă).
Potrivit analizelor comunitare, sancțiunile impuse Rusiei (mai ales cele care, fiind legate de
exportul de hidrocarburi, au condus la o creștere a prețurilor la energie) au produs deja efecte
asupra producției agricole, un factor decisiv al acestei evoluții negative fiind și penuria de
fertilizatori. Pe acest fond trebuie precizat faptul că, deși blocul comunitar este auto-suficient
în ceea ce privește majoritatea produselor agricole, unele produse, pentru care exista o
dependență de import (cum este cazul uleiului de floarea-soarelui) vor fi destul de dificil de
substituit.
Mai mult, criza generată de războiul din Ucraina a expus unele vulnerabilități ale UE
(Redeker, 2022), cum ar fi dependența de importul de fertilizatori (care reprezintă un factor
cheie pentru toate recoltele arabile din UE). Până la declanșarea războiului, UE se baza pe
importurile de fertilizatori pe baza de potasiu din Belarus și Rusia (cumulat acestea
reprezentau sursa a 59% din importurile comunitare în domeniu), în timp ce 31 % din
importurile de fertilizatori pe baza de nitrogen (pentru producerea cărora gazul natural este o
resursă esențială), proveneau, de asemenea, din Rusia.
De asemenea, analize recente (Hebebrand & Glauber, 2023) au subliniat
interdependența existentă între prețurile principalilor fertilizatori și prețurile și fluxurile
comerciale ale produselor agricole, arătând că războiul ruso-ucrainean a produs efecte
negative semnificative în domeniu.
Conflictul ruso-ucrainean a declanșat perturbări globale pe piețele pentru culturile
alimentare și pe cele ale fertilizatorilor cheie, amenințând securitatea alimentară la nivel

4
EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.2∎2023

mondial. Cu toate acestea, în 2023, în al doilea an de conflict militar ruso-ucrainean, prețurile

internaționale ridicate la alimente s-au moderat, deși nivelurile prețurilor interne rămân
majorate în multe țări cu venituri mici și medii. De asemenea, deși prețurile globale ale
principalilor fertilizatori au rămas mai ridicate decât înainte de război, a existat o diminuare
semnificativă a acestora, în 2023, comparativ cu nivelurile „de vârf” înregistrate în 2022
(Graficul 1).

Graficul 1: Evoluția prețurilor globale ale principalilor fertilizatori (USD/per tonă)

Sursa: Autor pe baza datelor Băncii Mondiale (https://blogs.worldbank.org/opendata/fertilizer-

prices-ease-affordability-and-availability-issues-linger )
După cum se poate observa din Graficul 1, la momentul invaziei ruse, prețurile
principalilor fertilizatori se aflau deja la niveluri istorice ridicate. Acestea au crescut de la
sfârșitul anului 2020 și până în 2021 din cauza mai multor factori. Un prim factor a vizat
cererea de îngrășăminte, care a scăzut în timpul perioadelor de „lockdown” impuse în
perioada pandemică, și s-a redresat la sfârșitul anului 2021, pe măsură ce restricțiile au fost
ridicate și prețurile culturilor au crescut. Al doilea factor l-au constituit creșterile prețurilor la
gazele naturale și la cărbune – materii prime cheie și surse de energie în producția de
fertilizatori – precum și unele reduceri ale capacității de producție la nivel global – care au
adăugat, de asemenea, presiune ascendentă asupra evoluției prețurilor fertilizatorilor.
Ulterior, izbucnirea războiului a declanșat, așa cum precizam și anterior, în 2022, o
creștere dramatică a prețurilor fertilizatorilor. De asemenea, incertitudinile produse de război
s-au repercutat și cu privire la exporturile de îngrășăminte din Rusia și Belarus ce au fost
sever afectate nu doar din cauza conflictului în sine, ci și a sancțiunilor economice noi sau
extinse (fața de anul 2014 când au fost impuse inițial, după anexarea ilegală a Crimeii de către
Rusia) asupra celor două țări, urmate de perturbărilor rutelor comerciale ale Mării Negre.
În acest context, se impune precizat faptul că atât Rusia, cât și Belarus sunt producători
importanți ale celor mai importante tipuri de fertilizatori: în 2020, Rusia a deținut o cotă de
piață de 14% din comerțul global cu uree și 11% din comerțul cu fosfat, în timp ce Rusia și
Belarus au cumulat 41% din comerțul global cu potasiu. În acest context, multiple analize

