Ministerul Educației, Culturii și Cercetării 

al Republicii Moldova
 
Centrul de Excelență în Economie și Finanțe
Catedra Administrarea Afacerilor

             Proiect la studiul individual la statistică

La disciplina: statistica
Tema: Etapele dezvoltării statisticii.

A elaborat: Baltag Valeria

Grupa: FA 2007 G
Profesor coordonator: Lorina Coseac, grad didactic superior

Chișinău, 2021
 Cuprins
Def. Statisticii.............................................................................3
Istoria evoluției st-ice.................................................................3
Enumerarea etapelor st-ice.......................................................3
Etapa statisticii practice..........................................................3-4
Etapa statisticii descriptive.......................................................4
Etapa aritmeticii politice...........................................................4
Etapa probabilistă......................................................................5
Etapa st-icii moderne.................................................................5
Etapa actuală..............................................................................5
Raportul descriptive-inferențial în cercetarea st-ică..............6
Rebus...........................................................................................7
Citate...........................................................................................8
Concluzii......................................................................................9
Bibliografie..................................................................................9

2
 Def: Statistica este știința care studiază latura cantitativă a fenomenelor și
proceselor social-economice în strânsă legătură cu latura lor calitativă în condiții
concrete de timp și de loc, exprimând rezultatele cercetării cu ajutorul unui sistem
propriu de indicatori.
Statistica a apărut din necesitatea socială de a cunoaște în expresie numerică
diferite fenomene și procese ale activității umane.
Introducere privind prezentarea datelor statistice. Sfârşitul secolului XX şi
începutul secolului XXI conturează tot mai precis două tendinţe atât de
caracteristice epocii contemporane, şi anume, dezvoltarea impresionantă a ştiinţei
şi explozia informaţională. Statisticianul englez George Udny Yule (1871-1951)
menţiona în lucrările sale că civilizaţia occidentală estepătrunsă de ideile de număr
şi măsurare, iar evenimentele cotidiene sunt legate în mod inseparabil de acestea.
Astăzi, statistica, o ramură importantă a cunoaşterii universale, imprimă tot mai
mult marca sa în lumea modernă. Statistica a intrat şi în viaţa noastră curentă /
cotidiană – lectura revistelor, ziarelor, indicatorilor şi indicilor prezentaţi de
massmedia, rezultatele sondajelor, reprezentări grafice vehiculate prin presă etc.
Această invazie în cotidian redă necesitatea ei absolută. Deşi prin natura sa
universală, statistica operează cu noţiuni foarte uzuale, pe înţelesul tuturor, ca
populaţie, colectivitate, şomaj, inflaţie, putere de cumpărare, venituri, eficienţă
etc., nu putem afirma însă că percepţia publicului larg faţă de statistică a evoluat la
fel.

Etapele evoluției statisticii:

1. Etapa statisticii practice.
2. Etapa statisticii descriptive.
3. Etapa aritmeticii politice.
4. Etapa probabilistă.
5. Etapa statisticii moderne.
6. Etapa actuală.

Etapele dezvoltării statisticii. Statistica a apărut din nevoia de a cunoaşte într-o

formă măsurabilă realitatea înconjurătoare şi s-a conturat timp foarte îndelungat
de peste 6 milenii, în cadrul căruia se disting cinci etape mari. Scopul ei era de a
obţine date statistice.
 La început apare statistica practică care serveşte scopurilor fiscale,
demografice, militare şi administrative ale statelor dezvoltate în
3
 antichitate (de exemplu: inventarierea din doi în doi ani a aurului în Egipt;
recensămintele populaţiei la chinezi, greci, romani şi apoi în Dacia ş.a.).

 Între sec. XVII-XVIII se conturează etapa a doua, statistica descriptivă,

care se caracterizează prin lucrări ce descriu situaţia geografică,
economică şi politică a unui stat, fără să se ocupe şi de cunoaşterea
legităţilor care guvernează fenomenele descrise. În 1749, profesorul
universitar german Gottfried Achenwall (1719-1772), creatorul şcolii de
statistică descriptivă de la Universitatea din Göttingen, introduce pentru
prima oară termenul de statistică (Statistik) şi defineşte statistica drept ”un
mod de descriere multilaterală a statului cu utilizarea datelor statistice”,
pornind de la cuvântul de origine latină ”status” care înseamnă stare şi de
la cuvântul italienesc ”stato” care înseamnă stat. Pentru această perioadă
este reprezentativă şi lucrarea monografică statistică a cărturarului şi
domnitorului Moldovei, Dimitrie Cantemir (1673-1723), membru al
Academiei de Ştiinţe din Berlin, intitulată ”Descrierea Moldovei”, care
adduce o contribuţie importantă la dezvoltarea statisticii descriptive. Însă,
la acea epocă, prin statistică se înţelegea doar un ansamblu de informaţii
descriptive despre lucrurile remarcabile relative la colectivitatea ce se
chema stat, expuse într-o ordine anumită. Stabilirea naturii informaţiilor şi
a cadrului din care acestea făceau parte constituia problema de căpetenie a
statisticii.

