CUPRINS

CAPITOLUL 3 MODELE CONSACRATE DE

DIAGNOSTIC ECONOMICO-FINANCIAR
GENERAL

1 Modele statistice
2. Modele bancare (Banca Transalvania, Raiffeisen Bank,
Banca Comerciala Romana, BRD-Group Societe Generale)
3 Modelul CEMMAT.
4 Modelul A.G. (Alexandru Georghiu)
5 Modelul MEFAT
6. Modelul Camerei de Comerţ şi Industrie din România
7. Modelul Ernst & Young

1
 CAPITOLUL 3

Modele consacrate de diagnostic general

Necesităţile concrete de analiză economico-financiară au impus

elaborarea unor modele de diagnostic economico-financiar sintetic care să
vină să satisfacă în timp operativ şi cu un volum relativ redus de calcule
necesităţile a diferitor grupuri de utilizatori.
În acest sens putem clasifica multitudinea de modele existente în
literatura de specialitate şi consacrate în acelaşi timp şi de practica economică
în următoarele categorii:
- Modele statistice de Standing economic-financiar;
- Modele bancare;
- Modelul MEFAT (Modelul de evaluare financiară Andone- Ţugui)
- Modelul CEMATT (Centrul de Management şi Transfer Tehnologic);
- Modelul AG (Al.Gheorghiu)

3.1 Modele statistice

4. Modelul Creditului Comercial Francez

Scorul Z are următoarea formulă:
Z = 6,47 – 9 r1 - 1,1 r2 [6]
Ratele reprezintă:
r1 – cheltuieli fi nanciare / rezultatul brut din exploatare;
r2 – (împrumuturi + dobânzi) / capitaluri proprii.
Valoarea lui Z = 0 separă intreprinderile în bune şi cu difi cult ăţi.

5. Metoda “credit-man” sau “security-analysis” utilizată în SUA

pentru stabilirea riscului în activitatea de creditare.
Z = 0,25 r1 + 0,25 r2 + 0,10 r3 + 0,20 r4 + 0,20 r5 [7]
unde:

2
r1 = (disponibilităţi + creanţe) / datorii pe termen scurt – rata solvabilităţii
intermediare
r2 = capitaluri proprii/datorii totale – rată de structură fi nanciară care arată
capacitatea
proprie de acoperire a datoriilor;
r3 = capitaluri proprii / active imobilizate – rata fondului de rulment;
r4 = cifra de afaceri / stocuri – rata de rotaţie a stocurilor;
r5 = cifra de afaceri / creanţe comerciale – rotaţia creanţelor;
Valoarea lui Z se compară cu cea a mediei pe sector, iar aprecierea se
face după relaţia:
Z < 0 – zonă nefavorabilă
Z > 0 – zonă favorabilă.

6. Modelul B – Băileşteanu (1998)

Pornind de la studiile cunoscute (Altman, Argenti, Conan şi Holder etc.)
autorul consideră că apariţia falimentului este determintă de următorii factori:
- imposibilitatea achitării obligaţiilor curente;
- lipsa de surse fi nanciare pentru rambursarea creditelor ;
- încasarea cu mare întârziere a contravalorii produselor livrate ;
- înregistrarea de pierderi.
Se propun următoarele variabile:
G1, lichiditatea generală (curentă) = active curente / pasive curente
G2, solvabilitatea = (profi t net + amortizarea) / (rata rambursat credit
+ dobândă)
G3, recuperare clienţi = cifra de afaceri / clienţi
G4, rentabilitatea costurilor = profi t / cost x100
Funcţia este:
B = 0,444 G1 + 0,909 G2 + 0,0526 G3 +0,0333 G4 +1,414 [8]
B are o valoare maximă egală cu 4 şi o valoare minimă egala cu –1,4.
Funcţie de valoarea înregistrată se consideră:
B < 0,5 - faliment iminent;
0,5 < B < 1,1 - zona limitata;
1,1 < B <2,0 - zona intermediara;
B >2,0 - zona favorabila.

3
7. Modelul A – Ion Anghel
A = 5,676 + 6,3718 X1+ 5,3932 X2 – 5,1427 X3 – 0,0105 X4 [9]
X1 = profi t net / venituri;
X2 = cash-fl ow/Active;
X3 = Datorii / Active;
X4 = (Obligaţii/Cifra de afaceri) x 360;
C = 5,676 – constantă.
Corespondenţa dintre valoarea funcţiei A şi probabilitatea
falimentului:
A < 0 – faliment / eşec;
0 < A < 2,05 zone de incertitudine;
A > 2,05 non-faliment.

3.2. Modele bancare

A. Abordări generale privind analiza bonităţii clienţilor

În sistemul de creditare bancară, credibilitatea reprezintă suportul

material şi moral, elementul esenţial fără de care un credit nu poate fi acordat.
Câştigarea încrederii presupune cunoaşterea clientului, care se realizează
printr-o activitate de analiză şi documentare, în vederea unei evaluări cât mai
reale cu privire la situaţia patrimonială şi financiară, recunoaşterea calităţii
produselor executate şi a serviciilor prestate, a relaţiilor cu partenerii, a
profesionalismului conducătorilor entităţii.
La acordarea creditelor, banca îşi asumă un anumit risc al creditului,
micşorat printr-o evaluare atentă a debitorilor, stabilirea limitelor de expunere
şi aplicarea unei politici prudente de provizioane atunci când apare pericolul
unor pierderi.
Investigarea activităţii clientului în vederea cunoaşterii acestuia este
continuată şi se completează cu analiza bonităţii, ceea ce permite pe de o parte
reducerea riscului de credit şi pe de altă parte stabilirea imaginii asupra
clientului şi a gradului de incertitudine suportat de bancă.
 Bonitatea reprezintă „performanţa financiară a agentului economic
care atestă încrederea pe care acesta o inspiră băncii în momentul solicitării
unui credit, de a restitui la scadenţă creditele contractate împreună cu
dobânzile aferente”. (F. Buhociu, 1998:63).

4
  Într-o abordare generală, se poate pune în evidenţă o corelaţie strânsă
între nivelul bonităţii clientului şi riscul de faliment al acestuia. Astfel cu cât
bonitatea clientului este mai bună cu atât riscul de faliment al acestuia este
mai redus.

În cadrul analizei bonităţii clientului se urmăreşte realizarea unor performanţe

atât de natură economico-financiară, cât şi de natură nefinanciară.

a) În ce priveşte analiza aspectelor financiare aceasta presupune

calculul unor indicatori financiari pe baza următoarele documente:
- Bilanţul contabil pe anul precedent, însoţit de toate notele explicative.
- Balanţa de verificare pe luna anterioara solicitării creditului, situaţia
patrimoniului şi rezultatele financiare pe trimestrul expirat;
- Bugetul de venituri si cheltuieli pe anul în curs;
- Fluxul de încasări si plăţi pe perioada de creditare;
- Planul de activitate (planul afacerii) pe anul curent;
- Situaţia veniturilor brute realizate în anul precedent de regiile autonome
indiferent de profil;
- Entităţile care solicită credite pentru constituirea de stocuri sezoniere de
produse destinate consumului propriu sau desfacerii în perioada următoare,
vor mai prezenta în mod suplimentar:
- Situaţia mişcărilor stocurilor – cantitativ si valoric, pe perioada
de constituire;
- Graficul de utilizare sau vânzare care va cuprinde pentru fiecare
canal de valorificare cantităţile, valorile, termenele de livrare
(utilizare), numărul contractelor.

Indicatorii calculaţi reprezintă rezultatul cercetărilor făcute de bănci şi

s-au stabilit valori pe baza cărora se poate acorda un punctaj care, totalizat,
indică încadrarea într-o anumită categorie de risc. În funcţie de această
categorie de risc, banca poate hotărî oportunitatea acordării creditului sau
condiţiile de creditare. Setul de indicatori calculaţi de bănci în vederea
aprecierii bonităţii clienţilor este diferenţiat pe fiecare bancă în parte.

b) Pe lângă analiza financiară propriu-zisă bazată pe indicatori financiari

selectivi, în mod suplimentar, tot mai utilă devine analiza nonfinanciară sau
calitativă folosită din ce în ce mai mult şi în practica bancară din ţara noastră.
Ea are în vedere aspecte ce nu pot fi surprinse cu ajutorul indicatorilor valorici

5
dar care pot contribui la luarea deciziei de creditare, la analiza bonităţii
clientului.
Analiza calitativă a activităţii clientului se referă în principal la
calitatea actului managerial şi a garanţiilor, structura acţionariatului,
condiţiile de piaţă în care îşi desfăşoară activitatea solicitantul de credit,
realitatea raportărilor contabile, strategia firmei, vechimea afacerii. etc.
Având în vederea diversitatea lor, aceştia ar putea fi structuraţi şi clasificaţi
în factori interni şi externi.