5
EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.2∎2023

(Benton et al., 2022; Brownlie et al., 2023; Al-Saidi, 2023; Lin at. al, 2023; Clapp, 2022) au
subliniat că, faptul că un număr mic de țări produc o mare parte a fertilizatorilor
comercializați la nivel internațional face sectorul agricol global extrem de vulnerabil la
șocurile comerciale.
Sancțiunile impuse Rusiei și Belarusului după invazia Ucrainei de către Uniunea
Europeană, Statele Unite, Canada și alte țări – pe lângă restricțiile anterioare din 2024 – nu
vizează în mod direct produsele agricole, dar interzic importurile de potasiu din Belarus și
transporturile de potasiu din Belarus, prin teritoriul UE, către alte piețe. În ciuda excluderilor
pentru produsele agricole, sancțiunile au condus la scăderea comerțului cu fertilizatori în UE,
deoarece importatorii pot alege să nu cumpere din aceste două țări din cauza costurilor
suplimentare implicate sau ca urmare a costurilor de asigurare mai mari.
O analiză IFPRI (2022) a estimat că exporturile de potasiu din Belarus au fost cu cel
puțin 50% mai mici în 2022, comparativ cu 2021, din cauza sancțiunilor și restricțiilor privind
utilizarea teritoriului UE pentru tranzit. Aceeași analiză arată că, în timp ce exporturile totale
de uree și potasiu din Rusia au scăzut, în perioada ianuarie-august 2022, comparativ cu
aceeași perioadă din 2021, acestea s-au redresat în a doua jumătate a anului 2022. Închiderea
conductei de amoniac Tolyatti (care transporta amoniac către Odessa) a contribuit și ea la o
scădere dramatică a exporturilor rusești de amoniac (acestea au cunoscut o diminuare de 63%
pentru perioada ianuarie-august 2022, comparativ cu același interval de referință din 2021),
iar o parte semnificativă din acest declin se datorează sancțiunilor.
Evaluarea impactului crizei îngrășămintelor – în special, a cererii reduse – asupra
randamentului culturilor este o activitate complexă, în special în regiunile lumii cu un număr
mare de mici fermieri. Impactul asupra randamentului variază în funcție nu numai de
cantitățile utilizate, ci și de schimbarea tipurilor de fertilizatori. În perioade cu prețuri mari,
fermierii tind să favorizeze azotul și, astfel, a avut loc o scădere globală mai accentuată a
cererii de potasiu și fosfat.
În plus, și tot ca efect al războiului, pentru gospodăriile cu veniturile mici din UE,
creșterea prețurilor la alimente și produse alimentare, din 2022, a constituit un factor de risc
pentru securitatea alimentară care fusese deja anterior afectată de către dificultățile pandemice
(statisticile UE au arătat că, în anul de „vârf” al pandemiei de COVID-19 (2020), peste 20%
din populația comunitară nu își permitea financiar includerea peștelui și a cărnii în dieta
alimentară de bază).
Conflictul ruso-ucrainean a condus și la o creștere accentuată a prețurilor la energie,
iar, în calitatea sa de activitate intensiv energetică, agricultura a fost și ea afectată.
Actualmente agricultura din UE este dependentă de un consum energetic ridicat fie în mod
direct prin utilizarea combustibilului, gazelor și energiei electrice sau, indirect, folosind
produse agrochimice, cum ar fi îngrășămintele, pesticidele și lubrifianții, toate având cote
mari de energie încorporată în procesul lor de producție. Îngrășământul N, de exemplu, este
produsul unui proces consumator de energie, cunoscut sub numele de sinteza Haber-Bosch, în
care azotul și hidrogenul sunt sintetizate în amoniac. La rândul său, amoniacul este procesat
într-o varietate de produse, în special îngrășăminte precum ureea și nitratul de amoniu, care
sunt apoi amestecate cu alți nutrienti pentru plante pentru obținerea unor fertilizatori, cum ar

