GLOBALIZAREA- SPERANTE SI DEZILUZII

CAPITOLUL 3 LIBERTATEA DE A ALEGE?

RECENZIE

Studenti:
Bradatanu Ovidiu Constantin
Tataringa Alexandru - Dorin
Facultatea de Stiinte Economice si Administratie
Publica



In acest capitol se prezinta o situatie a tarilor prin care guvernele
lor isi concentreaza actvitatea asupra evenimentelor menite sa ajunga
la o dezvoltare economica prin diferite forme.
Profesorul Stiglitz are multe de spus despre modul n care factorii
politici afectaz FMI, Trezoreria SUA, sau Organizaia Mondial a
Comerului.
El pretinde c interesele privatizrii au invocat practic un proces
de liberalizare, producnd astfel criza.
Ideologia de pia liber a servit ca acoperire intelectual pentru
aceste interese n eforturile de a justifica pretinsa privatizare.
Profesorul Stiglitz susine c experiena cu aceste politici este
respins n cazul privatizrii rapide, i indic necesitatea unei mai
puternice i mai deschise guvernri.
Exemplele din aceast carte reprezint suport teoretic, argumente
importante n ceea ce privete economia politic.
Printre masurile luate ca benficii identificam liberalizrea
comertului,privatizarea si motivarea investitiilor straine, iar
pentru prima din ele reducerea tarifelor vamale si
eliminarea masurilor protectioniste se face cum trebuie
intr-un ritm adecvat ,astfel incat disparitia intreprinderilor
ineficiente sa se produca in paralel cu crearea unor locuri
de munca noi ce aduc si ele noi benficii.

Avnd n vedere c aceast carte contine mai multe exemple
referitoare la eecul guvernului, eecul su de a evita aceast
eroare logic este deosebit de ciudat.
Profesorul Stiglitz d mult credit strmoului intelectual al
FMI, John Maynard Keynes, pentru a explica de ce pieele au
nevoie de intervenia guvernului pentru a conlucra. Din pcate,
el nu face nimic pentru a dovedi aceast afirmaie. Totui, el
descrie modul n care FMI a declanat o cdere financiar n
Asia, datorit politicilor monetare adoptate, insistena FMI
privind nsprirea politicii monetare determinnd nchiderea
unor bnci din Asia, provocnd un colaps bancar.
O alta relatare prezinta o experien n cazul n care FMI a insistat cu
privire la nchiderile de bnci. De asemenea, el menioneaz c FMI a
intervenit cu decizii care obligau firma s produc si care influentau
modul n care ar trebui s fie organizat ". El mai reclam i faptul c FMI
a forat restructurarea bncilor din Indonezia .
Aceste exemple contrazic practic faptul c economitii FMI au crezut n
competitia darwiniana. De asemenea, indic o vanitate din partea
oficialilor FMI care au cunotiinte suficiente pentru a se angaja n astfel
de reglementri detaliate.
Autorul susine c procesul de privatizare a euat pentru c nu a mers
suficient de departe. El subliniaz faptul c guvernul ceh a deschis ua la
corupie prin privatizareasocietilor, lsnd bncile n minile statului.
Un alt principiu pe care autorul il prezinta si despre care da
exemple este acela de liberalizare care seminfica eliminarea
amestecului statului in activitatea de pe pietele financiare de capital
precum si a barierelor in calea schimburilor comerciale.
Din acest punct de vedere un sprijin ridicat il are liberalizarea
comertului care este foarte sprijinit de tarile puternic industrializate.
Acest lucru a inregistrat mari cresteri si profitand de globalizare a
deschis noi orizonturi de extindere spre tarile mai putin dezvoltate.
Occidentul a sustinut liberalizarea comertului pentru produsele
pe care le exporta, dar in acelasi timp a continuat sa protejeze acele
sectoare in care concurenta venita din partea tarilor in curs de
dezvoltare ar fi putut pune in pericol economia proprie.
In toate aceste evenimente legate de dezvoltarea economica
S.U.A ca una din marile puteri ale lumii ia atitudine iar printr-un discurs
pe care il are incearca sa-si impuna pozitia si sa adauge la imaginea de
superputere disponibilitatea de influentare pe care o au in realizarea
propriilor interese.
La un moment dat aceasta super putere isi simte amenitata
pozitia de catre tari cum ar fi China si Japonia si pentru aceasta ea
porneste o serie de discutii si doreste implementarea de obiective pentru
pastrarea pozitiei dominante in economia mondiala.
Urmatorul pas intr-o economie dezvolatata il au investitiile,
acestea reprezentand o componenta principala a noului proces de
globalizare acestea au un rol foarte important in generarea cresterii
economice dar si in dezoltarea tarilor in care investitorii doresc sa se
dezvolte.