 Factorii interni se referă la:

► Calitatea managerială (pregătirea profesională, prestigiul, experienţa,
succesiunea, structura conducerii, calitatea sistemului informaţional,
perioada de rotaţie a conducerii, etc.);
► Structura acţionariatului;
► Calitatea activităţii clientului (existenţa şi viabilitatea planului de
afaceri, evoluţia activităţii, caracterul activităţii, sfera de activitate,
segmentul de piaţă, concurenţii, relaţiile cu furnizorii, politica de
preţuri, resursele materiale şi umane, etc.);
► Strategia (dacă este realistă, realizabilă sau cu risc de eşec, existenţa
sau nu a planurilor de restructurare şi redresare financiară, modalităţi
de realizare);
► Istoricul relaţiilor bancare ale persoanei care solicită creditul (mărimea
rulajelor derulate de client prin unitatea bancară teritorială de la care
este solicitat creditul, profitabilitatea relaţiilor anterioare ale băncii cu
clientul, existenţa unor credite în derulare şi a unor contracte de client
la alte societăţi bancare);
► Volumul, structura şi gradul de lichiditate al garanţiilor primite;
amplasamentul bunurilor ipotecate/gajate (mediu rural sau mediu
urban, zonă centrală sau periferică), calitatea asiguratorului.

 Factorii externi se referă la aspecte cum ar fi:

► Încadrarea activităţii clientului în politica economică generală;
► Poziţia geografică faţă de furnizori, clienţi, mijloace de transport;
► Caracteristicile sociale ale pieţelor de desfacere;
► Impactul legislaţiei asupra activităţii clientului.

6
 În prezent, băncile româneşti recurg la analiza bonităţii clienţilor pe
bază de credit scoring, adică pe baza calculării unui rating de credit. Privind
clienţii persoane juridice, stabilirea ratingului de credit se face pe baza
analizei performanţelor economico-financiare ale activităţii acestora, în
funcţie de punctajul obţinut la criteriile cuantificabile (financiare) şi la
criteriile necuantificabile (nefinanciare). Această metodă presupune
parcurgerea următoarelor etape:
o Alegerea unor indicatori cantitativi şi calitativi reprezentativi pentru
activitatea clientului;
o Stabilirea punctajelor pentru fiecare indicator în funcţie de anumite
intervale valorice;
o Stabilirea punctajului fiecărui indicator corespunzător intervalul valoric în
care se situează;
o Calcularea punctajului total prin însumarea punctajelor individuale ale
indicatorilor;
o Încadrarea creditului în una din următoarele categorii de performanţă
financiară:
- categoria A – performanţele financiare sunt foarte bune şi permit
achitarea la scadenţă a ratelor de credit şi a dobânzii
aferente; anticipându-se menţinerea lor în viitor;
- categoria B - performanţele financiare sunt bune sau foarte bune, dar
nu pot fi menţinute pe termen lung;
- categoria C - performanţele financiare sunt satisfăcătoare, însă au o
tendinţă clară de înrăutăţire în viitor;
- categoria D - performanţele financiare sunt scăzute şi au o evidentă
ciclicitate la intervale scurte de timp;
- categoria E - performanţele financiare reflectă pierderi şi există
certitudini că nu pot fi achitate nici ratele, nici
dobânzile.

Pentru clienţii care se încadrează în primele trei categorii, punctajul obţinut

este punctul de pornire în fundamentarea deciziei de creditare. Totodată,
clienţii respectivi beneficiază şi de dobândă mai mică, întrucât, de regulă,
băncile îşi diferenţiază dobânzile practicate şi în funcţie de riscul de creditare.
Clienţii care se încadrează în ultimele două grupe sunt consideraţi cei mai
riscanţi şi nu au şanse să obţină credite.

7
 În vederea exemplificării analizei comparative a bonităţii clienţilor,
am luat în considerare S.C Beta S.A. având ca obiect de activitate fabricarea
utilajelor pentru prelucrarea produselor alimentare, băuturilor şi tutunului.
Este o societate care are în prezent un capital social de 23.735.431 lei,
având un număr total de 4.564.506 de acţiuni, cu o valoare nominală de 5,2
lei/acţiune, acţiunile fiind cotate la Bursa de Valori Bucureşti, secţiunea de
bursă RASDAQ, categoria III-R, simbol TEHP.
Societatea are nevoie de un credit pentru finanţarea activităţii curente
în valoare de 25.000 EUR.
Pentru a aprecia dacă entitatea va obţine creditul, am luat în calcul
patru societăţi bancare de prestigiu din România: Banca Comercială Română,
Banca Română de dezvoltare – Groupe Societe Generale, Banca Transilvania
şi Raiffeisen Bank.
În elaborarea studiului am folosit datele din situaţiile financiare pe
ultimii cinci ani de activitate ai entităţii.

Într-o variantă simplificată referatul de credit întocmit de S.C. Beta

S.A. se prezintă astfel:
* Numele firmei: S.C Beta S.A.
*Tipul afacerii: fabricarea utilajelor pentru prelucrarea produselor alimentare,
băuturilor şi tutunului
* Structura de organizare: SA
* Personal: 331
* Tipul şi scopul împrumutului: finanţarea activităţii curente
* Suma împrumutului: 25.000 EUR
* Procent şi sursă de rambursare: 100% cash – activitatea de bază
* Rata dobânzii: 17 % /an
* Data rambursării creditului: decembrie 2010
* Termenul/data rambursării finale: 48 luni/decembrie 2010
* Analist de credite: Pop Gheorghe
* Tip garanţii: gaj.

8
B. Metoda Băncii Comerciale Române

Un model adecvat pentru condiţiile din România este modelul propus

de Banca Comercială Română, în care rolul hotărâtor îl au performanţele
economice şi financiare.
Banca Comercială Română încadrează entităţile care apelează la
credite într-o categorie de bonitate, în funcţie de punctajul obţinut de criteriile
cantitative, coroborat cu criteriile calitative.
Rezultatul obţinut prin adunarea punctelor acordate fiecărui criteriu
cantitativ, determină clasificarea preliminară, care poate fi menţinută sau
modificată în funcţie de concluziile analizei criteriilor calitative, determinând
astfel performanţa finală a celui care a solicitat creditul.
Banca ia decizia de creditare dacă entitatea se înscrie cel puţin în
categoria C.

 A. Analiza criteriilor financiare (cantitative) stă la baza clasificării

preliminare a clientului creditat şi se stabileşte în funcţie de punctajul
(scoringul) obţinut, astfel:

Tabelul nr. 50 Evaluarea criteriilor financiare de către Banca Comercială

Română S.A.
Nr Indicatorul Formula de calcul Rezultatul Nr. de
. punct
cr e
t obţin
ute
1. Lc ≤ 80% -2
Lc = Active curente * 80< Lc ≤ 100% -1
Lichiditatea 100 100<Lc ≤ 120% 1
curentă Datorii curente 120<Lc≤ 150% 2
150<Lc≤ 170% 3
Lc> 170% 4
2. S ≤ 80% 0
80< S ≤ 100% 1
Solvabilitatea S = Active totale * 100 100< S ≤ 120% 2
Datorii totale 120< S ≤ 140% 3
140< S ≤ 160% 4
160< S ≤ 180% 5

9
 S > 180% 6
3. Gi > 100 -1
Gradul de Gi= Datorii totale * 80 < Gi ≤ 100 0
îndatorare 100 60 < Gi ≤ 80 1
generală Capitaluri proprii 40 < Gi ≤ 60 2
Gi ≤ 40 3
4. Viteza de rotaţie Rac= Cifra de afaceri Rac ≤ 5 1
a activelor netă 5 < Rac ≤ 10 2
circulante Active circulante Rac > 10 4
5. Rcp ≤ 0% 0
Rentabilitatea Rcp = Profit net * 0 < Rcp ≤ 10% 1
capitalurilor 100 10 < Rcp ≤ 30% 3
proprii Capitaluri proprii 30 < Rcp ≤ 50% 4
(rentabilitate Rcp >50% 2
financiară)
6. 0 < Ad ≤ 20 3
Acoperirea Ad = Cheltuieli cu 20 < Ad ≤ 40 2
dobânzii dobânda 40 < Ad ≤ 60 1
Cifra de afaceri 60 < Ad ≤ 80 0
netă Ad > 80 -1
7. Dependenţa de At >50,1% şi 4
pieţele de De>50,1% 3
aprovizionare şi Ai>50,1% şi 2
desfacere De>50,1% 1
X
At>50,1% şi
De<50,1%
Ai>50,1% şi
De<50,1%
8. X - garanţii 4
necondiţionate
primite de la
guvernul
României
- garanţii 4
bancare
irevocabile
primite de la
bănci

10
 Garanţii româneşti şi
străine de prim 4
rang 3
- depozitul 2
bancar
- ipoteca 2
- gajul cu
deposedare 1
- gajul fără
deposedare 1
- emisiune de
creanţă 0
- fidejusiunea
(cauţiunea)
- gajul general
TOTAL PUNCTAJ pâna la 5 6-10 11-16 17-25 Peste
INTERMEDIAR Inclusiv 25
CATEGORII E D C B A
ÎMPRUMUTAŢI
Sursa: Normele de creditare ale B.C.R. S.A.
Semnificaţia prescurtărilor:
At - aprovizionări în ţară în raport Dt - desfaceri în ţară în raport cu totalul
cu totalul aprovizionat; desfacerilor;
Ai - aprovizionări din import în De - desfaceri la export în raport cu
raport cu totalul totalul desfacerilor
aprovizionărilor;
 B. Analiza nefinanciară se face în funcţie de mai multe criterii calitative,
aşa cum rezultă din tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 51 Evaluarea criteriilor nefinanciare de către Băncii Comerciale

