Evolutia statisticii pe plan international

1.Revolutia Stiintifica Contemporana

Revolutia stiintifica si tehnica contemporana se caracterizeaza printr-o dezvoltare expansiva a stiintei
atat in profunzime,cat si o sfera de cuprindere a fenomenelor,ceea ce face informatiilor stiintifice sa se
dubleze intr-un interval de timp de aproximativ un deceniu.Concomitent cu dezvoltarea si
aprofundarea ei,stiinta este supusa si unui amplu process de diversificare.Dupa estimatiile unor
reputati oameni de stiinta ar exista in present peste 1500 de discipline stiintifice.In aceste
conditii,intrepatrundrea dintre stiinte este inevitabila,iar colaborarea dintre ele este o necessitate
obiectiva pentru progresul fiecarei stiinte.de aceea,cecetarea stiintifica in epoca noastra are un
pregnant caracter indisciplinar,caracterizat de faptul ca la elaborarea uneia si aceleiasi teme de
cercetare stiintifica participa oameni de stiinta de specialitati diferite.Pierre Ayar arata ca 90% din
savantii si cercetatorii stiintifici care au existat de la inceputul dezvoltarii stiintei sunt acum in viata.De
la apraitia primei reviste in anul 1665 si pana in present numarul de reviste stiintifice si tehnice au
crescut in progresie geometrica.
O caracteristica esentiala a stiintei contemporane ,care s-a impus in ultimile decenii ca o realitate de
maxima importanta,o constituie corelatia tot mai intense dintre dezvoltarea stiiteni si cresterea
economica.Cuceririle stiintei si tehnicii au determinat mutatii importante in toate sectoarele de
activitate sociala si cu deosebire in sfera productiei materiale si a serviciilor.Nivelul invatamantului si al
cercetarii stiintifice conditioneaza astazi intr-o masura tot mai mare gradul de eficienta si de
competivitate a economiei.Cunoasterea este putere-Knowledge is power supea filozoful englez
Francis Bacon(1561-1626) acum patru secole.
Potentialul stiintific si ethnic al unei natiuni constituie o conditie importanta a insasi independentei
ei.Referindu-se la aceasta problema fundamentala a lumii contemporane,Rene Maheu arata ca
dobandirea independetei economice de catre natiuni nu este nicdecum posibila daca potentialul
stiintific si ethnic ramane sub un prag minim.Fizicianul german Werner Heinseberg(1901-1976),unul
dintre intemeietorii mecanicii nautice,memru de onoare al Academiei Romane si laureate al premiului
Nobel(1932) arata ca Intreaga noastra viata depinde,fie ca suntem de accord sau nu,de stiinta si
anume intr-o masura pe care mai inainte cu greu ne-am fi putut-o imagina.Cercetarea stiintifica nu mai
este ornamental cultural al vietii-desi ar putea fi si aceasta-ci reprezinta samanta din care mai tarziu
vom putea creste bunastarea economica ,buna organizare a statului,sanatatea politica si multe altele
Reducerea decalajului stiintific dintre natiuni este cu atat mai important cu cat astazi se apreceaza ca
el este generatorul tutturor celorlalte decalaje care se manifesta in lumea contemporana.
O alta tendinta in dezvoltarea stiintei si tehnicii contemporane,cu implicatii importante in activitatea
economica si sociala,o constituie reducerea dn ce in ce mai pronuntata a intervalului de timp dintre
momentul aparitiei unei descoperiri stiintifice si momentul materializarii ei intr-o realizare
efectiva.Astefel de la construirea primei masini rudimentare,care producea miscarea de rotatie cu
ajutorul aburului,realizata de catre matematicianul grec Hercu din Alexandria in sex I .e.n. si pana la
masina cu aburi perfectionara a inventatorului scotia James Watt(1736-1819),brevetata in 1769,s-au
scurs aproape doua milenii;de la descoperirea principiului fotografiei(1727)si pana la realizarea ei
pracica (1829)s-au scurs 112 ani;56 de ani pentru telefonul inventa de cercetatorul american
Alexander Graham Bell(1847-1922);35 de ani pentru radio (1867-1902) ; 15 ani pentru radar (19251940) ; 12 ani pentru televiziune (1922-1934) ; 10 ani pentru reactorul nuclear (1932-1942) si numai 6
ani pentru bomba atomica (1939-1945).
Aceste trasaturi ale stiintei contemporane ridica un grad sporit de dificultate in definiirea diecarei stiinte
in parte , in delimitarea riguroase a obiectului lor de studio , precum si in precizarea merodelor proprii
de cercetare.Unul si acelasi fenomen sau ansamblu de fenomene este cercetat de catre diferite stiinte
diferite.Insasi reprezntarea clasia a stintei particulare care potrivit legii formale reprezinta o disciplina
stiintifica cu un obiect,cu o metoda si legi proprii,este pusa in discutie tot mai mult.Una si aceiasi stiinta
fiind folosita-alaturi de alte metode-la realizarea scopurilor ei cognitive.Caracterul dual al acestor
stiinte ,de a fi stiinta si metoda in acelasi timp , a fost pusa in evidenta de mai mult timp.Acest caracter
il poarta filozofia ,logica,matematica,cibernetica si statistica.Statistica fiind o stiinta de sine statatoare
este utilizata tot mai mult in epoca moderna ca o materie de cercetare de catre aproape toate celelate
stiinte particulare.
Dezvoltarea rapida si diversifica a stiintei in epoca contemporana concretize in cresterea gradului ei
de participare la realizarea procesului de cunoaster a naturii si a gandirii umane a determinat aparitia
si cristalizarea unor noi stiinte care studiaza fie diferite forme de miscare ale fenomenelor colective ,