6
EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.2∎2023

fi fosfatul de diamoniu (DAP), fosfatul monoamoniu (MAP) și fertilizatorii NPK. Principala

materie primă energetică pentru sinteza fertilizatorului N este gazul natural, iar, datorită crizei
energetice, producția acestuia în UE a fost diminuată. Acestea fiind spuse, există o mare
varietate de materii prime utilizate pentru procesul Haber-Bosch, de la cărbune la surse
regenerabile de energie. Amoniacul este, de asemenea, utilizat în numeroase alte procese
industriale, toate acestea concurând cu producția de îngrășăminte. De exemplu, amoniacul de
calitate industrială este folosit ca lichid pentru a reduce cantitatea de poluare a aerului creată
de un motor diesel, care joacă un rol esențial pentru funcționarea mașinilor, camioanelor și
tractoarelor cu care se desfășoară activitățile agricole.
O cantitate semnificativă de energie este necesară, de asemenea, pentru fabricarea
ingredientelor pentru furaje, cum ar fi măcinarea semințelor oleaginoase pentru a produce
făină uleioasă și măcinarea cerealelor pentru a produce furaje (pelete, făină și materiale
compuse). În ceea ce privește procesul de procesare a alimentelor, costul energiei
influențează, de asemenea, prețul final al acestora.
Numeroase studii (Kim, 2009; Gohin & Chantret, 2010; Chen et al., 2010; Abay et al.,
2022) au semnalat conexiunile existente între prețurile la energie și piețele globale alimentare,
iar pentru a înțelege mai bine căile de impact ale costurilor energiei asupra prețurilor
alimentelor, Figura 2 oferă o ilustrare schematică a legăturilor și „transferurilor” existente.

Figura 2: O ilustrare schematică a canalelor de transmitere a prețurilor ridicate

la energie asupra piețelor alimentare

Sursa: Reprezentare proprie pe baza literaturii de specialitate studiate.

Figura 2 subliniază că, la fel ca în cazul unor crize energetice anterioare, cererea
crescută de biocombustibili (ca urmare a unor subvenții privind energia „verde”), poate afecta

7
EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.2∎2023

disponibilitatea de produse alimentare, subminând echilibrul cerere-ofertă și conducând la o

inflație pe piețele de produse alimentare.
Potrivit unor estimări recente ale Comisiei Europene (DG Agriculture & Rural
Development, 2023), publicate în martie 2023, impactul negativ al conflictului ruso-ucrainean
a condus la costuri de producție ridicate și, implicit, la prețuri majorate pentru bunurile
alimentare. În plus, seceta din vara anului 2022, a înrăutățit și ea producția agricolă
comunitară, afectată deja de prețurile globale în creștere ale principalilor fertilizatori.
Evoluția sectorului agricol din UE din 2022 arată că majorarea prețurilor la energie,
coroborată cu prețurile extrem de ridicate ale principalilor fertilizatori, au impus ca fermierii
europeni să se adapteze noii situații și să opteze pentru culturi ce necesită mai puține
îngrășăminte, dar, cu toate acestea, a existat o diminuare pe principalele ramuri de producție,
așa cum vom arăta în următoarele secțiuni ale articolului.
4.1. Culturile arabile
Vremea caldă și uscată a afectat producția de cereale din UE în sezonul 2022/2023, în
special producția de porumb, care s-a diminuat cu 25%, comparativ cu sezonul anterior
(Graficul 2). Creșterea importurilor din Ucraina a contribuit la satisfacerea cererii în regiunile
UE afectate de secetă. UE a continuat în sezonul 2022-2023 să-și crească exporturile de grâu
(+9,4%, 32 milioane de tone) pentru a răspunde cererii globale.
Graficul 2: Producția de cereale în UE în perioada 2020-2024 (milioane tone)

Sursa: DG Agriculture & Rural Development......

