Licenta - Tabloul Fluxurilor de Trezorerie

Universitatea Spiru Haret
str. Ion Ghica, nr 13, sector 3, Bucureşti

tel: 021-314 9931, 021-314 9932
e-mail: info@spiruharet.ro
LUCRARE DE LICENTA
Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr. Preda Bianca
Absolventă:
Calota Nina Dorina
Bucuresti
2009
1
Universitatea Spiru Haret
str. Ion Ghica, nr 13, sector 3, Bucureşti
tel: 021-314 9931, 021-314 9932
e-mail: info@spiruharet.ro
SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE CA MODEL DE

ANALIZĂ A PERFORMANŢELOR ÎNTREPRINDERII
Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr. Preda Bianca
Absolventă:
Calota Nina Dorina
Bucureşti
2009
2
PREZENTAREA LUCRARII DE LICENTA
1. LOCUL SI ROLUL
Am ales aceasta tematica pentru realizarea prezentului proiect, deoarece mi s-a parut
o problema care trebuie dezbatuta atat in mod teoretic, cat si practic. Prezenta lucrare
este structurata in trei capitole, ultimul capitol cuprinzand doua subcapitole.In cadrul
lucrari sunt dezvolate pe de-o parte, o dimensiune teoretica a problematicii in cauza, iar
pe de alta parte, notiunile teoretice utilizate sunt analizate la nivelul societatii comerciale
OLTCHIM S.A Ramnicu Valcea.
Cand vb despre flux de numerar ne gandim la :
 intrari si iesiri de numerar
 echivalent de numerar
Fluxul de trezorerie conform IAS 1 face parte din cadrul unei situatie financiare anuale
ale unei intreprinderi alaturi de alte patru situatii financiare care fiecare in parte au cate
un rol important in reflectarea pozitiei, performantei , modificarii capitulurilor proprii si
fluxurilor de numerar ale unei interprinderii pentru un exercitiu financiar. Acestea fiind
spuse aceste situatii trebuiesc intomite astfel ;
 BILANTUL : pozitia financiare

 CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE : performanta intreprinderii
 SITUATIA MODOFICARII CAPITALURILOR PROPRII
 SITUATIA FLUXULUI DE NUMERAR
 POLITICILE CONTABILE SI NOTELE EXPLICATIVE
Utilizat impreuna cu celelalte situatii financiare fluxul de numerar are o importanta

deosebita astfel :
1. Furnizeaza informatii care permite utizatorilor sa evalueze

 modificarile in activele nete ale unei intreprinderii
 modificarile in structura unei intreprineri
 capacitatea intreprinderii de a influenta valoarea sa
 momentul aparitiei fluxurilor de numerar
2. Ofera posibilitatea utilizatorilor
 Sa dezvolte modele de evaluare si comparare a valorii actualizate a

fluxurilor de numerar viitoare ale diferitelor intreprinderii
3
Astfel prin aceste informatii se elimana posibilitatea utilizarii unor tratate contabile
diferite pentru acelasi tranzactii si evenimente , putandu-se realize astfel coparabilitatea
rezultatelor din exploatare intre diferite intreprinderi din acelasi sector de activitate.
În general rolul tabloului fluxurilor de trezorerie constă în:

 Posibilitatea previzionării fluxurilor viitoare de trezorerie;
 Evaluarea deciziilor companiei;
 Determinarea capacităţii societăţii de a plătii dividende acţionarilor, de
a rambursa împrumuturile primite de la creditori, de a plăti dobânzile
aferente acestor împrumuturi. De asemenea el permite determinarea
capacităţii de plată la termen a împrumuturilor şi dobânzilor aferente;
 Prezentarea relaţiei dintre rezultatul net şi fluxurile de trezorerie ale
întreprinderii.
2.NECESITATEA UTILIZARII INFORMATIEI DE TIP FLUX DE TREZORERIE
Necesitatea intocmirii fluxurilor de trezoerie rezulta in principal din limitele

bilantului si a contului de profit si pierdere, referiror la informatiile oferite care
nu reusesc sa conduca la un tablou complet si detaliat cu privire la la intrarile si
iesirile de fonduri.
BILANTUL :
 Document contabil de sinteza, adica un document static
 Se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale si rezultatul
perioadei pentru care se intocmeste conform legii
 Este o sursa de date pentru realizarea diagnosticului contabil si
financiar
 Din punct de vedere ethnic apar soldurile care disimuleaza fluxurile
inregistrate in conturi
 Nu reflecta valorile actuale ( conform costurilor istorice)
 Se face abstractie de numeroase elemente care au valoare
economica ( nu pot fi masurate in mod obiectiv)
4
 Este contestata analiza echilibrului financiar ( pe baza relatiei FR, NFR
si TN )
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
 Apar fluxurile care determina rezultatul inteles ca variatie a

capitalurilor proprii in cursul exercitiului
 Notiunile de venituri si cheltuieli de exploatare se indeparteaza din
ce in ce mai mult de conceptul de flux de trezorerie
 Marimea rezultatului depinde de metodele contabile folosite
EXEMPLU
Două întreprinderi similare care utilizează metoda lineară de amortizare, respectiv
metoda degresivă oferă, presupunând celelalte elemente egale, două reprezentări diferite
privind rezultatul. Este evident ca cea de-a doua va obţine un rezultat mai mic în primii
ani de utilizare a imobilizărilor.
 Valoarea adaugata este contestabila ( indicator al performantei si

instrument de gestiune )
 Capacitatea de finantare reprezinta surplus monetar potential
influentata de politicile contabile si fiscale ale intreprinderii,
influenta simtita si asupra excedentului brut dinexploatare si
valoarea adaugata
In ultimele decenii in privinta modului de prezentare a unui tablou de finantare s-au

confruntat doua abordari :
 Abordarea privind conceptual de fond de rulment care a condos la tablouri de
utilizari si resurse , totusi criticate pentru ca nu explicau cauzele variatiei trezoreriei
decat o calculau
 Abordarea centra pe notiunea de cash flow ?
Toate acestea prezentate anterior explica interesul acordat astazi tablourilor

fluxurilor de trezorerie care pun accentual pe variatia trezoreriei sip e originile sale in
esenta cauzele acestei variatii.
TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE
 Prin intermediul acestuia performanta intreprinderii este pertinenta pe

perioade medii si lungi
 Nu se ia in considerare elementele care au incidenta asupra capiatlurilor
proprii si angajamentelor intreprinderii, desi au o influenta directa asupra
trezorerie
5
 Pentru o analiza corecta a sa trebuie comparat cu anul precedent, cu o
societate cu acelasi profil din ramura,astfel, dar si tinandu-se cont de :
1. planurile pe care societate le are in anul urmator
2. de planul de afaceri
3. de inflatie etc.
 se pot face previziuni mai aproape de realitate a fluxurilor de

trezorerie viitoare
 Utilizat impreuna cu celelalte situatii financiare fluxul de numerar are o

importanta deosebita astfel :
1. Furnizeaza informatii care permite utizatorilor sa evalueze

 modificarile in activele nete ale unei intreprinderii
 modificarile in structura unei intreprineri
 capacitatea intreprinderii de a influenta valoarea sa
 momentul aparitiei fluxurilor de numerar
2. Ofera posibilitatea utilizatorilor
 Sa dezvolte modele de evaluare si comparare a valorii actualizate a

fluxurilor de numerar viitoare ale diferitelor intreprinderii
 In analiza economico – financiara este corelat cu informatii legate de :
 Fondul de rulment ( FR )
FR = AC totale – Datorii sub un an = Cap permanent – Active imobilizate
Cap. Permanent = Active imobilizate + FR = Cap. Proprii + Proviz. + Dat.peste un an
 Necesarul de fond de rulment
NFR = AC – TREZORERIE – DAT. SUB UN AN
NFR = AC ( stoc + creante + ch. in avans ) – datorii ( inclusive veniturile in avans )
 Trezoreria societatii
Trezoreria = FR + NFR = + / -
! Daca trezoreria este negativa:

 poate fi acoperita credite bancare sau de datorii restante
 intreprinderea este declarata in faliment
6
Trezoreria = disponibilitati – dat. Financiare pe termen scurt
Cercetarea fluxului de numerar necesar in practica economica deoarece :
 orice activitate trebuie sa “degaje bani”, adica sa rezulte un surplus de capital

fata de cel investit
 o societate trebuie sa fie solvabila, sa dispuna de lichiditati, adica trebuie sa
existe un echilibru intre plati si incasari in cadrul ciclului financiar
Analiza fluxului de numerar are o importanta deosebita :
 pentru evolutia acestora in perioadele urmatoare

 pentru formularele politicii de finantare a firmei pe termen mediu si
scurt
3. IAS 7 “Tabloul fluxurilor de trezorerie”
Prevederi ale standardului IAS 7 “Tabloul fluxurilor de trezorerie” :
 situatia fluxului de numerar / trezorerie trebuie sa prezinte elementele

enumerate intr-unul dintre formatele prevazute de catre standard
 afirma ca informatiile privind fluxurile de numarar sunt folositoare
utilizatorilor situatiilor financiare
 aceste informatii ofera o baza pentru :
- evaluarea capacitatii intreprinderii de a genera numerar si
echivalent de numerar
- a necesitatilor intreprinderii pentru utilizarea fluxurilor respective
Obiectivul standardului IAS 7 “Tabloul fluxurilor de trezorerie” :
 de a impune furnizarea de informatii cu privire la istoricul miscarilor de

numerar al unei intreprinderi, prin intermediul situatiei fluxurilor de numerar
 utilizatorii situatiilor financiare ale unei intreprinderi sunt interesati de modul
in care intreprinderea genereaza si foloseste numerarul si echivalentele de
numerar
 lucru intalnit indiferent de natura activitatii intreprinderii, ele au

nevoie de numerar pentru :
- a-si desfasura activitatea

- a-si plati obligatiile
- pentru a asigura rentabilitate investitorilor
Investitorii si creditorii :
 informatiile necesare lor sunt date de capacitatea intreprinderii de obtine

castiguri viitoare si de a transforma beneficiile in disponibilitati
7
 analizeaza in functie de fluxurile monetare care sunt fenomene concrete, si
nu in functie de beneficiile din exploatare ( conpte abstracte, artificiale, o
reprezentanta reala)
Utilizatorii de informatie financiara :
 interesati de modalitatile in care intreprinderea finanteaza activitatile

sale si investeste fondurile
Document al evolutiei financiare :
 prezinta activitatile de finantare, investitii si exploatare permite atingirea

acestui obiectiv
! In practica si doctrina anglo – saxona este criticata valenta fondului de rulment utilizat
pentru caracterizarea sanatatii financiare pe termen scurt si se recomanda prezentarea
evolutiei financiare pe baza fluxurilor de trezorerie in detrimental utilizarii fondului de
rulment
Analiza tabloului fluxurilor de trezorerie din punct de vedere al standardului IAS 7

(Cash flow Statements) :
 face o componenta dinstincta a situatiilor financiare

 aceasta situatie financiare trebuie sa prezinte :
- incidenta asupra trezoreriei a activitatilor de exploatare, investitii
- cresterea si diminuarea neta a trezoreriei
pentru :
 atingerea obiectivului de furnizare a unei informari relevante privind

intrarile si iesirile de lichiditati si echivalentele de lichidati in timpul
exercitiului
 a facilita investitorilor si creditorilor si altor utilizatori analiza
trezoreriei intreprinderii
 reprezinta o situatie de flux (spre deosebire de CPP) permite compararea

rezultatelor diferitelor intreprinderi , prin eliminarea efectelor utilizarii
diferitelor metode contabile pentru aceleasi operatii si evenimente
 variatia trezoreriei se calculeaza pe baza bilantului
 pentru lichiditati si solvabilitate sunt necesare analize complexe pentru a
determina contributia factorilor care determina aceasta variatie, este
necesar un tablou al fluxurilor de trezorerie
 prin previziunile de trezorerie viitoare se creaza premise pentru estimarea
valorii intreprindere
 acestea au la baza informatiile istorice privind fluxurile monetare
 acest tablou permite :
8
- sa se evalueze capacitatea intreprinderii de a degaja lichiditati
- sa se determine necesarul de lichidati
- sa se prevada scadentele si riscul incasarilor viitoare
 pe baza unui asrfel de tablou utilizatorii pot :

- sa evalueze schimbarile in activul net al unei intreprinderi
- sa evaleze schimbarile in structura sa financiara
- capacitatea de adaptare la diferite conjuncture si opornitati
- sa elaboreze modele pentru aprecierea diferitelor intreprinderi
 tablou fluxurilor de trezorerie aduce mult dorita conciliere intre

rezultatul contabil si trezorerie
Definiri a diferitelor termini conform IAS 7 :
 trezoreria reprezinta ansamblul lichiditatilor si echivalentelor de lichiditati

 fluxurile de trezorerie desemneaza ansamblul intrarilor si iesirilor de
lichidati si echivalente de lichiditati
 lichidati se intelege fondurile banesti si depozitele la vedere
 echivalentele de lichitati reprezinta plasamenete pe termen scurt ( sub
trei luni ), foarte lichide, detinute cu scopul de a face fata anumitor
angajamente de trezorerie
!fluxurile de trezorerie nu se refera si la dinamica intre elementele care reprezinta

lichidati sau echivalente de lichidati, acestea facand parte din gestiunea trezoreriei
 variatia lichidatilor si echivalentelor de lichidati se poate explica prin

actiunea a trei factori sau genuri de activitati
Tabloul fluxurilor de trezorerie se bazeaza pe o clasificare functionala a fluxurilor

intreprinderii :
 activitati de exploatare
 activitati de investitii
 activitati de finantare
A. Activitati de exploatare
 Conform IAS 7 acsetea sunt principalele activitati generatoare de venitori
si orice alta activitate, alete decat cele incadrate in cadrul activitatilor de
investitii sau de finantare
 Fluxul de trezoreie generat de aceasta activitate apare ca un indicator vital
de marimea lui depinzand aprecierea capacitatii intreprinderii de a genera
suficiente lichidati si echivalente de lichiditati in scopul :
- realizarii de noi investitii
9
- de a acorda dividende
- de a rambursa imprumuturi
fara apelare la costisitoarele surse externe de finantare, nu trebuie uitata importanta

fluxurilor viitoare de trezorerie aferente exploatarii
 Fluxurile de trezorerie pot fi determinate prin doua metode :
 Metoda directa :
- opereaza numai cu informatii de tip incasari si plati

- este o metoda dorita de investitori, stabilirea valorii se poate realize
sip e baza cash flow
- IAS 7 recomanda aceasta metoda deoarece este mai usor de inteles
de utilizatorii si permite obtinerea de informatiicare se dovedesc a fi
utile pentru estimarea fluxurilor viitoare de trezorerie
- Prezinta fluxurile monetare grupate in diferite categorii de incasari
si plati ( aceste categorii nu sunt prezentate in mod expres de IAS 7,
oferindu-se doar un model orientativ, dovada a flexibilitatii normei
internationale)
-
Fluxurile de trezorerie generate de activitatea de exploatare
+ încasări generate de vânzările de mărfuri, produse finite, semifabricate

+ încasări generate de executarea de lucrări şi prestarea de servicii
+ încasări din redevente, onorarii, comisioane şi alte venituri
- Plaţi privind datoriile fata de furnizori
- Plaţi privind datoriile fata de salariaţi şi în numele salariaţilor
- Plăti privind impozitele, inclusiv impozitul pe profit (de obicei distinct) (1)
- Plaţi privind dobânzile şi dividendele (2)
+ încasări de dobânzi şi dividende (3)
- Plăti privind redevenţele în cazul operaţiei de leasing operaţional
± Plăti/încasări privind operaţiile extraordinare
= ± Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare
(1) Acest flux (plata impozitului pe profit) ar putea fi împărţit între cele trei tipuri
de activităţi
(2) Aceste fluxuri ar putea fi incluse la fluxurile de finanţare
(3) Aceste fluxuri ar putea fi incluse la fluxurile de investiţii
Dezavantajul este că informaţiile privind diferitele categorii de încasări şi plăţi nu
10
sunt oferite în mod direct de situaţiile financiare. Ele pot fi obţinute fie pe baza
înregistrărilor contabile ale întreprinderii, fie prin ajustări.
Astfel, suma vânzărilor realizate în cursul exerciţiului nu coincide, în general, cu
încasările din vânzările perioadei. Informaţiile privind încasările de la clienţi vor fi oferite
de rulajul creditor al conturilor de creanţe clienţi, fiind necesare atât date din bilanţ, cat şi
din contul de profit şi pierdere. În acelaşi mod, suma achiziţiilor efectuate în cursul
exerciţiului nu coincide cu plăţile privind cumpărările perioadei.
Metoda indirecta:
- opereaza in mica masura cu informatii de tip incasari si plati,

aceasta facand apel la informatiile degajate de contabilitatea de
angajamente
- aceasta metoda este dorita de manageri ( o astfel de prezentare ar
ascunde utilizatorilor externi imaginea reala despre lichidatatea si
aolvabilitatea intreprinderii ) si de contabilii intreprinderii ( pentru
usurinta calculului )
- majoritatea intreprinderilor aplica metoda indirecta
Fluxurile de trezorerie referitoare la activitatile de exploatare
• Rezultatul exerciţiului înaintea impozitări şi elementelor extraordinare

(Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor fără incidenţă asupra trezoreriei) + Cheltuieli cu
amortizările şi provizioanele
Venituri din provizioane
(Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor nelegate de exploatare, care aparţin
activităţilor de investiţii şi finanţare)
± Rezultatul net degajat de cesiunea imobilizărilor
± Rezultatul net degajat de cesiunea plasamentelor pe termen lung
+ Cheltuielile privind dobânzile
Venituri din plasamente
Venituri din reluarea subvenţiei pentru investiţii
= ± Rezultatul din exploatare înaintea variaţiei necesarului în fond de rulment
(Ajustări prin luarea în calcul a efectelor variaţiilor NFR) (1)
± Variaţia soldurilor conturilor de clienţi şi altor creanţe din exploatare (2)
± Variaţia stocurilor -
11
± Variaţia cheltuielilor constatate în avans (3)
± Variaţia datoriilor fata de furnizori şi a altor datorii din exploatare (4)
± Variaţia veniturilor constatate în avans
(Încasări şi plăţi ataşate fluxurilor de exploatare care nu s-au regăsit mai sus)
- Plăti privind impozitul pe profit (6)
± Plăti/încasări generate de elementele extraordinare
(1) NFR = stocuri + creanţe şi alte conturi asimilate + cheltuieli constatate în avans
— datorii furnizori şi alte datorii de exploatare — venituri înregistrate în avans. Variaţiile
acestor elemente trebuie eliminate, deoarece acestea ajustează fluxul net de trezorerie într-
un sens sau altul.
(2) Creşterea creanţelor clienţi generează o micşorare a cash flow; diminuarea
creanţelor clienţi semnifică faptul că încasările sunt mai mari decât veniturile înregistrate
pe baza contabilităţii de angajamente. Ca atare, pentru determinarea fluxului net, rezultatul
trebuie modificat, prin creştere, cu diminuarea creanţelor clienţi.
(3) O creştere a acestor cheltuieli denotă că mărimea cheltuielilor de exploatare,
conform contabilităţii de angajamente, este mai mică decât dacă ele ar fi fost imputate,
ţinând cont de plăţi. Pentru a determina fluxul net, trebuie ca din rezultat să se deducă
suma creşterii cheltuielilor plătite în avans.
(4) Creşterea datoriilor faţă de furnizori denotă noi angajamente, dar nu şi noi plaţi.
Ca atare, această creştere trebuie să fie adăugată rezultatului, în vederea determinării
fluxului net.
(6) Acest flux ar putea fi împărţit între cele trei tipuri de activităţi
B. Activitati de investitii
 Activitatile de investitii include :

- plati in numerar pentru achizitionarea terenurilor si mijloacelor fixe
si a altor active productive
- aceste plati in numerar includ avansuri si alte sume platite la data
cumparari sau curand dupa aceea
12
- achizitionarea unui active prin indatorare directa la vanzator nu este
inclusa la fluxurile de numerar, dar trebuie explicate in situatiile
financiare
- platile ulterioare sunt iesiri cu character investitional
- tranzactiile care nu au natura de numerar trebuie sa fie exclusa din
fluxurile de numerar
- platile sumei initiale ale contractului de leasing financiar sunt
clasificate cao activitate de finantare
 Conform IAS 7 ceea ce rezulta din operatii de investitii indica in ce masura
platile au fost efectuate pentru achizitia unor active destinate sa genereze
fluxuri de trezorerie viitoare
 Fluxurile de trezorerie contine operatii care determina schimbari in
marimea si structura capitalurilor proprii si capitalurilor imprumutate ale
intreprinderii :
- incasari din emisiunea de noi actiuni (aporturi in numerar)

