3.3.

Tabloul fluxurilor de trezorerie (Situatia fluxurilor de numerar)

Nota: prezentarea tabloului fluxurilor de trezorerie are in vedere prevederile IAS 7 Tabloul
fluxurilor de trezorerie (Situatia fluxurilor de numerar)

Situația poziției financiare prezintă soldul lichidităţilor şi al echivalentelor de lichidităţi ale unei entități
la sfârşitul perioadei. Prin examinarea situației poziției finanicare referitoare la două perioade
consecutive, se poate preciza dacă numerarul (lichidităţile) şi echivalentele de numerar (lichidităţi) au
crescut sau au scăzut în cursul perioadei. Totuşi, situația poziției financiare nu indică de ce soldurile
lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi s-au modificat pe parcursul exerciţiului
Situația rezultatului global (contul de profit şi pierdere) prezintă informaţii de tipul veniturilor,
cheltuielilor şi rezultatelor degajate de diferitele activităţi (elemente cheie privind sursele şi utilizările
lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi), dar nici această situaţie financiară nu explică de ce
lichiditățile și echivalentele de lichidități au crescut sau au scăzut. Mai mult, nu de puţine ori în spatele
unor profituri semnificative, situația rezultatului global (contul de profit şi pierdere) poate ascunde grave
probleme de trezorerie a întreprinderii.
Tabloul fluxurilor de trezorerie prezintă fluxurile de trezorerie cunoscute sub denumirea de încasări şi
plăţi, în cursul perioadei. Altfel spus, el arată de unde au venit lichidităţile şi cum au fost ele utilizate,
explicând cauzele variaţiei lor.

3.3.1.Conţinutul şi delimitarea conceptului de trezorerie

Trezoreria reprezintă ansamblul lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi (definiţie implicită)

Fluxurile de trezorerie reprezintă ansamblul intrărilor şi ieşirilor de lichidităţi sau echivalente de
lichidităţi.
Lichidităţile (numerarul) reprezintă fondurile disponibile şi depozitele la vedere.
Echivalentele de lichidităţi (numerar) sunt plasamente pe termen scurt, foarte lichide, convertibile cu
uşurinţă într-o sumă determinată de lichidităţi şi a căror valoare nu riscă să se schimbe semnificativ.
Scopul deţinerii de echivalente de lichidităţi este de a face faţă angajamentelor de trezorerie pe termen
scurt. Scadenţa acestora este, de regulă, sub trei luni.

Fluxurile de trezorerie nu cuprind mişcările între elementele care constituie lichidităţi sau echivalente de
lichidităţi, pentru că aceste componente fac parte din gestiunea trezoreriei întreprinderii (aceasta se referă
la plasarea excedentelor de lichidităţi în echivalente de lichidităţi).

3.3.2.Utilitatea tabloului fluxurilor de trezorerie

Un tablou al fluxurilor de trezorerie permite utilizatorilor situaţiilor financiare:

-să evalueze capacitatea întreprinderii de a determina lichidităţi;
-să determine necesităţile de lichidităţi;
-să prevadă scadenţele şi riscul încasărilor viitoare,
-să compare rezultatele entității, prin eliminarea efectelor utilizării de metode contabile diferite pentru
aceleaşi operaţii şi evenimente.

3.3.3.Structura tabloului fluxurilor de trezorerie

In viziunea IAS 7, tabloul de trezorerie prezintă fluxurile de lichidităţi şi echivalente de lichidităţi

clasificate în trei categorii:
-activitatile de exploatare (operationale);
-activitatile de investiții;
-activitatile de finanţare.

1
a)Fluxurile de trezorerie generate de activitatile de exploatare

Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi generatoare de venituri şi orice alte activităţi, cu
excepţia celor definite ca fiind activităţi de investiţii sau de finanţare.
Mărimea mişcărilor de trezorerie legate de exploatare este un indicator cheie al măsurii în care
întreprinderea a degajat, prin exploatarea sa, suficiente fluxuri de trezorerie, pentru a rambursa
împrumuturile sale, a menţine capacitatea de exploatare, a plăti dividende şi a realiza noi investiţii, fără să
recurgă la alte surse externe de finanţare. De asemenea, utilizate cu alte date, informaţiile privind
diferitele categorii de fluxuri istorice de trezorerie legate de exploatare pot să fie utile pentru
previzionarea fluxurilor de trezorerie viitoare aferente exploatării.
Activităţile de exploatare sunt, în mod esenţial, consecinţa principalelor activităţi generatoare de venituri
ale întreprinderii.