Române S.A.
Comentarii Rezultatul
analizei
0 1 2 3
1. Calitatea Se aplică şi justifică calitatea
conducerii profesională a managerilor,
respectiv : *foarte bună
* cunoştinţe tehnice de *bună

11
 specialitate; *satisfăcătoare
* experienţă managerială;
* prestigiul şi reputaţia în
relaţiile cu furnizorii şi
beneficiarii.
2. Calitatea Se vor trata explicit şi detaliat
organizării aprecierile inspectorului cu *bună
privire la organizarea
activităţii unităţii economice ( *medie
fluxuri tehnologice,
capacitatea de adaptare la *slabă
modificările structurale,
utilizarea bazei materiale şi a
resurselor umane etc.)
3. Sectorul în Analiza se va axa pe *perspectivă bună
care îşi comentariul asupra a dezvoltării
desfăşoară conceptului de “piaţă sectorului
activitatea profitabilă”în care îşi *perspectivă slabă
desfăşoară activitatea agentul a dezvoltării
economic. sectorului
*sector de
activitate neviabil
4. Poziţia unităţii Din analiză va rezulta gradul *capacitate mare
în ramura şi în care unitatea este cunoscută de influenţă a
subramura de în sectorul său de activitate pieţii
activitate având un cuvânt de spus şi în *capacitate medie
ce priveşte nivelul preţurilor, *capacitate redusă
concurenţa, etc.
5. Strategia de Se va analiza:
dezvoltare *existenţa unei strategii pe *foarte bună
următorii 3-5 ani. Dacă
aceasta este realistă,
realizabilă sau cu risc de eşec; *neconvingătoare
*modalitatea de realizare a
strategiei propus;
*alternative şi implicaţii în *inexistentă
cazul nerealizării strategiei
propuse;

12
 *existenţa sau nu a planurilor
de redresare şi restructurare
financiară.
6. Perspectiva Se vor prezenta programele
unităţii de restructurare şi *activitate viabilă
(programul de retehnologizare aplicate,cele
acţiune în curs de aplicare precum şi *activitate cu
privind cele ce urmează a fi aplicate. slabe perspective
reducerea Se vor detalia etapele
riscului în parcurse şi rezultatele
creditare) obţinute.
Sursa: Normele de creditare ale B.C.R. S.A.
C. Performanţa economico-financiară finală a împrumutului în urma
corelării criteriilor cuantificabile cu criteriile de analiză necuantificabile se va
evidenţia pe cele cinci categorii de bonitate: A,B,C,D,E.
Exemplificarea metodei BCR în cadrul S.C. Beta S.A.
Pe baza Bilanţului şi a Contului de Profit şi Pierdere prezente comparativ pe 5
ani sunt calculaţi următorii indicatori:
 A. Indicatorii financiari:
Tabel nr.52 Evaluarea criteriilor financiare BCR în analiza de bonitate la
S.C. Beta S.A.
Nr
. Indicatori/Punct
2002 2003 2004 2005 2006
crt aj
.
1. Lichiditate 227,6% 1679,52 177,94 423,54 47,42%
curentă % % %
Punctaj 4 4 4 4 -2
2. Solvabilitate 584,00 1883,14 496,70 896,30 237,10
% % % % %
Punctaj 6 6 6 6 6
3. Grad de 20,80% 32,10% 25,20% 12,60% 44,08%
îndatorare
generală
Punctaj 3 3 3 3 2
4. Viteza de rotaţie 2,46 0.17 1,99 0,99 1,02

13
 a activelor
circulante
Punctaj 1 1 1 1 1
5. Rentabilitatea 7,17 10,62 9,20 6,77 2,84
capitalurilor
proprii
Punctaj 1 3 1 1 1
6. Acoperirea 0,0001 0,002 0,002 0,002 0,004
dobânzii
Punctaj 3 3 3 3 3
7. Dependenţa de 3 3 3 3 3
pieţele de
desfacere/Puncta
j*
8. Garanţii/Punctaj 2 2 2 2 2
**
Total punctaj 23 25 23 23 16
indicatori financiari puncte puncte puncte puncte puncte
Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor din situaţiile financiare şi a normelor
de creditare BCR
*Am ţinut seama că piaţa materiilor prime este preponderent externă şi
de asemenea desfacerile sunt orientate cu preponderenţă către piaţa
externa.
**Garanţia constă în gajul cu deposedare.

B. Indicatorii nefinanciari:

Tabelul nr. 53 Evaluarea criteriilor nefinanciare BCR în analiza de bonitate la

S.C. Beta S.A.
Rezultatul analizei
1. Calitatea conducerii *foarte bună
2. Calitatea organizării *bună
3. Sectorul în care îşi desfăşoară *perspectivă bună a dezvoltării
activitatea sectorului
4. Poziţia unităţii în ramura şi *capacitate mare de influenţă a
subramura de activitate pieţii
5. Strategia de dezvoltare *foarte bună
6. Perspectiva unităţii *activitate viabilă

14
Sursa: prelucrări proprii

 C. Performanţa economico-financiară finală:

Tabel nr. 54 Evaluare punctaj final în analiza de bonitate realizată de BCR, la

S.C. Beta S.A.
2002 2003 2004 2005 2006
Punctaj 23 25 23 23 16
Categ. de B A B B B
bonitate
în în în în
Tip de Credit observaţie standard observaţie observaţie observaţie
Sursa: prelucrări proprii

Se poate constata că, deşi societatea se menţine în categoria clienţilor

cu performanţe bune şi foarte bune se poate admite că, în anumite perioade de
timp, poate avea unele dificultăţi în rambursarea ratelor bancare curente şi
plata dobânzilor, fiind deci necesară o mai atentă monitorizare a acesteia.

C. Metoda Băncii Române de Dezvoltare - Groupe Societe Generale

Banca Română de Dezvoltare –Groupe Societe Generale S.A. are în

vedere încadrarea entităţilor în una din cele cinci categorii de bonitate pe baza
indicatorilor de performanţă financiară prezentaţi în următorul tabel:

Tabel nr. 55 Evaluarea criteriilor financiare de către BRD –Groupe Societe

Generale S.A.
Categorii de creditare
Criterii de
apreciere - % - Categ. Categ. Categ. Categ. Categ.
A B C D E
1. Gradul de îndatorare 0-30,0 30,1- 50,1- 65,1- Peste
50.0 65,0 80,0 80,0
2.Lichiditatea imediată peste 85,1- 65,1-85,0 50,1-65,0 Sub
110,0 110.0 50,0

15
 3. Solvabilitatea Peste 40,1-50,0 30,1-40,0 20,1-30,0 Sub
patrimonială 50,0 20,0
4.Rentabilitatea în Peste 5,1-10,0 3,1-5,0 1,1-3,0 Sub 1,0
funcţie de cifra de 10,0
afaceri
5.Gradul de acoperire a Peste 100,1- 90,1- 70,1-90,0 Sub 70
cheltuielilor din 120,0 120,0 100,0
venituri
Punctaj pentru 10 8 5 2 0
indicator
TOTAL PUNCTAJ 41-50 26-40 11-25 1-10 0
Sursa: Normele de creditare ale BRD Groupe Societe Generale S.A.

Modul de calcul a indicatorilor:

1. Gradul de îndatorare = datorii totale / active totale * 100
2. Lichiditatea imediată = ( active circulante – stocuri) / datorii curente * 100
3. Solvabilitatea patrimonială = ( capitaluri proprii / active totale ) * 100
4. Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri = rezultatul exploatării / cifra de
afaceri netă
5. Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri = venituri totale / cheltuieli
totale * 100
Pentru fiecare indicator de performanţă financiară se acordă un număr
de puncte, în funcţie de încadrarea în limitele stabilite de bancă, iar prin
însumarea punctelor aferente indicatorilor evaluaţi se obţine punctajul total,
în baza căruia se realizează încadrarea entităţii în una din cele cinci categorii
de performanţă financiară.
În situaţia în care punctajul obţinut de entitate se apropie de limita
superioară sau de limita inferioară punctajului aferent fiecărei categorii de
performanţă, acesta se poate majora sau diminua, în funcţie de aprecierea
generală a activităţii entităţii, realizându-se astfel trecerea la categoria de
performanţă superioară sau inferioară.

Exemplificarea metodei BRD- Groupe Societe Generale în cadrul S.C.

Beta S.A.
Tabel nr. 56 Evaluarea criteriilor financiare BRD- Groupe Societe Generale
la S.C. Beta S.A.
Nr.
Indicatori/Punct
Crt 2002 2003 2004 2005 2006
aj
.