- plati generate de rambursari de capital
- incasari generate de contractari de imprumuturi bancare sau
imprumuturi din emisiunea de obligatiuni
- plati privind ratele scadente la imprumuturi generate de operatiuni
de leasing financiar
- achizitia unei intreprinderi prin intermediul unei emisiuni de actiuni
etc.
 operatii care nu au efect asupra fluxurilor de trezorerie si care sunt excluse

din tablou :
- cresterea de capital prin aport in natura
- prin integrarea unor alte structuri de capitaluri proprii
- prin conversia datoriilor
- primirea bunului la locatar in cadrul operatie de leasing financiar
etc.
 prezentarea componentelor numerarului si echivalentelor de numerar,

precum si prezentarea politicii contabile adopate in determinarea acestora
este ceruta de IAS 7 paragrafele 45 si 46
 daca valorile numerarului si echivalentelor de numerar din situatia fluxului
de numerar nu sunt egale cu valorile corespunzatoare din bilant, IAS7
paragraful 45 cere sa fie prezentata o reconciliere
 o intreprindere trebuie sa prezinte orice sume incluse, ce nu sunt
disponibile immediate utilizarii de catre grup ca rezultat al contractelor de
imprumut ( de exemplu : o cerere de mentinere a sodurilor
compensatorii ), restrictiilor regulatorii, controlului schimbului valutar, etc.
Conform tratamentului contabil din IAS 7, o situate a fluxurilor de numerar

trebuie să prezinte fluxurile de numerar, incluzând echivalentele de numerar, clasificate în
funcţie de:
13
 activităţile de exploatare - sunt principalele activităţi producătoare de
venituri ale întreprinderilor, precum şi alte activităţi ce nu sunt activităţi de
investiţie sau de finanţare;
 activităţile de investiţie - constau în achiziţionarea şi cedarea de active pe
termen lung, precum şi alte investiţii; şi
 activităţile de finanţare - constau în schimbări ale dimensiunii şi compoziţiei
capitalului propriu şi datoriilor unei întreprinderi.
 Metoda directa este incurajata pentru prezentarea informatiilor
referitoare la clasele majore de plati si incasari brute in numerar
 Metoda indirecta este permisa si ea deaoarece cu ajutarul sau
profitul net sa pierderea neta este ajustata cu efectele tranzactiilor
ce nu au natura de numerar si cu elementele de investitii sau
finantare
Fluxurile de numerar nu se raporteaza in functie de sume nete, cu exceptia

anumitor activitati ale institutiilor financiare.
Fluxurile de numerar din dobanzi si dividende incasate sau platite pot fi
clasificate ca activitati de exploatare, de investitii sau finantare (impozitul pe profit se
clasifica in general ca activitate de exploatare).
Prezentarea informatiilor conform IAS 7 :
 Componentele numerarului si ale echivalentelor de numerar trebuie

prezentate si reconciliate cu elemente echivalente raportate in bilant
 Prezentarea trebuie facuta pentru orice solduri semnificative ale
numerarului si echivalentelor de numerar ce nusunt disponibile folosirii de
catre grup, impreuna cu un comentariu al conducerii
 Tranzactiile nu se fac in numerar trebuie excluse din situatia fluxurilor de
numerar si prezentate intr-o nota
Aria de aplicabilitate a standardului IAS 7
 Standardul cere tuturor intreprinderilor sa prezinte o situatie a fluxurilor de

numerar pentru fiecare perioada pentru care sunt intocmite situatiile
financiare
 Fluxurile de numarar sunt definte ca intrari si iesiri de numerar si
echivalente de numarar
 O situatie a fluxului de numerar explica modificarile acestor elemente pe
durata exercitiului financiar
 Activitatile de exploatare se refera la principalele activitati care aduc
venituri pentru intreprindere si includ toate acele activitati ce nu sunt
activitati de investitii sau de finantare
14
 Astfel se identifica mai intai acele activitati care intra in categoria
activitatilor de finantare sau de investitii, ceea ce ramane fiind activitatile
de exploatare
 Echivalentele de numarar reprezinta investitii financiare pe termen scurt ce
sunt cumparate si vandute, in general ca parte a gestiunii numerarului unei
intreprinderi,sin u ca parte a activitatilor de exploatare, de investitii sau de
finantare ale acesteia
 IAS 7 paragraful 7 arata ca o investitie se considera echivalent de numerar
doar daca este “usor convertibil intr-o suma prestabilita de numerar’ sau
daca atunci cand este achizitionata are o scadenta mai mica de “sa zicem,
trei luni sau mai putin”(lucru in contradictie cu practica urmata in anumite
tari de clasificare a tuturor investitiilor pe termen scurt, adica investitii ce
au scadenta la mai putin de 12 luni de la data bilantului ca echivalente de
numerar)
 IAS 7 cere ca echivalentele de numerar sa fie subiectul unui risc
nesemnificativ al schimbarii valorii lor si ca ele sa fie pastrate pentru
indeplinirea angajamentelor pe termen scurt (nu se aplica pentru
investitiile cu scadenta mai mare de trei luni)
 IAS 7 presupune modificarile ratelor ar avea in mod normal un effect
nesimnificativ asupra valorii unui titlu ce are o scadenta de trei luni sau mai
putin de la data achizitiei lui de catre intreprindere
 Astfel cele trei luni mentionate in standard nu trebuie vaute ca o cerinta
absoluta
 Se poate adopta o politica de includere a investitiilor cu scadenta initiala
mai mare de trei luni, daca circumstantele o cer
Exemplu : in acest sens poate fi considerat relevant stabilitatea ratei dobanzii, cu

variatii nesemnificative ale acesteia pe termen lung, astfel o intreprindere poate justifica
o politica de considerare a unei investitii intr-un titlu de creanta, cu o scadenta initiala
( adica scadenta la data achizitiei de catrea intreprindere ) putin mai mare de trei luni, ca
echivalent de numerar; o intreprindere trebuie sa prezinte componentele numerarului si
ale echivalentelor de numarar si efectul oricarei modificari in politica de determinare a
componentelor acestora
 Chiar daca o investitie are o scadenta mai mica de trei luni (incluzand
actiunile preferentiale recent achizitionate cu o data specificata de
rascumparare), nu trebuie considerata echivalent de numerar daca exista o
indoiala ca entitatea emitenta va rascumpara in intregime garantia la
scadenta
 In anumite circumstante, descoperirile de cont pot fi considerate ca o parte
integranta a gestiunii numerarului unei intreprinderi si, de aceea, pot fi
incluse in numerar si in echivalentele de numerar mai degraba decat sa fie
clasificate ca activitati de finantare
 Acest lucru ar trebui aplicata in mod strict si limitat la intreprinderile din
tarile unde practicile de imprumut sunt conform celor descrise de IAS 7
paragraful 8
15
 Nu toate investitiile ce satisfac definitia echivalentelor de numerar trebuie
sa fie tratate ca atare
 Astfel : o intreprindere ale carei operatii constau in principal in investitii, ar
putea decide toate investitiile ei pe termen scurt, cu lichidate ridicata, sa
fie tratata, mai degraba, ca investitiidecat ca echivalente de numerar
 Politica de determinare a a elementelor ce se tratateaza ca echivalente de
numerar trebuie respectata in mod consecvent si prezentata
 Nu este intotdeauna clar in ce conditii un element poate fi clasificat ca o
activitate de exploatare, de investitii sau de finantare
 Acest lucru depinde de natura activitatii care este considerate a fi sursa
predominanta a fluxurilor de numerar pentru elemental respectiv
 Astfel : bunurile imobiliare sunt considerate adesea uin activ pe termen
lung si, prin urmare, o plata in numerar pentru achizitionarea acestora ar fi
considerate ca o iesire de numerar cu scop investional
 Atunci cand bunuri imobiliare sunt cumparate de un antreprenor de bunuri
imobiliare pentru a le imbunatati si vinde, plata in numerar pentru
achizitionarea acestora si veniturile din vanzarea lor trebuie clasificate ca
activitati de exploatare
 Bunurile imobiliare sunt considerate stocuri
 In functie de natura afacerii intreprinderii sunt situatii in care elemente ca

titluri de valori, imprumuturile, avansurile si contractile pot fi clasificate in
activitati de exploatare, finantare sau investitii
 O singura tranzactie poate include fluxuri de numerar care pot fi clasificate
in mod diferit
 Astfel IAS 7 paragraful 12 descrie :
- clasificarea sumei initiale a rambursarii unei datorii ca flux de
numerar din activitatea de finantare
- dobanda ca flux de numerar din activitatea de exploatare
- platile de numerar facute de un beneficiar al activului inchiriat pe
baza unui contract de leasing operational trebuie incluse la flux de
numerar din activitatea de exploatare
- proportia platilor facute conform unui contract de leasing financiar
ce reduce datoria trebuie clasificata ca o activitate de finantare
- cele care nu reduce datoria trebuie clasificate in concordanta cu
politica intre prinderii in ceea ce priveste clasificarea platii dobanzii
 Fluxurile de numerar ce provin din activitati de exploatare sunt, in general

determinate de efectele tranzactiilor si ale altor evenimente ce intra in
determinarea profitului sau pierderii nete
 Anumite tipuri de tranzactii ce intra in determinarea profitului sau pierderii
reprezinta fluxuri de numerar din activitati de finantare sau de investitii si
trebuie clasificate ca atare (exemplu : castigul sau pierderea la vanzarea
activelor productive , la rascumpararea sau refinantarea instrumentelor de
datorie si la vanzarea unor activitati in curs de intrerupere)
16
 Impozitele pe venit sunt incluse la activitatea de exploatare ( exceptie :
cazul in care ele pot fi direct atribuite perioadelor curente corespunzatoare
activitatilor de finantare sau investitii )
 Impozitele platite sunt in general clasificate la activitatea de exploatare ,
deoarece fluxurile de numerar generate de aceste apar deobicei intr-o alta
perioada decat ce a tranzactiei in cauza
 IAS 7 paragraful 16 (g) si (h) indica faptul ca platile in numerar si incasarile
ce apar din contracte de swap, futures si options incheiate anterior sunt in
general private ca activitati de finantare (altele decat cele facute de un
intermediary in acele contracte )
 Daca aceste contracte stabilesc acoperirea riscului pentru o pozitie
identificabila, astfel de fluxuri din aceste tipuri de contracte trebuiesc
clasificate impreuna cu acelea ale pozitie ce este asigurata impotriva
riscurilor
Iesirile si intrarile de numerar din activitatile de finantare include:
 Resursele obtinute de la proprietari carora le furnizeaza rentabilitatea ( IAS

7 paragraful 34 ) si o rambursare a investitiilor lor
 Sumele imprumutate si restituite acestora sau, altfel spus, achitarea
obligatiilor
 Obtinerea si plata altor resurse obtinute de la creditori prin credite pe
termen lung
Raportarea fluxurilor de numerar din activitati de exploatare :
 Fluxurile de numarar din activitatile de exploatare pot fi raportate fie prin

metoda directa, fie prin metoda indirecta
 Metoda directa :
- prezentarea informatiilor consta in prezentarea incasarilor si platilor

brute in numerar determinate fie direct, din inregistrarile contabile,
fie indirect, prin ajustarea vanzarilor, a costului acestora, pentru
modificari aparute in timpul perioadei in stocuri, in structura
datoriilor si creantelor din exploatare si altor elemente descrise in
IAS 7 paragraful 19
 Metoda indirecta :
- raporteaza aceleasi valori ale fluxului de numerar din activitatea de

exploatare ajungand la ele prin ajustarea profitului sau a pierderii
nete cu aceleasi ajustari ca cele mentionate mai sus, plus ajustari
17
aditionale pentru elementele ce nu au natura de numerar, cum sunt
amortizarea, provizioanele etc.
 Standardul incurajeaza raportarea fluxurilor de numerar din activitatea
deexploatare folosind metoda directa, dar acest lucru nu este obligatoriu si
in practica metoda indirecta este mult mai folositoare
 Costul mijloacelor fixe utilizate si consummate in cursul activitatii
intreprinderii nu trebuie raportat ca o iesire de numerar din activitatile de
exploatare ale intreprinderii ce dentin (in mod direct sau prin leasing
financiar) mijloacele fixe
 Acest lucru iese in evidenta prin folosirea metodei indirecte cand
amortizarea este readunata profitului net (sau scazuta dintr-o pierdere
neta)
 Trebuie avut grija la compararea fluxurilor de numerar din activitatile de
exploatare ale unei intreprinderi ce detin active fixe cu cele ale unei
intreprinderi ce-si inchiriaza activele pe baza unui contract de leasing
operational
Raportarea fluxurilor de numerar pe o baza neta :
 Informatiile despre sumele brute incasate in numerar si platile in numerar

in timprul unei perioade sunt mai relevante decat informatiile despre
sumele nete ale incasarilor si platilor in numerar
 Valoarea neta la care se face referire furnizeaza sufieciente informatii
pentru anumite clase de fluxuri de numerar, dupa cum urmeaza :
- fluxuri de numerar din activitatea de exploatare raportate folosind metoda

indirecta;
- încasări şi plăţi în numerar în numele clienţilor, când fluxurile de numerar
reflecta, mai degrabă, activităţile clientului decât pe cele ale întreprinderii;
şi
- plăţile şi încasările în numerar pentru elementele pentru care rulajul
este rapid, sumele sunt mari şi termenul de scadenţă scurt.
Elementele ce intra în aceasta categorie includ investiţii (altele decât
echivalentele de numerar), împrumuturi, creanţe şi datorii, ce
asigură că scadenţa iniţială pentru activul sau datoria respectivă este
după un termen scurt - în general, de trei luni sau mai puţin.
 Ultimele doua situatii pentru raportarea fluxurilor de numerar pe o baza

neta in practica vor aparea, de obicei, intr-o banca sau intr-o institutie
financiara similara
18
 Daca o institutie financiara este parte a unui grup consolidate si are fluxuri
de numerar ce o califica pentru o prezentare neta, in mod prezumtiv
aceasta prezentare este adecvata pentru componentele institutie financiare
din cadrul grupului, chiar daca fluxurile de numerar brute ar fi cerute
pentru alte componenete ale grupului
Fluxuri de numerar in valuta :
 Apar diferente de reconciliere datorita :

- tranctiilor in valuta si fluxurilor de numerar provenite dintr-o operatiune
din strainatate care sunt de obicei convertite utilizand media ponderata a
cursurilor de schimb valutar
- elementele bilantiere sunt prezentate la cursul de shimb de la sfarsitul
perioadei
 Aceste diferente se refera la numerar si echivalentele de numerar
detinute, precum si la fluxurile de numerar generate in timpul perioadei din
activitati de exploatare, de investitii si de finantare si ele trebuie raportate
separate in situatia fluxului de numerar
Activitati in curs de intrerupere

 IAS 35 “Activitati in curs de intrerupere ’ cere prezentarea fluxurilor de
numerar nete de exploatare, de investitii si de finantare ce sunt generate
de activitatile in curs de intrerupere
 Prezentarea aceasta poate fi facuta in situatia fluxului de numerar sau ca o
prezentare suplimentara in notele de subsol ale paginii
 Trebuie respectate prevederile generale pentru determinareanaturii
fluxului de numerar
 In cadrul fiecarei clasificari, nu exista nici o recomandare de a separa
intrarile si iesirile de numerar ce se refera la operatiile intrerupte
19
Elemente extraordinare
 Trebuie respectate prevederile generale in momentul clasificarii fluxului de

numerar ce se refera la elemente extraordinare – ceea ce inseamna ca ele
trebuie clasificate in concordanta cu natura tranzactiei in cauza
 Astfel, incasarile din asigurare in cazul unei uzine distruse de un cutremur
trebuie clasificate ca o intrare de numerar cu character investitional
Dobanda si dividendele
 Dobanda si dividendele platite si incasate trebuie fiecare prezentate in mod

separat
 IAS 7 permite urmatoarele prezentari alternative, urmand ca prezentarea
selectata sa fie aplicata consecvent de la o perioada la alta :
- dobanda si dividendele incasate – ca activitati de exploatare sau de

finantare
sau
- dobanda si dividendele platite – ca activitati de exploatare sa de finantare
 IAS 7 paragraful 33 prezinta faptul ca institutiile financiara considera, de

obicei, dobanda platita si dobanda si dividendele incasate ca activitati de
exploatare
 Fluxurile de numerar nu apar mereu in mod uniform pe toata durata de viata a
instrumentelui la care se raporteaza
 Daca o intreprindere :
- emite sau investeste in titluri de creanta cu cpuon zero (toata dobanda se

plateste la scadenta )
sau
- emite sau investeste in titluri de creanta cu prima sau cu discount, fluxurile
de numerar din astfel de titluri trebuie clasificate dupa cum urmeaza :
20
 pentru un titlu de creanta :
- numerarul incasat la scadenta trebuie clasificat ca o intrare de numerar din

activitatea de investitii, pentru suma initial ace a fost investita
- daca titlul a fost achizitionat la o valoare la care s-a aplicat un discount,
difere nta intre valoarea investitiei initiale si capitalul incasat la scadenta
trebuie raportate ca o intrare de numerar ce se clasifica in acelasi mod cu
cel in care intreprinderea clasifica dobanda incasata
- daca titlul a fost initial achizitionat cu prima ( de achizitie ), diferenta intre
capitalul incasat si valoarea initiala a investitiei trebuie clasificata in
concordanta cu modul in care intreprinderea clasifica dobanda incasata,
dar ca o iesire de numera
 pentru un imprumut sau pentru titluri de creanta emise cu discount sau

prima (incluzand obligatiuni cupon zero ) :
- raportarea trebuie sa fie similara exceptand acele incasari din emiterea

titlului, ce trebuie clasificata ca o iesire de numerar din activitatea de
finantare pentru suma imprumutata (incasata initial)
- diferenta intre incasarile initiale ale intreprinderii si suma platita la
scadenta reprezinta o ajustare de dobanda similara prezentarilor ce sunt
descrise mai sus pentru titlurile de investitii, exceptand clasificarea ca
dobanda platita
Impozitul pe profit
 Este clasificat deobicei ca activitate din exploatare cu exceptia situatiilor in care

poate fi identificat in mod specific ca o activitate de finantare sau de investitiii
 In multe dintre cazuri, nu este posibil a se identifica fluxurile de numerar ce
provin din impozitul pe profit raportat activitatilor de finantare sau investitii,
mai ales cand fluxurile de numerar din impozitul pe profit apar intr-o perioda
21
diferita fata de fluxurile de numerar din tranzactia in cauza
 Daca fluxurile de numerar aferente impozitului pe profit pentru o perioada
sunt incluse in mai mult de o clasificare, trebuie prezentate in mod suplimentar
valoarea totala a impozitelor platite pentru perioada respective
Investitii in filiale, intreprinderi associate si asocieri in participate
 IAS 7 paragraful 37 limiteaza raportarea fluxului de numerar afferent

investitiilor (contabilizate prin folosirea metodei punerii in echivalenta sau a
metodei costurilor ) la fluxurile de numerar intre investitor si intreprinderea in
care s-a investit
 Avansurile si noile participatii achizitionate ar trebui clasificate ca activitati de
investitii
 Dividendele incasate pot fi considerate fie ca activitati de exploatare, fie ca
investitii, exceptand situatia in care ele reprezinta o rambursare a capitalului
investit (caz in care sunt considerate activitati invetsitionale )
Achizitionarea si cedarea filialelor si a altor unitati de afaceri
 IAS 7 cere prezentarea separate a a iesirilor cumulate de numerar pentru achizitii si

intrarilor cumulate de numerar din vanzari, ambele clasificate ca activitati de
investitii
 Sumele cumulate prezentate sunt valori nete ale numerarului si echivalentelor de
numerar achizitionate sau vandute
 Paragrafu 40 din IAS 7 contine alte recomandari de prezentare ce ajuta la
distingerea fluxului de numerar din achiitii si vanzari de unitati de afaceri de fluxul
de numerar din activitati normale
 IAS 35 cere prezentarea separate a situatiei fluxului de numerar a activitatilor in
curs de intrerupere
 Cand este folosita metoda indirecta de raportare a fluxurilor de numerar din
activitati de exploatare, profitul net sau pierderea neta este ajustata pentru
modifcarile in cadrul stocurilor si ale creantelor si datoriilor din activitati de
22
exploatare
 Aceste modificari trebuie sa include efectul unor astfel de active si datorii
provenite dintr-o achizitie
Tranzactii care nu au natura de numerar
 Daca activitatile de finantare ale unei intreprinderi in timpul unei perioadenu au ca

rezultat incasari sau plati in numerar, ele nu sunt incluse in situatia fluxului de
numerar, dar conform paragrafului 43 IAS 7 ele trebuiesc prezentate in alta parte
( nota la situatiile financiare sau table care insoteste situatiile financiare )
 Intreprinderile care folosec tranzactii barter ca achitare pentru cumparaturi de
terenuri si mijloace fixe nu include astfel de tranzactii nici fluxurile de numerar din
activitati de exploatare, nici cele provenite din activitati de investitii
 Pentru a fi in coformitate cu IAS 7 in ceea ce priveste tranzactiile care nu au natura
natura de numerar societatea trebuie sa prezinte in note detaliile tranzactiilor
barter efectuate pentru a achita costurile de exploatare si pentru cumpararea de
terenuri si mijloace fixe
 Unele tranzactii sunt facute partial in numerar si partial non-numerar, doar
proportia de numerar este inclusa in fluxurile de numerar , cealalta trebuie
prezentata in alta parte
 Astfel :
- cumpararea unei afaceri implica adesea plati in numerar la fel ca si

preluarea de datorii si probabil emiterea de obligatiuni sau de actiuni
- pe baza prevederilor din IAS 7 paragrafele 40 si 43, doar plata in numerar
este prezentata in situatia fluxului de numerar, in timp ce activele primate,
obligatiunile emise si datoriile asumate sunt prezentate in alta parte
 In cazul in care o banca taxeaza in mod direcy pentru dobanda contul ban car al
unei intreprinderi, aceasta trebuie sa raporteze dobanda ca o plata in numerar
cand dobanda este inregistrata in contul intreprinderii (banca ar raporta in acelasi
23
timp o incasare de numerar din activitatea de exploatare )
 Toate taxele si creditele impuse in mod direct pentru depozitul din cont ar trebui
raportate ca fluxuri de numerar atunci cand au loc
 Exemplu : dacă o întreprindere achiziţionează echipament plătind 10.000 în

numerar şi emite vânzătorului un bilet la ordin de 40.000, doar plata de 10.000
făcută în numerar trebuie raportată ca ieşire de numerar din activitatea de investiţii.
Ulterior, plăţile făcute pentru a reduce această datorie trebuie clasificate ca ieşiri de
numerar din activitatea de investiţii. Dacă, cei 40.000 au fost împrumutaţi de la o
bancă sau de la o terţă parte, ambele tranzacţii trebuie raportate în situaţia fluxurilor
de numerar. Împrumutul trebuie prezentat ca o intrare de numerar de 40.000 din
activitatea de finanţare şi preţul total de cumpărare de 50.000 trebuie prezentat ca o
ieşire de numerar din activitatea de investiţii.
Alte prezentari de informatii
 Prezentarea componentelor numerarului si echivalentelor de numerar, precum si

prezentarea politicii contabile adopate in determinarea acestora este ceruta de
IAS 7 paragrafele 45 si 46
 Daca valorile numerarului si echivalentelor de numerar din situatia fluxului de
numerar nu sunt egale cu valorile corespunzatoare din bilant, IAS 7 paragraful 45
cere sa fie prezentata reconcilierea
 O intreprindere trebuie sa prezinte orice sume incluse, ce nu sunt disponibile
imediat utilizarii de catre grup ca rezultat al contractelor de imprumut, restrictiilor
regulatorii, controlului schimbului valutar etc.
 Trebuie acordat atentie prezentarii soldurilor compensatorii mentinute pentru cei
ce acorda imprumuturi (sau altii), chiar in acele situatii unde restrictia este stabilita
prin intelegere mutuala intre intreprindere si cealalta parte sin u este incheiata
legal
 Aceasta informatie ar putea fi de folos utilizatorilor situatiilor financiare
 Prezentarea fluxurilor de numerar ce cresc capacitatea operationala, la fel ca si
acelea ce mentin capacitatea operationala, pot fi utile in scopul analizelor
financiare
24
 Oricum, alocarea fluxurilor de numerar intre acele categorii este adesea foarte
dificila sic ere alocari arbitrare, iar subiectivitatea implicate ar putea avea ca
rezultat masuratorii neviabile
TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE CA MODEL DE