O poate să prezinte fluxurile de trezorerie generate de activităţile de exploatare prin utilizarea uneia
dintre următoarele două metode:
-metoda directă, conform căreia informaţiile utilizate se referă la încasările şi plăţile brute;
-metoda indirectă, conform căreia rezultatul inainte de impozit este corectat cu:
 influenţa elementelor (cheltuielilor si veniturilor) care nu au un caracter monetar;
 veniturile şi cheltuielile care nu vizează activitati de exploatare (veniturile şi cheltuielile aferente
activităţii de investiţii şi finanţare),
 orice report sau regularizare a încasărilor sau plăţilor trecute sau viitoare, presupuse de exploatare
(variaţia necesarului de fond de rulment).

IAS 7 recomandă întreprinderilor să utilizeze metoda directă, pentru că aceasta permite obţinerea de
informaţii care se dovedesc a fi utile pentru estimarea fluxurilor viitoare de trezorerie, fapt ce nu este
posibil prin aplicarea metodei indirecte.

Fluxurile de trezorerie generate de activitatile de exploatare (metoda directă)

Încasările generate de relaţiile cu clienţii (+)

Plăţi către furnizori şi personal (-)
Dobânzi şi dividende plătite * (-)
Plăţi privind impozitul pe profit** (-)
TVA plătită (-)
Impozite taxe şi vărsăminte asimilate (altele decât IP)
Alte încasări şi plăţi de exploatare(+/-)
=Fluxul net de trezorerie generat de activitatile de exploatare (+/-)

*Flux de trezorerie ce poate să fie inclus fie în categoria fluxurilor aferente activităților de exploatare, fie
în categoria fluxurilor aferente activităților de finantare
** Flux ce este inclus, de regulă, in categoria fluxurilor aferente activităților de exploatare

Fluxurile de trezorerie generat de activitatile de exploatare (metoda indirectă)

Rezultatul înainte de impozit (+/-)

Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei:
Cheltuieli cu amortizările, ajustările pentru depreciere şi provizioanele (+)
Veniturile din ajustări pentru depreciere şi provizioane (-)
Eliminarea cheltuielilor şi veniturilor care nu au legătură cu exploatarea:
Rezultatul din cesiunea de imobilizări şi plasamente (+/-)
Cheltuielile cu dobânzile (+)
Venituri din plasamente (-)
2
Rezultatul din exploatare înaintea variaţiei necesarului de fond de rulment (+/-)
Variaţia stocurilor (+/-)
Variaţia clienţilor şi a altor creanţe din exploatare (+/-)
Variaţia furnizorilor şi a altor datorii din exploatare (+/-)
Variaţia creditorilor diverşi (+/-)
Dobânzi şi dividende plătite (-)*
Impozit pe profit plătit (-)**
=Fluxul net de trezorerie generat de activitatile de exploatare (+/-)

*Flux de trezorerie ce poate să fie inclus fie în categoria fluxurilor aferente activităților de exploatare, fie
în categoria fluxurilor aferente activităților de finantare
** Flux ce este inclus, de regulă, in categoria fluxurilor aferente activităților de exploatare

b)Fluxurile de trezorerie generat de activitatile de investiţii

La nivelul tabloului de trezorerie, este necesară o prezentare separată a fluxurilor de trezorerie generate
de activităţile de investiţii. Fluxurile aferente activităţii de investiţii cuprind, în general, achiziţionările şi
cesiunile de active pe termen lung şi orice altă investiţie care nu este inclusă în categoria echivalentelor de
lichidităţi. Fluxurile care rezultă din activităţile de investiţii prezintă în ce măsură plăţile au fost efectuate
pentru achiziţionarea de active care să genereze venituri şi fluxuri de trezorerie.
Fluxurile de trezorerie ale activităţilor de investiţii oferă informaţii privind maniera în care întreprinderea
îşi asigură perenitatea şi creşterea.

Fluxurile de trezorerie generat la activitatile de investiţii

Achiziţionări de filiale, mai puţin trezoreria achiziţionată (-)

Cesiuni de filiale (+)
Achiziţionări de imobilizări (-)
Achiziţionări de plasamente (-)
Încasări rezultate din cesiunea de imobilizări (+)
Încasări rezultate din cesiunea de plasamente (+)
Dobânzi încasate (+)***
Dividende încasate (+)***
=Flux net de trezorerie generat de activitatile de investiţii (+/-)

