Influența Războiului Ruso-Ucrainean

asupra Economiei Europene

Student/ă: Prodan Cristina-Ionela

Specializare: Management ID, Anul I
Curs: Economie Europeană

- Războiul nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei a avut un

impact puternic asupra piețelor energiei și alimentelor. Țările UE coordonează
îndeaproape acțiuni de combatere a creșterii prețurilor și a deficitelor în materie de
aprovizionare.

Prețurile energiei și securitatea aprovizionării

Începând cu a doua jumătate a anului 2021, s-a înregistrat un salt brusc al

prețurilor energiei în UE și în întreaga lume. Prețul combustibililor a crescut și mai
mult ca urmare a agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva
Ucrainei, care a generat, de asemenea, preocupări legate de securitatea
aprovizionării cu energie în UE. Decizia Rusiei de a suspenda livrările de gaze
către mai multe state membre ale UE a afectat și mai mult situația.

Ce fac țările UE pentru a soluționa criza energetică?

Creșterea prețurilor la energie și întreruperile aprovizionării cu energie

reprezintă preocupări majore pentru liderii UE și pentru Consiliu. Țările UE sunt
unite și coordonează îndeaproape măsurile pentru a răspunde prețurilor ridicate și
dezechilibrelor de pe piața energiei.

Unitatea din rândul statelor membre ale UE este esențială pentru a face față crizei
energetice. Colaborarea este cea mai bună modalitate prin care țările UE pot atenua
mai bine impactul crizei și scădea riscurile. De exemplu, achizițiile comune de
energie pot reduce costurile importurilor.
 În contextul actual de mare incertitudine în ceea ce privește aprovizionarea cu
energie și întreruperile furnizării de energie din partea Rusiei, este nevoie
de solidaritate între țările UE inclusiv pentru a oferi sprijin țărilor care depind în
mai mare măsură de energia rusă și care sunt, așadar, mai afectate de orice
reducere a aprovizionării.

Principalele obiective ale răspunsului UE la criza energetică sunt:

 să asigure o energie competitivă și la prețuri accesibile pentru consumatorii

din UE
 să crească securitatea energetică a UE și nivelul de pregătire al acesteia în
caz de urgență
 să întărească reziliența și autonomia pe plan energetic a țărilor UE
În acest scop, țările UE lucrează împreună pentru a:

 limita prețurile excesiv de mari ale gazelor

 reduce cheltuielile cu energia pentru gospodării și întreprinderi
 reduce dependența energetică a UE
 garanta îmbunătăți solidaritatea și a partaja aprovizionarea
 aprovizionarea cu gaze
 accelera tranziția verde

Limitarea prețurilor excesiv de mari ale gazelor

Țările UE au convenit asupra unui mecanism de corecție a pieței care va limita

episoadele de prețuri extrem de ridicate ale gazelor în UE și, astfel, va reduce
impactul creșterii prețurilor asupra cetățenilor și a economiei. Se va aplica un
plafon tarifar pentru tranzacțiile cu gaze atunci când și în cazul în care prețurile
gazelor ating niveluri excepționale.

Reducerea facturilor la energie

La 6 octombrie 2022, țările UE au adoptat un regulament de urgență pentru a

aborda problema prețurilor ridicate la energie și pentru a ajuta cetățenii și
întreprinderile care resimt cel mai mult efectele crizei energetice.

Regulamentul include trei măsuri de urgență:

 reducerea consumului de energie electrică

 plafonarea veniturilor producătorilor de energie electrică
  introducerea unei contribuții de solidaritate din partea întreprinderilor din
sectorul combustibililor fosili

La nivel național, țările UE iau măsuri pentru a oferi ajutor cetățenilor și

întreprinderilor care se confruntă cu facturi mai mari pentru consumul de energie,
urmărind, printre altele, orientările UE din setul de instrumente privind prețurile
energiei prezentat de Comisie în octombrie 2021 și cu cadrul temporar de criză
privind ajutoarele de stat al UE.

Combaterea prețurilor ridicate la energie

În decembrie 2022, Consiliul a decis să stabilească un plafon al prețului

petrolului pentru țiței și pentru uleiurile din petrol și uleiurile obținute din minerale
bituminoase care sunt originare sau exportate din Rusia, stabilit la 60 USD pe baril.