ANALIZĂ A PERFORMANŢELOR ÎNTREPRINDERII
CUPRINS
CAPITOLUL I
LOCUL ŞI ROLUL TABLOULUI FLUXULUI DE TREZORERIE ALE
UNEI ÎNTREPRINDERI 2
CAPITOLUL II
NECESITATEA UTILIZĂRII INFORMAŢIILOR DE TIP FLUX DE
TREZORERIE ÎN EVALUAREA ŞI ÎN ANALIZA FINANCIARĂ A
ÎNTREPRINDERII 4
CAPITOLUL III
ÎNTOCMIREA, PREZENTAREA ŞI PUBLICAREA TABLOULUI
FLUXULUI DE TREZORERIE ÎN CONFORMITATE CU IAS 7 7
3.1. Prezentarea noţiunilor specifice standardului internaţional de
contabilitate IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie” 7
3.2. Studiu de caz privind întocmirea fluxului de trezorerie în conformitate
cu IAS 7 în cadrul S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea 22
3.2.1. Prezentarea societăţii S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea 22
3.2.2. Prezentarea situaţiilor financiare 24
3.2.3. Întocmirea tabloului fluxului de numerar şi interpretarea acestuia 30
CONCLUZII 37
BIBLIOGRAFIE 41
ANEXE 42
25
CAPITOLUL I
LOCUL ŞI ROLUL TABLOULUI FLUXULUI DE TREZORERIE ALE
UNEI ÎNTREPRINDERI
Fluxurile de numerar sunt definite ca intrări şi ieşiri de numerar şi echivalente de

numerar.
Lichidităţile se referă la fondurile disponibile şi la depozitele la vedere.
Echivalentele de lichidităţi sunt plasamente pe termen scurt, foarte lichide, convertibile cu
uşurinţă într-o mărime determinantă de lichidităţi şi care sunt supuse la un risc neglijabil de
schimbare a valorii.
Conform IAS1 şi , situaţiile financiare anuale ale întreprinderii sunt:
 Bilanţul - prezintă informaţii referitoare la poziţia financiară;
 Contul de profit şi pierdere - prezintă informaţii privind performanţa
întreprinderii;
 Situaţia modificărilor de capital propriu;
 Situaţia fluxurilor de trezorerie/situaţia fluxurilor de numerar (IAS 1)
 Politici contabile şi note explicative/note la situaţiile financiare (IAS 1)
Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare,
performanţei, modificărilor capitalului propriu şi fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii
pentru respectivul exerciţiu financiar.
Atunci când situaţia fluxurilor de numerar este utilizată împreună cu restul
situaţiilor financiare ea furnizează informaţii care permit utilizatorilor să evalueze
modificările în activele nete ale unei întreprinderi, structura sa financiară (inclusiv
lichiditatea şi solvabilitatea sa), precum şi capacitatea întreprinderii de a influenţa valoarea
şi momentul apariţiei fluxurilor de numerar. Situaţia fluxurilor de numerar oferă
posibilitatea utilizatorilor să dezvolte modele de evaluare şi comparare a valorii actualizate
a fluxurilor de numerar viitoare ale diferitelor întreprinderi. De asemenea, aceste informaţii
elimină efectele utilizării unor tratamente contabile diferite pentru aceleaşi tranzacţii şi
evenimente, permite astfel comparabilitatea raportării rezultatelor din exploatare între
diferite întreprinderi din acelaşi sector de activitate.
În general rolul tabloului fluxurilor de trezorerie constă în:
 Determinarea capacităţii societăţii de a plătii dividende acţionarilor, de a
rambursa împrumuturile primite de la creditori, de a plăti dobânzile aferente
acestor împrumuturi. De asemenea el permite determinarea capacităţii de
plată la termen a împrumuturilor şi dobânzilor aferente;
întreprinderii.
CAPITOLUL II
NECESITATEA UTILIZĂRII INFORMAŢIILOR DE TIP FLUX DE
TREZORERIE ÎN EVALUAREA ŞI ÎN ANALIZA FINANCIARĂ A
ÎNTREPRINDERII
Necesitatea întocmirii situaţiei fluxurilor de trezorerie rezultă şi din limitele

bilanţului şi a contului de profit şi pierdere. (din punct de vedere la informaţiilor oferite).
Bilanţul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă activul şi pasivul
unităţii patrimoniale, precum şi rezultatele perioadei pentru care se întocmeşte, potrivit
legii.
Bilanţul contabil este sursa de date ce se prelucrează pentru realizarea
diagnosticului contabil şi financiar.
Bilanţul este un document static unde, din punct de vedere tehnic, apar soldurile
care, deşi sunt o rezultantă, disimulează fluxurile înregistrate în conturi. Prin respectarea
principiului costurilor istorice, bilanţul nu reflecta valorile actuale. Se face abstracţie de
numeroase elemente care au valoare economică, dar nu pot fi măsurate în mod obiectiv.
Analiza echilibrului financiar pe baza relaţiei dintre fondul de rulment, necesarul de fond
de rulment şi trezoreria neta este contestată. Numeroşi specialişti consideră ca noţiunea de
fluxuri de trezorerie prezintă un caracter obiectiv faţă de cea de fond de rulment.
În contul de profit şi pierdere apar fluxurile care determină rezultatul, înţeles, în
principiu, ca variaţie a capitalurilor proprii în cursul exerciţiului. Noţiunile de venituri şi
cheltuieli din exploatare se îndepărtează, poate din ce în ce mai mult, de conceptul de
fluxuri de trezorerie. Mărimea rezultatului depinde de metodele contabile folosite. De
exemplu, două întreprinderi similare care utilizează metoda lineară de amortizare, respectiv
metoda degresivă oferă, presupunând celelalte elemente egale, două reprezentări diferite
privind rezultatul. Este evident ca cea de-a doua va obţine un rezultat mai mic în primii ani
de utilizare a imobilizărilor. În cele din urmă va trebui să se tină cont de calitatea
rezultatelor obţinute de o întreprindere. Valoarea adăugată, ca indicator al performanţei şi
ca instrument de gestiune, este, de asemenea, contestabil. Capacitatea de autofinanţare nu
reprezintă decât un surplus monetar potenţial. Aceasta este influenţată, ca şi excedentul
brut din exploatare şi valoarea adăugată, de politicile contabile şi fiscale ale întreprinderii.
Astfel, în ultimele decenii s-au confruntat două abordări în privinţa modului de
prezentare a unui tablou de finanţare: abordarea care are la bază conceptul de fond de
rulment şi abordarea centrată pe noţiunea de cash flow. Conceptul bazat pe fondul de
rulment a condus la tablourile de utilizări şi resurse, destul de criticate, deoarece, deşi
permiteau calculul variaţiei trezoreriei, nu explicau cauzele acestei variaţii. Toate aceste
contradicţii informaţionale explică interesul acordat astăzi tablourilor fluxurilor de
trezorerie care, în mod just, pun accentul pe variaţia trezoreriei şi originile sale (cauzele
acestei variaţii).
Pe de altă parte, întrucât nici una din situaţiile financiare evocate anterior nu au
reuşit să ofere un tablou complet şi detaliat al tuturor intrărilor şi ieşirilor de fonduri, al
tuturor provenienţelor şi utilizărilor de disponibilităţi, s-a propus un document al evoluţiei
situaţiei financiare — tabloul fluxurilor de trezorerie.
Aprecierea performanţei întreprinderii prin intermediul tabloului fluxurilor de
trezorerie nu este pertinentă decât pe perioade medii şi lungi. Nu sunt luate în considerare o
serie de elemente care au o incidenţă asupra structurii capitalurilor şi angajamentelor
întreprinderii, dar care au o influentă directă asupra trezoreriei. Astfel de elemente sunt
reprezentate, în special, de cele care fac parte din structura angajamentelor financiare în
afara bilanţului.
Fluxul de trezorerie /numerar, pentru o analiza corectă, trebuie comparat cu anul
precedent, cu o societate cu acelaşi profil din ramură. În acest mod şi ţinând cont de
planurile pe care le are societatea în anul următor, de planul de afaceri, de inflaţie, etc se
pot face previziuni mai aproape de realitate a fluxurilor de trezorerie viitoare.
Când este utilizat în corelaţie cu celelalte situaţii financiare, un tablou al fluxurilor
de trezorerie furnizează informaţii ce permit utilizatorilor să evalueze schimbările activului
net al unei întreprinderi, structura sa financiară (între care şi lichiditatea şi solvabilitatea sa)
şi capacitatea sa de a modifica valorile şi scadenţarul fluxurilor de trezorerie, pentru a se
adapta schimbărilor de circumstanţe şi oportunităţi.
În acelaşi timp, informaţiile referitoare la fluxurile de trezorerie sunt folosite pentru
a permite utilizatorilor să îşi elaboreze modele pentru aprecierea şi compararea valorii
actuale a fluxurilor de trezorerie viitoare ale diferitelor întreprinderi.
În analiza economico-financiară, tabloul fluxurilor de numerar este corelat şi cu
informaţiile legate de fondul de rulment, necesar de fond de rulment şi trezoreria societăţii
FR = AC totale – Datorii sub un an = Cap permanent – Active imobiliz.
Cap.permanent. = Active imob + FR = Cap propr. + Proviz.+ Dat. peste un an
NFR = AC – TREZORERIE – DAT SUB UN AN
NFR = AC (stoc+creanţe+ch în avans)- datorii (inclusiv venit în avans)
Trezoreria = FR – NFR = + sau –
Trezoreria negativă poate fi acoperită de credite bancare sau de datorii restante, fie
întreprinderea este decalată în faliment.
Trezorerie = disponibilităţi- dat financiare pe termen scurt.
Cercetarea fluxului de disponibilităţi este necesar în practica economică deoarece
orice activitate trebuie să „degaje bani”, să rezulte un surplus de capital faţă de cel investit.
O societate comercială trebuie să fie şi solvabilă, respectiv să dispună de lichidităţi, să nu
existe decalaje între încasările şi plăţile pe care le efectuează în cadrul ciclului financiar.
Analiza fluxurilor de numerar prezintă importanţă în special pentru evoluţia
acestora pe perioadele următoare, pentru formularea politicii de finanţare a firmei pe
termen scurt şi mediu.
CAPITOLUL III
ÎNTOCMIREA, PREZENTAREA ŞI PUBLICAREA TABLOULUI
FLUXULUI DE TREZORERIE ÎN CONFORMITATE CU IAS 7
3.1. Prezentarea noţiunilor specifice standardului internaţional de contabilitate

IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie”
Conform IAS 7: TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE, situaţia fluxurilor de

numerar/trezorerie trebuie să prezinte elemente enumerate într-unul dintre formatele
situaţiei fluxurilor de trezorerie prevăzute de IAS 7. Acest standard afirmă că informaţiile
privind fluxurile de numerar sunt folositoare utilizatorilor situaţiilor financiare, oferind o
bază pentru evaluarea capacităţii întreprinderii de a genera numerar şi echivalente de
numerar, precum şi a necesităţilor întreprinderii pentru utilizarea fluxurilor respective.
Obiectivul acestui standard este acela de a impune furnizarea de informaţii cu
privire la istoricul mişcărilor de numerar ale unei întreprinderi, prin intermediul situaţiei
fluxurilor de numerar. Utilizatorii situaţiilor financiare ale unei întreprinderi sunt interesaţi
de modul în care întreprinderea generează şi foloseşte numerarul şi echivalentele de
numerar. Acest lucru se întâlneşte indiferent de natura activităţii întreprinderii, ele au
nevoie de numerar pentru a-şi desfăşura activităţile, a-şi plăti obligaţiile şi pentru a asigura
rentabilitate investitorilor.
Pornind de la necesităţile informaţionale ale principalilor utilizatori de situaţii
financiare, una din informaţiile esenţiale pentru investitori şi creditori este dată de
capacitatea întreprinderii de a obţine câştiguri viitoare şi de a transforma beneficiile în
disponibilităţi.
Investitorii şi creditorii analizează, în general, în funcţie de fluxurile monetare, care
sunt fenomene concrete, şi nu în funcţie de beneficiile din exploatare, ce reprezintă
concepte abstracte, artificiale, fără o reprezentare reală.
Utilizatorii de informaţie financiară sunt interesaţi de modalităţile în care
întreprinderea finanţează activităţile sale şi investeşte fondurile. Un document al evoluţiei
financiare care prezintă activităţile de finanţare, investiţii şi exploatare permite atingerea
acestui obiectiv. În practica şi doctrina anglo-saxonă este criticată valenţa fondului de
rulment utilizat pentru caracterizarea sănătăţii financiare pe termen scurt şi se recomandă
prezentarea evoluţiei situaţiei financiare pe baza fluxurilor de trezorerie în detrimentul
utilizării fondului de rulment.
Tabloul fluxurilor de trezorerie este analizat distinct în norma contabilă
internaţională IAS 7 „Tablourile fluxurilor de trezorerie” (Cash Flow Statements). De
asemenea, cadrul conceptual al organismului internaţional de normalizare contabilă face
din tabloul fluxurilor de trezorerie o componentă distinctă a situaţiilor financiare. În
România, prin OMF nr. 1752/4 Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a
Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate,
situaţiile financiare anuale trebuie să cuprindă şi o „situaţie a fluxurilor de trezorerie”.
Forma şi conţinutul acestei situaţii financiare în „viziune românească” se întocmeşte
potrivit unuia din modelele prevăzute în IAS 7.
Pentru atingerea obiectivului de furnizare a unei informări relevante privind
intrările şi ieşirile de lichidităţi şi echivalente de lichidităţi în timpul exerciţiului şi pentru a
facilita investitorilor, creditorilor şi altor utilizatori analiza trezoreriei întreprinderii,
această situaţie financiară trebuie să prezinte incidenţa asupra trezoreriei a activităţilor de
exploatare, investiţii şi finanţare, precum şi creşterea sau diminuarea netă a trezoreriei.
Tabloul fluxurilor de trezorerie reprezintă o situaţie de flux care, spre deosebire de
contul de profit şi pierdere, permite compararea rezultatelor diferitelor întreprinderi, prin
eliminarea efectelor utilizării diferitelor metode contabile pentru aceleaşi operaţii şi
evenimente. Se poate afirma că variaţia trezoreriei se calculează simplu cu ajutorul
bilanţului. Dar fenomenele de lichiditate şi solvabilitate solicită analize complexe pentru a
determina contribuţia factorilor care determina aceasta variaţie, fiind necesar un tablou al
fluxurilor de trezorerie. Informaţiile istorice privind fluxurile monetare stau la baza
previziunilor de fluxuri de trezorerie viitoare, creându-se, astfel, premizele pentru
estimarea valorii întreprinderii. De asemenea, acest tablou permite să se evalueze
capacitatea întreprinderii de a degaja lichidităţi, să se determine necesarul de lichidităţi, să
se prevadă scadenţele şi riscul încasărilor viitoare. Având la dispoziţie un tablou al
fluxurilor de trezorerie, utilizatorii pot să evalueze schimbările activului net al unei
întreprinderi, în structura sa financiară, capacitatea de adaptare la diferitele conjuncturi şi
oportunităţi, să elaboreze modele pentru aprecierea diferitelor întreprinderi. Tabloul
fluxurilor de trezorerie aduce mult dorita conciliere între rezultatul contabil şi trezorerie.
IAS 7 nu defineşte noţiunea de trezorerie, deducându-se însă că ea reprezintă
ansamblul lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi. Astfel, fluxurile de trezorerie
desemnează ansamblul intrărilor şi ieşirilor de lichidităţi şi echivalente de lichidităţi. Prin
lichidităţi se va înţelege fondurile băneşti şi depozitele la vedere. Echivalentele de
lichidităţi reprezintă plasamente pe termen scurt (sub trei luni), foarte lichide, deţinute cu
scopul de a face fata anumitor angajamente de trezorerie. De menţionat faptul că fluxurile
de trezorerie nu se referă şi la dinamica între elementele care reprezintă lichidităţi sau
echivalente de lichidităţi, aceasta făcând parte din gestiunea trezoreriei.
Variaţia lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi se poate explica prin acţiunea a
trei factori sau genuri de activităţi, tabloul fluxurilor de trezorerie bazându-se pe o
clasificare funcţională a fluxurilor întreprinderii:
- activităţi de exploatare
- activităţi de investiţii
- activităţi de finanţare
a) În ceea ce priveşte activităţile de exploatare, IAS 7 prezintă o definiţie
interesantă, acestea fiind principalele activităţi generatoare de venituri şi orice alte
activităţi, cu excepţia celor definite ca fiind activităţi de investiţii sau de finanţare.
Fluxul de trezorerie generat de activitatea de exploatare apare ca un indicator vital
de mărimea lui depinzând aprecierea capacităţii întreprinderii de a genera suficiente
lichidităţi şi echivalente de lichidităţi în scopul realizării de noi investiţii, de a acorda
dividende, de a rambursa împrumuturi, toate acestea fără a se apela la costisitoarele surse
externe de finanţare. Nu trebuie uitată nici importanta previziunii fluxurilor viitoare de
trezorerie aferente exploatării.
Fluxurile de trezorerie pot fi determinate prin două metode.
- metoda directă, care operează numai cu informaţii de tip încasări şi plăţi;
- metoda indirectă, care operează, în principiu, cu informaţii degajate de
contabilitatea de angajamente.
Metoda directă este dorită de investitori (stabilirea valorii întreprinderii se poate
realiza şi pe bază de cash flow), iar cea indirectă de manageri (o astfel de prezentare ar
ascunde utilizatorilor externi imaginea reală despre lichiditatea şi solvabilitatea
întreprinderii) şi de contabilii întreprinderii (pentru uşurinţa calculului). IAS 7 recomandă
utilizarea metodei directe, pentru că aceasta este mai uşor de înţeles de utilizatori şi
permite obţinerea de informaţii care se dovedesc a fi utile pentru estimarea fluxurilor
viitoare de trezorerie. În practică, însă majoritatea întreprinderilor aplică metoda indirectă.
Metoda directă prezintă fluxurile monetare grupate în diferite categorii de încasări
şi plăti. Aceste categorii nu sunt prezentate în mod expres de 1AS 7, oferindu-se doar un
model orientativ, dovada a flexibilităţii normei internaţionale.
Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de exploatare (metoda directă)
• încasări generate de vânzările de mărfuri, produse finite, semifabricate -l-
încasări generate de executarea de lucrări şi prestarea de servicii + încasări din redevente,
onorarii, comisioane şi alte venituri
- Plaţi privind dobânzile şi dividendele (2) + încasări de dobânzi şi dividende (3)
- Plăti privind redevenţele în cazul operaţiei de leasing operaţional ± Plăti/încasări
privind operaţiile extraordinare
de activităţi
Metoda indirectă operează numai în mica măsură cu informaţii de tip încasări şi
plăţi, aceasta făcând apel la informaţiile degajate de contabilitatea de angajamente.
Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de exploatare (metoda indirectă)
acestor elemente trebuie eliminate, deoarece acestea ajustează fluxul net de trezorerie într-
un sens sau altul.
pe baza contabilităţii de angajamente. Ca atare, pentru determinarea fluxului net, rezultatul
trebuie modificat, prin creştere, cu diminuarea creanţelor clienţi.
(4) Creşterea datoriilor faţă de furnizori denotă noi angajamente, dar nu şi noi plaţi.
Ca atare, această creştere trebuie să fie adăugată rezultatului, în vederea determinării
fluxului net.
Fluxurile de trezorerie generate de activitatea de investiţii.