16
 1. Gradul de 17,20 5,40% 20,20% 11,16% 42,18%
îndatorare %
Punctaj 10 10 10 10 8
2. Lichiditatea 91,27% 86,24% 105,60 100,96 40,97%
imediată % %
Punctaj 8 8 8 8 0
3. Solvabilitatea 82,74% 16,57 79,86 88,84% 95,68%
patrimonială % %
Punctaj 10 0 10 10 10
4. Rentabilitatea în 0,35 0,13 0,12 0,12 0,08
funcţie de cifra
de afaceri
Punctaj 0 0 0 0 0
5. Gradul de 109,11 114,62 114,19 117,28 115,51
acoperire a % % % % %
cheltuielilor din
venituri
Punctaj 8 8 8 8 8
Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor din situaţiile financiare şi a normelor
de creditare BRD Groupe Societe Generale

Performanţele financiare finale ale S.C. Beta S.A. sunt sintetizate astfel:

Tabel nr. 57 Evaluare punctaj final la S.C. Beta S.A. în analiza de bonitate
realizată de BRD Groupe Societe Generale
2002 2003 2004 2005 2006
Punctaj 36 26 36 36 26
Categ.de B B B B B
bonitate
Tip de Credit în în în în în
observaţie observaţie observaţie observaţie observaţie

Se poate constata din tabel o apreciere constantă a performanţelor generale

ale societăţii Beta ca fiind bune şi foarte bune. Se va acorda creditul solicitat
societăţii Beta, fiind necesară o monitorizare permanentă a activităţii,
deoarece există un risc de a nu putea menţine aceste performanţe în timp. De
asemenea pentru a contracara acest risc, banca va constitui provizioanele
specifice în limita a 5% corespunzătoare acestei categorii de credit.

17
  Notă !!!
Comparativ cu abordarea BCR, privind solicitarea aceluiaşi credit din
partea societăţii Beta, se poate constata o abordare mult mai restrictivă a BRD
privind acordarea creditelor. O cauză principală a acestei „restrictivităţi” de
metodologie din partea BRD în acordarea creditelor ar fi reprezentată de lipsa
criteriilor nefinanciare în metodologia de creditare. Se poate observa ca luarea
în considerare a criteriilor calitative din partea BCR, vine să „cosmetizeze”
starea de bonitate a societăţii Beta, care se situează pe o poziţie favorabilă din
această perspectivă.

D. Metoda Băncii Transilvania

Banca Transilvania este recunoscută ca un lider de piaţă care susţine

sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii. Este una din băncile comerciale
româneşti care beneficiază de linii de finanţare destinate acestui scop din
partea Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
Politica de creditare a băncii este una flexibilă, orientată către
satisfacerea nevoilor clienţilor, către identificarea şi fructificarea
oportunităţilor pieţei. În abordarea relaţiei de creditare cu clienţii, principiile
care coordonează analiza de oportunitate se referă la: tipul de afacere, calitatea
şi cunoaşterea clientului, capacitatea de rambursare a împrumutului,
veniturile, garanţiile oferite, etc.
Modelul de analiză este particularizat în primul rând în funcţie de tipul
de credit solicitat. Analistul de credite va urmări să înţeleagă clientul şi
afacerea, poziţia acestuia pe piaţă, apartenenţa la grup, calitatea
managementului, fluxurile financiare ale entităţii, nevoia de credit şi destinaţia
acestuia. Apoi, în urma familiarizării cu particularităţile afacerii, aceştia îşi
formulează o opinie pertinentă privind structura de credit propusă, capacitatea
de rambursare a împrumutului, identificarea şi controlul riscurilor implicate.

Categoria de performanţă se va determina pe baza unui model de

analiză financiară care cuprinde câţiva indicatori relevanţi, cum ar fi:
capacitatea firmei de a genera profit, lichiditatea acesteia pe termen scurt,
solvabilitatea în raport cu diferitele categorii de creditori.
Sistemul de evaluare a performanţei financiare a clientului ia în
considerare două categorii de indicatori:
 obiectivi sau cantitativi (profitabilitate, lichiditate, solvabilitate) care se
analizează, atât ca valoare, cât şi ca tendinţă;

18
  subiectivi sau calitativi (vechimea afacerii, piaţa de desfacere) care sunt
consideraţi cu relevanţă atunci când se analizează riscul de
nerambursare a unui împrumut.

Fiecare indicator şi tendinţa acestuia are atribuit un coeficient de

importanţă şi un punctaj de apreciere. Astfel firma ce obţine punctajul maxim
(60 de puncte) se încadrează în categoria A de performanţă şi i se atribuie
marja de dobândă minimă.
În mod corespunzător o firmă cu 0 puncte se încadrează în categoria E
şi i se atribuie marja de dobândă maximă.
Portofoliul de credite pentru IMM-uri al Băncii Transilvania este
structurat în două părţi: credite rapide şi credite standard, analiza bonităţii
clientului desfăşurându-se diferenţiat pe cele două categorii de credite
solicitate.
A. Creditele rapide
Acestea reprezintă soluţii de finanţare menite să vină în întâmpinarea firmelor
care doresc acces rapid şi simplificat la suport financiar, răspunzând totodată
şi nevoilor de capital de lucru, acoperirii vârfurilor de plăţi pe termen scurt,
demarării unei noi afaceri şi programelor investiţionale pe care le au în vedere.
Creditele rapide au fost introduse pentru prima dată pe piaţa bancară de către
Banca Transilvania şi se caracterizează bineînţeles prin rapiditate şi
accesibilitate. O prezentare simplificată a indicatorilor cantitativi şi calitativi
de bonitate a clienţilor o redăm în tabelele următoare.

Tabelul nr. 58 Evaluarea criteriilor financiare BT- Credite rapide

Nr. Valoare
Indicatori Formula de calcul Punctaj
Crt. indicator
1. Rentabilitate Re = EBIT/ A * 365 ≤0% 0
economică (%) * 100 (0 – 2) 7
[2 – 4) 13
[4 – 8) 19
≥8 22
2. Rata curentă Rc = Ac / Pe * 100 < 80 % 0
(%) [80 – 85) 7
[85 – 95) 13
[95 – 105) 19
≥ 105 22
3. Grad de Gî = D / P * 100 > 90 % 0
îndatorare (85 – 90] 7
(75 – 85] 13
(%) (60 - 75] 19
≤ 60 22

19
 4. Solvabilitate (%) S = Cp / Cang * 100 < 15 % 0
[15 – 25) 7
[25 – 35) 13
[35 – 45) 19
≥ 45 22
5. Acoperire risc X Nu 0
valutar Da 4
Sursa : Normele de creditare Banca Transilvania S.A.

Semnificaţia prescurtărilor:
EBIT - Rezultatul înainte de a scădea Pe - Datorii ce trebuie plătite într-o
dobânzile şi impozitele; perioadă de până la 1 an
A - Total active D - Total datorii
T - perioada scursă (în zile) de la începutul P -total pasive
anului până la data pentru care se face Cp - Capitaluri proprii
încadrarea în categoria de performanţă Cang: Capitaluri proprii +
financiară împrumuturi şi datorii financiare
Ac - Active circulante total + Creanţe (capital angajat)
imobilizate cu lichiditate sub 1 an

Tabelul nr. 59 Evaluarea criteriilor nefinanciare BT- Credite rapide

Calitatea conducerii* Condiţii de piaţă**
1 2
Punctaj Valoare Indicator Punctaj Valoare indicator
0 în formare 0 precare
1 1
2 medie 2 medii
3 3
4 buna 4 bune
Sursa : Normele de creditare ale Băncii Transilvania
* Calitatea conducerii: Acest indicator se evaluează în funcţie de pregătirea
profesională (direct legată de domeniul de activitate al firmei), experienţă în
domeniu, abilitatea, calităţi profesionale, etc apreciate ca atare de analistul de
credite.
** Condiţii de piaţă : Indicatorul se evaluează în funcţie de: stabilitatea şi
perspectiva afacerii, procentul de piaţă deţinut, numărul clienţilor, amplasarea
punctelor de desfacere, calitatea produselor/serviciilor apreciate ca atare de
analistul de credit.

