Sunteți pe pagina 1din 12

Referat realizat de : Stud.

Maresi Costinel Nicolae

Academia de Film Si TEatru

CuPRins

I.

Reglementari in vigoare in ceea ce priveste situatia fluxurilor de trezorerie

1.1. Prevederile legislative din Ordinul Ministrului de Finante 3055 din 29.10.2009 1.2 Standardul Internaional de Contabilitate IAS 7

II. Doctrina contabila si situatia fluxurilor de trezorerie III. Bibliografie IV. Anexe

I. Reglementari in vigoare in ceea ce priveste situatia fluxurilor de trezorerie


1.1. Prevederile legislative din Ordinul Ministrului de Finante 3055 din 29.10.2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene privind SITUATIA FLUXURILOR DE NUMERAR 1 Sectiunea 4 Art. 334 - (1) O entitate prezinta situatia fluxurilor de numerar pentru fiecare perioada pentru care sunt prezentate situatiile financiare anuale. Situatia fluxurilor de numerar prezinta modul in care o entitate genereaza si utilizeaza numerarul si echivalentele de numerar. In contextul intocmirii acestei situatii: - fluxurile de numerar sunt intrarile sau iesirile de numerar si echivalente de numerar; - numerarul cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere; - echivalentele de numerar sunt investitiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt usor convertibile in sume cunoscute de numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. (2) Situatia fluxurilor de numerar trebuie sa prezinte fluxurile de numerar ale entitatii din cursul perioadei, clasificate pe activitati de exploatare, de investitie si de finantare. 1. Activitatile de exploatare sunt principalele activitati generatoare de venituri ale entitatii, precum si alte activitati care nu sunt activitati de investitie sau finantare. 2. Activitatile de investitie constau in achizitionarea si cedarea de active imobilizate si de alte investitii care nu sunt incluse in echivalentele de numerar. 3. Activitatile de finantare sunt activitati care au drept rezultat modificari ale valorii si structurii capitalurilor proprii si imprumuturilor entitatii. Fluxurile de numerar exclud miscarile intre elemente care constituie numerar sau echivalente de numerar, deoarece aceste componente fac parte din gestiunea numerarului unei entitati, si nu din activitatile de exploatare, investitie si finantare. Gestiunea numerarului presupune plasarea excedentului de numerar in echivalente de numerar. (3) Structura exemplificativa a situatiei fluxurilor de numerar intocmita atunci cand fluxurile de numerar din activitatea de exploatare sunt prezentate pe baza metodei directe, este prezentata la anexa 1 . *Entitatile pot folosi si metoda indirecta de prezentare a Situatiei fluxurilor de numerar,vezi anexa 2,partea 1. (4) Conform metodei directe, sunt evidentiate clasele principale de incasari si plati. (5) Fluxurile de numerar din activitatea de exploatare pot fi prezentate si conform metodei indirecte, exemplificata in anexa 2,partea 2. (6) Fluxurile de numerar din dobanzi si dividende incasate sau platite se prezinta separat. Fiecare dintre acestea se clasifica intr-o maniera consecventa de la o perioada la alta, ca fiind generat fie de activitati de exploatare, fie de investitie sau de finantare. O entitate poate clasifica dobanda platita, precum si dobanda si dividendele incasate drept fluxuri de numerar din exploatare, finantare si, respectiv, din investitie. Dividendele platite pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din finantare sau exploatare. 1. Reglementrile contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte component a Reglementrilorcontabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanelor publice nr. 3.055/2009