 Etapa a treia de dezvoltare a statisticii, numită Aritmetica

politică, a descoperit avantajul informaţiilor exprimate sub formă
numerică. Conform concepţiei acestei şcoli de aritmetică politică,
statistica reprezintă un mijloc de analiză a datelor înregistrate prin care se
cercetează cauzele, legităţile de manifestare a fenomenelor de masă, de tip
colectiv. Unul din fondatorii ei, William Petty (1623-1687), profesorul
universitar englez de la Universitatea din Oxford, a efectuat în premieră,
în lucrarea sa fundamental ”Aritmetica politică”, calcule referitor la avuţia
naţională şi venitul naţional, folosind metoda selecţiei şi o serie de noţiuni
cu care operează statistica şi azi (medie, proporţie, repetabilitate,
cauzalitate ş.a.). John Graunt (1620-1674), negustor englez, primar al
oraşului Londra, fondatorul demografiei, bazându-se pe listele privind
natalitatea şi mortalitatea din Londra – pe o perioadă de 60 ani – a
formulat o serie de regularităţi privind mişcarea naturală a populaţiei
(proporţii pe gen, fertilitate ş.a.).

4
  Etapa a patra. Statistica probabilistă a cunoscut un impuls deosebit în
dezvoltarea statisticii datorită introducerii calculului probabilităţilor,
produse la sfârşitul secolului al XVIII. Jacob Bernoulli (1654-1705),
matematician şi fizician elveţian, în tratatul său ”Ars conjectandi”
formulează faimoasa ”lege a numerelor mari” şi atrage atenţia asupra
posibilităţii utilizării calculului probabilităţilor în economie. Un aport
deosebit în progresul statisticii îl aduce Adolphe Quetelet (1796-1874),
matematician şi astronom belgian, care a folosit în cercetările sale în
domeniul demografiei şi criminalităţii calculul probabilităţilor şi legea
numerelor mari, fără a se ţine însă seama de particularităţile specifice ale
fenomenelor social-economice, de variabilitatea în timp şi spaţiu. Tratând
fenomenele nediferenţiat, pe tipuri calitative existente obiectiv în cadrul
societăţii, concluziile la care ajunge nu au putut fi confirmate de realitatea
socială.

 Etapa a cincia – Statistica modernă se conturează în secolul

al XIX-lea prin crearea de birouri sau oficii de statistică pe plan
naţional şi internaţional. De asemenea, sunt organizate congrese
internaţionale de statistică şi apar reviste de specialitate. În această
perioadă Ronald Fisher (1890-1962), matematician, statistician şi
genetician englez, prin lucrarea sa ”Statistical Methods for Research
Workers” expune metodologia de bază a statisticii actuale.

 Etapa actuală concepe statistica ca o disciplină științifică independentă,

care are însușirea de a fi în același timp știința și metoda (utilizată în alte
științe). Obiectul de studiu al statisticii îl constituie cercetarea
fenomenelor de masă (cantitativ și calitativ). Așadar, în etapa actuală,
statistica e concepută sub două aspecte:
1) Ca activitate practică de cunoaștere a fenomenelor din societate;
2) Ca disciplină științifică și de învățământ.

Unele noţiuni specifice limbajului statistic. Utilizarea statisticii presupune

stăpânirea unui limbaj specific. Cunoaşterea semnificaţiei termenilor folosiţi este
prima condiţie a înţelegerii domeniului studiat. Familiarizarea cu limbajul statistic
este necesară economiei de piaţă. Prin ea se verifică cunoscutul principiu filozofic
a sociologului şi filosofului francez Auguste Comte, fondatorul teoriei
pozitivismului ”A şti pentru a prevedea şi a prevedea pentru a conduce”.

5
 STATISTICA DESCRIPTIVĂ

Observarea statistică

Sistematizarea și prelucarea datelor

Prezentarea rezultatelor prelucrării primare

Tabele Diagrame Grafice Indicatori

Interpretare

DA NU
Datele rezultă dintr-o
cercetare selectivă?

Este necesară Rezultatele se aplică

generalizarea rezultatelor direct pipulației
printr-un raționament statistice
inductiv

Se utilizează metodele Concluzii asupra

statisticii inferențiale Predicții populației statistice

Verificări de ipoteze

Raportul descriptive-inferențial în cercetarea statistică

                                   

6
                             

                                 

                  1 S T A T I S T I C A                

                2 E T A P A P R A C T I C A            

          3 S O C I A L A                              

    4 D E S C R I P T I V A                            

          5 C A N T I T A T I V A                      

6 P R O B A B I L I S T A                              

        7 C E R C E T A R E A                          

                  8 I N D I C A T O R I                

                9 A C T U A L A                        

                  10 A R I T M E T I C A P O L I T I C A

                                               
1. Ce a apărut din necesitatea socială

2. Care este prima etapă a statisticii?

3. Din care necesitate a apărut statistica?

4. Care este a doua etapă a evoluției statistice?

5. Care latură studiază statistica?

6. Care este a patra etapă a evoluției?

7. Ce reprezintă totalitatea operațiilor de culegere a datelor de prelucrare statistică?

8. Cu ajutorul cărui sistem propriu se exprimă rezultatele cercetării?

9. Care este ultima etapa a evolutiei statistice?

10. Care este a treia etapă a evoluției statistice?

7
8
Concluzii la temă:

Statistica are legături interdisciplinare cu un șir de științe: matematica, economia

politică, management, economie de ramură, etc., cărora le furnizează permanent
date statistice (materiale cifrice), fără de care este imposibilă studierea și
confirmarea concluziilor teoretice.

Bibliografie: https://www.academia.edu/20312417/Evolutia_statisticii

https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Manual_comunicare/ma
nual_statistica_in_comunicare.pdf

Coseac Lorena ,,Statistica curs rezumativ’’ editura Labirint Chișinău, 2010.