Plafonul prețului pentru petrolul rusesc va limita creșterile abrupte ale prețurilor

determinate de condițiile de piață extraordinare și va reduce drastic veniturile pe
care Rusia le obține din petrol de la declanșarea războiului ilegal de agresiune
împotriva Ucrainei. Aceasta va contribui, de asemenea, la stabilizarea prețurilor
energiei la nivel mondial, atenuând în același timp consecințele negative asupra
aprovizionării cu energie a țărilor terțe.

La 19 decembrie 2022, miniștrii energiei din UE au convenit asupra unor noi

norme privind instituirea unui mecanism de corecție a pieței care vizează
protejarea cetățenilor și a economiei împotriva prețurilor excesiv de ridicate.
Regulamentul își propune să limiteze episoadele de prețuri excesive ale gazelor în
UE care nu reflectă prețurile de pe piața mondială, asigurând totodată securitatea
aprovizionării cu energie și stabilitatea piețelor financiare.

Mecanismul de corecție a pieței se va activa automat dacă se va produce un

„eveniment de corecție a pieței” predefinit. Acesta poate fi dezactivat sau
suspendat în conformitate cu normele stabilite prin regulament.

Statele membre au convenit că mecanismul se va aplica contractelor derivate cu

scadența la o lună, la trei luni și la un an.

Piețele alimentare
 Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei are un impact direct
asupra securității alimentare și a accesibilității prețurilor alimentelor la nivel
mondial.

Datorită politicii agricole comune (PAC), disponibilitatea alimentelor, a furajelor

și a îngrășămintelor nu reprezintă o preocupare majoră în UE. UE este în mare
măsură autonomă, fiind de așteptat ca piața sa unică să își dovedească rolul în
absorbirea șocurilor, în asigurarea securității alimentare pentru cetățenii UE și în
garantarea sprijinului pentru venit pentru fermierii europeni.

Cu toate acestea, reducerea importurilor de porumb, grâu, ulei de rapiță și de

floarea-soarelui și făină din Ucraina are un impact, în special asupra prețurilor la
furaje și asupra industriei alimentare a UE. Având în vedere prețurile ridicate pe
piață și tendințele inflaționiste rezultate în urma războiului din Ucraina, principala
preocupare în UE rămâne accesibilitatea prețurilor.

În momentul invadării Ucrainei de către armata rusă, economia mondială se

confrunta cu un șoc stagflaționist major, deși acesta era mai puțin violent decât cel
din 1973-1974. Șocul a fost totuși destul de puternic și s-a manifestat într-o
pluralitate de forme pe partea ofertei: de energie fosilă (petrol, gaz și cărbune), de
produse alimentare (porumb), de îngrășăminte chimice (pe bază de potasiu și de
azot) și de materii prime industriale (nichel, titan). Aceste bunuri aveau o pondere
ridicată în exporturile Rusiei și ale Ucrainei, iar izbucnirea războiului între cele
două țări a determinat creșterea prețurilor mondiale ale mărfurilor respective.