1.2 Standardul Internaional de Contabilitate IAS 7 Definete fluxurile de trezorerie (denumite i fluxuri de numerar sau cash-flow n unele lucrri) drept intrri sau ieiri de numerar i echivalente de numerar [7, IAS 7, par.6]. Sursa principal pentru analiz o constituie Situaia fluxurilor de trezorerie, ntocmit n conformitate cu prevederile IAS 7. Cadrul general pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare din cadrul crora face parte i situaia fluxurilor de trezorerie stipuleaz c obiectivul acestora este de a furniza informaii despre poziia financiar, performanele i modificrile poziiei financiare a ntreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori n luarea deciziilor economice [7, Cadrul general, par. 12]. Utilizatorii de situaii financiare includ investitorii prezeni i poteniali, personalul angajat, creditorii, furnizorii i ali creditori comerciali, clienii, guvernul i instituiile acestuia, precum i publicul. Privitor la situaia fluxurilor de trezorerie, IAS 7 consider c aceasta ofer informaii utile pentru evaluarea capacitii ntreprinderii de a genera numerar, precum i a necesitilor ntreprinderii de a utiliza fluxurile de numerar, respectiv a momentului i siguranei generrii lor [7, IAS 7]. n Romnia, situaia fluxurilor de trezorerie este considerat o component a situaiilor financiare anuale n conformitate cu prevederile OMF Nr.3055/2009 .Situaia fluxurilor de trezorerie se ntocmete, conform IAS 7, fie utiliznd metoda direct, fie metoda indirect [5, par. 4.29.; cap. III]. Analiza fluxurilor de trezorerie pe toate cele trei tipuri de activiti,mentionate si in doctrina este util pentru: corelarea profitului (pierderii) cu numerarul; separarea activitilor care implic numerar de cele care nu implic numerar; evaluarea capacitii ntreprinderii de a-i ndeplini obligaiile de pli cash; evaluarea fluxurilor de numerar pentru activitile viitoare (cash-flow strategic). 2

TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE Conform -IAS 7-

Fluxurile de trezorerie din exploatare Metoda directa


ncasri din relaiile cu clienii - Plai n favoarea furnizorilor si personalului - Dobnzi si dividende pltite* - Plti privind impozitele asupra beneficiilor** +/-Elemente extraordinare = Flux net de trezorerie relativ la activitile de exploatare Metoda indirecta -este o alternativ la metoda direct de determinare a fluxurilor de trezorerie. Particularitatea acestei metode const n faptul c profitul net (sau pierderea net) este ajustat() cu efectele tranzaciilor ce nu au natur monetar, amnrile sau angajamentele de pli sau ncasrile n numerar din exploatare trecute sau viitoare i elemente de venituri i cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din activitile de investiii sau de finanare.Si se prezinta astfel: =/- Rezultatul net naintea impozitrii si a elementelor extraordinare Eliminarea elementelor nelegate de exploatare +/- Rezultatul cesiunii imobilizrilor si plasamentelor + Cheltuieli privind dobnzile - Venituri din plasamente Eliminarea elementelor fr incidena asupra trezoreriei + Cheltuieli cu amortizrile, ajustrile si provizioanele - Venituri din provizioane = +/- Rezultatul din exploatare naintea variaiei necesarului de fond de rulment - Variaia stocurilor - Variaia conturilor clieni si a altor creane din exploatare + Variaia conturilor furnizori si a altor datorii din exploatare

- Dobnzi si dividende pltite* - Plti privind impozitele asupra beneficiilor** +/- Elemente extraordinare = Flux net de trezorerie relativ la activitile de exploatare * Aceste fluxuri ar putea fi incluse si n categoria celor de finanare ** Acest flux ar putea fi mprit ntre activitile de exploatare, cele de investiii si cele de finanare.

Fluxurile de trezorerie din investiii


- Achiziia filialei X (-) trezoreria achiziionat + Cesiunea filialei Y - Achiziia de imobilizri si plasamente + ncasri din cesiunea de plasamente + Dobnzi ncasate + Dividende primite = Flux net de trezorerie relativ la activitile de investiii

Fluxurile de trezorerie din activitatea de finanare


+ Cresterea de capital n numerar - Rambursarea de capital n numerar + Emisiunea (contractarea) de mprumuturi (altele dect cele de trezorerie) - Rambursarea de mprumuturi (altele dect cele de trezorerie) - Rambursarea de datorii ce rezulta din contractele de locaie - finanare - Dobnzi si dividende pltite = Flux net de trezorerie relativ la activitile de finanare