Notă: Datele pentru 2023/2024 reprezintă prognoze ale experților comunitari.
Estimările comunitare indică faptul că producția totală de cereale din UE în 2023/24 ar
putea atinge 288,4 milioane de tone (+8,6% de la an la an), presupunând condiții
meteorologice normale. Se preconizează că o scădere anticipată a producției de carne din UE
va reduce utilizarea cerealelor pentru furaje, în timp ce utilizarea cerealelor în alimentație s-ar
putea majora.
Analiștii comunitari apreciază, de asemenea, că producția de semințe oleaginoase din
UE în 2023/24 ar putea crește anual cu 7% pentru a atinge un nou record de 33,6 milioane de

8
EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.2∎2023

tone. Suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr la nivelul UE, în 2023, este estimată să scadă cu
3% sub media pe 5 ani, la 1,455 milioane de hectare, dar se preconizează că randamentele vor
fi în conformitate cu media pe termen lung, rezultând, în 2023, o producție de sfeclă de zahăr
de aproximativ 111 milioane de tone.

4.2. Laptele și produsele lactate

Producția de lapte din UE a scăzut în 2022 (Graficul 3), s-a înregistrat, de asemenea,
un conținut mai scăzut de grăsimi și proteine în lapte și, prin urmare, s-a redus posibilitatea
procesării acestuia. Această calitate mai scăzută a laptelui a fost determinată de special
vremea caldă și uscată din vara anului 2022, care a afectat negativ calitatea și disponibilitatea
culturilor de iarbă și furaje. În 2023, se estimează o scădere a prețului laptelui crud în UE, iar
acest fapt este posibil să determine accelerarea sacrificărilor, deoarece costurile pentru hrana
animalelor și alte cheltuieli cu creșterea lor ar putea rămâne ridicate.

Graficul 3: Creșteri anuale ale producției de lapte, a randamentului producției de lapte și ale
efectivelor de vai de lapte în UE (%)

Sursa: DG Agriculture & Rural Development.

Notă: Datele pentru 2023/2024 reprezintă prognoze ale experților comunitari. În grafic nu apare
2023/2024. Poate 2023/2022

Pe ansamblul UE, așa cum arată Graficul 3, efectivul de vaci de lapte din UE ar putea
scădea, în sezonul 2022/2023, cu aproximativ 1%, iar producția totală de lapte cu 0,2%.

4.3. Producția de carne

Producția de carne de vită din UE a scăzut, în 2022 cu 2,4% și este de așteptat să scadă
în continuare și în 2023 cu 1,6%. Consumul de carne de vită pe cap de locuitor din UE este de
9
EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.2∎2023

așteptat să urmeze o tendință de scădere pe termen lung și ar putea rămâne sub 10 kg în 2023
(-1,7%), în special datorită faptului acest tip de carne este cel mai scump comparativ cu
carnea de porc și de pasăre. De asemenea, producția de carne de porc din UE a scăzut în
medie cu 5,6%. Din cauza ofertei limitate, consumul intern din UE a scăzut cu 2,8% în 2022,
ajungând în medie la 31,8 kg pe cap de locuitor. Acesta ar scădea și mai mult în 2023 cu
5,5%. Consumul de carne de pasăre din UE ar putea crește cu 2,5%, iar importurile din UE
sunt de așteptat să se majoreze cu 7% în 2023 pentru a acoperi această creștere a cererii.