Astfel, scăderea ofertei de materii prime de bază și de produse energetice

determină reducerea activității în ramurile prelucrătoare, cum ar fi, de exemplu,
industria automobilelor sau aceea a componentelor electronice. Pe de altă parte,
creșterea prețurilor reduce puterea de cumpărare a consumatorilor. Această
coexistență a reducerii activității economice cu accelerarea inflației este numită în
literatura economică „stagflație”. Termenul desemnează o situație economică
paradoxală, caracterizată prin dispariția locurilor de muncă, creșterea prețurilor,
scăderea profiturilor întreprinderilor, reducerea investițiilor și, în final,
amplificarea deficitelor bugetare.
Natura și amploarea consecințelor stagflației depind de durata fenomenelor
menționate. Este de presupus că în țările terțe – nu și în Ucraina, a cărei
infrastructură a fost în mare parte distrusă, și respectiv în Rusia, la cazul căreia ne
vom referi mai jos – revenirea economiei la situația de dinainte de invazie va fi
doar întârziată. Băncile centrale se vor confrunta în continuare cu amplificarea
inflației, însă problema lor rămâne aceiași ca înainte de începerea războiului:
reducerea inflației fără a împiedica relansarea economiei. Cu cât războiul se
prelungește și aplicarea de sancțiuni împotriva Rusiei continuă, cu atât economiile
țărilor nebeligerante vor regăsi însă mai greu calea creșterii echilibrate, din cauza
ajustărilor costisitoare și consumatoare de timp ale aparatului lor de producție.
Analiza este valabilă pentru toate țările, dar în grade diferite. România, de
exemplu, a importat în ultimele decenii mai puține materii prime din Rusia și
Ucraina decât Franța sau Marea Britanie și a exportat în aceste două țări mai puține
bunuri și servicii decât Germania sau Italia. Se poate, deci, presupune că economia
României va fi mai puțin afectată.
Această ipoteză este confirmată de instituțiile financiar-monetare internaționale,
care au o viziune echilibrată cu privire la evoluția viitoare a economiei României.
În raportul prezentat la recenta reuniune (aprilie 2022) a Fondului Monetar
Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), se estimează că în România
creșterea economică va fi de 2,2% în 2022 și de 3,4% în 2023. Inflația anuală
prognozată este 9% în 2022 și 4% în 2023, iar rata șomajului, 5,6% în acest an și
5,5% anul viitor. Subliniind marile incertitudini create de război, în primul rând
cele referitoare la durata aplicării sancțiunilor, documentul amintit conține
numeroase informații importante cu privire la situația și perspectivele economice la
nivel mondial, al zonei euro și al Europei Centrale și de Est.
În ceea ce privește România, să admitem că impactul este cel definit prin
indicatorii menționați mai sus. Este vorba, evident, despre un șoc important, însă
incomparabil mai mic decât cel suferit de România în anii 1990-2000, când a avut
loc o recesiune economică prelungită și de mari proporții. În ceea ce privește
România, să admitem că impactul este cel definit prin indicatorii menționați mai
sus. Este vorba, evident, despre un șoc important, însă incomparabil mai mic decât
cel suferit de România în anii 1990-2000, când a avut loc o recesiune economică
prelungită și de mari proporții.