II. Doctrina contabila si situatia fluxurilor de trezorerie


Toate operatiile realizate de ntreprindere se regsesc, imediat sau la termen, sub forma fluxurilor de trezorerie, ntlnite si sub denumirile de fluxuri de lichiditi, de disponibiliti nete sau de numerar. Fluxurile de trezorerie desemneaz ansamblul intrrilor si iesirilor de lichiditi si echivalente de lichiditi. Lichiditile se refer la disponibilitile bnesti si depozitele la vedere. Echivalentele de lichiditi sunt investiii financiare pe termen scurt, cu grad de lichiditate foarte ridicat, care pot fi usortransformate n numerar si al cror risc de schimbare a valorii este nesemnificativ. n rile anglo-saxone fluxurile de trezorerie sunt denumite cash-flow-uri, care reprezint cresterea sau descresterea mrimii cash-ului sau echivalentelor cash-ului ce rezult n urma tranzaciilor. De mentionat!extrasul din art.3 din OMF 3055/2009, alin.(1) Persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a doua dintre urmatoarele 3 criterii, denumite in continuare criterii de marime: - total active: 3.650.000 euro; cifra de afaceri neta: 7.300.000 euro; numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50,intocmesc situatii financiare anuale care cuprind printre altele,in mod obligatoriu si situatia fluxurilor de numerar. Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime 3 prevazute la alin. (1) , au posibilitatea sa nu intocmesca situatia fluxurilor de numerar. 2. Colectiv, Standardele Internaionale de Contabilitate Editura Economic, Bucureti, 2000, pag.60 3. Tugui Iuliana, - Contabilitatea fluxurilor de trezorerie. Modelri, analize si previziuni financiarcontabile,
Editura Economic, Bucuresti, 2002 ,pag 90-110

(vezi anexa nr .3 ) .4 Fluxul net de trezorerie global, respectiv excedentul sau deficitul de trezorerie global, rezultat n cursul unui exerciiu, se stabileste ca diferen ntre ncasrile si plile generate de ntreaga activitate a ntreprinderii si provine din: operaii de exploatare, operaii de investiii si de finanare.

In ceea ce priveste analiza fluxurilor de trezorerie discutam despre : a) Fluxul net de trezorerie al exploatrii (FNTE)
Excedentul (deficitul) de trezorerie al exploatrii reprezint expresia trezoreriei generate sau consumate n cursul exerciiului financiar de operaiile privind exploatarea, putndu-se calcula n dou moduri: a) ca diferen ntre ncasrile si plile activitii de exploatare (metoda direct): FNTE = ncasri din exploatare Pli aferente exploatrii b) prin corectarea fluxurilor generatoare de nevoi sau resurse cu decalajele aprute ntre apariia fluxurilor financiare si realizarea lor efectiv n cadrul trezoreriei (metoda indirect): Dac FNTE este pozitiv, nseamn c exploatarea degaj trezorerie, ncasrile fiind mai mari dect plile, ntreprinderea avnd capacitatea inclusiv de a-si asigura cresterea. Dac FNTE este negativ, ntreprinderea poate fi n incapacitate de a rambursa datoriile financiare si de a plti dobnzile aferente sau de a face fa nevoilor de autofinanare. Aceast situaie poate fi consecina unui excedent brut de exploatare insuficient (unei rentabiliti economice insuficiente) sau a unei cresteri exagerate a nevoilor de finanare a activitii de exploatare (cresterea NFRE).

b) Fluxul net de trezorerie al operaiilor de investiii si de finanare (FNTIF)


Excedentul sau deficitul de trezorerie al operaiilor de investiii si de finanare este degajat de ansamblul operaiilor respective. Fluxul net de trezorerie aferent activitii de investiii apreciaz efortul investitional al ntreprinderii, att la nivelul cresterii interne (achiziionarea sau vnzarea de imobilizri corporale si necorporale), ct si la nivelul cresterii externe (imobilizri financiare). + Variaia capitalului (cresteri de capital n numerar rambursri de capital) + Variaia creditelor (contractri rambursri) - Dobnzi pltite - Dividende pltite = Flux net de trezorerie aferent activitii de finanare (FNTF) Fluxul net de trezorerie aferent activitii de finanare evideniaz sursele de finanare la care a recurs ntreprinderea pentru acoperirea nevoilor de fonduri (crestere da capital prin aport n numerar sau contractare de mprumuturi), precum si iesirile de trezorerie aferente obinerii acestor surse (plata dobnzilor si a dividendelor). Analiza ratelor de structur ale fluxurilor de trezorerie. Aceste rate reflect contribuia diferitelor categorii de fluxuri de trezorerie la formarea fluxului net global, precum si msura n care fluxurile poteniale de trezorerie s-au transformat n fluxuri reale. Astfel de rate sunt urmtoarele: 1) Rata fluxului de trezorerie din exploatare arat raportul dintre fluxul net de trezorerie din exploatare si fluxul de trezorerie net global, n cazul unei valori supraunitare