IAS 7 afirmă că fluxurile ce rezultă din operaţii de investiţii indică în ce măsură
plăţile au fost efectuate pentru achiziţia unor active destinate să genereze fluxuri de
trezorerie viitoare.
Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de finanţare
Conţine operaţii care determină schimbări în mărimea şi structura capitalurilor
proprii şi capitalurilor împrumutate ale întreprinderii: încasări din emisiunea de noi acţiuni
(aporturi în numerar); plăţi generate de rambursări de capital; încasări generate de
contractări de împrumuturi bancare sau împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni; plăti
privind ratele scadente la împrumuturi generate de operaţiuni de leasing financiar; achiziţia
unei întreprinderi prin intermediul unei emisiuni de acţiuni, etc
Nu trebuie scăpate din vedere acele operaţii care nu au efect asupra fluxurilor de
trezorerie şi care sunt excluse din tablou: creştere de capital prin aport în natură, prin
integrarea unor alte structuri de capitaluri proprii, prin conversia datoriilor, primirea
bunului la locatar în cadrul operaţiei de leasing financiar etc.
Prezentarea componentelor numerarului şi echivalentelor de numerar, la fel ca şi
prezentarea politicii contabile adoptate în determinarea acestora este cerută de IAS 7
paragrafele 45 şi 46. Dacă valorile numerarului şi echivalentelor de numerar din situaţia
fluxului de numerar nu sunt egale cu valorile corespunzătoare din bilanţ, IAS 7 paragraful
45 cere să fie prezentata o reconciliere. O întreprindere trebuie, de asemenea, să prezinte
orice sume incluse, ce nu sunt disponibile imediat utilizării de către grup ca rezultat al
contractelor de împrumut (de exemplu, o cerere de menţinere a soldurilor compensatorii),
restricţiilor regulatorii, controlului schimbului valutar, etc.
Conform tratamentului contabil din IAS 7, o situate a fluxurilor de numerar trebuie

să prezinte fluxurile de numerar, incluzând echivalentele de numerar, clasificate în funcţie
de:
Pentru prezentarea informaţiilor referitoare la clasele majore de plăţi şi încasări
brute în numerar este încurajată utilizarea metodei directe. Este permisă, de asemenea,
metoda indirectă, cu ajutorul căreia profitul net sau pierderea netă este ajustată cu efectele
tranzacţiilor ce nu au natură de numerar şi cu elementele de investiţii sau finanţare.
În general, fluxurile de numerar nu se raportează în funcţie de sume nete, cu
excepţia anumitor activităţi ale instituţiilor financiare.
Fluxurile de numerar din dobânzi şi dividende încasate sau plătite pot fi clasificate
ca activităţi de exploatare, de investiţii sau de finanţare. Impozitul pe profit se clasifică, în
general, ca activitate de exploatare.
Prezentarea informaţiilor conform IAS 7. Componentele numerarului şi ale
echivalentelor de numerar trebuie prezentate şi reconciliate cu elementele echivalente
raportate în bilanţ. Prezentarea trebuie făcuta pentru orice solduri semnificative ale
numerarului şi echivalentelor de numerar ce nu sunt disponibile folosirii de către grup,
împreuna cu un comentariu al conducerii.
Tranzacţiile ce nu se fac în numerar trebuie excluse din situaţia fluxurilor de
numerar şi prezentate într-o notă.
Standardul cere tuturor întreprinderilor să prezinte o situaţie a fluxurilor de numerar
pentru fiecare perioadă pentru care sunt întocmite situaţiile financiare.
Astfel, fluxurile de numerar sunt definite ca intrări şi ieşiri de numerar şi
echivalente de numerar. O situaţie a fluxurilor de numerar explică modificările acestor
elemente pe durata exerciţiului financiar.
Activităţile de exploatare se referă la principalele activităţi care aduc venituri
pentru întreprindere şi includ toate acele activităţi ce nu sunt activităţi de investiţii sau de
finanţare. Cu alte cuvinte, se identifică mai întâi acele activităţi care intră în categoria
activităţilor de finanţare sau de investiţii, ceea ce rămâne fiind activităţile de exploatare.
Echivalentele de numerar reprezintă investiţii financiare pe termen scurt ce sunt
cumpărate şi vândute, în general, ca parte a gestiunii numerarului unei întreprinderi, şi nu
ca parte a activităţilor de exploatare, de investiţii sau de finanţare ale acesteia. IAS 7
paragraful 7 arată faptul că o investiţie se consideră, în mod normal, echivalent de numerar
doar dacă este „uşor convertibilă într-o sumă prestabilită de numerar” şi, atunci când este
achiziţionată, are o scadenţă mica de „să zicem, trei luni sau mai puţin”. Acest lucru este în
contradicţie cu practica urmată în anumite ţări de clasificare a tuturor investiţiilor pe
termen scurt (investiţiile ce au scadenţa la mai puţin de 12 luni de la data bilanţului) ca
echivalente de numerar. IAS 7 cere ca echivalentele de numerar să fie subiectul unui risc
nesemnificativ al schimbării valorii lor şi ca ele să fie păstrate pentru îndeplinirea
angajamentelor pe termen scurt. Aceasta nu se aplică în cazul investiţiilor ce au o scadenţă
mai mare de trei luni.
Modificările valorii investiţiilor în titluri de creanţă, altele decât modificările în
ceea ce priveşte solvabilitatea, rezultă din schimbările ratei dobânzii. O estimare precisă a
fluctuaţiilor ratei dobânzii este rareori posibilă. În mod evident, cu cât este mai scurtă
scadenţa unui titlu de creanţă, cu atât este mai mic efectul asupra valorii lui datorat unei
modificări în ratele dobânzii. IAS 7 presupune că modificările ratelor ar avea în mod
normal un efect nesemnificativ asupra valorii unui titlu ce are o scadenţă de trei luni sau
mai puţin de la data achiziţiei lui de către întreprindere. Cu toate acestea, cele trei luni
menţionate în standard nu trebuie văzute ca o cerinţă absolută. Se poate adopta o politica
de includere a investiţiilor cu scadenţa iniţială mai mare de 3 luni, dacă circumstanţele o
cer. Un exemplu în aceasta privinţă ar fi stabilitatea ratei dobânzii, cu variaţii
nesemnificative ale acesteia pe termen lung. În astfel de circumstanţe, o întreprindere poate
justifica o politică de considerare a unei investiţii într-un titlu de creanţă, cu o scadenţă
iniţială (adică scadenţa la data achiziţiei de către întreprindere) puţin mai mare de trei luni,
ca echivalent de numerar. O întreprindere trebuie să prezinte componentele numerarului şi
ale echivalentelor de numerar şi efectul oricărei modificări în politica de determinare a
componentelor acestora.
Chiar dacă o investiţie are o scadenţă iniţială mai mică de trei luni (incluzând
acţiunile preferenţiale recent achiziţionate cu o dată specificată de răscumpărare), nu
trebuie considerată echivalent de numerar dacă există o îndoială că entitatea emitenta va
răscumpăra în întregime garanţia la scadenţa.
În anumite circumstanţe, descoperirile de cont pot fi considerate ca o parte
integrantă a gestiunii numerarului unei întreprinderi şi, de aceea, pot fi incluse în numerar
şi în echivalentele de numerar mai degrabă decât să fie clasificate ca activităţi de finanţare.
Această excepţie ar trebui aplicată în mod strict şi limitat la întreprinderile din ţările unde
practicile de împrumut sunt conform celor descrise în IAS 7 paragraful 8.
Nu toate investiţiile ce satisfac definiţia echivalentelor de numerar trebuie să fie
tratate ca atare.
Astfel: o întreprindere ale cărei operaţii constau în principal în investiţii, ar putea
decide ca toate investiţiile ei pe termen scurt, cu lichiditate ridicată, să fie tratate, mai
degrabă, ca investiţii decât ca echivalente de numerar. Politica de determinare a
elementelor ce se tratează ca echivalente de numerar trebuie respectată în mod consecvent
şi prezentata.
De asemenea, nu este întotdeauna clar în ce condiţii un element poate fi clasificat
ca o activitate de exploatare, de investiţii sau de finanţare. În general, acest lucru depinde
de natura activităţii care este considerată a fi sursa predominantă a fluxurilor de numerar
pentru elementul respectiv.
Astfel: bunurile imobiliare sunt considerate adesea un activ pe termen lung şi, prin
urmare, o plată în numerar pentru achiziţionarea acestora ar fi considerată ca o ieşire de
numerar cu scop investiţional. Oricum, atunci când bunuri imobiliare sunt cumpărate de un
antreprenor de bunuri imobiliare pentru a le îmbunătăţi şi vinde, plata în numerar pentru
achiziţionarea acestora şi veniturile din vânzarea lor trebuie clasificate ca activităţi de
exploatare. În aceasta situaţie, bunurile imobiliare sunt considerate stocuri. Există multe
situaţii în care elemente ca titlurile de valori, împrumuturile, avansurile şi contractele pot fi
clasificate ca activităţi de exploatare, de investiţii sau de finanţare, în funcţie de natura
afacerii întreprinderii.
O singura tranzacţie poate include fluxuri de numerar ce sunt clasificate în mod
diferit. IAS 7 paragraful 12 descrie clasificarea sumei iniţiale a rambursării unei datorii ca
flux de numerar din activitatea de finanţare şi dobânda ca flux de numerar din activitatea
de exploatare. Plăţile în numerar făcute de un beneficiar al activului închiriat pe baza unui
contract de leasing operaţional trebuie incluse în fluxurile de numerar ce provin din
activităţi de exploatare; cu toate acestea, proporţia plăţilor făcute conform unui contract de
leasing financiar ce reduc datoria trebuie clasificate ca o activitate de finanţare, în timp ce
acelea ce nu reduc datoria trebuie clasificate în concordanţă cu politica întreprinderii în
ceea ce priveşte clasificarea plăţii dobânzii.
Fluxurile de numerar ce provin din activităţi de exploatare sunt, în general,
determinate de efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente ce intră în determinarea
profitului sau pierderii nete. Totuşi, anumite tipuri de tranzacţii ce intră în determinarea
profitului sau pierderii reprezintă fluxuri de numerar din activităţi de finanţare sau de
investiţii şi trebuie clasificate ca atare. Exemplele includ câştigul sau pierderea la vânzarea
activelor productive, la răscumpărarea sau refinanţarea instrumentelor de datorie şi la
vânzarea unor activităţi în curs de întrerupere. Impozitele pe venit sunt, în general,
clasificate ca o activitate de exploatare, cu excepţia situaţiei în care ele pot fi direct
atribuite perioadelor curente corespunzătoare activităţilor de finanţare sau de investiţii, aşa
cum sunt cele descrise mai sus. Atâta timp cat fluxurile de numerar generate de impozite
apar adesea într-o altă perioadă decât cea a tranzacţiei în cauză, sau altfel sunt imposibil de
identificat, impozitele plătite sunt, de obicei, clasificate ca activităţi de exploatare.
Activităţile de investiţii includ plăţi în numerar pentru achiziţionarea terenurilor şi
mijloacelor fixe şi a altor active productive. În general, aceste plăţi în numerar includ
avansuri şi alte sume plătite la data cumpărării sau curând după aceea. Achiziţionarea unui
activ prin îndatorare directă la vânzător este o tranzacţie ce nu are natură de numerar, care
trebuie să fie exclusă din situaţia fluxurilor de numerar, dar prezentată într-o notă în
situaţiile financiare. Plăţile ulterioare sunt ieşiri de numerar cu caracter investiţional. În
mod clar, tranzacţiile ce nu au natură de numerar trebuie să fie excluse din fluxurile de
numerar.
Plăţile sumei iniţiale ale contractului de leasing financiar sunt clasificate ca o
activitate de finanţare.
IAS 7 paragraful 16(g) şi (h) indică faptul că plăţile în numerar şi încasările ce apar
din contracte de swap, futures şi options încheiate anterior sunt, în general, privite ca
activităţi de investiţii (altele decât cele făcute de un intermediar în acele contracte). Ori de
cate ori astfel de contracte stabilesc acoperirea riscului pentru o poziţie identificabilă,
fluxurile de numerar ce decurg din contract să fie clasificate împreuna cu acelea ale
poziţiei ce este asigurată împotriva riscurilor.
Ieşirile şi intrările de numerar din activităţi de finanţare includ: resursele obţinute
de la proprietari cărora le furnizează rentabilitate (IAS 7 paragraful 34) şi o rambursare a
investiţiilor lor; sumele împrumutate şi restituirea acestora sau, altfel spus, achitarea
obligaţiilor. Includ, de asemenea, obţinerea şi plata altor resurse obţinute de la creditori
prin credite pe termen lung.
Raportarea fluxurilor de numerar din activităţi de exploatare
Fluxurile de numerar din activităţi de exploatare pot fi raportate fie prin metoda
directă, fie prin metoda indirectă. Pe baza metodei directe, prezentarea informaţiilor constă
din prezentarea încasărilor şi plăţilor brute în numerar determinate fie direct, din
înregistrările contabile, fie indirect, prin ajustarea vânzărilor, a costului acestora, pentru
modificări apărute în timpul perioadei în stocuri, în structura datoriilor şi creanţelor din
exploatare şi a altor elemente descrise în IAS 7 paragraful 19
Metoda indirectă raportează aceleaşi valori ale fluxului de numerar din activitatea
de exploatare ca şi metodă directă, dar ajunge la ele prin ajustarea profitului sau a pierderii
nete cu aceleaşi ajustări ca cele menţionate mai sus, plus ajustări adiţionale pentru
elementele ce nu au natura de numerar, cum sunt amortizarea, provizioanele etc.
Deşi standardul încurajează raportarea fluxurilor de numerar din activitatea de
exploatare folosind metoda directă, acest lucru nu este obligatoriu şi în practică metoda
indirectă este mult mai des folosită.
Costul mijloacelor fixe ce sunt utilizate şi, consumate în cursul activităţii
întreprinderii nu trebuie raportat ca o ieşire de numerar din activităţile de exploatare ale
întreprinderilor ce deţin (în mod direct sau prin leasing financiar) respectivele mijloace
fixe.
Acest fapt iese în evidenţă dacă este folosită metodă indirectă când amortizarea este
readunata profitului net (sau scăzuta dintr-o pierdere neta). Aşadar, trebuie avut grija când
se compară fluxurile de numerar din activităţile de exploatare ale unei întreprinderi ce
deţine propriile active fixe cu acelea ale unei întreprinderi ce-şi închiriază activele pe baza
unui contract de leasing operaţional.
Raportarea fluxurilor de numerar pe o baza neta
În general, informaţiile despre sumele brute încasate în numerar şi plăţile în
numerar în timpul unei perioade sunt mai relevante decât informaţiile despre sumele nete
ale încasărilor şi plăţilor în numerar. Valoarea netă a încasărilor şi plăţilor la care se face
referire furnizează suficiente informaţii pentru anumite clase de fluxuri de numerar, după
cum urmează:
 fluxuri de numerar din activitatea de exploatare raportate folosind metoda
indirecta;
 încasări şi plăţi în numerar în numele clienţilor, când fluxurile de numerar
şi
 plăţile şi încasările în numerar pentru elementele pentru care rulajul este
rapid, sumele sunt mari şi termenul de scadenţă scurt. Elementele ce intra în
aceasta categorie includ investiţii (altele decât echivalentele de numerar),
împrumuturi, creanţe şi datorii, ce asigură că scadenţa iniţială pentru activul
sau datoria respectivă este după un termen scurt - în general, de trei luni sau
mai puţin.
În practică, ultimele două situaţii pentru raportarea fluxurilor de numerar pe o baza
netă vor apărea, de obicei, într-o bancă sau într-o instituţie financiară similară.
Dacă o instituţie financiară este parte a unui grup consolidat şi are fluxuri de
numerar ce o califică pentru o prezentare netă, în mod prezumtiv acea prezentare este
adecvată pentru componentele instituţiei financiare din cadrul grupului, chiar dacă
fluxurile de numerar brute ar fi cerute pentru alte componente ale grupului.
Fluxuri de numerar în valuta
Deoarece tranzacţiile în valută şi fluxurile de numerar provenite dintr-o operaţiune
din străinătate sunt, de obicei, convertite, utilizând media ponderată a cursurilor de schimb
valutar, iar elementele bilanţiere sunt prezentate la cursul de schimb de la sfârşitul
perioadei, apar diferenţe la reconcilierea numerarului şi a echivalentelor de numerar la
începutul şi la sfârşitul perioadei.
Aceste diferenţe se referă la numerar şi la echivalentele de numerar deţinute,
precum şi la fluxurile de numerar generate în timpul perioadei din activităţi de exploatare,
de investiţii şi de finanţare şi ele trebuie raportate separat în situaţia fluxului de numerar.
Activităţi în curs de întrerupere
IAS 35, „Activităţi în curs de întrerupere”, cere prezentarea fluxurilor de numerar
nete de exploatare, de investiţii şi de finanţare ce sunt generate de activităţile în curs de
întrerupere. Aceasta prezentare poate fi făcuta în situaţia fluxului de numerar sau ca o
prezentare suplimentară în notele de subsol ale paginii. Trebuie respectate prevederile
generale pentru determinarea naturii fluxului de numerar. În cadrul fiecărei clasificări, nu
există nici o recomandare de a separa intrările de ieşirile de numerar ce se referă la
operaţiile întrerupte.
Trebuie respectate prevederile generale în momentul clasificării fluxului de numerar
ce se referă la elemente extraordinare - aceasta înseamnă ca ele trebuie clasificate în
concordanţă cu natura tranzacţiei în cauză. Astfel, încasările din asigurare în cazul unei
uzine distruse de un cutremur trebuie clasificate ca o intrare de numerar cu caracter
investiţional.
Dobânda şi dividendele
Dobânda şi dividendele plătite şi încasate trebuie fiecare prezentate în mod separat.
IAS 7 permite următoarele prezentări alternative, urmând ca prezentarea selectată să fie
aplicată consecvent de la o perioadă la alta:
 dobânda şi dividendele încasate - ca activităţi de exploatare sau de investiţii;
sau
 dobânda şi dividendele plătite - ca activităţi de exploatare sau de finanţare.
IAS 7 paragraful 33 prezintă faptul ca instituţiile financiare consideră, de obicei,
dobânda plătită şi dobânda şi dividendele încasate ca activităţi de exploatare.
În unele cazuri fluxurile de numerar nu apar în mod uniform pe toata durata de
viaţă a instrumentului la care se raportează. Daca o întreprindere emite sau investeşte în
titluri de creanţă cu cupon zero (toata dobânda se plăteşte la scadenţă), sau emite sau
investeşte în titluri de creanţă cu primă sau cu discount, fluxurile de numerar din astfel de
titluri trebuie clasificate după cum urmeaza:
 Pentru un titlu de creanţă, numerarul încasat la scadenţă trebuie clasificat ca
o intrare de numerar din activitatea de investiţii, pentru suma iniţială ce a
fost investită. Daca titlul a fost achiziţionat la o valoare la care s-a aplicat un
discount, diferenţa între valoarea investiţiei iniţiale şi capitalul încasat la
scadenţă trebuie raportate ca o intrare de numerar ce se clasifică în acelaşi
mod cu cel în care întreprinderea clasifică dobânda încasată. Dacă titlul a
fost iniţial achiziţionat cu prima (de achiziţie), diferenţa între capitalul
încasat şi valoarea iniţială a investiţiei trebuie clasificată în concordanţă cu
modul în care întreprinderea clasifică dobânda încasată, dar ca o ieşire de
numerar.
 Pentru un împrumut, sau pentru titluri de creanţe emise cu discount sau
prima (incluzând obligaţiuni cupon zero), raportarea trebuie să fie similară
exceptând acele încasări din emiterea titlului, ce trebuie clasificate ca o
ieşire de numerar din activitatea de finanţare pentru suma împrumutată
(încasată iniţial). Diferenţa între încasările iniţiale ale întreprinderii şi suma
plătită la scadenţă reprezintă o ajustare de dobândă similară prezentărilor ce
sunt descrise mai sus pentru titluri de investiţii, exceptând clasificarea ca
dobândă platită.
Impozitul pe profit
Impozitul pe profit plătit este, de obicei, clasificat ca activitate de exploatare, cu
excepţia situaţiilor în care poate fi identificat în mod specific ca o activitate de finanţare
sau de investiţii. În multe cazuri, nu este posibil a se identifica fluxurile de numerar ce
provin din impozitul pe profit raportat activităţilor de finanţare sau de investiţii, în special
când fluxurile de numerar din impozitul pe profit apar într-o perioadă diferită faţă de
fluxurile de numerar din tranzacţia în cauză.
Dacă fluxurile de numerar aferente impozitului pe profit pentru o perioadă sunt
incluse în mai mult de o clasificare, trebuie prezentată în mod suplimentar valoarea totală a
impozitelor plătite pentru perioada respectivă.
Investiţii în filiale, întreprinderi asociate şi asocieri în participate
IAS 7 paragraful 37 limitează raportarea fluxului de numerar aferent investiţiilor
(contabilizate prin folosirea metodei punerii în echivalenţa sau a metodei costurilor) la
fluxuri de numerar între investitor şi întreprinderea în care s-a investit. Avansurile şi noile
participaţii achiziţionate ar trebui clasificate ca activităţi de investiţii, în timp ce
dividendele încasate pot fi considerate fie activităţi de exploatare, fie de investiţii,
exceptând situaţia în care ele reprezintă o rambursare a capitalului investit (caz în care sunt
considerate activităţi investiţionale).
Achiziţionarea şi cedarea filialelor şi a altor unităţi de afaceri
IAS 7 cere prezentarea separată a ieşirilor cumulate de numerar pentru achiziţii şi a
intrărilor cumulate de numerar din vânzări, ambele clasificate ca activităţi de investiţii.
Sumele cumulate prezentate sunt valori nete ale numerarului şi echivalentelor de numerar
achiziţionate sau vândute. În plus, paragraful 40 din IAS 7 conţine alte recomandări de
prezentare ce ajuta la distingerea fluxului de numerar din achiziţii şi vânzări de unităţi de
afaceri de fluxul de numerar din activităţi normale. IAS 35 cere prezentarea separată a
situaţiei fluxului de numerar a activităţilor în curs de întrerupere.
Când este folosită metoda indirectă de raportare a fluxurilor de numerar din
activităţi de exploatare, profitul net sau pierderea netă este ajustată pentru modificările în
cadrul stocurilor şi ale creanţelor şi datoriilor din activităţi de exploatare. Aceste modificări
trebuie să includă efectul unor astfel de active şi datorii provenite dintr-o achiziţie.
Tranzacţii care nu au natura de numerar
În cazul în care activităţile de investiţii şi de finanţare ale unei întreprinderi în
timpul unei perioade nu au ca rezultat încasări sau plaţi în numerar, ele nu sunt incluse în
situaţia fluxului de numerar, dar trebuie, în conformitate cu IAS 7 paragraful 43, să fie
prezentate în altă parte. Această prezentare poate să fie sub formă narativă, cum ar fi o notă
la situaţiile financiare, sau rezumat într-un tabel ce însoţeşte situaţia.
Astfel, întreprinderile ce folosesc tranzacţii barter ca achitare pentru cumpărări de
terenuri şi mijloace fixe nu includ astfel de tranzacţii nici în fiuxurile de numerar din
activităţi de exploatare, nici în cele provenite din activităţi de investiţii. Pentru a satisface
cerinţa din IAS 7 în ce priveşte tranzacţiile care nu au natură de numerar societatea trebuie
să prezinte în note detaliile tranzacţiilor barter efectuate pentru a achita costurile de
exploatare şi pentru cumpărarea de terenuri şi mijloace fixe.
Unele tranzacţii sunt făcute parţial în numerar şi parţial în non-numerar; doar
proporţia de numerar este inclusă în fluxurile de numerar. Proporţia de non-numerar
trebuie prezentată în alta parte.
Astfel: cumpărarea unei afaceri implică adesea plăţi în numerar la fel ca şi
preluarea de datorii şi probabil emiterea de obligaţiuni sau de acţiuni. Pe baza prevederilor
din IAS 7 paragrafele 40 şi 43, doar plata în numerar este prezentată în situaţia fluxului de
numerar, în timp ce activele primite, obligaţiunile emise şi datoriile asumate sunt
prezentate în altă parte.
În circumstanţele în care o bancă taxează în mod direct pentru dobândă contul
bancar al unei întreprinderi, aceasta trebuie să raporteze dobânda ca o plată în numerar
când dobânda este înregistrată în contul întreprinderii (banca ar raporta în acelaşi timp o
încasare de numerar din activitatea de exploatare).
Toate taxele şi creditele impuse în mod direct pentru depozitul din cont ar trebui
raportate ca fluxuri de numerar atunci când au loc.
Totodată, dacă o întreprindere achiziţionează echipament plătind 10.000 în numerar
şi emite vânzătorului un bilet la ordin de 40.000, doar plata de 10.000 făcută în numerar
trebuie raportată ca ieşire de numerar din activitatea de investiţii. Ulterior, plăţile făcute
pentru a reduce această datorie trebuie clasificate ca ieşiri de numerar din activitatea de
investiţii. Dacă, cei 40.000 au fost împrumutaţi de la o bancă sau de la o terţă parte, ambele
tranzacţii trebuie raportate în situaţia fluxurilor de numerar. Împrumutul trebuie prezentat
ca o intrare de numerar de 40.000 din activitatea de finanţare şi preţul total de cumpărare
de 50.000 trebuie prezentat ca o ieşire de numerar din activitatea de investiţii.
Alte prezentări de informaţii
prezentarea politicii contabile adoptate în determinarea acestora este ceruta de IAS 7
paragrafele 45 şi 46. Daca valorile numerarului şi echivalentelor de numerar din situaţia
45 cere să fie prezentată o reconciliere. O întreprindere trebuie, de asemenea, să prezinte
contractelor de împrumut, restricţiilor regulatorii, controlului schimbului valutar, etc.
Trebuie acordată atenţie prezentării soldurilor compensatorii menţinute pentru cei
ce acordă împrumuturi (sau alţii), chiar în acele situaţii unde restricţia este stabilită prin
înţelegere mutuală între întreprindere şi cealaltă parte şi nu este încheiată legal. Aceasta
informaţie ar putea fi de folos utilizatorilor situaţiilor financiare.
Prezentarea fluxurilor de numerar ce cresc capacitatea operaţională, la fel ca şi
acelea ce menţin capacitatea operaţională, pot fi utile în scopul analizelor financiare.
Oricum, alocarea fluxurilor de numerar între acele categorii este adesea foarte dificilă şi
cere alocări arbitrare, iar subiectivitatea implicată ar putea avea ca rezultat măsurători
neviabile.
3.2. Studiu de caz privind întocmirea fluxului de trezorerie în conformitate cu IAS