20
 După coroborarea criteriilor cantitative cu cele calitative, entitatea este
încadrată într-o categorie de bonitate în funcţie de punctajul obţinut,
stabilindu-se dacă i se va acorda sau nu creditul solicitat, aşa cum rezultă din
tabelul de mai jos:
Tabelul nr. 60 Evaluare punctaj final BT- Credite rapide
(Indicatori cantitativi +calitativi)
Punctaj total Categoria de performanţă
0 E
(0-22) D
[22-46) C
[46-72) B
[72-100] A
Sursa: Normele de creditare ale Băncii Transilvania

La creditele rapide au acces doar firmele care se încadrează în

categoriile A şi B, deoarece aceste credite prezintă un grad de risc foarte
ridicat (datorită nesolicitării de garanţii la unele credite). 1

B. Creditele standard
Aceste credite sunt oferite de Banca Transilvania numai în sucursale şi sunt
mai complexe decât cele rapide (exemplu de credit standard: liniile de credit).
Au o perioadă de rambursare mai mare, dobândă şi comisioane mai mici şi
valoarea creditelor oferite este mai mare.
Analiza bonităţii clienţilor care solicită un astfel de credit se realizează
pe baza unui set de indicatori, conform tabelului de mai jos:

Tabelul nr. 61  Evaluarea criteriilor financiare BT - Credite standard

Nr.
crt. INDICATORI MARJA A B C D E
1. Rata curentă 1,1 < X < 1 < X < 0,9 <X< 0,9 < X
X>1 X>1,20
1,2 1,1 1 <0,8
2. Rotaţia
45 < X < 60 < X <
creanţelor X < 45 zile X < 30 zile 30 < X < 45
60 90
X > 90 zile
(zile)
3. Rotaţia X < 60 zile X < 30 zile 30 < X < 45
45 < X < 60 < X <
X > 90 zile
stocurilor 60 90

4. Grad de X < 60% X < 50% 50 < X < 55

55 < X < 60 < X <
75 < X<100
60 75

1
Sursa: Normele de creditare ale Băncii Transilvania

21
 îndatorare
(anterior
creditului)
5. Acoperirea
1,35 < X 1,17 < X 1<X<
creditului (pt X > 1,43 X > 1,5
<1,5 <35 1,17
X<1
rata lunară)
6. Durata
recuperării
creditului
45 < X < 60 < X <
( Suma X < 30 zile X < 30 zile 30 < X < 45
60 90
X > 90 zile
creditului /
Vânzări
lunare)
7. Rata lunară /
Încasări X < 2 zile X < 1,5 1,5 < X < 2 2<X<3 3<X<5 X>5
lunare
8. Marja netă X > 10% 8 < X < 10 4<X<8 2<X<4 X < 2%
9. Marja de X > 12% 9 < X < 12 5<X<9 3<X<5 X < 3%
exploatare
PUNCTE 5 4 3 2 1
Sursa: Normele de creditare ale Băncii Transilvania

X < 30 zile
30 < X < 45
45 < X < 60
60 < X < 90
X > 90 zile

Modul de calcul al indicatorilor de performanţă şi risc este următorul:

1.Rata curentă = active curente / datorii curente < 1an)
2. Rotaţia creanţelor = clienţi / CA * 30 * nr luni în perioadă
3. Rotaţia stocurilor = stocuri / ch.de exploatare*30* nr. luni în perioadă
4. Grad de îndatorare = total datorii / total active
5. Acoperirea creditului = disponibil rata lunară
6. Durata recuperării creditului =suma creditului * 30 / vânzări medii lunare
7. Rata lunară ( încasări lunare) = rata lunară *30 / vânzări medii lunare
8. Marja netă = profit net / CA
9. Marja de exploatare = profit din exploatare / CA

22
Încadrarea performanţelor firmei în grupele de performanţă economico-
financiară se face luând în considerare doar indicatorii cantitativi, astfel:

Tabel nr. 62 Evaluare punctaj final BT- Credite standard

Categoria TOTAL PUNCTE
A 41 – 50
B 31 – 40
C 21 – 30
D 11 – 20
E 0 – 10
Sursa: Normele de creditare ale Băncii Transilvania

Între aceste extreme marja de dobândă se calculează direct

proporţional cu punctajul obţinut în cadrul categoriei de performanţă ( A, B,
C, D, E).
Pentru grila de preţ se iau în calcul indicatori la ultima lună de analiză,
respectiv tendinţa ultimelor două perioade analizate.
În cazul firmelor fără activitate, marja de dobândă va fi maximum din
grilă, pentru cele care funcţionează de mai puţin de un an (nu există bilanţ),
grila se aplică la două balanţe, urmând ca, în condiţiile de aprobare, analistul
de credite să stabilească o dată (după 6 luni de exemplu) de revizie a preţului
în funcţie de un bilanţ şi ultima balanţă de verificare.
Revizuirea marjei poate avea loc periodic, la iniţiativa clientului sau a
relationship managerului, dacă se consideră că există modificări semnificative
(pozitive sau negative) în evaluarea (aprecierea gradului de risc asociat unei
anumite companii).

Exemplificarea metodei BT de analiza a creditului, în cadrul S.C. Beta S.A.

Tipul de credit solicitat este cel pentru finanţarea activităţii curente,
deci categoria de credit va fi „credit rapid”. În scop comparativ însă, vom
aborda şi varianta „credit standard” solicitată de obicei în cazul liniilor de
credit.
A. Varianta: Credite rapide BT

Tabel nr. 63 Evaluarea criteriilor financiare BT- Credite rapide, în analiza de

bonitate la S.C. Beta S.A.
Nr Indicatori/Punct 2002 2003 2004 2005 2006

23
 .
crt aj
.
1. Rentabilitate
10,97% 2,94% 12,54% 9,32% 4,85%
economică
Punctaj 22 13 22 22 19
2. Rata curentă 227,60 1679,52 177.94 423.54 47,42
% % % % %
Punctaj 22 22 22 22 0
3. Grad de 42,18
17,20% 5,40% 20,20% 11,16%
îndatorare %
Punctaj 22 22 22 22 22
4. Solvabilitate 97,57 98,07 98,24 98,02 98,47
Punctaj 22 22 22 22 22
5. Acoperire risc
da da da da da
valutar
Punctaj 4 4 4 4 4
Total punctaj
92 83 92 92 67
indicatori cantitativi
Sursa: prelucrări proprii pe baza situaţiilor financiare ale entităţii şi
normele de creditare BT

Tabel nr. 64 Evaluarea criteriilor nefinanciare BT- Credite rapide, în analiza

de bonitate la S.C. Beta S.A.
Nr.ct Indicatori/Puncta 2002 2003 2004 2005 2006
. j
1. Calitatea Bună bună bună bună bună
conducerii
Punctaj 4 4 4 4 4
2. Condiţii de piaţă bune bune bune bune bune
Punctaj 4 4 4 4 4
Total punctaj indicatori 8 8 8 8 8
calitativi

Tabel nr. 65 Evaluare punctaj final BT- Credite rapide, în analiza de bonitate la
S.C. Beta S.A.
(Indicatorii cantitativi +calitativi)
2002 2003 2004 2005 2006

24
 Punctaj 100 91 100 100 75
total
Categ. A A A A A
bonitate
Tip de Standard standard standar standard standar
credit d d

Se poate constata că S.C. Beta S.A. are foarte mare acces la creditele
rapide acordate de Banca Transilvania obţinând performanţe financiare foarte
bune pe toţi anii şi, chiar dacă au existat ceva deteriorări în anul 2005, ratingul
se menţine totuşi în categoria A pe toată perioada.

B.Varianta: Credite standard BT

Tabel nr. 66 Evaluarea criteriilor financiare BT- Credite standard, în analiza

de bonitate la S.C. Beta S.A.
Nr
. Indicatori/
2002 2003 2004 2005 2006
Cr Punctaj
t.
1. Rata curentă 2,27 16,79 1,77 4,24 4,74
Punctaj 5 5 5 5 5
2. Rotaţia 1,44 10, 21 76,53 159, 28 102, 20
creanţelor
Punctaj 5 5 2 1 1
3. Rotaţia 48,18 79,07 53,76 8,.61 47,68
stocurilor
Punctaj 3 2 3 2 3
4. Grad de 17, 20% 5, 40% 20, 20% 11, 16 42,18 %
îndatorare %
Punctaj 5 5 5 5 5
5. Acoperirea 99,64 310 381,23 1032,15 1898,77
creditului
Punctaj 5 5 5 5 5
6. Durata 3,43 3,84 3,27 2,94 2,61
recuperării
creditului
Punctaj 5 5 5 5 5

25
 7. Rata lunară 0,063 0,069 0,059 0,054 0,047
Punctaj 5 5 5 5 5
8. Marja netă 6,31% 12,06% 10,91% 12,82% 13,41%
Punctaj 3 5 5 5 5
9. Marja de 35.00% 13,47% 12,11% 12,09% 8,53%
exploatare
Punctaj 5 5 5 5 3
Total punctaj 35 37 37 37 35
Categ. de B B B B B
bonitate
Tip de credit în în în în în
observaţ observaţ observaţ observaţ observaţi
ie ie ie ie e
Sursa: prelucrări proprii pe baza situaţiilor financiare ale entităţii şi normele de
creditare BT

Se poate constata că societatea analizată obţine performanţe financiare

bune şi foarte bune pe toată perioada analizată, din partea Băncii Transilvania,
ceea ce îi permite obţinerea categoriei de rating B, în varianta apelării la un
credit standard. Va fi deci necesară o monitorizare permanentă a activităţii
deoarece există un risc de a nu putea menţine aceste performanţe în timp.
Comparativ cu ratingul obţinut în varianta unui „credit rapid”, se poate
constata că varianta „credit standard” este una mai puţin optimistă.
Observăm de asemenea că indicatorii calitativi utilizaţi în varianta
„credit rapid” vin să „ajute” clientul în realizarea unor performanţe mai
ridicate şi implicit în obţinerea mai facilă a creditului. În varianta „credit
standard”, criteriile luate în considerare sunt unele foarte stricte, şi mult mai
puţin „manipulabile”. Acest mod de calcul este perceput ca fiind în strânsă
corelaţie cu riscurile expunerii băncii, mult mai mari în varianta a doua.
Per ansamblu, în ambele variante constatăm că performanţele firmei
analizate îi permit accesul cu uşurinţă la un credit oferit de Banca
Transilvania.