reflectnd o variaie a trezoreriei din afara exploatrii (din activitatea de investiii sau de finanare) negativ, respectiv ponderea fluxului net de trezorerie din exploatare n total fluxuri de numerar, n cazul nregistrrii unei valori subunitare. Cu ct valoarea ratei este mai mare si n crestere, cu att situaia este considerat mai favorabil. n cazul nregistrrii de valori subunitare ale acestei rate, se poate calcula rata fluxului de trezorerie din investiii respectiv rata fluxului de trezorerie din finanare, pentru a evidenia contribuia acestor activiti la formarea fluxului de numerar global. 2) Rata de generare trezorerie de exploatare din excedent brut de exploatare determinat ca raport ntre fluxul de trezorerie din exploatare si excedentul brut de exploatare, arat raportul n care din excedent brut de exploatare se genereaz trezorerie efectiv aferent exploatrii. Valoarea subunitar a ratei arat generarea de flux de trezorerie din exploatare pozitiv, mai mic n raport cu excedentul brut din exploatare, ca urmare a cresterii nevoii de fond de rulment de exploatare. Valoarea supraunitar a ratei indic generarea unui flux de trezorerie de exploatare mai mare dect excedentul brut de exploatare, ca urmare a variaiei negative a necesarului de fond de rulment de exploatare. 3) Rata de acoperire a capacitii de autofinanare se calculeaz ca raport ntre fluxul de trezorerie net global si capacitatea de autofinanare, artnd proporia n care capacitatea de autofinanare este susinut prin lichiditile efectiv existente la nivelul ntreprinderii; valoarea subunitar a ratei reflect o susinere parial a capacitii de finanare prin lichiditi. 4) Rata de acoperire a autofinanrii arat msura n care autofinanarea este susinut prin lichiditile existente n ntreprindere, si se determin prin raportarea fluxului de trezorerie net global la autofinanare; o valoarea subunitar a ratei reflect o acoperire insuficient a autofinanrii, iar o valoare supraunitar indic si partea din capacitatea de autofinanare destinat distribuirii de dividende. 5 Trezoreria mai poate fi privita si din alt punct de vedere asa cum o teoretizeaza doctrina contabila ,pornind si folosind conceptul de fond de rulment. Fondul de rulment este destinat finanrii necesarului de fond de rulment. Comparnd fondul de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment (NFR) se obine trezoreria (T) T = FR NFR n cazul nostru, T = 21.925 (8.918) = 13.007 mii lei Deoarece fondul de rulment este mai mic dect necesarul de fond de rulment, trezoreria este negativ, iar ntreprinderea este obligat s apeleze la credite bancare n vederea acoperirii nevoii de finanare. Trezoreria are un rol fundamental ntr-o ntreprindere deoarece caracterizeaz mrimea disponibilitilor bneti de care dispune aceasta la un moment dat. n general, trezoreria este masa de disponibiliti fcut disponibil din jocul plilor i ncasrilor i care trebuie s fac fa permanent scadenelor . Prin urmare, trebuie evaluate necesitile n fluxuri monetare de ieire () i mijloacele furnizate de fluxurile monetare de intrare (+). Suma algebric a necesitilor i mijloacelor trebuie s fie pozitive pentru a face fa situaiilor neprevzute. Trezoreria poate fi cu att mai mic cu ct fluxurile de intrare i cele de ieire sunt mai coordonate i se apropie de o regularitate perfect. Toate operaiile efectuate de o ntreprindere (cum ar fi: operaiile de exploatare, de repartiie, de investiii sau de finanare) se realizeaz prin intrri i ieiri de
47

trezorerie. Schematic fluxurile de intrri i ieiri de trezorerie, sunt reprezentate ca n figura 14.