7 în cadrul S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea
3.2.1. Prezentarea societăţii S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea

OLTCHIM SA este liderul industriei chimice şi petrochimice din România, fiind în
acelaşi timp cel de-al doilea mare producător de PVC de pe piaţa Europei Centrale şi de
EST, deţinând şi o poziţie de frunte ca producător de sodă caustică, polioli, propilenoxid şi
plastifianti.
Societatea a fost înfiinţată la 15 mai 1966 (Combinatul Chimic Râmnicu Vâlcea)
prin HCM nr. 1046/26.05.1966 şi începe construcţia propriu-zisă a combinatului.
Din 1966, de la înfiinţarea companiei, OLTCHIM a însemnat proiecte de calitate,
management de calitate şi produse de calitate.
OLTCHIM a fost prima companie din România care a obţinut certificări pe linie de
calitate. Deviza OLTCHIM este: „Perfecţiunea în calitate şi afaceri”.
Societatea comercială OLTCHIM SA cu sediul în Râmnicu Vâlcea, înscrisă în
Registrul Comerţului cu nr. J 38/219/1991 înregistrează în bilanţul contabil la sfârşitul
anului 2007 un capital social de 32.359 mii lei echivalând cu un nr. de 323.588.641 acţiuni
a 0,1 lei/acţiune.
Structura sintetică consolidată a acţionarilor, conform Depozitarului Central S.A.,
la data de 21 ianuarie 2009.
Nume Număr acţiuni Procent
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului 172.337.817 53,25830
Petro Carbo Chem SE-Germania 41.754.862 12,90369
Persoane fizice 58.373.059 18,03928

Persoane juridice 51.122.903 15,79873
Total 323.588.641 100
Valoarea nominală a unei acţiuni este de 0,10 lei.
În ceea ce priveşte evoluţia acţiunii aceasta a cunoscut următorul trend
Societatea este listată la categoria I a Bursei de Valori Bucureşti începând cu data
de 18 februarie 1997, cu simbolul OLT.
Cu o experienţă de mai bine de 40 de ani, OLTCHIM se bucură de recunoaştere în

peste 80 ţări, colaborează cu cel puţin 300 companii şi este prezent pe pieţele din Europa,
Orientul Mijlociu, Asia Pacific, în condiţiile în care exportă, mai bine de trei sferturi din
producţia sa.
Piaţa internă a societăţii este caracterizată astfel:
 22% din totalul vânzărilor este destinat pieţei interne.
 Oltchim este unicul producător intern de PVC, polioli polieteri, plastifianţi
(dioctilftalat).
 37,5% este ponderea PVC din totalul vânzărilor în 2008
 28,7% reprezintă ponderea livrărilor de propenoxid şi polioli (intermediari
pentru poliuretani) în total vânzări 2008;
 14,4% reprezintă ponderea produselor clorosodice în total vânzări 2008
Piaţa externă a societăţii este caracterizată astfel:
 La 31 martie 2009, comercializarea produselor OLTCHIM se realiza în 80 de
ţări;
 300 parteneri mondiali garantează profesionalismul OLTCHIM;
 78% din totalul vânzărilor reprezintă livrări pe piaţa externă;
 36,8% este ponderea PVC în totalul exporturilor OLTCHIM;
 32,8% reprezintă ponderea exporturilor de propenoxid şi polioli
(intermediari pentru poliuretani) în total exporturi 2008;
 14,6% reprezintă pondere export produse clorosodice în total export 2008
În ceea ce priveşte destinaţia exporturilor aceasta este următoarea:
 23,0% din export se îndreaptă către Orientul Mijlociu (inclusiv Turcia);
 39,6% este ponderea Europei Centrale şi de Est în cadrul exportului;
 33,8% reprezintă exporturi OLTCHIM în Europa de Vest.
OLTCHIM este într-un amplu program de modernizare şi retehnologizare care se va
finaliza în anul 2010. La sfârşitul acestui program, OLTCHIM va fi o companie flexibilă,
performantă, cu o echipă implicată, cu impact minim asupra mediului şi cu legături strânse
cu comunitatea.
Eforturile societăţii s-au îndreptat asupra personalului angajat, proceselor
tehnologice, gamei de produse, protecţiei mediului şi culturii calităţii.
Societate are peste 40 de ani de cercetare şi inovaţie. Aceasta promovează
transparenţa şi se concentrează tot mai mult pe client. Societatea este axată pe înţelegerea
şi anticiparea nevoilor, exigenţelor şi aspiraţiilor clienţilor săi. De asemenea aceasta
conştientizează importanţa comunicării. Câştigarea clienţilor s-a realizat prin câştigarea
încrederii acestora, prin răspunsul prompt la cererile acestora şi încurajarea dialogului.
OLTCHIM este o companie aflată în topul marilor jucători din industria chimică. În
Europa Centrală şi de Est aceasta este numărul unu pe piaţa produselor clorosodice, piaţa
poliolilor polieteri şi piata propenoxidului, iar pe piaţa PVC ocupă locul al doilea.
OLTCHIM a devenit un brand puternic. Aceasta s-a angajat în cursa competitivităţii
şi a reuşit să îşi păstreze poziţia pe piaţă deoarece a reuşit să reducă costurile de producţie,
consumurile energetice şi de materii prime. De asemenea, poziţia pe piaţă s-a datorat şi
faptului că oferă produse performante, la nivelul aşteptărilor clienţilor. Totodată compania
a investit mult în protecţia mediului înconjurător, reducând poluarea.
3.2.2. Prezentarea situaţiilor financiare
Cifra de afaceri înregistrată la data de 31 decembrie 2008 este de 1.749.872 mii lei,
care în comparaţie cu valoarea programată de 1.798.500 mii lei rezultă o nerealizare de
48.628 mii lei.
Pe subunităţi, nivelul realizării cifrei de afaceri se prezintă astfel:
 Combinatul Chimic: 1.648.417 mii lei
 Avicola: 20.018 mii lei
 FNC: 3.094 mii lei
 Fabrica de Conserve: 19.760 mii lei
 Suinprod: 66 mii lei
 Divizia Mat.Constr.: 58.517 mii lei
Din punct de vedere al conţinutului economic, vânzările au următoarea structură:
 -vânzări produse finite 1.631.051 mii lei
 -vânzări şi revânzări de mărfuri 46.621 mii lei
 -vânzări diverse (ambalaje, chirii cisterne, prest.servicii) 72.200 mii lei
Veniturile realizate în suma de 1.958.989 mii lei, pe subunităţi au următoarea
componenţă:
a) Veniturile din exploatare de 1.875.095 mii lei cuprind pe lângă volumul total al
vânzărilor (cifra de afaceri) următoarele:
 venituri din producţia stocată: 63.937 mii lei;
 venituri din investiţii efectuate în regie proprie: 16.431 mii lei;
 alte venituri din exploatare: 44.855 mii lei;
b) Veniturile financiare de 83.894 mii lei se compun din:
 reactualizare disponibil în cont , creanţe de încasat şi datorii în valuta din
care: 32.449 mii lei
o diferenţa favorabilă rambursări credite: 9.356 mii lei
o diferenţa favorabilă plăţi furnizori externi: 9.844 mii lei
o diferenţa favorabilă încasări clienţi externi: 13.249 mii lei
 venituri din participaţii, dividende de încasat: 1.082 mii lei
 venituri din dobânzi bancare: 573 mii lei
 venituri din sconturi: 870 mii lei
 diferenţe favorabile din actualizarea creanţelor, obligaţiilor şi
disponibilităţilor în valută: 48.919 mii lei
Cheltuielile totale efectuate în suma de 2.054.883 mii lei, pe subunităţi au
următoarea componenţă:
a) Cheltuielile din exploatare-total: 1.867.709 mii lei, din care:
 cheltuielile activităţii de bază, din care: 1.819.538 mii lei
 chelt.cu materii prime, materiale, mărfuri 1.107.055 mii lei
 chelt. ajustări de valoare a activelor circulante 11.271 mii lei
 chelt.cu energia şi apa 331.067 mii lei
 chelt.cu amortizări şi ajustări 72.816 mii lei
 cheltuieli cu personalul 129.124 mii lei
 chelt.cu prestaţii 168.553 mii lei
 alte cheltuieli din exploatare, din care: 47.823 mii lei
 cheltuieli cu impozite şi taxe 4.668 mii lei
 majorări şi penalităţi (pentru depăşiri concentraţie suspensii în ape
uzate) 3.630 mii lei
 cheltuieli cu bonuri valorice acordate salariaţilor 4.252 mii lei
 cheltuieli privind mijloacele fixe vândute sau casate 32.103 mii lei
 cheltuieli sociale 2.688 mii lei
 alte cheltuieli din exploatare 482 mii lei
b) Cheltuielile financiare-total: 187.174 mii lei
 cheltuieli din diferente de curs - din care: 103.028 mii lei
 diferente reactualizare disponibil, creanţe şi datorii în valuta 63.826 mii lei
 diferente nefavorabile rambursări credite 13.391 mii lei
 diferente nefavorabile plăţi furnizori 12.780 mii lei
 diferente nefavorabile încasări clienţi externi 13.031 mii lei
 cheltuieli cu dobânzi bancare 50.748 mii lei
 cheltuieli privind sconturile acordate 3.455 mii lei
 alte cheltuieli financiare din care: 29.943 mii lei
 provizion AVAS 29.851 mii lei
În anul 2008 S.C. OLTCHIM S.A. a înregistrat pe total activitate o pierdere de -95.893
mii lei, din care din activitatea de exploatare un profit de 7.386 mii lei, iar din activitatea
financiară o pierdere de 103.279 mii lei.
Activitatea S.C. OLTCHIM S.A. Rm. Valcea, a fost puternic afectată în a doua
jumătate a anului 2008 de o serie de evenimente excepţionale astfel:
a. În data de 14-august-2008, datorita creşterii presiunii pe reactorul de prepolieteri
s-a produs o explozie urmată de un incendiu la Instalaţia de poliolipolieteri din cadrul
Secţiei propenoxid polioli. Datorită acestui incident tehnic a fost oprită instalaţia de
Propenoxid–Polioli pentru o perioada de peste 20 de zile, înregistrându-se atât pierderi de
producţie, cât şi cheltuieli suplimentare pentru refacerea şi punerea în funcţiune a acestei
secţii.
b. În data de 15-septembrie-2008 a avut loc un soc de tensiune în sistemul energetic
naţional – Staţia Râureni care aparţine Transelectrica - datorita căruia combinatul chimic
OLTCHIM S.A. a fost oprit total în regim de avarie.
La secţia Electroliza cu mercur, cu o capacitate de 210.000 tone/an lesie a avut loc
o explozie care a afectat în întregime funcţionarea instalaţiei, aceasta fiind oprită pentru
remediere şi reparaţii timp de o lună de zile.
Tot urmare a acestui eveniment s-au produs avarii la instalaţia de clorura de vinil şi
implicit instalaţiile de P.V.C., deoarece din lipsă de materie prima (clorura de vinil)
instalaţiile de producere PVC au trebuit să fie oprite timp de 3 zile.
Pentru aceste două evenimente excepţionale OLTCHIM are eliberate de Camera de
Comerţ şi Industrie Vâlcea certificate de forţă majoră.
c. În data de 31-octombrie-2008, datorita unei hotărâri judecătoreşti definitive,
capitalul social al OLTCHIM a fost diminuat cu creanţa AVAS în suma de 95.284.145,58
USD. Pentru aceasta suma AVAS a calculat dobânzi pentru perioada cuprinsa între data
adoptării Hotărârii de majorare a capitalului social (28.11.2003) şi data rămânerii
irevocabile a sentinţei civile de diminuare a capitalului social.
Valoarea dobânzii este de 10.063.949,04 USD, respectiv 29.851 mii lei. OLTCHIM
a contestat aceasta suma de 10.063.949,04 USD, dar până la clarificarea ei, aceştia au creat
provizion la 31.12.2008 pentru echivalentul în lei, respectiv 29.851 mii lei.
d. Creşterea accentuata a cursului de schimb al principalei valute EUR în
comparaţie cu leul. Comparativ cu data de 30.06.2008, data la care s-a efectuat ultima
actualizare a creanţelor şi datoriilor în valuta, cursul de schimb valutar de la 31.12.2008 a
înregistrat creşteri semnificative.
Având în vedere faptul că majoritatea datoriilor în valută OLTCHIM le
înregistrează în EURO, actualizarea la sfârşitul anului a creanţelor şi datoriilor în valută a
condus la o pierdere din diferenţă de curs valutar de 63.826 mii lei.
e. Provizioanele calculate la stocurile înregistrate de Fabrica de Conserve Râureni.
În cadrul Fabricii de Conserve Râureni, sunt stocuri de produse finite (conserve
legume – fructe, gemuri, dulceţuri) produse în perioada 2003 – 2005, perioada în care se
realizau vânzări semnificative pe piaţa internă în special la unităţi militare. Datorită
faptului ca unităţile militare s-au restructurat masiv, Fabrica de Conserve a rămas cu
stocuri mari la aceste produse, pentru care în vederea impulsionării vânzării lor s-a redus
preţul de vânzare. Pentru valoarea cu care s-a redus preţul de vânzare la aceste stocuri, la
sfârşitul anului 2008 s-au creat provizioane în suma de 4.361 mii lei.
f. Urmare a creşterii preturilor la ţiţei, preţul materiilor prime derivate din acesta,
respectiv etilena şi propilena a înregistrat creşteri, astfel: etilena cu 16,3% de la 775
EUR/to în anul 2007 la 901 EUR/to în anul 2008, iar la propilena cu 9,70% de la 732
EUR/to în anul 2007 la 803 EUR/to în anul 2008, iar preţurile la produsele finite obţinute
din cele doua materii prime au înregistrat creşteri de numai 4 – 5%.
Cantitatea de etilena consumata de OLTCHIM în anul 2008 a fost de 80.361 to x
126 EUR/to (creşterea de preţ) determină o influenţă nefavorabila de 10,1 milioane EUR.
La propilena cantitatea consumata în anul 2008 a fost de 121.660 to x 71 eur/to (creşterea
de preţ) determină o influenţă nefavorabilă de 8,6 milioane EUR.
Din diferenţa de preţ la cele două materii prime rezultă o influenţă nefavorabilă de
18,7 milioane EUR, respectiv 62.408 mii lei.
Datorită acestor evenimente, în anul 2008 S.C. OLTCHIM S.A. a înregistrat o
pierdere de 95.893 mii lei, formată din:
- profit din activitatea de exploatare: 7.386 mii lei;
- pierdere din activitatea financiară: 103.279 mii lei.
Activele imobilizate
La data de 31 decembrie 2008 s-a efectuat de către PricewaterhouseCoopers
reevaluarea activelor imobilizate (terenuri, mijloace fixe, investiţii în curs).
Analizând activele imobilizate la valoarea rămasă neta, se constata o creştere a
acestora faţă de anul precedent cu 210.957 mii lei, de la 884.060 mii lei la 1.095.017 mii
lei, determinata de:
- achiziţii şi puneri în funcţiune de imobilizări corporale şi necorporale 246.671 mii
lei
- majorări din reevaluarea activelor 65.525 mii lei
- deprecierii activelor prin calculul amortizării 72.816 mii lei
- mijloace fixe vândute sau aduse ca aport 52.601 mii lei
- creşterea imobilizărilor financiare 24.178 mii lei
Activele circulante
Comparând valoarea activelor circulante la anul 2008 cu valoarea acestora la 2007
se constată o creştere a acestora cu 60.900 mii lei, din care:
-creştere clienţi de încasat 20.190 mii lei
-alte creanţe (TVA de rambursat) 5.728 mii lei
-creştere stocuri din care: 67.288 mii lei
-diminuare disponibil în cont: -32.306 mii lei
Datoriile totale ale societăţii