E. Metoda Băncii Raiffeisen Bank

Raiffeisen Bank grupează clienţii creditaţi în cele cinci categorii de

bonitate pe baza unui sistem de evaluare multicriterial. Indicatorii de bază
utilizaţi şi pentru care se calculează valori aşteptate sunt în principal „marja

26
profitului din exploatare” şi „rata capitalului propriu”. În funcţie de
activitatea de bază a clientului „comerţ” sau „producţie”, aceşti indicatori sunt
trataţi în mod diferenţiat.
Rating-ul clientului este determinat prin examinarea a 2 criterii
calitative şi a 5 criterii cantitative aşa cum rezultă din tabelul de mai jos:

Tabel nr. 67 Sistemul de rating al Raiffeisen Bank

Nr.
Pondere Puncta
Cr Criterii de evaluat Valori
a j
t
Criterii calitative
Calitatea managementului,
vezi
strategia de afaceri şi
specificaţiile
1 garanţiile primite (altele decât 21%
din tabelul nr.
cele acceptate la diminuarea
68
expunerii faţă de debitor)
vezi
specificaţiile
2 Structura acţionariatului 4%
din tabelul nr.
69
Criterii cantitative
>1,5 1
1,2-1,5 2
1 Lichiditatea generală 18% 1,0-1,2 3
0,8-1,0 4
<0,8 5
>1,5 1
1,25-1,5 2
2 Solvabilitatea 18% 1,0-1,25 3
0,8-1,0 4
<0,8 5
>10% 1
7-10% 2
Marja profitului din
3 12% 3-7% 3
exploatare*
0-3% 4
<0% 5

27
 >4 1
3-4 2
Coeficientul de acoperire a
4 18% 2-3 3
dobânzii
1-2 4
<1 5
>60% 1
50-60% 2
5 Rata capitalului propriu** 9% 30-40% 3
20-30% 4
<20% 5
- Riscul ponderat al clientului 100% - -
Sursa: Normele de creditare Raiffeisen Bank
* Este detaliată în tabelele nr 70 şi 71.
** Este detaliată în tabelul nr. 72 şi 73.
În ceea ce priveşte criteriile calitative (nefinanciare) există specificaţii
în normele băncii privind modul de atribuire a valorilor, aşa cum rezultă în
tabelele de mai jos:

Tabelul nr.68 Evaluare criterii nefinanciare Raiffeisen Bank:

Punctajul atribuit criteriului “Calitatea managementului”
Nr.
Evalua
Cr Criterii
re
t.
Experienţă în domeniul de activitate al firmei, echipă de
1. 1
conducere, strategie de afaceri clară, reputaţie bună
Experienţă în domeniul de activitate al firmei, echipă de
2. conducere, strategie a afacerii în curs de elaborare, 2
reputaţie bună
Experienţă limitată în domeniul de activitate al firmei,
3. echipă de conducere, strategie a afacerii în curs de 3
elaborare, reputaţie bună
Experienţă limitată în domeniul de activitate al firmei,
4. echipă de conducere nouă, strategie de afaceri în curs de 4
elaborare
Dependenţă de un singur om, lipsă de strategie, experienţă
5. 5
limitată în domeniul de activitate al firmei
Sursa: Normele de creditare Raiffeisen Bank
Tabelul nr. 69 Evaluare criterii nefinanciare Raiffeisen Bank:

28
 Punctajul atribuit criteriului “Structura proprietăţii”
Criterii Evaluare
Majoritatea este deţinută de o companie internaţională
1
puternică
Majoritatea este deţinută de o companie internaţională
2
medie
Majoritatea este deţinută de o companie internaţională slabă 3
Majoritatea este deţinută de o companie locală puternică 1
Majoritatea este deţinută de o companie locală medie/slabă 3
Majoritatea este deţinută de state din categoria A precum şi
1
statul român
Majoritatea este deţinută de state din categoria B 4
Majoritatea este deţinută de management 2
Majoritatea este deţinută de populaţie 3
Majoritatea este deţinută de fond de investiţii 4
Probleme evidente cu acţionarii / dispute cu proprietarii 5
Nu se cunoaşte structura acţionariatului 5
Sursa: Normele de creditare Raiffeisen Bank

În cazul în care structura acţionariatului firmei analizate nu poate fi

grefată exact pe structura tipizată prezentată mai sus, se va alege structura care
îi seamănă cel mai mult.

În ceea ce priveşte criteriile cantitative cuprinse în analiza de bonitate,

Raiffeisen Bank utilizează următoarele formule de calcul:
1. Lichiditatea generală= Active curente/Datorii curente
2. Solvabilitatea = Active totale/ Datorii totale
3. Marja profitului din exploatare= Profit din exploatare/Cifra de afaceri
neta*100
4. Coeficientul de acoperire a dobânzii= Profit din exploatare/ Cheltuieli
cu dobânzile
5. Rata capitalului propriu = Capitaluri proprii/ Active totale

Valorile pentru „Marja profitului din exploatare” şi respectiv pentru

„Rata capitalului propriu” vor fi ajustate automat pentru comercianţi şi pentru
producători astfel:

Tabelul nr. 70 Marja profitului din exploatare - criterii pentru producători

29
 Criterii pentru producători Evaluare
Indicatorul > 10 % 1
Indicatorul > 7 % 2
Indicatorul > 3 % 3
Indicatorul >= 0 % 4
Indicatorul < 0 (pierdere) 5

Tabelul 71 Marja profitului din exploatare - criterii pentru comercianţi

Criterii pentru comercianţi Evaluare
Indicatorul > 5 % 1
Indicatorul > 3 % 2
Indicatorul > 1 % 3
Indicatorul >= 0 % 4
Indicatorul < 0 (pierdere) 5

Tabelul nr. 72 Rata capitalului propriu - criterii pentru producători

Criterii pentru producători Evaluare
Indicatorul > 35% 1
Indicatorul > 20 % 2
Indicatorul > 10 % 3
Indicatorul >= 0 % 4
Indicatorul < 0 (pierdere) 5

Tabelul nr.73 Rata capitalului propriu - criterii pentru comercianţi

Criterii pentru comercianţi Evaluare
Indicatorul > 16 % 1
Indicatorul > 10 % 2
Indicatorul > 5 % 3
Indicatorul >= 0 % 4
Indicatorul < 0 (pierdere) 5

În urma determinării valorilor şi încadrării indicatorilor pe diferite

niveluri de performanţă, se obţine o funcţie scor ca o însumare a gradelor
intermediare rezultate în urma încadrării firmei în sistemul criterial, în funcţie
de coeficienţii de ponderare.

30
Astfel, în funcţie de ratingul obţinut, o societate care solicită un credit poate
fi încadrată în una din următoarele categorii de performanţă financiară:

Tabelul nr.74 Evaluare punctaj final Raiffeisen Bank

Rezultatul ponderat al Ratingul clientului
ratingului clientului (performanţa financiară)
1,00 – 2,00 A
2,01 – 3,00 B
3,01 – 4,00 C
4,01 – 4,50 D
4,51 – 5,00 E
Sursa: Normele de creditare Raiffeisen Bank

Exemplificarea metodei Raiffeisen Bank la S.C. Beta S.A. este redată în

tabelul de mai jos:
Tabel nr.75 Evaluarea sistemului de rating Raiffeisen Bank în analiza bonităţii
S.C. Beta S.A.
Nr Criterii de
. evaluare/ Pondere
2002 2003 2004 2005 2006
crt Punctaj a
.
Criterii calitative
1. Calitatea - Experienţă în domeniul de activitate al
managementul firmei, echipă de conducere, strategie de
ui afaceri clară, reputaţie bună
Punctaj 21% 1 1 1 1 1
2. Structura - Majoritatea acţiunilor sunt deţinute de
acţionariatului managerii societăţii
Punctaj 4% 2 2 2 2 2
Criterii cantitative
1. Lichiditatea - 2,27 16,79 1,77 4,24 4,74
generală
Punctaj 18 % 1 1 1 1 1
2. Solvabilitatea - 5,84 18,83 4,96 8,96 2,37
Punctaj 18 % 1 1 1 1 1

31
3. Marja - 35% 13,47 12,11 12,08 8,52%
profitului din % % %
exploatare*
Punctaj 12 % 1 1 1 1 2
4. Coeficientul - 398,24 114,49 97,53 57,59 22,23
de acoperire a
dobânzii
Punctaj 18 % 1 1 1 1 1
5. Rata - 82.74 16.56 79,86 88.84 95,68
capitalului % % % % %
propriu**
Punctaj 9% 1 3 1 1 1
Punctaj ponderat 1.04 1.22 1.04 1.04 1.16
Categoria de bonitate A A A A A
Ratingul clientului Standard Standard Standard Standard Standard

*Ţinem seama de încadrarea firmei la categoria „producători”.