***Fluxuri ce pot sa fie incluse si in categoria fluxurilor aferente activitatilor de exploatare

c)Fluxurile de trezorerie generate de activitatile de finanţare

Activităţile de finanţare sunt acelea care generează modificări în mărimea şi structura capitalurilor proprii
şi împrumutate. Prezentarea separată a acestor fluxuri în tabloul de trezorerie este dată de posibilitatea
utilizării lor în previziunea sumelor pe care aportorii de capitaluri le vor retrage din încasările viitoare.
Mişcările de trezorerie generate de activităţile de finanţare se referă la:
-emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capitaluri proprii;
-vărsămintele efectuate acţionarilor pentru achiziţionare sau răscumpărarea acţiunilor întreprinderii;
-încasări din împrumuturi obligatare şi a altor împrumuturi;
-rambursarea sub formă de lichidităţi a sumelor împrumutate;
-vărsămintele efectuate de un locatar pentru reducerea soldului datoriei referitoare la un contract de
locaţie finanţare (leasing financiar).

3
Fluxurile de trezorerie generate de activitatile de finanţare

Creşterile de capital în numerar (+)

Rambursările de capital în numerar (-)
Emisiune (contractare) de împrumuturi (+)
Rambursare de împrumuturi (-)
Rambursare de datorii rezultate din contractele de locaţie-finanţare (leasing financiar) (-)
=Flux net de trezorerie generat de activitatile de finantare (+/-)

3.3.4.Aspecte particulare privind prezentarea unui tablou al fluxurilor de trezorerie

a)Fluxurile în monede străine

Fluxurile în monede străine sunt convertite la cursul zilei plăţii sau încasării. Totuşi, există posibilitatea
utilizării unui curs mediu ponderat pentru ansamblul fluxurilor aferente unei perioade. Lichidităţile şi
echivalentele de lichidităţi în monede străine, existente la sfârşitul exerciţiului, sunt convertite la cursul de
închidere.
Câştigurile şi pierderile nerealizate, ce rezultă din variaţia cursului între data fluxurilor şi data închiderii
exerciţiului, nu constituie fluxuri monetare. Totuşi, efectul variaţiilor cursului lichidităţilor deţinute sau
datorate este prezentat în tabloul fluxurilor de trezorerie, pentru a permite compararea între lichidităţile
aferente deschiderii şi închiderii exerciţiului. Prezentarea se face separat de fluxurile de trezorerie ale
activităţilor de exploatare, de investiţii şi de finanţare.

b)Dobânzi şi dividende
Fluxurile de trezorerie, care provin din dobânzi şi dividende încasate, trebuie să fie prezentate separat de
cele care sunt generate de dobânzile şi dividendele plătite. Totodată, ele trebuie să fie determinate pe cele
trei categorii de activităţi, iar apartenenţa lor la una sau alta dintre categorii trebuie să fie păstrată de la un
exerciţiu la altul.
Pentru instituţiile financiare, dobânzile şi dividendele încasate şi vărsate constituie fluxuri de exploatare.
Pentru ceilalţi agenţi economici, soluţia delimitării este mai puţin evidentă.
În cazul dobânzilor şi dividendelor plătite (vărsate) există două interpretări posibile. Unii le consideră o
consecinţă a politicii de finanţare alese şi le clasifică, deci, în categoria fluxurilor de finanţare. Alţii
estimează că, de fapt, cel mai important lucru este să se pună în evidenţă capacitatea întreprinderii de a
degaja, prin activitatea sa, activele necesare finanţării sale. Ca atare, aceste plăţi sunt catalogate în
categoria fluxurilor de exploatare.
Aceeaşi problemă apare şi în cazul dobânzilor şi dividendelor încasate. Bazându-se pe faptul că este
vorba despre remunerarea plasamentelor efectuate, unii le consideră fluxuri de investiţii. Alţii, în schimb,
le cataloghează în categoria fluxurilor de exploatare. IASB (International accounting Standards Board) in
IAS 7 "Tabloul fluxurilor de trezorerie" nu s-a pronunţat în favoarea unei soluţii sau alta.

c)Impozitul asupra rezultatului

Cum impozitul se calculează asupra rezultatului întreprinderii, rezultat care provine atât din operaţii de
exploatare cât şi din activităţile de investiţii şi finanţare, în mod ideal ar fi ca acest impozit să fie delimitat
pe cele trei categorii de operatii (activități). Deoarece este dificil să se identifice fluxurile de trezorerie
generate de impozitare pe cele trei categorii de activităţi, fluxurile de trezorerie generate de plata
impozitului pe profit sunt incluse în categoria activităţilor de exploatare, exceptând situaţia când ele ar
putea să fie clar identificate si pentru activităţile de investiţii si/sau de finanţare.