Datoriile totale înregistrate la 31 decembrie 2008 erau în valoare de 1.624.672 mii
lei, prezentând o creştere cu 584.334 mii lei faţă de anul 2007, determinata de:
-creşterea datoriei faţă de bănci ca urmare a contractării de credite noi 43.684 mii
lei
-creşterea avansurilor de la clienţi în contul comenzilor 170.538 mii lei
-diminuarea obligaţiilor la bugetul de stat datorită compensării acestora cu TVA de
recuperat: -11.911 mii lei
-creşterea obligaţiei fata de AVAS, datorita diminuării capitalului social: 317.966
mii lei
-creşterea obligaţiilor de plată faţă de furnizori: 64.057 mii lei
Din totalul datoriilor înregistrate la 31 decembrie 2008 de 1.624.672 mii lei plăţile
restante erau în valoare de 524.853 mii lei
Capitalurile proprii
În baza situaţiilor financiare întocmite la 31 decembrie 2008, valoarea capitalurilor
proprii este de -17.293 mii lei, era compusă din:
 capital social 32.359 mii lei
 rezerve din reevaluare imobilizări corporale 551.445 mii lei
 rezerve legale 6.843 mii lei
 alte rezerve 17.787 mii lei
 pierdere din anii precedenţi (2001, 2002, 2003): -529.833 mii lei
 pierdere an 2007: -95.894 mii lei
În ceea ce priveşte volumul total al creditelor angajate la 31 decembrie 2008 acesta
era de 1.022.490 mii lei şi avea următoarea componenţă:
a)credite pe termen scurt: 416.627 mii lei
b)credite pe termen lung: 90.482 mii lei
c)alte împrumuturi: 509.178 mii lei
d) dobânzi credite: 693 mii lei
Principalii indicatori economico-financiari la 31 decembrie 2007
1. Lichiditatea generala = Active circulante/ Datorii curente =
=554.156.881/971.113.644=0,57
Valoarea acestui indicator indică faptul că activele circulante acoperă doar 57% din
datoriile curente, fapt ce reflectă o lipsa a capitalului de lucru ca efect al decapitalizării
societăţii în perioada 2001-2003 când s-au înregistrat pierderi precum şi datorită pierderilor
din anul 2008.
Comparativ cu anul 2007 acest indicator a înregistrat o evoluţie descendentă când
activele circulante acopereau 63% din datoriile curente.
2. Durata de plată a obligaţiilor faţă de furnizori = (Datorii faţă de furnizori/Cifra
de afaceri)*365 zile = (299.462.365/1.749.871.975)*365 zile = 52,40 zile.
Comparativ cu anul 2007, când durata de plată a obligaţiilor faţă de furnizori era
49,61 de zile, în anul 2008 acest indicator a crescut.
3. Durata medie de recuperare a creanţelor =(Clienţi de încasat/Cifra de
afaceri)*365 zile = (230.274.443/1.749.871.975)*365 zile = 48,03 zile.
Durata medie de recuperare a creanţelor a crescut faţă de realizările anului
precedent, de la 44,27 zile în anul 2006 la 48,03 de zile în anul 2008.
Datorită evenimentelor excepţionale care i-au afectat activitatea, Compania
Oltchim a înregistrat o pierdere de 23.524 mii euro în anul 2008. Deşi cifra de afaceri a
crescut de la 318.670 mii euro în anul 2005, la 384.164 mii euro în anul 2006, 485.856 mii
euro şi 518.567 mii euro, societatea a înregistrat o scădere continuă a profitului net, de la
20.633 mii euro în anul 2005, la 6.250 mii euro în 2006 şi la 2,490 mii euro în anul 2007.
Totuşi, în baza programelor întocmite de managementul SC OLTCHIM S.A.,
aceasta este capabilă să realizeze nivelele de producţie pentru export şi profit propuse şi
numai o situaţie deosebită de conjunctură şi recesiune economică pe piaţa externă i-ar
putea crea dificultăţi în atingerea ţintelor stabilite.
3.2.3. Întocmirea tabloului fluxului de numerar şi interpretarea acestuia
În funcţie de rezultatele de societatea comercială OLTICHIM S.A. a fost întocmită

situaţia fluxurilor de trezorerie pentru anul 2008.
Metoda folosită pentru calculul fluxurilor a fost metoda indirectă.
Nr. Crt. Denumire Formula Exerciţiul financiar
31.12.2007 31.12.2008
1 Profitul (Pierderea) anului 8,779,523.00 (95,893,917.00)
Amortizare şi provizioane 80,012,293.00 76,134,780.00
inclusiv reduceri de valoare ale
2 imobilizărilor corporale
Pierderea aferentă vânzării de 773,137.00 1,060,005.00
3 mijloace fixe
4 Venituri din dobânzi (419,273.00) (573,431.00)
5 Cheltuieli cu dobânzile 38,913,759.00 50,747,647.00
Diferenţe de curs la (10,953,526.00) 20,212,935.00
6 împrumuturi (venit) cheltuială
7 Venituri din subvenţii (5,607,438.00) (3,844,729.00)
8 Venituri din dividende (515,460.00) (1,082,127.00)
Profit înaintea modificărilor =1+…+8 110,983,015.00 46,761,163.00
9 în capitalul circulant
10 Creştere/ (Diminuare) stocuri 29,871,674.00 (71,430,061.00)
11 Creştere clienţi şi alte creanţe (73,555,192.00) (24,707,368.00)
Diminuare furnizori şi alte 75,346,234.00 253,075,356.00
12 datorii
Modificări ale capitalului =10+…+12 31,662,716.00 156,937,927.00
13 circulant
14 Dobânzi plătite (37,901,458.00) (47,723,455.00)
A. Flux de numerar din =9+13+14 104,744,273.00 155,975,635.00
15 activitatea de exploatare
Achiziţii de imobilizări (194,979,538.00) (246,855,303.00)
16 corporale şi necorporale
Achiziţii de imobilizări (333,032.00) (221,622.00)
17 financiare
Încasarea din vânzarea 947,827.00 31,042,942.00
18 imobilizărilor
19 Dobânzi încasate 419,273.00 573,431.00
20 Dividende primite 515,460.00 1,082,127.00
B. Flux de numerar utilizat =16+…+20 (193,430,010.00 (214,378,425.00)
21 în activitatea de investiţii )
Variaţia creditelor pe termen (37,288,076.00) (13,522,181.00)
22 scurt
Variaţia creditelor pe termen 12,942,885.00 (2,000,950.00)
23 lung
24 Plăţi de leasing (398,000.00) (116,141.00)
25 Subvenţii primite 2,676,101.00 10,559,857.00
C. Flux de numerar utilizat =22+…+25 (22,067,090.00) (5,079,415.00)
26 în activitatea de finanţare
27 Numerar la început de an (207,302,183.00) (318,055,010.00)
Flux de numerar – total =15+21+26 (110,752,827.00) (63,482,205.00)
28 (A+B+C)
29 Numerar la sfârşit de an (318,055,010.00) (381,537,215.00)
Fluxul din activitatea de exploatare
1. În anul 2007 societatea OLTCHIM a înregistrat o pierdere de 95.893.917 lei şi nu

a plătit impozit pe profit.
2. Pentru amortizările şi provizioanele, inclusiv reducerile de valoare ale

imobilizărilor corporale sunt următoarele:
Indicator 31.12.2008
Amortizare imobilizărilor corporale 76,632,306
Reduceri de valoare ale imobilizărilor corporale -497,526
TOTAL 76,134,780
3. Pierderea aferentă vânzării de mijloace fixe

Pierderea aferentă vânzării de mijloace fixe 1,060,005
Achiziţii 365,697,433
Cedări de active 364,637,428
4. Veniturile din dobânzi sunt preluate din rulajul contului 766 „Venituri din
dobânzi”, respectiv din valoarea cumulată la 31.12.2008, valoare regăsită în contul de
profit şi pierdere. Astfel, această valoare 573.431 lei se scade din pierderea înregistrată de
societate la 31.12.2008.
5. Cheltuielile privind dobânzile sunt preluate din rulajul contului 666 „Cheltuieli
privind dobânzile”, respectiv din valoarea cumulată la 31.12.2008, valoare regăsită în
contul de profit şi pierdere. Astfel, această valoare 50.747.647 lei se adună la pierderea
înregistrată de societate la 31.12.2008.
6. Din diferenţele de curs la împrumuturi societatea a înregistrat o cheltuială în
valoare de 20.212.935 lei la 31.12.2008.
7. Veniturile din subvenţii pentru exploatare considerate la 31.12.2008 au fost în

valoare de 3.844.729 lei, ele scăzându-se din pierderea înregistrată de societate la
31.12.2008.
8. Veniturile din dividende la 31.12.2008 se scad şi ele din pierderea înregistrată de

societate la 31.12.2008. Acestea sunt în valoare de 1.082.127 lei.
9. Prin însumarea tuturor elementelor enumerate mai sus, obţinem profitul înaintea
modificărilor în capitalul circulant. Putem observa că profitul obţinut în anul 2008
reprezintă mai puţin de 50% din valoarea înregistrată în anul 2007. Acest lucru s-a datorat
în primul rând pierderii înregistrate de societate în anul 2008, dar şi creşterii cheltuielilor
cu dobânzile şi cu diferenţele de curs valutar.
Acest profit este de fapt un rezultat obţinut de societate înainte de variaţia fondului
de rulment.
10. Variaţia stocurilor pentru fluxul de numerar calculat în anul 2008 a fost de
(71,430,061.00) lei. Putem observa că variaţia stocurilor pentru fluxul de numerar calculat
în anul 2007 a fost de 29,871,674.00 lei. Componenţa variaţiei stocurilor la 31.12.2008 a
fost următoarea:
Perioada Perioada
Indicator 31.12.2007 31.12.2008
Stocuri, din care: 191.463.806 258.752.414
Materii prime, materiale, ob.inv, ambalaje 62.516.744 82.243.262
Producţia în curs de execuţie 26.374.039 38.972.827
Produse finite şi mărfuri 96.533.840 130.484.861
Avansuri pentru cumpărări de stocuri 6.039.183 7.051.464
Putem observa că stocurile au crescut în anul 2008, ceea ce a dus la scăderea

fluxului din exploatare cu 71.430.061 lei.
11. Variaţia clienţilor şi a altor creanţe pentru fluxul de numerar calculat în anul
2008 a fost de (24,707,368.00) lei. Putem observa că variaţia creanţelor pentru fluxul de
numerar calculat în anul 2007 a fost de (73,555,192.00) lei. Componenţa variaţiei
creanţelor la 31.12.2008 a fost următoarea:
Perioada Perioada
Indicator 31.12.2007 31.12.2008
Creanţe 259.393.949 285.312.548
Creanţe comerciale 210.084.733 230.274.443
Alte creanţe 49.309.216 55.038.105
Putem observa că societatea OLTCHIM a înregistrat creanţe la 31.12.2008 mai
mari cu +9,99%, ceea ce a dus la diminuarea fluxului din exploatare cu (24,707,368.00) lei.
12. Variaţia furnizorilor şi a altor datorii pentru fluxul de numerar calculat în anul
2008 a fost de 253,075,356.00 lei. Putem observa că variaţia creanţelor pentru fluxul de
numerar calculat în anul 2007 a fost de 75,346,234.00 lei.
OLTCHIM a înregistrat datorii către furnizori la 31.12.2008 mai mari în anul 2008
faţă de anul 2007, ceea ce a dus la modificări ale capitalului circulant.
Astfel, pentru exerciţiul financiar 2008, modificările în capitalul circulant al
OLTCHIM au fost de +156.937.927 lei. În comparaţie cu anul 2008 variaţia capitalului
circulat a crescut de 4,96 ori. Acest lucru s-a datorat creşterii stocurilor, creanţelor şi
datoriilor curente ale societăţii în anul 2008 faţă de anul 2007.
Putem observa că necesarul de fond de rulment al societăţii a crescut în anul 2008
la +156.937.927 lei. Cu alte cuvinte societatea are nevoie de 4,96 ori mai mult fond de
rulment decât în anul 2007.
14. Dobânzile plătite de societatea, considerate parte a activităţii de exploatare au

fost de 47.723.455 lei şi ele au dus la diminuarea fluxului din exploatare. Putem vedea că
acestea au crescut faţă de anul 2006 cu 25,85%.
Obţinem astfel un flux net de trezorerie din activitatea de exploatare de

+155.975.635 lei în creştere faţă de cel din 2007 care a fost în valoare de +104.744.273 lei.
Flux de numerar utilizat în activitatea de investiţii

16. Achiziţiile de imobilizări corporale şi necorporale au generat plăţi în valoare de
246.855.303. Astfel, societatea a cumpărat în anul 2008 un teren în valoare de 510.399 lei,
construcţii în valoare de 14.645.789 lei, instalaţii tehnice în valoare de 105.324.930 lei şi
alte imobilizări în valoare de 917.284 lei şi alte imobilizări necorporale în valoare de 4.594
lei.
17. Achiziţii de imobilizări financiare au generat plăţi în valoare de 221.622 lei.
18. Încasarea din vânzarea imobilizărilor în anul 2008 a fost de 31,042,942.00 lei.
Aceste încasări s-au datorat vânzării unui teren de 49.418 mp în valoare de 685.922,67 lei
firmei Euro Urethane SA, a unui teren de 446,60mp aferent unor garsoniere deţinute de
societate, dar şi datorită vânzării de utilaje din investiţii în curs în sumă de 23.956.393,78
lei tot firmei Euro Urethane SA (s-a constituit un aport în natură).
19. Dobânzile încasate sunt preluate din rulajul contului 766 „Venituri din
profit şi pierdere. Astfel, valoarea 573.431 lei înregistrată de societate la 31.12.2008 aduce
un plus activităţii de investiţii a societăţii.
20. Dividendele primite sunt preluate din rulajul contului 7611 şi 7613 „Venituri
din interese de participare”, respectiv din valoarea cumulată la 31.12.2008, valoare regăsită
în contul de profit şi pierdere. Astfel, valoarea 1.082.127 lei înregistrată de societate la
31.12.2008 aduce un plus activităţii de investiţii a societăţii.
Însă, fluxul de numerar utilizat în activitatea de investiţii a fost negativ, mai exact
în valoare de (214,378,425.00), în creştere faţă de fluxul de numerar utilizat de societate în
anul 2007. Acest lucru s-a datorat achiziţiilor de imobilizări necorporale, corporale şi
financiare efectuate de societate care au depăşit valoarea încasărilor din valorificarea
imobilizărilor corporale, necorporale şi financiare efectuate de societate.
OLTCHIM are nevoie de fonduri pentru a-şi susţine activitatea de investiţii pe care
o derulează.
Flux de numerar utilizat în activitatea de finanţare

Activitatea de finanţare generează şi ea un flux negativ de numerar în valoare de
(5,079,415.00). Acest lucru se datorează variaţiei creditelor pe termen scurt şi pe termen
lung, care generează un flux negativ de (15.523.131) lei.
Plăţile de leasing au generat un flux negativ de (116,141.00). Societatea a preluat
prin cesiune un contract de leasing financiar cu firma Romania Leasing de pe piaţa internă
pentru un autoturism Nissan Primera cu o valoare rămasă la 31.12.2008 de 43.535 lei.
În cursul anului 2008 societatea OLTCHIM a achiziţionat prin leasing financiar
prin BCR Leasing încă 9 autoturisme marca Volkswagen, a căror valoare rămasă la
31.12.2008 a fost de 547.593 lei. Pentru acestea societatea a plătit ratele de leasing în anul
2008.
Subvenţiile primite pentru activitatea de investiţii au fost în valoare de 10.559.857
lei în anul 2008, ceea ce a generat un plus pentru fluxurile activităţii de investiţii a
societăţii OLTCHIM S.A.
În anul 2008 societatea a reuşit să-şi îmbunătăţească fluxul din activitatea de
investiţii, faţă de cel obţinut în anul 2007. Din nefericire, şi activitatea de finanţare trebuie
susţinută cu fluxuri de numerar din activitatea de exploatare a firmei.
Concluzie: Activităţile de finanţare şi de investiţii ale societăţii OLTCHIM

generează fluxuri de numerar negative, fluxuri care trebuie susţinute de activitatea de
exploatare a societăţii.
Din păcate, fluxul pozitiv din activitatea de exploatare nu generează suficiente
resurse pentru a susţine activitatea de investiţii a societăţii.
Observăm că şi numerarul la începutul perioadei a fost negativ. În anul 2008, fluxul
net de numerar al societăţii OLTCHIM a fost negativ, în valoare de (63.482.205) lei, un
flux de numerar mai bun faţă de cel din anul 2007 (110.752.827) lei. Din păcate lipsa de
numerar de la începutul anului 2008, cumulată cu fluxul net de numerar din cursul anului
2008 a dus la un numerar negativ la sfârşitul anului 2008 de (381.537.215) lei.
Astfel că OLTCHIM are nevoie de sprijin din partea acţionarilor sau partenerilor
care să-i permită derularea activităţilor de investiţii de care are nevoie societatea.
Putem observa de altfel că societatea a cumulat o pierdere la 31.12.2008 în valoare
de 529.833.475 lei provenind în special din perioada 2000 – 2003, iar obligaţiile curente
ale societăţii, depăşesc activele sale circulante cu 416.689.017 lei la 31.12.2008.
Aceste aspecte indică existenţa unei incertitudini care ar putea pune la îndoială
capacitatea societăţii de a-şi continua activitatea dacă acţionarii nu o vor sprijini pentru
îmbunătăţirea şi derularea activităţii.
CONCLUZII

afara bilanţului.
net al unei întreprinderi, structura sa financiară (între care şi lichiditatea şi solvabilitatea sa)
şi capacitatea sa de a modifica valorile şi scadenţarul fluxurilor de trezorerie, pentru a se
adapta schimbărilor de circumstanţe şi oportunităţi.
În acelaşi timp, informaţiile referitoare la fluxurile de trezorerie sunt folosite pentru
a permite utilizatorilor să îşi elaboreze modele pentru aprecierea şi compararea valorii
actuale a fluxurilor de trezorerie viitoare ale diferitelor întreprinderi.
orice activitate trebuie să „degaje bani”, să rezulte un surplus de capital faţă de cel investit.
O societate comercială trebuie să fie şi solvabilă, respectiv să dispună de lichidităţi, să nu
existe decalaje între încasările şi plăţile pe care le efectuează în cadrul ciclului financiar.
În ceea ce priveşte societatea OLTCHIM, din analiza fluxului de numerar pe cele
trei tipuri de activităţi am observat că activitatea de investiţii şi activitatea de finanţare a
societăţii nu generează un surplus de capital faţă de cel investit de societate. Din păcate,
nici surplusul generat de activitatea de exploatare a societăţii nu a generat un flux de
numerar pozitiv nici în anul 2007 şi nici în anul 2008.
Mai mult activul net al societăţii relevă faptul că societatea nu reuşeşte să-şi
acopere datoriile curente din activele curente ale societăţii.
Trebuie însă ţinut cont de faptul că societatea OLTCHIM derulează un amplu
proiect de investiţii în trei etape, investiţii pentru care sunt necesare fonduri importante.
Există şi o serie de finanţări pe care aceasta le va primi în primii ani de derulare a
investiţiilor. Astfel, volumul investiţiilor în curs şi avansuri la 31 decembrie 2008 era de
384.540.459 lei. Procentul de punere în funcţiune pentru anul 2009 este prevăzut la 65,3
%, ceea ce va duce la creşterea activelor imobilizate cu 251.279.000 lei
Faţă de nivelul indicatorilor economici prevăzuţi în notele de fundamentare şi de
aprobare a acestor investiţii, prin punerea în funcţiune s-au realizat indicatorii de capacitate
prevăzuţi, condiţiile de mediu au fost în totalitate îndeplinite, iar din punct de vedere al
eficienţei economice s-au asigurat condiţiile ca până la terminarea perioadei de probe
tehnologice şi a testului de performanţă să fie îndepliniţi şi aceşti indicatori.
În urma rezultatelor obţinute se observă că activitatea de exploatare generează un
flux pozitiv de trezorerie. La activitatea de investiţii semnul negativ este normal, întrucât
este logic să se investească mai mult decât să se dezinvestească. Semnul fluxului de
trezorerie aferent activităţii de finanţare sugerează un apel foarte redus la surse externe de
finanţare, poate şi din cauza costurilor ridicate ale acestor surse.
Activitatea de exploatare oferă o sumă acceptabilă la dispoziţia investiţiilor.
Eventuala existenţă a unui decalaj ar putea fi compensată prin atragerea unor surse externe
de finanţare.
Se mai poate realiza şi o analiza a investiţiilor, pentru a stabili în ce măsură acestea
sunt productive sau neproductive, dacă este cumva vorba de retehnologizari etc.
Pentru societate există o previziune a necesarului de fond de rulment făcută de
auditorul extern al societăţii. Astfel, pentru perioada 2008-2012 acesta prevede o
îmbunătăţire treptată a cash-flow-ului pe măsură ce etapele de derulare a investiţiilor sunt
realizate de societate.
Sursa: Oltchim, Raport audit KPMG pentru 31.12.2006
Din previziunile auditorului, abia în anul 2012 societatea va genera un cash flow
general pozitiv. Activitatea de investiţii şi cea financiară va genera în continuare fluxuri
negative, dar surplusurile obţinute de OLTCHIM din activitatea de exploatare, vor
compensa lipsurile celorlalte activităţi ale societăţii.

afara bilanţului.
Deocamdată OLTCHIM SA rămâne liderul industriei chimice şi petrochimice din
România, fiind în acelaşi timp cel de-al doilea mare producător de PVC de pe piaţa
Europei Centrale şi de EST, deţinând şi o poziţie de frunte ca producător de sodă caustică,
polioli, propilenoxid şi plastifianţi.
performantă, cu o echipă implicată, cu impact minim asupra mediului şi cu legături strânse
cu comunitatea.
Principalele recomandări de care trebuie să ţină seama managementul companiei se
referă la aplicarea tuturor măsurilor tehnice de funcţionare constantă şi în siguranţă a
instalaţiilor în cadrul combinatului şi la găsirea de noi pieţe de desfacere care să anihileze
creşterile majore la energie electrică şi la principalele materii prime utilizate în procesul de
fabricaţie. Este necesară şi reducerea nr. mediu de personal prin restructurarea diviziei
agro-alimentare (subunităţilor Avicola Băbeni, SUINPROD Băbeni şi F.N.C. Băbeni,
Fabricii de Conservă Râureni).
BIBLIOGRAFIE
1. Coman Florin, - Contabilitate financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2006;
2. Duţescu Adriana – Ghid privind înţelegerea şi aplicarea Standardelor
Internaţionale de Contabilitate – Ediţia I şi II – Bucureşti, Ed. C.E.C.C.A.R., 2004;
3. Ionescu Cicilia – Contabilitate, Baze şi Proceduri, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2006 (sau 2007), pag.: 11-63; 64-102; 103-112; 113-120; 286-
338; 339-354;
4. ***Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările ulterioare.
5. ***Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
6. ***Normele de aplicare ale Codului Fiscal
7. ***Ordinul ministrului finanţelor publice nr.1752/17.11.2005 pentru aprobarea
reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul
Oficial al României nr.1080 bis / 30.11.2005, cu modificările şi completările
ulterioare (ORDIN nr. 2374 din 12 decembrie 2007).
8. Popescu Lucian, Băluţă Aurelian-Virgil - Metode şi procedee de calculaţie şi
analiză a costurilor Editura Fundaţiei România de Mâine (Ediţia a II-a revăzută şi
adăugită), p. 33–47; 76–90; 261– 289; Bucureşti, 2007;
9. Ristea Mihai, (coordonator) - Contabilitate financiară, Editura Universitară,
Bucureşti, 2005;
10. ***Raport administratori 2008 OLTCHIM S.A.
11. Standarde Internaţionale de Raportare Financiară (IFRSs) incluzând Standarde
internaţionale de Contabilitate (IASs) şi interpretările lor la 1 ianuarie 2005,
traducere oficială în limba română, Bucureşti, Ed. C.E.C.C.A.R., 2006.
12. ***Situaţiile financiare la 31.12.2008 OLTCHIM S.A.
13. www.oltchim.ro
ANEXĂ
Prezentarea situaţiilor financiare la 31.12.2008
Denumire indicator 31.12.2007 31.12.2008