4. Sprijin pentru fermierii comunitari afectați de criza generată de conflictul

ruso-ucrainean
La data de 30 ianuarie 2023, în contextul dezbaterii ministeriale privind situația
piețelor agricole din UE în cadrul Consiliului European pentru Agricultură și Pescuit, s-a
constatat că actuala criză de pe piețele agricole comunitare, generată de conflictul din
Ucraina, a avut două fațete, și anume impactul creșterii prețurilor la energie și fertilizatori
asupra veniturilor fermierilor, iar, pe de altă parte, consecințele liberalizării comerțului pentru
produsele ucrainene care a afectat mai mult fermierii din statele membre învecinate decât pe
cei din celelalte state membre.
În acest context, la data de 23 februarie 2023, Comisia Europeană a prezentat o
propunere de reînnoire pentru încă un an a suspendării taxelor la import, a contingentelor și a
măsurilor de protecție comercială în ceea ce privește exporturile ucrainene către Uniunea
Europeană. Ulterior, în cadrul reuniunii Consiliului pentru Agricultură și Pescuit, din data de
20 martie 2023, a fost adoptat un pachet de ajutor financiar în vederea sprijinirii fermierilor
din Bulgaria, Polonia și România, fiind alocate 29,5 milioane de euro pentru Polonia, 16,75
milioane de euro pentru Bulgaria și, respectiv, 10,05 milioane de euro pentru România.
Alocarea a fost efectuată pe baza unor criterii obiective, cum ar fi presiunea exercitată
asupra prețurilor locale de aprovizionarea excesivă cu cereale/semințe oleaginoase și
tensiunile existente în LGV cauzate de creșterea tranzitului de produse din Ucraina.
La data de 23 martie 2023, a fost adoptată Comunicarea pentru prezervarea securității
alimentare și reziliența sectorului alimentar din UE (Safeguarding food security and
reinforcing the resilience of food systems, eng.) ce reunea o serie de propuneri pe termen
mediu și lung pentru statele membre.
Majoritatea măsurilor propuse în cadrul acestei comunicări pot fi implementate în
principal prin Politica Agricolă Comună (PAC). În paralel, Comisia Europeană a anunțat
amânarea a două propuneri legislative foarte așteptate, în cadrul Pactului Verde European
(Green Deal, eng.) privind utilizarea durabilă a pesticidelor și atingerea obiectivelor de
conservare a naturii în zonele rurale din UE.
Măsurile generale de sprijin pentru fermierii europeni, în contextul crizei generate de
conflictul ruso-ucrainean, au mai inclus:
- un Pachet de sprijin de 500 de milioane de euro pentru fermierii din UE cei mai
afectați de criză (până la 1,5 miliarde de euro dacă este completat de măsuri
naționale de sprijin ale statelor membre);

10
EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.2∎2023

- măsuri de „plasă de siguranță a pieței” pentru a sprijini piețele specifice (de

exemplu, sectorul cărnii de porc) și niveluri crescute ale avansurilor din Plăți
Directe (în cadrul Pilonului I al PAC);
- adoptarea Noului cadru temporar de criză autonom pentru ajutorul de stat;
- posibilitatea statelor membre de a deroga de la anumite obligații de ecologizare, în
2023, pentru a readuce în producție terenuri agricole suplimentare (și anume,
cultivarea terenurilor din zonele de interes ecologic);
- posibilitatea statelor membre de a aplica cote reduse ale taxei pe valoarea
adăugată și de a încuraja operatorii economici să mențină la un nivel scăzut prețurile
input-urilor necesare activităților agricole;
- utilizarea Noilor Planuri Strategice PAC pentru a sprijini investițiile care reduc
dependența de combustibili fosili și de fertilizatori.