**Ţinem seama de încadrarea firmei la categoria „producători”.
Rezultă că în urma punctajelor primite, potrivit sistemului de rating
practicat de Raiffeisen Bank, S.C. Beta S.A. s-a menţinut în cei 5 ani de
activitate luaţi în calcul în categoria de bonitate A, creditul fiind clasificat în
categoria „standard”. Aceasta înseamnă că orice credit acordat societăţii nu
implică riscuri care ar putea periclita relaţia cu banca.

 Concluzii !!!
În urma calculelor realizate, S.C. Beta S.A. poate obţine creditul de
25.000 EUR de la orice bancă luată în calcul: BCR, BRD-Groupe Societe
Generale, Banca Transilvania şi Raiffeisen Bank
În ansamblu S.C Beta S.A. îndeplineşte toate condiţiile necesare pentru
a primi un credit, deci poate apela la oricare din cele patru bănci pentru a cere
un credit în valoare de 25.000EUR, clasându-se în categoria de bonitate A,
respectiv B, ratingul fiind standard, respectiv în observaţie, după caz, cu
diferenţieri de la o bancă la alta.
La BCR, S.C. Beta S.A. se încadrează în categoria de bonitate A (un
an) şi B ( patru ani), predomină categoria B, deci creditul va fi clasificat „în
observaţie”.
La B.R.D.-Groupe Societe Generale, S.C. Beta S.A.se încadrează in
categoria de bonitate B, creditul fiind clasificat „în observaţie”.

32
 La Banca Transilvania, S.C. Beta S.A. se încadrează în categoria de
bonitate B, creditul fiind clasificat „în observaţie” , în varianta solicitată de
„credit rapid”.
La Raiffeisen Bank S.C. Beta S.A. se încadrează în categoria de
bonitate A, creditul fiind clasificat „standard”.
În ceea ce priveşte accesul cel mai rapid la un credit, se poate constata
că acesta este asigurat de Raiffeisen Bank.
De altfel, în cadrul analizei de credit efectuată de Raiffeisen Bank la
S.C. Beta S.A, remarcăm un sistem de analiză al criteriilor nefinanciare
(calitative) foarte complex, comparativ cu băncile competitoare de pe piaţă.
Societatea analizată a putut „profita” din plin de calitatea foarte bună a
managementului său, aspect ce a determinat migrarea ratingului obţinut într-o
categorie superioară celei acordate de băncile concurente, deoarece aspectele
calitative ale afacerii au o pondere substanţială în stabilirea ratingului final la
această bancă.
Aspectele nefinanciare ale activităţii clientului trebuie încadrate în
contextul global al analizei de bonitate, alături de cele financiare, cele două
elemente fiind inseparabile. Aspectele financiare au, de regulă, un impact în a
mări riscul de credit atunci când există un management defectuos şi respectiv,
devine un factor de siguranţă atunci când managementul este favorabil şi
generează creşteri de valori ale firmei în timp.
În condiţiile în care competiţia se accentuează, se recomandă ca
metodologiile de analiză a bonităţii clientului să pună un mai mare accent pe
aspectele calitative ale afacerii, o astfel de abordare fiind bineînţeles în context
cu noile cerinţe ale perfecţionării managementului riscului în instituţiile de
credit, promovate de Basel II.

33
34
 3.3 Modelul CEMMAT

Modelul CEMATT (Centrul de Management şi Transfer Tehnologic) 2

utilizează metoda grilelor de evaluare cantitativă, bazată pe punctaje de la 1-5.
Elementele componente numite DAD (adică direcţii de analiză
Standing) ale Standingului global au fost stabilite în număr de 6 şi s-au fixat
coeficienţi de ponderare astfel:
1. Financiar 0,21
2. Marketing 0,17
3. Tehnologie 0,15
4. Calitate 0,17
5. Management 0,15
6. Resurse umane 0,15
-----------------------------------
Total 1,00

Standingul financiar a fost divizat în 10 subdiviziuni astfel:

 Ponderea capitalului împrumutat în raport cu cifra de faceri;
 Evoluţia fondului de rulment;
 Rentabilitatea activităţii;
 Rentabilitatea financiară;
 Productivitatea capitalului investit;
 Evoluţia îndatorării nete;
 Remunerarea factorului muncă;
 Rata autonomiei financiare;
 Lichiditatea curentă;
 Viteza de rotaţie a stocurilor de producţie.

Fiecare dintre celelalte elemente (respectiv DAD) se descompune

pentru o analiză aprofundată. Sistemul de notare este 1 – 5 şi se stabilesc note
medii pe fiecare componentă. Media generală de apreciere a întreprinderii şi
de clasificare rezultă dintr-o medie ponderată cu coeficienţi de importanţă a
tuturor mediilor obţinute pe fiecare dintre cele 6 DAD componente.

2
C. Mereuţă şi colab. – Analiza Standing a societăţilor comerciale în perioada de tranziţie,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1994, p.166

35
Tabel nr: Sinteza Standingului stării economico-financiare generale

Nr. Domenii de Standing Punctaj Pondere Punctaj agregat

crt de importanţă

1 Financiar N1 0,21 N1x0,21

2 Marketing N2 0,17 N2x 0,,17
2 2
3 Tehnologie N3 0,15 N3x 0,15
3
4 Calitate N4 0,17 N4x 0,17
5 Management N5 0,15 N5x0,15
6 Resurse umane N6
0,15 N6x0,15

SINTEZA STANDINGULUI STĂRII ECONOMICO- N  N1x021+N2x0,17+N
FINANCIARE GENERALE 3x0,15
+N4x0,17+N5x0,15+N6x0,1
5
Pe baza notei medii generale obţinute, societatea se va clasifica pe
baza grilei de evaluare de mai jos, în clasificarea de la 1-5 stele.

Tabelul nr. Grila de evaluare a rezultatelor CEMMAT

Clasificare cu 5 stele Calificativul Strategia de restructurare
recomandată
1 stea Faliment mascat
2 stele Situaţie critică
3 stele Echilibru dificil
4 stele Adaptare satisfăcătoare
5 stele Viabilitate în medii concurenţiale

3.4 Modelul A.G. (Alexandru Georghiu)

36
 Modelul A.G stabileşte opt componente esenţiale ale activităţii
societăţii, cu următorii coeficienţi de importanţă:
1.Financiar 0,18
2.Piaţa şi concurenţa 0,14
3.Cercetare-dezvoltare 0,14
4.Produse 0,14
5.Management 0,14
6.Producţie 0,10
7.Comercial 0,10
8.Personal 0,06
---------------------------------------
Total 1,00

Ca şi în alte modele, componenta financiară are coeficientul de

importanţă cel mai ridicat. Cele 8 componente sunt divizate în continuare pe
criterii care să pună în evidenţă cele mai importante aspecte ale componentei
respective.
Sistemul de notare este diferit faţă de alte modele în sensul că se
operează cu 9 note, respectiv cu note care marchează jumătatea intervalului
(respectiv 1,5; 2,5; 3,5 ş.a.m.d.). Un asemenea sistem de notare derivă din
obiectivul fundamental al entităţii, adică măsurarea competitivităţii pe plan
naţional (nota maximă 4), dar şi internaţional (nota maximă 5).
MODELUL A.G. se prezintă în mod sintetic astfel:

37
 Grad de Caracte- Măsuri
Componente Criterii Apreciere
impor- rizare necesare
tanţă
1 1,5 2 2,5 3 3,5 4 4,5 5

FINANCIAR 0,18 Cifra de afaceri

Profit

Capital propriu

Lichiditate

Datorii totale

Necesarul de fond de
rulment

Patrimoniul net

Pragul de rentabilitate

PIAŢA ŞI 0,14 Piaţa internă

CONCUREN
TA
Piaţa externă

Tendinţe ale pieţei

Structura concurenţei

38
 Competitivitate

CERCETAR 0,14 Raportul performanţă-preţ

E
DEZVOLTA
RE Capacitatea tehnică şi
profesională a modulului
C+D

Know-how

Cheltuieli pentru C+D în

cifra de afaceri

Aportul C+D la reînnoirea

producţiei

39
PRODUSE 0,14 Calitate-fiabilitate

Nivel tehnologic

Gama de produse

Cooperări externe

Vârsta critică a
produselor

MANAGE- 0,14 Managementul gestiunii

MENT activelor

Politica de C+D

Producţie

Comercial

Financiar-Contabilitate

Personal

40
PRODUCŢI 0,10 Amplasamente
E
Organizare

Aparat tehnic (utilaje)

Calitate (tehnologii)