I Imobilizări necorporale 5,616,637 3,878,853
Concesiuni, brevete, licenţe 4,853,758 3,380,692
Avansuri şi imobilizări necorporale în curs 762,879 498,161
1,057,320,74
II Imobilizări corporale,din care: 868,804,199 1
Terenuri şi construcţii 173,971,788 225,781,309
Instalaţii tehnice şi maşini 391,130,460 446,571,476
Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 563,758 427,497
Imobilizări corporale în curs 303,138,193 384,540,459
III Imobilizări financiare, din care: 9,639,243 33,817,259
Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul
grupului 9,639,243 33,817,259
1,095,016,85
A TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 884,060,079 3
I Stocuri,din care: 191,463,806 258,752,414
Materii prime,materiale,ob.inv,ambalaje 62,516,744 82,243,262
Producţia în curs de execuţie 26,374,039 38,972,827
Produse finite şi mărfuri 96,533,840 130,484,861
Avansuri pentru cumpărări de stocuri 6,039,183 7,051,464
II Creanţe 259,393,949 285,312,548
Creanţe comerciale 210,084,733 230,274,443
Alte creanţe 49,309,216 55,038,105
III Investitii financiare pe termen scurt 2,420 2,420
IV Casa şi conturi la bănci 42,396,495 10,089,499
B TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 493,256,670 554,156,881
Conturi de regularizare şi asimilate, din care: 655,954 267,746
C Cheltuieli înregistrate în avans 655,954 267,746
D Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an 780,415,952 971,113,644
Sume datorate instituţiilor de credit 410,923,430 444,629,060
Avansuri încasate în contul comenzilor 110,109,997 212,173,422
Datorii comerciale - furnizori 233,007,240 280,060,907
Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii
pentru asigurările sociale 26,375,285 34,250,255
E Active circulante, respectiv datorii curente nete -286,503,328 -416,689,017
F Total active minus datorii curente 597,556,751 678,327,836
Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai
D mare de un an 259,921,845 653,557,844
Avansuri încasate în contul comenzilor 68,473,461
H Provizioane 0 29,851,465
I Venituri în avans 5,496,125 12,211,253
Subvenţii pentru investiţii 5,389,826 12,211,253
Venituri în avans 106,299 0
I Capital subscris şi vărsat 354,695,600 32,358,864
II Prime de capital 0 0
III Rezerve din reevaluare 487,586,188 551,445,330
IV Rezerve 19,690,468 24,630,472
Rezerve legale 6,842,711 6,842,711
Rezerve din reevaluare 4,803,752 9,743,756
Alte rezerve 8,044,005 8,044,005
V Profitul sau pierderea reportat -538,199,795 -529,833,475
VI Rezultatul exerciţiului 8,779,523 -95,893,917
Repartizarea profitului 413,203
TOTAL CAPITALURI 332,138,781 -17,292,726
CONTUL DE PROFIT şi PIERDERE Perioada Perioada

CIFRA DE AFACERI 1,731,805,193 1,749,871,975
Producţia vândută 1,696,521,113 1,703,250,851
Venituri din vânzări de mărfuri 35,284,080 46,621,124
Variaţia stocurilor de produse finite 115,029,441 107,239,787
Variaţia stocurilor de producţie în curs de execuţie -119,953,214 -43,302,442
Producţia realizată de entităţi pentru scopuri proprii 5,800,784 16,431,447
Alte venituri din exploatare 9,418,732 44,854,155
VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL 1,742,100,936 1,875,094,922
Chelt.cu mat.prime,materiale consumabile 956,824,662 1,044,859,095
Alte cheltuieli materiale 20,529,607 18,995,347
Cheltuieli cu energie şi apă 337,928,108 331,067,226
Cheltuieli cu mărfurile 34,156,237 43,200,895
Cheltuieli cu personalul 109,626,891 129,124,013
Ajustări de valoare imobilizări corporale şi necorporale 82,226,379 72,816,348
a. Cheltuieli 82,258,988 81,814,943
b. Venituri 32,609 8,998,595
Ajustări de valoare active circulante -2,214,087 11,271,039
a. Cheltuieli 19,664,316 36,284,180
b. Venituri 21,878,403 25,013,141
Alte cheltuieli de exploatare 183,615,949 216,375,479
Cheltuieli privind prestaţiile externe 167,168,635 168,552,536
Cheltuieli cu impozite şi vărsăminte asimilate 4,200,515 4,668,328
Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate 12,246,799 43,154,615
CHELTUIELI DIN EXPLOATARE-TOTAL 1,722,693,746 1,867,709,442
REZULTATUL DIN EXPLOATARE 19,407,190 7,385,480
Venituri din interese de participare 515,460 1,082,127
Venituri din dobânzi 419,273 573,431
Alte venituri financiare 67,077,875 82,238,781
VENITURI FINANCIARE-TOTAL 68,012,608 83,894,339
Ajustări de valoare imobilizări financiare 0 29,851,465
a. Cheltuieli 0 29,851,465
Cheltuieli cu dobânzi 38,913,759 50,747,647
Alte cheltuieli financiare 39,726,516 106,574,624
CHELTUIELI FINANCIARE-TOTAL 78,640,275 187,173,736
REZULTATUL FINANCIAR -10,627,667 -103,279,397
REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI 8,779,523 -95,893,917
VENITURI TOTALE 1,810,113,544 1,958,989,261
CHELTUIELI TOTALE 1,801,334,021 2,054,883,178
REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI(11+13) 8,779,523 -95,893,917
IMPOZIT PE PROFIT 0 0.00
PROFIT SAU PIERDERE NETĂ A
EXERCIŢIULUI 8,779,523 -95,893,917
TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE CA MODEL DE ANALIZĂ A
PERFORMANŢELOR ÎNTREPRINDERII
CUPRINS
CAPITOLUL I
LOCUL ŞI ROLUL TABLOULUI FLUXULUI DE TREZORERIE ALE UNEI
ÎNTREPRINDERI 2
CAPITOLUL II
NECESITATEA UTILIZĂRII INFORMAŢIILOR DE TIP FLUX DE TREZORERIE ÎN
EVALUAREA ŞI ÎN ANALIZA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII 4
CAPITOLUL III
ÎNTOCMIREA, PREZENTAREA ŞI PUBLICAREA TABLOULUI FLUXULUI DE
TREZORERIE ÎN CONFORMITATE CU IAS 7 7
3.1. Prezentarea noţiunilor specifice standardului internaţional de
contabilitate IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie” 7
3.2. Studiu de caz privind întocmirea fluxului de trezorerie în conformitate
cu IAS 7 în cadrul S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea 22
3.2.1. Prezentarea societăţii S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea 22
3.2.2. Prezentarea situaţiilor financiare 24
3.2.3. Întocmirea tabloului fluxului de numerar şi interpretarea acestuia 30
CONCLUZII 37
BIBLIOGRAFIE 41
ANEXE 42
CAPITOLUL I
LOCUL ŞI ROLUL TABLOULUI FLUXULUI DE TREZORERIE ALE UNEI
ÎNTREPRINDERI
Fluxurile de numerar sunt definite ca intrări şi ieşiri de numerar şi echivalente de

numerar.
Lichidităţile se referă la fondurile disponibile şi la depozitele la vedere.
Echivalentele de lichidităţi sunt plasamente pe termen scurt, foarte lichide, convertibile cu
uşurinţă într-o mărime determinantă de lichidităţi şi care sunt supuse la un risc neglijabil
de schimbare a valorii1.
Conform IAS1 şi , situaţiile financiare anuale ale întreprinderii sunt:
 Bilanţul - prezintă informaţii referitoare la poziţia financiară;
 Contul de profit şi pierdere - prezintă informaţii privind performanţa
întreprinderii;
 Situaţia modificărilor de capital propriu;
 Situaţia fluxurilor de trezorerie/situaţia fluxurilor de numerar (IAS 1)
 Politici contabile şi note explicative/note la situaţiile financiare (IAS 1)
Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare,
performanţei, modificărilor capitalului propriu şi fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii
pentru respectivul exerciţiu financiar.
Atunci când situaţia fluxurilor de numerar este utilizată împreună cu restul
situaţiilor financiare ea furnizează informaţii care permit utilizatorilor să evalueze
modificările în activele nete ale unei întreprinderi, structura sa financiară (inclusiv
lichiditatea şi solvabilitatea sa), precum şi capacitatea întreprinderii de a influenţa
valoarea şi momentul apariţiei fluxurilor de numerar. Situaţia fluxurilor de numerar oferă
posibilitatea utilizatorilor să dezvolte modele de evaluare şi comparare a valorii actualizate
a fluxurilor de numerar viitoare ale diferitelor întreprinderi. De asemenea, aceste
1
Liliana Feleagă, Nicolae Feleagă, Contabilitate financiară – o abordare europeană şi internaţională, vol. I,
Editura Info Mega, Bucureşti, 2005, p. 125.
informaţii elimină efectele utilizării unor tratamente contabile diferite pentru aceleaşi
tranzacţii şi evenimente, permite astfel comparabilitatea raportării rezultatelor din
exploatare între diferite întreprinderi din acelaşi sector de activitate.
În general rolul tabloului fluxurilor de trezorerie constă în2:
 Determinarea capacităţii societăţii de a plătii dividende acţionarilor, de a
rambursa împrumuturile primite de la creditori, de a plăti dobânzile
aferente acestor împrumuturi. De asemenea el permite determinarea
capacităţii de plată la termen a împrumuturilor şi dobânzilor aferente;
întreprinderii.
2
Horngen c.T., Financial Accounting, Fourth Edition, Prentice-Hall, Inc. 2001, citat în Feleagă Nicolae,
Contabilitate financiară – o abordare europeană şi internaţională, vol. I, Editura Info Mega, Bucureşti, 2005,
p. 123.
CAPITOLUL II
NECESITATEA UTILIZĂRII INFORMAŢIILOR DE TIP FLUX DE TREZORERIE ÎN
EVALUAREA ŞI ÎN ANALIZA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII
Necesitatea întocmirii situaţiei fluxurilor de trezorerie rezultă şi din limitele

bilanţului şi a contului de profit şi pierdere. (din punct de vedere la informaţiilor oferite).
Bilanţul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă activul şi pasivul
unităţii patrimoniale, precum şi rezultatele perioadei pentru care se întocmeşte, potrivit
legii.
Bilanţul contabil este sursa de date ce se prelucrează pentru realizarea
diagnosticului contabil şi financiar.
Bilanţul este un document static unde, din punct de vedere tehnic, apar soldurile
care, deşi sunt o rezultantă, disimulează fluxurile înregistrate în conturi. Prin respectarea
principiului costurilor istorice, bilanţul nu reflecta valorile actuale. Se face abstracţie de
numeroase elemente care au valoare economică, dar nu pot fi măsurate în mod obiectiv.
Analiza echilibrului financiar pe baza relaţiei dintre fondul de rulment, necesarul de fond
de rulment şi trezoreria neta este contestată. Numeroşi specialişti consideră ca noţiunea
de fluxuri de trezorerie prezintă un caracter obiectiv faţă de cea de fond de rulment.
În contul de profit şi pierdere apar fluxurile care determină rezultatul, înţeles, în
principiu, ca variaţie a capitalurilor proprii în cursul exerciţiului. Noţiunile de venituri şi
cheltuieli din exploatare se îndepărtează, poate din ce în ce mai mult, de conceptul de
fluxuri de trezorerie. Mărimea rezultatului depinde de metodele contabile folosite. De
exemplu, două întreprinderi similare care utilizează metoda lineară de amortizare,
respectiv metoda degresivă oferă, presupunând celelalte elemente egale, două
reprezentări diferite privind rezultatul. Este evident ca cea de-a doua va obţine un rezultat
mai mic în primii ani de utilizare a imobilizărilor. În cele din urmă va trebui să se tină cont
de calitatea rezultatelor obţinute de o întreprindere. Valoarea adăugată, ca indicator al
performanţei şi ca instrument de gestiune, este, de asemenea, contestabil. Capacitatea de
autofinanţare nu reprezintă decât un surplus monetar potenţial. Aceasta este influenţată,
ca şi excedentul brut din exploatare şi valoarea adăugată, de politicile contabile şi fiscale
ale întreprinderii.
Astfel, în ultimele decenii s-au confruntat două abordări în privinţa modului de
prezentare a unui tablou de finanţare: abordarea care are la bază conceptul de fond de
rulment şi abordarea centrată pe noţiunea de cash flow. Conceptul bazat pe fondul de
rulment a condus la tablourile de utilizări şi resurse, destul de criticate, deoarece, deşi
permiteau calculul variaţiei trezoreriei, nu explicau cauzele acestei variaţii. Toate aceste
contradicţii informaţionale explică interesul acordat astăzi tablourilor fluxurilor de
trezorerie care, în mod just, pun accentul pe variaţia trezoreriei şi originile sale (cauzele
acestei variaţii).
Pe de altă parte, întrucât nici una din situaţiile financiare evocate anterior nu au
reuşit să ofere un tablou complet şi detaliat al tuturor intrărilor şi ieşirilor de fonduri, al
tuturor provenienţelor şi utilizărilor de disponibilităţi, s-a propus un document al evoluţiei
situaţiei financiare — tabloul fluxurilor de trezorerie.
trezorerie nu este pertinentă decât pe perioade medii şi lungi. Nu sunt luate în
considerare o serie de elemente care au o incidenţă asupra structurii capitalurilor şi
angajamentelor întreprinderii, dar care au o influentă directă asupra trezoreriei. Astfel de
elemente sunt reprezentate, în special, de cele care fac parte din structura
angajamentelor financiare în afara bilanţului.
net al unei întreprinderi, structura sa financiară (între care şi lichiditatea şi solvabilitatea
sa) şi capacitatea sa de a modifica valorile şi scadenţarul fluxurilor de trezorerie, pentru a
se adapta schimbărilor de circumstanţe şi oportunităţi3.
În acelaşi timp, informaţiile referitoare la fluxurile de trezorerie sunt folosite
3
Liliana Feleagă, Nicolae Feleagă, Contabilitate financiară – o abordare europeană şi internaţională, vol. I,
Editura Info Mega, Bucureşti, 2005, p. 124.
pentru a permite utilizatorilor să îşi elaboreze modele pentru aprecierea şi compararea
valorii actuale a fluxurilor de trezorerie viitoare ale diferitelor întreprinderi.
În analiza economico-financiară, tabloul fluxurilor de numerar este corelat şi cu
informaţiile legate de fondul de rulment, necesar de fond de rulment şi trezoreria
societăţii
FR = AC totale – Datorii sub un an = Cap permanent – Active imobiliz.
Cap.permanent. = Active imob + FR = Cap propr. + Proviz.+ Dat. peste un an
NFR = AC – TREZORERIE – DAT SUB UN AN
NFR = AC (stoc+creanţe+ch în avans)- datorii (inclusiv venit în avans)
Trezoreria = FR – NFR = + sau –
Trezoreria negativă poate fi acoperită de credite bancare sau de datorii restante,
fie întreprinderea este decalată în faliment.
Trezorerie = disponibilităţi- dat financiare pe termen scurt.
orice activitate trebuie să „degaje bani”, să rezulte un surplus de capital faţă de cel
investit. O societate comercială trebuie să fie şi solvabilă, respectiv să dispună de
lichidităţi, să nu existe decalaje între încasările şi plăţile pe care le efectuează în cadrul
ciclului financiar.
CAPITOLUL III
ÎNTOCMIREA, PREZENTAREA ŞI PUBLICAREA TABLOULUI FLUXULUI DE
TREZORERIE ÎN CONFORMITATE CU IAS 7
3.1. Prezentarea noţiunilor specifice standardului internaţional de contabilitate

IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie”
Conform IAS 7: TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE, situaţia fluxurilor de