4. Concluzii
Analiza realizată în cadrul celor două baze de date internaționale a relevat faptul că
există un interes pentru studierea impactului produs de conflictul ruso-ucrainean asupra LGV,
dar, sunt relativ puține cercetări dedicate implicațiilor acestui conflict asupra sectorului
agricol european. Multe dintre analizele investigate, din literatura de specialitate recentă, se
concentrează pe implicațiile creșterii prețurilor la energie și fertilizatori asupra producției
agricole. De aceea, considerăm că elementul de originalitate al cercetării noastre constă în
analiza corelațiilor de cauzalitate dintre măsurile de politică din cadrul UE, pentru sprijinirea
Ucrainei și sancționarea Rusiei, care au condus la protejarea importurilor ucrainene, inclusiv
prin Coridoarele de solidaritate și Inițiativa Marea Neagră, și impactul existent asupra
fermierilor comunitari și asupra producției agricole.
Principala noastră concluzie este aceea că actualul conflict ruso-ucrainean a condus
la diferite efecte perturbatoare asupra producției agricole comunitare și asupra activității
fermierilor. În același timp, turbulențele înregistrate pe piețele agricole, pe fondul creșterii
prețurilor la energie și la fertilizatori, au evidențiat că este necesar ca prin Politica Agricolă
Comună să fie majorat sprijinul pentru sisteme agroalimentare durabile, incluzive și
reziliente. Acest lucru se poate realiza, printre altele, prin investiții în LGV alimentare și prin
abordări agroecologice, prin diversificarea fluxurilor comerciale și a producției, prin măsuri
de îmbunătățire a accesului la alimente sănătoase la prețuri accesibile, prin reducerea
dependenței de combustibilii fosili și a utilizării acestora, prin utilizarea mai eficientă și
durabilă a factorilor de producție sintetici (îngrășăminte, pesticide), prin îmbunătățirea
rezilienței la schimbările climatice și la pierderea biodiversității. De asemenea ar trebui
implementate măsuri pentru consolidarea cooperării transfrontaliere în domeniul comerțului
agricol, măsuri de consolidare a capacităților producătorilor locali, măsuri împotriva risipei
alimentare, măsuri de sprijin pentru piețe locale și regionale integrate și măsuri pentru un
acces la finanțare mai bun al micilor fermieri.
A doua concluzie de cercetare este aceea că, în opinia noastră, reducerea necesarului
de fertilizatori este vitală pentru asigurarea unei producții agricole durabile, mai ales că
statele care reprezentau principalele surse de import pentru UE - Rusia și Belarus – au, în

11
EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.2∎2023

prezent, relații extrem de tensionate cu blocul comunitar. Acest deziderat ar putea, de altfel,
să crească nu doar reziliența LGV din sectorul agricol comunitar la șocuri externe, ci și să
satisfacă dezideratele Pactului Verde European.
O a treia concluzie de cercetare este că se impune, la nivelul UE, găsirea unor surse
diversificate de aprovizionare atât cu energie, cât și cu fertilizatori, astfel încât, în viitor,
producția agricolă și activitățile fermierilor să poată rezista la potențialele șocuri exogene de
tipul celui declanșat de conflictul ruso-ucrainean

Referințe bibliografice:
 Abay, K. A., Breisinger, C., Glauber, J. W., Kurdi, S., Laborde Debucquet, D., &
Siddig, K. (2022). The Russia-Ukraine crisis: Implications for global and regional
food security and potential policy responses (Vol. 39). Intl Food Policy Res Inst.
 Abdullaieva, A., Andrusenko, N., Hromová, O., Martynova, L., Prutska, O., &
Yurchyk, I. (2022). The impact of the russian-ukrainian war on EU food
security. Economic Affairs, 67(4), 859-867.
 Aliu, F., Kučera, J., & Hašková, S. (2023). Agricultural commodities in the context of
the russia-ukraine war: Evidence from corn, wheat, barley, and sunflower
oil. Forecasting, 5(1), 351.
 Al-Saidi, M. (2023). Caught off guard and beaten: The Ukraine war and food security
in the Middle East. Frontiers in Nutrition, 10, 983346.
 Benton, T. G., Froggatt, A., Wellesley, L., Grafham, O., King, R., Morisetti, N. &
Schröder, P. (2022). The Ukraine war and threats to food and energy
security. Chatham House—International Affairs Think Tank, 2022-04.
 Brownlie, W. J., Sutton, M. A., Cordell, D., Reay, D. S., Heal, K. V., Withers, P. J., &
Spears, B. M. (2023). Phosphorus price spikes: A wake-up call for phosphorus
resilience. Frontiers in Sustainable Food Systems, 7, 1088776.
 Chen, S. T., Kuo, H. I., & Chen, C. C. (2010). Modeling the relationship between the
oil price and global food prices. Applied Energy, 87(8), 2517-2525.
 Clapp, J. (2022). Concentration and crises: exploring the deep roots of vulnerability in
the global industrial food system. The Journal of Peasant Studies, 1-25.
 DG Agriculture & Rural Development (2023). Short-term outlook report: war in
Ukraine continues to impact EU farmers https://agriculture.ec.europa.eu/news/short-
term-outlook-report-war-ukraine-continues-impact-eu-farmers-2023-03-30_en
 Drăgoi, Andreea - Emanuela, PhD. (2023). Quo Vadis the Common Agricultural
policy amid tomorrow's challenges? Global Economic Observer, 11(1), 24-31.
 European Commission (2023). Timeline – EU’s restrictive measures against Russia
over Ukraine. https://www.consilium.europa.eu/en/policies/sanctions/restrictive-
measures-against-russia-over-ukraine/