Grad de utilizare a
capacităţilor productive

Probleme ecologice

41
Comer-cial 0,10 Clienţi

Furnizori

Canale de distribuţie

Service post-vânzare

Acţiuni promoţionale

Personal 0,06 Număr de personal

Structura personalului

Competenţa personalului

Stabilitatea forţei de muncă

Productivitatea muncii

42
43
 3.5 Modelul MEFAT3

1. Prezentarea modelului MEFAT şi a grilelor de evaluare a Standingului

rentabilităţii
MEFAT este un model de evaluare globală a Standingului financiar care
se bazează pe metoda punctajelor şi care constă în selectarea din ansamblul
indicatorilor economico-financiari a unui număr de zece indicatori, pentru care
se atribuie un coeficient de importanţă în funcţie de semnificaţia fiecăruia. Cei
zece indicatori avuţi în vedere, precum şi regulile de respectat sunt:
1. Pentru Excedentul de trezorerie se acordă coeficientul 1 dacă este mai
mare decât trezoreria de exploatare şi dacă este pozitiv. În caz contrar se
acordă valoarea 0;
2. Pentru Activele imobilizate nete se acordă valoarea 1 dacă activele din
perioada curentă sunt mai mari decât cele din perioada precedentă. In caz
contrar se acordă valoarea 0;
3. Pentru rentabilitatea economică se acordă valoarea 1 dacă este mai mare
de 0,25 sau 25%. În caz contrar se acordă valoarea 0;
4. Pentru Rentabilitatea financiară se acordă valoarea 1 dacă aceasta este
superioară ratei dobânzii. În caz contrar se acordă valoarea 0;
5. Pentru Cheltuielile fixe se acordă valoarea 1 dacă nu depăşesc 25% din
cheltuielile variabile şi valoarea 0 în caz contrar;
6. Pentru Trezoreria imediată se acordă 1 punct dacă este mai mare sau egală
cu 125%, 0,75 puncte dacă este mai mare de 100%, 0,5 puncte dacă este mai
mare de 75% şi 0 puncte dacă este mai mică de 75%;
7. Pentru Lichiditatea curentă se acordă 1 punct dacă este mai mare sau egală
cu 200%, 0,75 puncte dacă este mai mare de 150%, 0,5 puncte dacă este mai
mare de 100% şi 0 puncte dacă este mai mică de 100%;
8. Pentru Rata de prelevare a cheltuielilor financiare se acordă 1 punct dacă
este mai mare de 60% şi 0 puncte dacă este mai mică de 60%;
9. Pentru Gradul de îndatorare financiară mai mic decât dublul ratei
economice se acordă un punct, în caz contrar se acordă 0 puncte;
10. Pentru Solvabilitate se acordă 1 punct dacă este mai mare sau egală cu
55%, 0,75 puncte dacă este mai mare de 50%, 0,5 puncte dacă este mai mare
de 40% şi 0 puncte dacă este mai mică de 40%.

3 MEFAT - MODELUL DE EVALUARE FINANCIARĂ ANDONE-ŢUGUI

44
 Punctajul obţinut se ponderează cu un coeficient în funcţie de domeniul
de activitate în care se încadrează întreprinderea, după cum urmează:
a) Producţie → 1.00;
b) Comerţ → 0.95;
c) Agricultură → 1.10;
d) Transporturi → 0.90;
e) Construcţii → 0.95;
f) Servicii financiare → 0.80;
g) Alte servicii → 0.85.

În urma ponderării rezultatului cu coeficienţii de mai sus se obţine scorul

final, notat cu SF, care se interpretează astfel:

 Dacă SF < 6, atunci Situaţia financiară este rea;

 Dacă SF >= 6 şi SF < 7.5, atunci Situaţia financiară este satisfăcătoare;
 Dacă SF >= 7.5 şi SF < 8.75, atunci Situaţia financiară este bună;
 Dacă SF >= 8.75, atunci Situaţia financiară este foarte bună.

În ceea ce priveşte Standingul rentabilităţii, acesta se va obţine prin

încadrarea automată a societăţii în sistemul de evaluare bazat pe matricea
Boston Consulting grop (BCG) în funcţie de nevoile decizionale ale diferitelor
categorii de utilizatori utilizând următoarea clasificare:
1. Investitorule – investeşte pentru viitor
2. Investitorule – investeşte pe termen mediu
3. Investitorule – investeşte pe termen scurt
4. Investitorule – caută alt tip de plasament
5. Managerule – contactează partenerul pentru viitor
6. Managerule – dezvoltă relaţiile deja existente
7. Managerule – lărgeşte sfera partenerilor tăi
8. Managerule – caută alt partener
9. Investiţie/poziţie riscantă
10. Investiţie/poziţie puţin riscantă
11. Investiţie/poziţie aproape stabilă
12. Investiţie/poziţie stabilă

Tabel nr. Evaluarea dignosticului financiar global - varianta MEFAT

Stadiu sau Punctaj MEFAT
fază
SF < 6 6 <=SF SF < 7.5 <=SF SF< 8.75 <=SF
7.5 8.75

45
Stadiu de - Investitorule , - Investitorule, - Investitorule , - Investitorule,
DILEMĂ investeşte pentru investeşte pentru investeşte pentru investeşte pentru viitor
Faza de viitor viitor viitor -
lansare - Managerule , - Managerule, - Managerule, Managerule,contacteaz
contactează contactează contactează ă partenerul pentru
partenerul pentru partenerul pentru partenerul pentru viitor
viitor viitor viitor -Investiţie/poziţie
-Investiţie/poziţie - Investiţie/poziţie - stabilă
riscantă puţin riscantă Investiţie/poziţie
aproape stabilă
Stadiu de -Investitorule, Investitorule - Investitorule, -Investitorule -
STEA investeste pe investeste pe termen investeste pe investeste pe termen
Faza de termen mediu mediu termen mediu mediu
creştere -Managerule, -Managerule , -Managerule , -Managerule , dezvolta
dezvoltă relaţiile dezvoltărelaţiile deja dezvolta relaţiile relaţiile deja existente
deja existente existente deja existente - Investiţie/poziţie
- Investiţie/poziţie -Investiţie/poziţie - stabilă
riscantă puţin riscantă (FC 6) Investiţie/poziţie
aproape stabilă
Stadiu de - Investitorule, -I nvestitorule, - Investitorule, -Investitorule,
ŞANSE investeşte pe investeşte pe termen investeşte pe investeşte pe termen
MARI termen scurt scurt termen scurt scurt
Faza de - Managerule , - Managerule , - Managerule, -Managerule , lărgeşte
maturitate lărgeşte sfera lărgeşte sfera lărgeşte sfera sfera partenerilor tăi
partenerilor tăi partenerilor tăi partenerilor tăi -Investiţie/poziţie
- Investiţie/poziţie -Investiţie/poziţie - stabilă
riscantă puţin riscantă Investiţie/poziţie
aproape stabilă
Stadiu de - Investitorule,caută - Investitorule ,caută - Investitorule, -Investitorule, caută alt
POVARA alt tip de plasament alt tip de plasament caută alt tip de tip de plasament
GREA - Managerule, caută -Managerule , caută plasament -Managerule, caută alt
Faza de alt partener alt partener - Managerule partener
declin -Investiţie/poziţie - Investiţie/poziţie ,caută alt -Investiţie/poziţie
riscantă puţin riscantă partener) stabilă
-
Investiţie/poziţie
aproape stabilă

Pentru completarea imaginii despre întreprinderea analizată şi pentru stabilirea

cazului în care se află vom folosi tabelul de mai jos:

Tabel nr. Tabelă de încadrare în matricea BCG

Calificatori Investiţiile sunt:
Ridicate Mici Dezinvestiţii
Rentabilitatea este Bună
TE TE>=0 ŞANSE MARI STEA POVARA GREA
ETE ETE ridicat/mediu

46
 TE<0 POVARA GREA DILEMA DILEMĂ
ETE slab/critic
TE>=0 STEA POVARĂ GREA DILEMĂ
ETE slab/critic
TE<0 POVARĂ GREA POVARĂ GREA DILEMĂ
ETE ridicat/mediu
Satisfăcătoare
TE>=0 STEA POVARĂ GREA DILEMĂ
ETE ridicat/mediu
TE<0 POVARĂ GREA DILEMA DILEMĂ
ETE slab/critic
TE>=0 DILEMĂ DILEMĂ DILEMĂ
ETE slab/critic
TE<0 POVARĂ GREA DILEMĂ DILEMĂ
ETE ridicat/mediu
Rea
TE>=0 POVARĂ GREA POVARĂ GREA DILEMĂ
ETE ridicat/mediu
TE<0 DILEMĂ DILEMĂ DILEMĂ
ETE slab/critic
TE>=0 POVARĂ GREA POVARĂ GREA DILEMĂ
ETE slab/critic
TE<0 DILEMĂ DILEMĂ POVARĂ GREA
ETE ridicat/mediu

Unde:
- TE reprezintă trezoreria din exploatare ;
- ETE reprezintă excedentul de trezorerie al exploatării

47
3.6.Modelul Camerei de Comerţ şi Industrie din Romania

Vezi Sursa: Achim M, Borlea S, Analiza financiara actualizata la prevederile

IFRS, Ed. Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca 2014, pp. 85-89)

3. 7. Modelul Ernst & Young

Vezi Sursa: Ranking methodology for Major Companies in Romania Developed

by Ernst & Young Romania and Doing Business, 2015, available on the website
http://doingbusiness.ro/MCR_2015.pdf

48
49