Problema este că chiar și înainte de invadarea Ucrainei, politica economică dusă

de autoritățile române a fost adesea una populistă. În prezent, tendințele cele mai
îngrijorătoare sunt creșterea deficitelor bugetare, a datoriei publice și a inflației.
Or, măsurile preconizate de guvernul actualul sunt bizare, deoarece vizează mai
ales oprirea scăderii cererii și mai puțin creșterea ofertei. Această orientare
populistă evidentă pune subt semnul întrebării corectarea tendințelor negative
amintite, deoarece creșterea nesustenabilă a cheltuielilor publice și a salariilor
nominale duce la inflație, apoi la stagflație și, în cele din urmă, la colapsul
economiei, care reduce salariile reale la un nivel mult mai mic decât erau înainte de
lansarea politicii populiste. În plus, finanțarea măsurilor anunțate de guvern
urmează să se facă în principal din fonduri europene (9 miliarde lei comparativ cu
8,3 miliarde lei din bugetul de stat), ceea ce, având în vedere binecunoscuta
incapacitate a autorităților române de a atrage fonduri europene, face ca întregul
program să fie problematic.
În realitate, este vorba despre o nouă manifestare a populismului economic,
concepție împărtășită, în măsură mai mare sau mai mică, de toate partidele politice
și guvernele României din perioada postcomunistă. Noutatea este că populismul
este justificat acum prin sintagma „economie de război”, deși România nu se luptă
cu nimeni și se bucură de garanții de securitate fără precedent în întreaga sa istorie.
Să spunem acum câteva cuvinte și despre Rusia. Autoexcluzându-se din
comunitatea internațională, Rusia este pe punctul să-și distrugă singură partea
modernă și deschisă spre exterior a economiei sale. Exclusă din sistemul financiar
internațional și supusă unui embargou al exporturilor de bunuri de proveniență
americană și europeană, care merge de la înalta tehnologie până la componentele
pentru avioane, această țară a intrat într-o spirală recesionistă și inflaționistă, în
care rubla s-a depreciat cu 32% de la începutul anului 2022 și cu 72% de la
anexarea Crimeii în 2014. Regimul de la Kremlin beneficiază încă de rentele
obținute prin exportul de petrol și gaze naturale în Europa, care, deocamdată,
continuă, în pofida atrocităților comise în Ucraina. Este însă de notat că
Parlamentul European a adoptat recent o rezoluție care cere un embargo total şi
imediat pentru importurile de petrol și gaze naturale ruseşti, precum şi extinderea
substanţială a listei de sancţiuni.
Viitorul nu este tranșat pentru Rusia: dacă se ajunge rapid la un acord de pace
satisfăcător, sancțiunile, care lovesc în miezul economiei ruse, vor putea fi anulate.
În acest caz, șocul va fi tranzitoriu, iar economia își va reveni. În cazul unei
ocupații prelungite a Ucrainei, economia Rusiei se va contracta însă durabil.
Astfel, pe baza sancțiunilor impuse de țările occidentale, FMI estimează scăderea
PIB-ului Rusiei în 2022 cu 8,5%. Această cifră pare derizorie în raport cu
amploarea sancțiunilor, însă ea reflectă creșterea economică ridicată realizată în
primele luni ale anului 2022, înainte ca acestea să fi fost adoptate și să înceapă să-
și producă efectul. Măsurată ca diferență între sfârșitul anului 2022 și sfârșitul
anului 2022, nu ca medie anuală, scăderea PIB-ului va fi, probabil, mai mare decât
cea estimată de Fond. Însă nu acesta este lucrul cel mai important. Grav este că
politica lui Putin antrenează Rusia într-o recesiune economică durabilă, cu o
reducere permanentă a PIB-ului de 15%-20% anual și o scădere corespunzătoare a
venitului real al populației, cu tot ceea ce implică aceasta. Reorientarea spre spațiul
asiatic a regimului lui Putin este o iluzie: decuplată de Occident, Rusia nu va fi
decât o vasală a puterii chineze.
Să revenim la economia mondială. Izbucnirea războiului la frontierele Uniunii
Europene, război început de un regim autoritar, care se declară adversar al valorilor
civilizației occidentale, care încearcă să influențeze voturile din țările democratice,
susține partide politice eurosceptice și eurofobe, dispune de cel mai mare număr de
ogive nucleare de pe planetă și reprimă drastic orice formă de opoziție a schimbat
profund condițiile elaborării și aplicării politicilor economice în toate țările lumii.
Decizia Germaniei de a-și tripla (temporar) bugetul militar este semnul cel mai clar
în această privință.
În ceea ce privește politicile bugetare ale statelor din zona euro, vom asista,
probabil, la o mai mare laxitate a Comisiei Europene față de deficitelor bugetare.
Impactul șocului stagflaționist, creșterea cheltuielilor militare, costul primirii