12
EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.2∎2023

 Galanakis, C. M. (2023). The “Vertigo” of the food sector within the triangle of
climate change, the post-pandemic world, and the russian-ukrainian
war. Foods, 12(4), 721.
 Gohin, A., & Chantret, F. (2010). The long-run impact of energy prices on world
agricultural markets: The role of macro-economic linkages. Energy Policy, 38(1), 333-
339.
 Hebebrand, C., Glauber, J. (2023). The Russia-Ukraine war after a year: Impacts on
fertilizer production, prices, and trade flows. https://www.ifpri.org/blog/russia-
ukraine-war-after-year-impacts-fertilizer-production-prices-and-trade-flows
 IFPRI (2022). How sanctions on Russia and Belarus are impacting exports of
agricultural products and fertilizer. https://www.ifpri.org/blog/how-sanctions-russia-
and-belarus-are-impacting-exports-agricultural-products-and-fertilizer
 Kim, G. R. (2009, July). Analysis of global food market and food-energy price links-
based on system dynamics approach. In 27th International Conference of the System
Dynamics Society. Albuquerque, New Mexico, USA (pp. 1-18).
 Lin, F., Li, X., Jia, N., Feng, F., Huang, H., Huang, J. & Song, X. P. (2023). The
impact of Russia-Ukraine conflict on global food security. Global Food Security, 36,
100661.
 Perekh, N., Ali, S.H., O’Connor, J., Tozan, Ye., Jones, A.M., Capasso, A., Foreman, J.
and DiClemente, R.J. (2021). Food insecurity among households with children during
the COVID-19 pandemic: results from a study among social media users across the
United States. Nutrition Journal, 20, 1-11.
 Rabbi, M. F., Tarek, B. H., Bilali, H. E., Raheem, D., & Raposo, A. (2023). Food
security challenges in Europe in the context of the prolonged Russian–Ukrainian
conflict. Sustainability, 15(6), 4745.
 Redeker, N. (2022). Same shock, different effects. EU member states’ exposure to the
economic consequences of Putin’s war.
 Shcheglova, Yu. and Pishvanova, T. (2022). The global food crisis as a consequence
of the Russian-Ukrainian war: press digest. II quarter of 2022. Zaporizhzhia: ZOUNB,
24. Available at: https://zounb.zp.ua/wp-content/ uploads/2022/08/Ukrainskij-vibir.-2-
kv.-2022-r.pdf
 World Bank (2023). Fertilizer prices ease but affordability and availability issues
linger. https://blogs.worldbank.org/opendata/fertilizer-prices-ease-affordability-and-
availability-issues-linger

Vă rugăm să citați acest articol astfel:

Drăgoi, A.- E. (2023). Consecințele conflictului ruso-ucrainean asupra lanțurilor globale ale valorii
(LGV) din sectorul agricol european. EUROINFO, 2 (7), pp...........

13