4
3.3.5.Exemple practice de intocmire a tabloului fluxurilor de trezorerie

Exemplul 1
Situatia pozitiei financiare si situatia rezultatului global (contul de profit şi pierdere) ale societăţii X, la
31.12. N, se prezintă astfel

Situatia pozitiei financiare mii um

Ex. N Ex. N-1
ACTIV
Active necurente
Imobilizări corporale (valoare brută) 540 340
Amortizarea imobilizărilor corporale (200) (140)
Imobilizări corporale (valoarea netă) 340 200
Active curente
Stocuri (mărfuri) 70 60
Clienţi 100 60
Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi 10 20
Total active necurente 180 140
TOTAL ACTIV 520 340
CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
Capitaluri proprii
Capital 130 110
Rezerve 20 20
Rezultatul exercitiului 130
Total capitaluri proprii 280 130
Datorii
Datorii necurente (credite bancare pe termen lung) 120 100
Datorii curente
Credite bancare pe termen lung (partea ce trebuie
platita într-o perioadă mai mica de un an) 20 20
Furnizori 50 30
Impozit pe profit 50 20
Dividende de plătit - 40
Total datorii curente 120 110
Total datorii 240 210
TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII 520 340

Situatia rezultatului global (Contul de profit şi pierdere) mii um

Indicatori Ex. N
Venituri din vânzarea mărfurilor 870
Alte venituri din exploatare (venituri din cedarea activelor) 30
Cheltuieli privind mărfurile (380)
Cheltuieli cu salariile (200)
Cheltuieli cu amortizarea (100)
Costul finanțării (Cheltuieli cu dobânzile) (20)
Alte cheltuieli de exploatare (cheltuieli privind activele cedate) (20)
Rezultat înainte de impozitul pe profit 180
Cheltuieli cu impozitul pe profit (50)
Rezultatul net 130

Informaţii complementare:

5
-În cursul exerciţiului N, a fost vândută o imobilizare corporală înregistrată la valoarea contabilă de 60
mii, amortizarea calculată până în momentul vânzării fiind de 40 mii um. Preţul de vânzare a fost de 30
mii um.
-Creşterea de capital s-a realizat în totalitate prin aportul în numerar al acţionarilor;
-În cursul exerciţiului N, societatea a rambursat un credit bancar în valoare de 20 mii um, credit bancar ce
a fost contractat în exerciţiul N-3.

Rezolvare
a)Determinarea variaţiei trezoreriei: 10-20 = -10; aceată vaiaţie a trezorerie trebuie să fie explicată pe cele
trei categorii de activităţi, în cadrul tabloului fluxurilor de trezorerie.
b)Prezentarea tabloului fluxurilor de trezorerie

Tabloul de trezorerie (metoda directă)

Valori (mii
um)
FLUXURILE DE TREZORERIE GENERATE DE ACTIVITĂŢILE
DE EXPLOATARE

Încasările generate de relaţiile cu clienţii (+)

Plăţi către furnizori şi personal (-)
Dobânzi şi dividende plătite(-)
Plăţi privind impozitul pe profit (-)

A)Flux net de trezorerie generat de activităţile de exploatare (+/-)

FLUXURILE DE TREZORERIE GENERATE DE ACTIVITĂŢILE

DE INVESTIŢII
Achiziţionări de imobilizări (-)
Încasări rezultate din cesiunea de imobilizări (+)
B)Flux net de trezorerie generat de activităţile de investiţii (+/-)

FLUXURILE DE TREZORERIE GENERATE DE ACTIVITĂŢILE

DE FINANŢARE
Creşterile de capital în numerar (+)
Rambursările de capital în numerar (-)
Emisiune de împrumuturi (+)
Rambursare de împrumuturi (-)

C)Flux net de trezorerie generat de activităţile de finanţare (+/-)

D)Variaţia netă a lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi (I+II+III)

E) Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul exerciţiului
F)Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul exerciţiului (IV + V
+ VI)

Exemplul 2

Dispuneţi de următoarele informaţii:

-capital la începutul anului: 50.000 um;

-majorare de capital prin aportul în natură al asociaţilor: 50.000 um;
-majorare de capital prin incorporare de rezultat reportat: 40.000 um;
-majorare de capital prin aportul în numerar al asociaţilor: 100.000;
6
-credite bancare pe termen lung la începutul anului: 14.000 um;
-credite bancare pe termen lung contractate în timpul anului 10.000 um;
-credite bancare pe termen lung la sfârşitul anului: 20.000 um;
-în timpul anului întreprinderea a emis şi încasat un împrumut obligatar in valoare de 100.000 um.

Care este fluxul net de trezorerie generat de activităţile de finanţare ?