refugiaților – care ar trebui considerat o investiție –, accelerarea investițiilor în
infrastructura energetică menită să ducă la reducerea dependenței de petrolul și
gazele rusești constituie factori care acționează toți în aceiași direcție: creșterea
cheltuielilor publice. Ca urmare, nu este exclus ca, după programul
„NextGenerationEU”, finanțat prin împrumuturi de pe piețele de capitaluri
contractate în numele UE, să fie elaborat un nou plan de același gen, impus de
această dată economia de război.
Problema pe termen lung este finanțarea acestor cheltuieli publice sporite.
Creșterea impozitelor și taxelor în plin șoc stagflaționist ar fi contraproductivă;
rămâne recursul la împrumuturi. Or, posibilitatea contractării unor împrumuturi
mutuale de genul celor folosite pentru finanțarea programului
„NextGenerationEU” a apărut în condiții speciale, și anume ca urmare a scăderii
ratelor dobânzilor reale, cauzată, la rândul său, de anticipațiile privind inflația.
Sistemul Rezervelor Federale al SUA (Fed) a majorat recent rata dobânzii
directoare cu 0,25 puncte procentuale, deși rata dobânzii la obligațiunile de stat
americane cu scadența de cinci ani a urcat la 2,63%, fiind pentru prima dată, după
2006, mai mare decât rata dobânzii aferentă obligațiunilor de stat cu scadență de
trei ani (2,60%), care, la rândul său, este mai mare decât rata dobânzii la scadența
de treizeci de ani. Este și acesta un fenomen paradoxal, care contrazice logica
financiară obișnuită. În timpuri normale, cu cât o investiție este pe termen mai
scurt, cu atât randamentul său este mai mic. Invers, cu cât banii investiți sunt
blocați o perioadă de timp mai lungă, cu atât rata dobânzii trebuie să fie mai mare
pentru a compensa riscurile pe care le incumbă o investiție pe termen lung. Curba
dobânzilor, care reprezintă nivelul ratelor dobânzilor în funcție de scadență
(maturitate) este, deci, în mod normal, crescătoare.
Războiul din Ucraina va frâna creşterea economiei europene, prin urmare şi
economia României, în condiţiile în care Rusia este unul dintre principalii parteneri
comerciali și energetici ai Uniunii Europene. Pe termen scurt, România va avea de
înfruntat turbulențe economice, iar pe termen lung, totul depinde de cât de mult va
rezista Ucraina în fața agresiunii ruse, de sancțiunile occidentale împotriva Rusiei
și de reacţiile ei la acestea, sunt de părere economiştii.
Inflaţie în toată Europa
După atacul Rusiei, prețul unui baril de petrol a atins niveluri-record, de peste
100 de dolari, nivel nemaiatins din 2014. Într-o singură zi, creșterea a fost de peste
5%. Se ştie că 27% din importurile de petrol în UE provin din Rusia, al doilea cel
mai mare producător de petrol la nivel mondial. Dacă fluxul venit dinspre această
ţară s-ar opri, ar influenţa major prețurile la pompă, dar şi preţurile alimentelor,
după cum subliniază o analiză Reuters. Pe de altă parte, 41% din importurile de
gaze în UE sunt tot din Rusia, în timp ce Ucraina a exportat anul trecut peste 33 de
milioane de tone de cereale, dintre care o mare parte a mers în Europa, ceea ce
arată că ar putea apărea o problemă în lanțul de aprovizionare. În cazul în care
Rusia va decide să întrerupă toate importurile din UE, o astfel de situație va viza
mărfuri în valoare de 80 de miliarde de euro pe an, ceea ce reprezintă 0,6% din
PIB-ul celor 27 de state membre UE. Țările care vor fi cele mai afectate sunt
Germania, Țările de Jos, Italia, Polonia și Franța, se arată în aceeaşi analiză.
Inflația în UE, aflată deja la nivelul-record de 5,1%, va pune presiune asupra
conducerii Băncii Centrale Europene care, cel mai probabil, va decide să crească
ratele dobânzilor și va înăspri politica monetară în general, dacă războiul se va
intensifica, comentează analiştii internaţionali. Cu toate acestea, „politica monetară
nu poate face prea multe astfel încât să influențeze prețurile energiei”, punctează
Neil Shearing de la Capital Economics.
Vulnerabilităţi şi avantaje
Chiar dacă România beneficiază, militar, de scutul NATO şi este stat membru al
UE, efectele economice negative ale războiului nu pot fi evitate. Pe lângă petrol,
Rusia este un mare exportator şi de alte materii strategice, de bază, nu doar de țiței,
sublinia la un post tv Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal: „Şi Rusia, şi
Ucraina sunt mari exportatori de cereale, astfel că, dacă piață se degradează, ar fi
nevoie să cumpărăm la prețuri crescute”. Moneda naţională va fi şi ea sub presiune,
în perioada următoare, iar investitorii ar putea sta departe de România, fiind
sensibili la starea de volatilitate, turbulenţe şi instabilitate.
Majoritatea analiştilor susţin că vulnerabilitatea majoră a României o constituie