Poate ca dintre gafele facute de F.M.I. Cele comise in privinta
ordinii si a ritmului reformelor, precum si insensibiliatatea fata de
contextul social in ansamblu au beneficiat de cea mai mare atentie-
impunerea liberalizarii inaintea creeri unui sistem de protectie sociala,
inainte existentei unui cadru de reglementari adegvate inainte ca tarile
sa fi putut contracara consecintele negative ale schimbarilor bruste
aparute in atitudinea fata de economia de piata care sunt o parte
integranta a capitalismului modern.

Chiar daca teoria lui Smith referitoare la actiunia mainilor
invizibile ar avea vreo relevanta pentru tarile industrializate avansate,
conditiile cerute de aceasta nu sunt satisfacute de tarile in curs de
dezvoltare.
Sistemul economiei de piata necesita o stabilire clara a
drepturilor de proprietate si existenta justitiei care sa-l garanteze; adesea
insa acestea lipsesc din tarile in curs de dezvoltare.

Prioritile favorizante, pentru autor, sunt politicile publice ce
vizeaz ocuparea forei de munc mai degrab, dect cele cu privire la
prevenirea inflaiei. El prefer, de asemenea, restructurarea datoriilor i
reorganizarea financiar de lichidare .Dispretuieste austeritatea fiscal i
planurile de salvare, dar vrea realizarea de politici fiscale pentru
stimularea economiei prin subvenii.De asemenea, ar favoriza controalele
de capital i ar impune unele tarife de protecie.
Acuzaia lui Stiglitz mpotriva oficialilor FMI, care au crezut c tiu
cea mai bun modalitate de a gestiona economiile din ntreaga lume, se
cuvine i este corect.
Cu toate acestea, Stiglitz se angajeaz n acelai tip de eroare. El
pretinde s cunoasc att reformele cele mai potrivite pentru reglarea
economiei unei tri ct i succesiunea de aplicare a acestora.
Teoria distribuirii beneficiilor de sus in jos are in vedere un lucru
esential si anume contractul social presupunand in mare parte principiul
justetii, conform caruia cei saraci se bucura si ei de benenficiile pe care
societatea le obtine pe masura ce se dezvolta ,iar cei bogati sa suporte si
ei durerile societatii in perioadele de criza. Asupra principiului justetii
Consensul de la Washinngton nu era de acord iar metoda de ai ajuta pe
cei saraci ar fi aceea de a face economia sa se dezvolte iar teoria de mai
sus ne fiind decat o convingere sau o marturisire de credinta.

Pe de o parte tarile si organizatiile dar si unele mecanisme
propun o serie de prioritati si stategii printre acestea numarandu-se
crearea de locuri de munca ,imbunatatrea unor servicii si cote de
impozitare mai mici.
Pe de alta partea si reducerea saraciei ar fi una din prioritatile
mari pentru statele lumii si care prin diferite incercari si sprijiri sa aiba
un efect scontat.

Reformele prevazute de Consensul de la Washington au
expus multe tari la riscuri ele fiind suportate in mod
disproportionat de cei mai putini capabili sa suporte aceste
reforme.
Exista mai multe strategii ele difera nu numai in privinta
aspectelor vizate ci chiar in privinta masurilor adoptate; exista de
pilda strategii care prevad fondul funciar, dar nu si liberalizarea
pietei de capital , strategii care prevad promovarea concurentei
inaintea privatizarii,strategii prin care se asigura creare de locuri
de munca in paralel cu liberaizarea comertului.


In concluzie vremurile si tarile difera si de altfel
si economiile acestora, existand diferite exemple de
stategii si moduri de dezvoltare.
Institutiile economice internationale ar trebui si
ar fi trebuit sa furnizeze tarilor respective toate
informatiile necesare spre a lua singure hotararile in
cunostinta de cauza, intelegand consecintele si
riscurile fiecarei strategii.
Esenta libertatii este dreptul de a alege si de a-
ti asuma raspunderea care decurge din aceasta.