Rolul trezoreriei n gestiunea financiar a ntreprinderii capt o importan i mai mare ca urmare a accenturii proceselor inflaioniste, creterii dobnzilor, insuficienei fondurilor proprii etc. Starea trezoreriei ntreprinderii reflect sntatea sa financiar i poate fi pus n eviden cu ajutorul urmtorilor indicatori: trezoreria la scaden, trezoreria la vedere i trezoreria previzional. a) Trezoreria la scaden const n compararea mijloacelor de plat disponibile pe termen scurt (disponibiliti i creanele sub forma clienilor, debitorilor diveri i efectelor de primit) cu exigibilitile pe termen scurt (furnizori, creditori diveri i efecte de pltit). Pentru a fi favorabil, acest indicator trebuie s fie mai mare sau egal cu 1. n caz contrar, ntr-un termen scurt, ntreprinderea se va confrunta cu un gol de trezorerie. b) Trezoreria la vedere se exprim prin raportul ntre disponibilitile i exigibilitile pe termen scurt. Se consider c o valoare de 0,2-0,3 a acestui raport ar exprima raionalitatea unei ntreprinderi bine gestionat din punct de vedere financiar. c)Trezoreria previzional compar la nceputul unei perioade de timp (de obicei o lun), fluxul monetar previzional de intrare i fluxul monetar previzional de ieire. Pentru a nu se produce un gol de trezorerie, acest raport trebuie s fie cel puin egal cu 1. In mod practic,pur aplicativ trezoreria unei firme,respective fluxurile de trezorerie ne sesizeaza despre pozitia financiara a firmei cat si despre rentabilitatea acesteia, informatii de mare interes pentru eventuali investitori,furnizori,angajati,chiar si public.

Rentabilitatea reprezint capacitatea ntreprinderii de a realiza profit, care este necesar att reproduciei i dezvoltrii ct i remunerrii capitalurilor. Deoarece prin intermediul rentabilitii se apreciaz performanele ntreprinderilor, ea reprezint o informaie indispensabil bncilor, creditorilor i partenerilor de afaceri, fiind definit ca un raport ntre rezultatul obinut i mijloacele utilizate. ndeosebi, rentabilitatea reprezint un surplus monetar, respectiv soldul dintre ncasrile totale i cheltuielile totale. Aceast noiune de rentabilitate este bazat exclusiv pe fluxurile financiare ca baz a calcului economic. 6 Obiectivele situatiei fluxurilor de trezorerie : Tabloul fluxurilor de trezorerie are cateva obiective majore, dupa cum urmeaza: permite evaluarea capacitatii entitatii de a degaja lichiditati; permite evaluarea solvabilitatii unei entitati; permite determinarea necesitatilor de lichiditati; permite determinarea scadentelor si a riscului incasarilor viitoare.

Beneficiile fluxurilor de trezorerie : Din punctul de vedere al utilizatorilor situatiilor financiare, beneficiile sunt multiple. Utilizatorii pot sa evalueze modificarile in structura activelor nete ale unei entitati, precum si capacitatea entitatii de a influenta valoarea si momentul de aparitie a fluxurilor de trezorerie. Informatiile prezentate de situatia fluxurilor de trezorerie permit stabilirea capacitatii unei entitati de a genera numerar si echivalente de numerar. De asemenea, maresc gradul de comparabilitate al raportarii rezultatelor din exploatare intre diferitele entitati. Acest lucru se intampla deoarece sunt eliminate efectele utilizarii unor tratamente contabile diferite pentru aceleasi tranzactii si evenimente. Istoricul fluxurilor de trezorerie permite examinarea relatiilor dintre profitabilitatea unei entitati si fluxul net de trezorerie.

4. Nicolae Baltes Bazele Contabilitatii -Curs,Editu1ra AFT Nicolae Balcescu ,Sibiu,2008,pag 173,316 si 317 5. Vintil Georgeta, Gestiunea financiar a ntreprinderii, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 2000,pag .209-215 6. Doina Maria Robu Contabilitate Generala , Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1993,pag. 296-298

Anexa 2

Partea 1

Partea 2

BiBLIOGRAFIE

1. Reglementrile contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte component a Reglementrilorcontabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanelor publice nr. 3.055/2009 2. Colectiv, Standardele Internaionale de Contabilitate Editura Economic, Bucureti, 2000, pag.60 3. Tugui Iuliana, - Contabilitatea fluxurilor de trezorerie. Modelri, analize si previziuni financiarcontabile,Editura Economic, Bucuresti, 2002 ,pag. 90-110 4. Nicolae Baltes Bazele Contabilitatii -Curs,Editu1ra AFT Nicolae Balcescu ,Sibiu,2008,pag. 173,316 si 317 5. Vintil Georgeta, Gestiunea financiar a ntreprinderii, Editura Didactic si Pedagogic,Bucuresti, 2000,pag .209-215 6. Doina Maria Robu Contabilitate Generala , Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1993,pag. 296-298