deficitele gemene - deficitul bugetar şi deficitul de cont curent, iar în această
situaţie, de instabilitate, îi va fi greu să îşi finanţeze deficitele. Totuşi, ţara noastră
nu este dependentă total de importul de gaz din Rusia, acesta fiind în jur de 20%,
iar comerţul cu Rusia reprezintă aproximativ 3,5% din importurile României,
respectiv 1,5-1,6% din exporturi.
Măsuri de contracarare
Cum efectele negative ale războiului nu pot fi evitate, autorităţile de la Bucureşti
trebuie să se concentreze pe contracararea lor, şi aici este vorba despre presiuni
inflaţioniste, creşterea preţurilor la energie şi alimente, degradarea riscului de ţară,
mai ales că războiul este în vecinătate. În acest context, analiştii aşteaptă să vadă
cum va fi configurată politica monetară a Băncii Naţionale a României (BNR) şi
care va fi evoluţia ratelor dobânzii, în contextul în care inflaţia era deja o problemă
în ţara noastră.
Preţuri în creştere înseamnă o revenire mai greoaie, creştere economică
încetinită, instabilitate pe pieţele financiare şi de capital, supraîndatorare, probleme
cu lanţurile de aprovizionare, comerţ scăzut. Potrivit economiştilor, BNR şi
Guvernul ar trebui să ia măsuri de ţintire a inflaţiei, de sprijinire a cursului
monedei naţionale, de identificare şi a altor parteneri comerciali şi de menţinere a
dependenţei reduse faţă de importurile de gaze ruseşti. Nu în ultimul rând, este
important să existe un climat de predictibilitate pentru investiţii publice sau
private. Întrebarea-cheie este cât de mult va escalada conflictul? Pe măsură ce se
va contura un răspuns, „investitorii vor începe să estimeze impactul sancțiunilor și
vor apărea speculații privind schimbări ce vor avea loc în politica economică”,
explică analiştii de la XTB.
Date economice slabe
Războiul dintre Rusia și Ucraina, cu toate consecinţele sale, inclusiv cu primirea
de refugiaţi, se suprapune cu problemele majore ale economiei româneşti din
ultima perioadă. Patru ţări din UE au raportat un declin al economiei în ultimul
trimestru al anului 2021: România, Germania, Estonia şi Letonia, conform datelor
Eurostat. În trimestrul patru din 2021, comparativ cu situaţia similară din 2020,
România a înregistrat o creştere economică de 2,7% după 7,6% în perioada iulie-
septembrie 2021. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS),
publicate la jumătatea lunii februarie 2022, economia românească a crescut cu
5,6% anul trecut, iar în ultimul trimestru din 2021, PIB-ul a urcat cu 2,2% faţă de
perioada similară din 2020, însă a scăzut cu 0,5% faţă de trimestrul anterior.
Economiștii de la CFA România estimau, înainte de izbucnirea războiului în
Ucraina, că rata inflației va continua să crească în ţara noastră, leul va scădea în
raport cu euro, iar datoria statului va crește și mai mult în următoarele 12 luni.
Ultimele date ale INS arată că rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2022,
comparativ cu luna ianuarie 2021, a fost de 8,4%. Rata medie a preţurilor de
consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2022 - februarie 2021) faţă de precedentele 12
luni (ianuarie 2021 - februarie 2020) este 5,5%. BNR prognoza o inflaţie de peste
11% în perioada aprilie-iunie 2022 şi continuarea creşterii preţurilor în primele luni
de vară, perioadă în care inflația se va menţine peste 10%.
UE și statele sale membre sunt unite în sprijinul lor de neclintit pentru Ucraina și
condamnă cu fermitate agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei.
Ca răspuns la continuarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și
la gravitatea escaladării actuale a atacurilor împotriva civililor și a infrastructurii
civile, Consiliul a adoptat, la 16 decembrie 2022, un al nouălea pachet de sancțiuni.
Noile măsuri includ interdicții privind:

 exporturile de motoare de drone

 exporturile de produse și tehnologii cu dublă utilizare
 investițiile în sectorul minier
 tranzacțiile cu Banca Rusă de Dezvoltare Regională
 furnizarea de servicii de publicitate, de cercetare de piață și de sondare a
opiniei publice
De asemenea, UE a suspendat licențele de difuzare a încă patru canale mass-
media rusești și a sancționat alte 141 de persoane și 49 de entități.

UE a adoptat o serie de sancțiuni ca răspuns la atacul militar fără

precedent și neprovocat al Rusiei asupra Ucrainei și la anexarea ilegală a
regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson ale Ucrainei.

Măsurile sunt concepute astfel încât să slăbească baza economică a

Rusiei, lipsind-o de tehnologii și piețe critice și reducând în mod
semnificativ capacitatea acesteia de a purta războiul.