fie unele laturi coune ale acestora , intre care se situeaza si statistica.
Evidenta obiectiva a unor fenomene de tip colectiv ale caror proprietati nu pot fi cunoscute decat la
nivelul intregului,a impus statistica ca o disciplina stiintifica indispensabila pentru studierea
colectivitatilor.
In conditiile actuale cand dezvoltarea stiintelor sociale cat si dezvoltarea matematicii au atins un nivel
relative ridicat ,procesul matematizarii este un process obiectiv,care contribuie la dezvoltarea si
aprofundarea cunoasterii stiintifice in toate domeniile.
De accea folosira matematicii in stiintele sociale si in economie nu trebuie inteleasa ca un import de
metode,undeori neadecvate domeniului respectiv, ci trebuie sa rezulte din aprofundarea cunoasterii
acestuia , din perfectionareamijloacelor si metodelor stiintifice utilizate si aceasta se realizeaza prin
intermediul statisticii
2.Din Istoria Statisticii
Folosirea statisticii ca instrument de cunoastere a vietii sociale nu este de data recenta.ca o forma de
evidenta a populatiei si bunurilor materiale statistica a fost utilizata din cele mai vechi timpuri.
In dezvoltarea ei s-a format ca o disciplina stiintifica autonoma intr-un indelungat process
istoric,conturandu-si treptat aria de investigatii si perfectionandu-si in mod continuu
portiunile,categoriile,metodele,procedeele si tehnicile de cercetare.Ca activitate practica istoriceste
atestata,statistica dateaza de aproximativ sase milenii,iar ca teorie a statisticii-ca o stiinta-de peste 3
milenii.
Asa cum istoria unei tari nu poate fi scrisa decat bazandu-ne pe istoria economie tarii respective,tot
asa istoria economie nu poate fi scrisa fara a se sprijini pe istoria statisticii,singura in masura sa
furnizeze si sa audieze serii de date autentic si comparabile in timp si spatiu,sa contribuie alaturi de
alte stiinte,la descoperirea si descrierea in limbaj propriu a reguralitatilor,legislatiilor si legilor
economice de-a lungul etapelor istorice successive pe care le-a parcurs umanitatea.