numerar/trezorerie trebuie să prezinte elemente enumerate într-unul dintre formatele
situaţiei fluxurilor de trezorerie prevăzute de IAS 7. Acest standard afirmă că informaţiile
privind fluxurile de numerar sunt folositoare utilizatorilor situaţiilor financiare, oferind o
bază pentru evaluarea capacităţii întreprinderii de a genera numerar şi echivalente de
numerar, precum şi a necesităţilor întreprinderii pentru utilizarea fluxurilor respective.
Obiectivul acestui standard este acela de a impune furnizarea de informaţii cu
privire la istoricul mişcărilor de numerar ale unei întreprinderi, prin intermediul situaţiei
fluxurilor de numerar. Utilizatorii situaţiilor financiare ale unei întreprinderi sunt interesaţi
de modul în care întreprinderea generează şi foloseşte numerarul şi echivalentele de
numerar. Acest lucru se întâlneşte indiferent de natura activităţii întreprinderii, ele au
nevoie de numerar pentru a-şi desfăşura activităţile, a-şi plăti obligaţiile şi pentru a asigura
rentabilitate investitorilor.
Pornind de la necesităţile informaţionale ale principalilor utilizatori de situaţii
financiare, una din informaţiile esenţiale pentru investitori şi creditori este dată de
capacitatea întreprinderii de a obţine câştiguri viitoare şi de a transforma beneficiile în
disponibilităţi.
Investitorii şi creditorii analizează, în general, în funcţie de fluxurile monetare, care
sunt fenomene concrete, şi nu în funcţie de beneficiile din exploatare, ce reprezintă
concepte abstracte, artificiale, fără o reprezentare reală.
Utilizatorii de informaţie financiară sunt interesaţi de modalităţile în care
întreprinderea finanţează activităţile sale şi investeşte fondurile. Un document al evoluţiei
financiare care prezintă activităţile de finanţare, investiţii şi exploatare permite atingerea
acestui obiectiv. În practica şi doctrina anglo-saxonă este criticată valenţa fondului de
rulment utilizat pentru caracterizarea sănătăţii financiare pe termen scurt şi se recomandă
prezentarea evoluţiei situaţiei financiare pe baza fluxurilor de trezorerie în detrimentul
utilizării fondului de rulment.
Tabloul fluxurilor de trezorerie este analizat distinct în norma contabilă
internaţională IAS 7 „Tablourile fluxurilor de trezorerie” (Cash Flow Statements). De
asemenea, cadrul conceptual al organismului internaţional de normalizare contabilă face
din tabloul fluxurilor de trezorerie o componentă distinctă a situaţiilor financiare. În
România, prin OMF nr. 1752/4 Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a
Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate,
situaţiile financiare anuale trebuie să cuprindă şi o „situaţie a fluxurilor de trezorerie”.
Forma şi conţinutul acestei situaţii financiare în „viziune românească” se întocmeşte
potrivit unuia din modelele prevăzute în IAS 7.
Pentru atingerea obiectivului de furnizare a unei informări relevante privind
intrările şi ieşirile de lichidităţi şi echivalente de lichidităţi în timpul exerciţiului şi pentru a
facilita investitorilor, creditorilor şi altor utilizatori analiza trezoreriei întreprinderii, această
situaţie financiară trebuie să prezinte incidenţa asupra trezoreriei a activităţilor de
exploatare, investiţii şi finanţare, precum şi creşterea sau diminuarea netă a trezoreriei.
Tabloul fluxurilor de trezorerie reprezintă o situaţie de flux care, spre deosebire de
contul de profit şi pierdere, permite compararea rezultatelor diferitelor întreprinderi, prin
eliminarea efectelor utilizării diferitelor metode contabile pentru aceleaşi operaţii şi
evenimente. Se poate afirma că variaţia trezoreriei se calculează simplu cu ajutorul
bilanţului. Dar fenomenele de lichiditate şi solvabilitate solicită analize complexe pentru a
determina contribuţia factorilor care determina aceasta variaţie, fiind necesar un tablou al
fluxurilor de trezorerie. Informaţiile istorice privind fluxurile monetare stau la baza
previziunilor de fluxuri de trezorerie viitoare, creându-se, astfel, premizele pentru
estimarea valorii întreprinderii. De asemenea, acest tablou permite să se evalueze
capacitatea întreprinderii de a degaja lichidităţi, să se determine necesarul de lichidităţi,
să se prevadă scadenţele şi riscul încasărilor viitoare. Având la dispoziţie un tablou al
fluxurilor de trezorerie, utilizatorii pot să evalueze schimbările activului net al unei
întreprinderi, în structura sa financiară, capacitatea de adaptare la diferitele conjuncturi şi
oportunităţi, să elaboreze modele pentru aprecierea diferitelor întreprinderi. Tabloul
fluxurilor de trezorerie aduce mult dorita conciliere între rezultatul contabil şi trezorerie.
IAS 7 nu defineşte noţiunea de trezorerie, deducându-se însă că ea reprezintă
ansamblul lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi. Astfel, fluxurile de trezorerie
desemnează ansamblul intrărilor şi ieşirilor de lichidităţi şi echivalente de lichidităţi. Prin
lichidităţi se va înţelege fondurile băneşti şi depozitele la vedere. Echivalentele de
lichidităţi reprezintă plasamente pe termen scurt (sub trei luni), foarte lichide, deţinute cu
scopul de a face fata anumitor angajamente de trezorerie. De menţionat faptul că fluxurile
de trezorerie nu se referă şi la dinamica între elementele care reprezintă lichidităţi sau
echivalente de lichidităţi, aceasta făcând parte din gestiunea trezoreriei.
Variaţia lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi se poate explica prin acţiunea a
trei factori sau genuri de activităţi, tabloul fluxurilor de trezorerie bazându-se pe o
clasificare funcţională a fluxurilor întreprinderii:
- activităţi de exploatare
- activităţi de investiţii
- activităţi de finanţare
a) În ceea ce priveşte activităţile de exploatare, IAS 7 prezintă o definiţie
interesantă, acestea fiind principalele activităţi generatoare de venituri şi orice alte
activităţi, cu excepţia celor definite ca fiind activităţi de investiţii sau de finanţare.
Fluxul de trezorerie generat de activitatea de exploatare apare ca un indicator vital
de mărimea lui depinzând aprecierea capacităţii întreprinderii de a genera suficiente
lichidităţi şi echivalente de lichidităţi în scopul realizării de noi investiţii, de a acorda
dividende, de a rambursa împrumuturi, toate acestea fără a se apela la costisitoarele surse
externe de finanţare. Nu trebuie uitată nici importanta previziunii fluxurilor viitoare de
trezorerie aferente exploatării.
Fluxurile de trezorerie pot fi determinate prin două metode.
- metoda directă, care operează numai cu informaţii de tip încasări şi plăţi;
- metoda indirectă, care operează, în principiu, cu informaţii degajate de
contabilitatea de angajamente.
Metoda directă este dorită de investitori (stabilirea valorii întreprinderii se poate
realiza şi pe bază de cash flow), iar cea indirectă de manageri (o astfel de prezentare ar
ascunde utilizatorilor externi imaginea reală despre lichiditatea şi solvabilitatea
întreprinderii) şi de contabilii întreprinderii (pentru uşurinţa calculului). IAS 7 recomandă
utilizarea metodei directe, pentru că aceasta este mai uşor de înţeles de utilizatori şi
permite obţinerea de informaţii care se dovedesc a fi utile pentru estimarea fluxurilor
viitoare de trezorerie. În practică, însă majoritatea întreprinderilor aplică metoda
indirectă.
Metoda directă prezintă fluxurile monetare grupate în diferite categorii de încasări
şi plăti. Aceste categorii nu sunt prezentate în mod expres de 1AS 7, oferindu-se doar un
model orientativ, dovada a flexibilităţii normei internaţionale.
Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de exploatare (metoda directă)
• încasări generate de vânzările de mărfuri, produse finite, semifabricate -l-
încasări generate de executarea de lucrări şi prestarea de servicii + încasări din
redevente, onorarii, comisioane şi alte venituri
- Plaţi privind dobânzile şi dividendele (2) + încasări de dobânzi şi dividende (3)
- Plăti privind redevenţele în cazul operaţiei de leasing operaţional ±
Plăti/încasări privind operaţiile extraordinare
de activităţi
Metoda indirectă operează numai în mica măsură cu informaţii de tip încasări şi
plăţi, aceasta făcând apel la informaţiile degajate de contabilitatea de angajamente.
Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de exploatare (metoda indirectă)
acestor elemente trebuie eliminate, deoarece acestea ajustează fluxul net de trezorerie
într-un sens sau altul.
pe baza contabilităţii de angajamente. Ca atare, pentru determinarea fluxului net,
rezultatul trebuie modificat, prin creştere, cu diminuarea creanţelor clienţi.
(4) Creşterea datoriilor faţă de furnizori denotă noi angajamente, dar nu şi noi
plaţi. Ca atare, această creştere trebuie să fie adăugată rezultatului, în vederea
determinării fluxului net.
Fluxurile de trezorerie generate de activitatea de investiţii.
IAS 7 afirmă că fluxurile ce rezultă din operaţii de investiţii indică în ce măsură
plăţile au fost efectuate pentru achiziţia unor active destinate să genereze fluxuri de
trezorerie viitoare.
Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de finanţare
Conţine operaţii care determină schimbări în mărimea şi structura capitalurilor
proprii şi capitalurilor împrumutate ale întreprinderii: încasări din emisiunea de noi acţiuni
(aporturi în numerar); plăţi generate de rambursări de capital; încasări generate de
contractări de împrumuturi bancare sau împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni; plăti
privind ratele scadente la împrumuturi generate de operaţiuni de leasing financiar;
achiziţia unei întreprinderi prin intermediul unei emisiuni de acţiuni, etc
prezentarea politicii contabile adoptate în determinarea acestora este cerută de IAS 7
paragrafele 45 şi 46. Dacă valorile numerarului şi echivalentelor de numerar din situaţia
45 cere să fie prezentata o reconciliere. O întreprindere trebuie, de asemenea, să prezinte
contractelor de împrumut (de exemplu, o cerere de menţinere a soldurilor
compensatorii), restricţiilor regulatorii, controlului schimbului valutar, etc.
Conform tratamentului contabil din IAS 7, o situate a fluxurilor de numerar trebuie

să prezinte fluxurile de numerar, incluzând echivalentele de numerar, clasificate în funcţie
de:
Pentru prezentarea informaţiilor referitoare la clasele majore de plăţi şi încasări
brute în numerar este încurajată utilizarea metodei directe. Este permisă, de asemenea,
metoda indirectă, cu ajutorul căreia profitul net sau pierderea netă este ajustată cu
efectele tranzacţiilor ce nu au natură de numerar şi cu elementele de investiţii sau
finanţare.
În general, fluxurile de numerar nu se raportează în funcţie de sume nete, cu
excepţia anumitor activităţi ale instituţiilor financiare.
Fluxurile de numerar din dobânzi şi dividende încasate sau plătite pot fi clasificate
ca activităţi de exploatare, de investiţii sau de finanţare. Impozitul pe profit se clasifică, în
general, ca activitate de exploatare.
Prezentarea informaţiilor conform IAS 7. Componentele numerarului şi ale
echivalentelor de numerar trebuie prezentate şi reconciliate cu elementele echivalente
raportate în bilanţ. Prezentarea trebuie făcuta pentru orice solduri semnificative ale
numerarului şi echivalentelor de numerar ce nu sunt disponibile folosirii de către grup,
împreuna cu un comentariu al conducerii.
Tranzacţiile ce nu se fac în numerar trebuie excluse din situaţia fluxurilor de
numerar şi prezentate într-o notă.
Standardul cere tuturor întreprinderilor să prezinte o situaţie a fluxurilor de
numerar pentru fiecare perioadă pentru care sunt întocmite situaţiile financiare.
Astfel, fluxurile de numerar sunt definite ca intrări şi ieşiri de numerar şi
echivalente de numerar. O situaţie a fluxurilor de numerar explică modificările acestor
elemente pe durata exerciţiului financiar.
Activităţile de exploatare se referă la principalele activităţi care aduc venituri
pentru întreprindere şi includ toate acele activităţi ce nu sunt activităţi de investiţii sau de
finanţare. Cu alte cuvinte, se identifică mai întâi acele activităţi care intră în categoria
activităţilor de finanţare sau de investiţii, ceea ce rămâne fiind activităţile de exploatare.
Echivalentele de numerar reprezintă investiţii financiare pe termen scurt ce sunt
cumpărate şi vândute, în general, ca parte a gestiunii numerarului unei întreprinderi, şi nu
ca parte a activităţilor de exploatare, de investiţii sau de finanţare ale acesteia. IAS 7
paragraful 7 arată faptul că o investiţie se consideră, în mod normal, echivalent de
numerar doar dacă este „uşor convertibilă într-o sumă prestabilită de numerar” şi, atunci
când este achiziţionată, are o scadenţă mica de „să zicem, trei luni sau mai puţin”. Acest
lucru este în contradicţie cu practica urmată în anumite ţări de clasificare a tuturor
investiţiilor pe termen scurt (investiţiile ce au scadenţa la mai puţin de 12 luni de la data
bilanţului) ca echivalente de numerar. IAS 7 cere ca echivalentele de numerar să fie
subiectul unui risc nesemnificativ al schimbării valorii lor şi ca ele să fie păstrate pentru
îndeplinirea angajamentelor pe termen scurt. Aceasta nu se aplică în cazul investiţiilor ce
au o scadenţă mai mare de trei luni.
Modificările valorii investiţiilor în titluri de creanţă, altele decât modificările în ceea
ce priveşte solvabilitatea, rezultă din schimbările ratei dobânzii. O estimare precisă a
fluctuaţiilor ratei dobânzii este rareori posibilă. În mod evident, cu cât este mai scurtă
scadenţa unui titlu de creanţă, cu atât este mai mic efectul asupra valorii lui datorat unei
modificări în ratele dobânzii. IAS 7 presupune că modificările ratelor ar avea în mod
normal un efect nesemnificativ asupra valorii unui titlu ce are o scadenţă de trei luni sau
mai puţin de la data achiziţiei lui de către întreprindere. Cu toate acestea, cele trei luni
menţionate în standard nu trebuie văzute ca o cerinţă absolută. Se poate adopta o politica
de includere a investiţiilor cu scadenţa iniţială mai mare de 3 luni, dacă circumstanţele o
cer. Un exemplu în aceasta privinţă ar fi stabilitatea ratei dobânzii, cu variaţii
nesemnificative ale acesteia pe termen lung. În astfel de circumstanţe, o întreprindere
poate justifica o politică de considerare a unei investiţii într-un titlu de creanţă, cu o
scadenţă iniţială (adică scadenţa la data achiziţiei de către întreprindere) puţin mai mare
de trei luni, ca echivalent de numerar. O întreprindere trebuie să prezinte componentele
numerarului şi ale echivalentelor de numerar şi efectul oricărei modificări în politica de
determinare a componentelor acestora.
Chiar dacă o investiţie are o scadenţă iniţială mai mică de trei luni (incluzând
acţiunile preferenţiale recent achiziţionate cu o dată specificată de răscumpărare), nu
trebuie considerată echivalent de numerar dacă există o îndoială că entitatea emitenta va
răscumpăra în întregime garanţia la scadenţa.
În anumite circumstanţe, descoperirile de cont pot fi considerate ca o parte
integrantă a gestiunii numerarului unei întreprinderi şi, de aceea, pot fi incluse în numerar
şi în echivalentele de numerar mai degrabă decât să fie clasificate ca activităţi de
finanţare. Această excepţie ar trebui aplicată în mod strict şi limitat la întreprinderile din
ţările unde practicile de împrumut sunt conform celor descrise în IAS 7 paragraful 8.
Nu toate investiţiile ce satisfac definiţia echivalentelor de numerar trebuie să fie
tratate ca atare.
Astfel: o întreprindere ale cărei operaţii constau în principal în investiţii, ar putea
decide ca toate investiţiile ei pe termen scurt, cu lichiditate ridicată, să fie tratate, mai
degrabă, ca investiţii decât ca echivalente de numerar. Politica de determinare a
elementelor ce se tratează ca echivalente de numerar trebuie respectată în mod
consecvent şi prezentata.
De asemenea, nu este întotdeauna clar în ce condiţii un element poate fi clasificat
ca o activitate de exploatare, de investiţii sau de finanţare. În general, acest lucru depinde
de natura activităţii care este considerată a fi sursa predominantă a fluxurilor de numerar
pentru elementul respectiv.
Astfel: bunurile imobiliare sunt considerate adesea un activ pe termen lung şi, prin
urmare, o plată în numerar pentru achiziţionarea acestora ar fi considerată ca o ieşire de
numerar cu scop investiţional. Oricum, atunci când bunuri imobiliare sunt cumpărate de
un antreprenor de bunuri imobiliare pentru a le îmbunătăţi şi vinde, plata în numerar
pentru achiziţionarea acestora şi veniturile din vânzarea lor trebuie clasificate ca activităţi
de exploatare. În aceasta situaţie, bunurile imobiliare sunt considerate stocuri. Există
multe situaţii în care elemente ca titlurile de valori, împrumuturile, avansurile şi
contractele pot fi clasificate ca activităţi de exploatare, de investiţii sau de finanţare, în
funcţie de natura afacerii întreprinderii.
O singura tranzacţie poate include fluxuri de numerar ce sunt clasificate în mod
diferit. IAS 7 paragraful 12 descrie clasificarea sumei iniţiale a rambursării unei datorii ca
flux de numerar din activitatea de finanţare şi dobânda ca flux de numerar din activitatea
de exploatare. Plăţile în numerar făcute de un beneficiar al activului închiriat pe baza unui
contract de leasing operaţional trebuie incluse în fluxurile de numerar ce provin din
activităţi de exploatare; cu toate acestea, proporţia plăţilor făcute conform unui contract
de leasing financiar ce reduc datoria trebuie clasificate ca o activitate de finanţare, în timp
ce acelea ce nu reduc datoria trebuie clasificate în concordanţă cu politica întreprinderii în
ceea ce priveşte clasificarea plăţii dobânzii.
Fluxurile de numerar ce provin din activităţi de exploatare sunt, în general,
determinate de efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente ce intră în determinarea
profitului sau pierderii nete. Totuşi, anumite tipuri de tranzacţii ce intră în determinarea
profitului sau pierderii reprezintă fluxuri de numerar din activităţi de finanţare sau de
investiţii şi trebuie clasificate ca atare. Exemplele includ câştigul sau pierderea la vânzarea
activelor productive, la răscumpărarea sau refinanţarea instrumentelor de datorie şi la
vânzarea unor activităţi în curs de întrerupere. Impozitele pe venit sunt, în general,
clasificate ca o activitate de exploatare, cu excepţia situaţiei în care ele pot fi direct
atribuite perioadelor curente corespunzătoare activităţilor de finanţare sau de investiţii,
aşa cum sunt cele descrise mai sus. Atâta timp cat fluxurile de numerar generate de
impozite apar adesea într-o altă perioadă decât cea a tranzacţiei în cauză, sau altfel sunt
imposibil de identificat, impozitele plătite sunt, de obicei, clasificate ca activităţi de
exploatare.
Activităţile de investiţii includ plăţi în numerar pentru achiziţionarea terenurilor şi
mijloacelor fixe şi a altor active productive. În general, aceste plăţi în numerar includ
avansuri şi alte sume plătite la data cumpărării sau curând după aceea. Achiziţionarea
unui activ prin îndatorare directă la vânzător este o tranzacţie ce nu are natură de
numerar, care trebuie să fie exclusă din situaţia fluxurilor de numerar, dar prezentată într-
o notă în situaţiile financiare. Plăţile ulterioare sunt ieşiri de numerar cu caracter
investiţional. În mod clar, tranzacţiile ce nu au natură de numerar trebuie să fie excluse din
fluxurile de numerar.
Plăţile sumei iniţiale ale contractului de leasing financiar sunt clasificate ca o
activitate de finanţare.
IAS 7 paragraful 16(g) şi (h) indică faptul că plăţile în numerar şi încasările ce apar
din contracte de swap, futures şi options încheiate anterior sunt, în general, privite ca
activităţi de investiţii (altele decât cele făcute de un intermediar în acele contracte). Ori de
cate ori astfel de contracte stabilesc acoperirea riscului pentru o poziţie identificabilă,
fluxurile de numerar ce decurg din contract să fie clasificate împreuna cu acelea ale
poziţiei ce este asigurată împotriva riscurilor.
Ieşirile şi intrările de numerar din activităţi de finanţare includ: resursele obţinute
de la proprietari cărora le furnizează rentabilitate (IAS 7 paragraful 34) şi o rambursare a
investiţiilor lor; sumele împrumutate şi restituirea acestora sau, altfel spus, achitarea
obligaţiilor. Includ, de asemenea, obţinerea şi plata altor resurse obţinute de la creditori
prin credite pe termen lung.
Raportarea fluxurilor de numerar din activităţi de exploatare
Fluxurile de numerar din activităţi de exploatare pot fi raportate fie prin metoda
directă, fie prin metoda indirectă. Pe baza metodei directe, prezentarea informaţiilor
constă din prezentarea încasărilor şi plăţilor brute în numerar determinate fie direct, din
înregistrările contabile, fie indirect, prin ajustarea vânzărilor, a costului acestora, pentru
modificări apărute în timpul perioadei în stocuri, în structura datoriilor şi creanţelor din
exploatare şi a altor elemente descrise în IAS 7 paragraful 19
Metoda indirectă raportează aceleaşi valori ale fluxului de numerar din activitatea
de exploatare ca şi metodă directă, dar ajunge la ele prin ajustarea profitului sau a
pierderii nete cu aceleaşi ajustări ca cele menţionate mai sus, plus ajustări adiţionale
pentru elementele ce nu au natura de numerar, cum sunt amortizarea, provizioanele etc.
Deşi standardul încurajează raportarea fluxurilor de numerar din activitatea de
exploatare folosind metoda directă, acest lucru nu este obligatoriu şi în practică metoda
indirectă este mult mai des folosită.
Costul mijloacelor fixe ce sunt utilizate şi, consumate în cursul activităţii
întreprinderii nu trebuie raportat ca o ieşire de numerar din activităţile de exploatare ale
întreprinderilor ce deţin (în mod direct sau prin leasing financiar) respectivele mijloace
fixe.
Acest fapt iese în evidenţă dacă este folosită metodă indirectă când amortizarea
este readunata profitului net (sau scăzuta dintr-o pierdere neta). Aşadar, trebuie avut grija
când se compară fluxurile de numerar din activităţile de exploatare ale unei întreprinderi
ce deţine propriile active fixe cu acelea ale unei întreprinderi ce-şi închiriază activele pe
baza unui contract de leasing operaţional.
Raportarea fluxurilor de numerar pe o baza neta
În general, informaţiile despre sumele brute încasate în numerar şi plăţile în
numerar în timpul unei perioade sunt mai relevante decât informaţiile despre sumele nete
ale încasărilor şi plăţilor în numerar. Valoarea netă a încasărilor şi plăţilor la care se face
referire furnizează suficiente informaţii pentru anumite clase de fluxuri de numerar, după
cum urmează:
 fluxuri de numerar din activitatea de exploatare raportate folosind metoda
indirecta;
 încasări şi plăţi în numerar în numele clienţilor, când fluxurile de numerar
şi
 plăţile şi încasările în numerar pentru elementele pentru care rulajul este
rapid, sumele sunt mari şi termenul de scadenţă scurt. Elementele ce intra
în aceasta categorie includ investiţii (altele decât echivalentele de
numerar), împrumuturi, creanţe şi datorii, ce asigură că scadenţa iniţială
pentru activul sau datoria respectivă este după un termen scurt - în
general, de trei luni sau mai puţin.
În practică, ultimele două situaţii pentru raportarea fluxurilor de numerar pe o
baza netă vor apărea, de obicei, într-o bancă sau într-o instituţie financiară similară.
Dacă o instituţie financiară este parte a unui grup consolidat şi are fluxuri de
numerar ce o califică pentru o prezentare netă, în mod prezumtiv acea prezentare este
adecvată pentru componentele instituţiei financiare din cadrul grupului, chiar dacă
fluxurile de numerar brute ar fi cerute pentru alte componente ale grupului.
Fluxuri de numerar în valuta
Deoarece tranzacţiile în valută şi fluxurile de numerar provenite dintr-o operaţiune
din străinătate sunt, de obicei, convertite, utilizând media ponderată a cursurilor de
schimb valutar, iar elementele bilanţiere sunt prezentate la cursul de schimb de la sfârşitul
perioadei, apar diferenţe la reconcilierea numerarului şi a echivalentelor de numerar la
începutul şi la sfârşitul perioadei.
Aceste diferenţe se referă la numerar şi la echivalentele de numerar deţinute,
precum şi la fluxurile de numerar generate în timpul perioadei din activităţi de exploatare,
de investiţii şi de finanţare şi ele trebuie raportate separat în situaţia fluxului de numerar.
Activităţi în curs de întrerupere
IAS 35, „Activităţi în curs de întrerupere”, cere prezentarea fluxurilor de numerar
nete de exploatare, de investiţii şi de finanţare ce sunt generate de activităţile în curs de
întrerupere. Aceasta prezentare poate fi făcuta în situaţia fluxului de numerar sau ca o
prezentare suplimentară în notele de subsol ale paginii. Trebuie respectate prevederile
generale pentru determinarea naturii fluxului de numerar. În cadrul fiecărei clasificări, nu
există nici o recomandare de a separa intrările de ieşirile de numerar ce se referă la
operaţiile întrerupte.
Trebuie respectate prevederile generale în momentul clasificării fluxului de
numerar ce se referă la elemente extraordinare - aceasta înseamnă ca ele trebuie
clasificate în concordanţă cu natura tranzacţiei în cauză. Astfel, încasările din asigurare în
cazul unei uzine distruse de un cutremur trebuie clasificate ca o intrare de numerar cu
caracter investiţional.
Dobânda şi dividendele
Dobânda şi dividendele plătite şi încasate trebuie fiecare prezentate în mod
separat. IAS 7 permite următoarele prezentări alternative, urmând ca prezentarea
selectată să fie aplicată consecvent de la o perioadă la alta:
 dobânda şi dividendele încasate - ca activităţi de exploatare sau de
investiţii; sau
 dobânda şi dividendele plătite - ca activităţi de exploatare sau de finanţare.
IAS 7 paragraful 33 prezintă faptul ca instituţiile financiare consideră, de obicei,
dobânda plătită şi dobânda şi dividendele încasate ca activităţi de exploatare.
În unele cazuri fluxurile de numerar nu apar în mod uniform pe toata durata de
viaţă a instrumentului la care se raportează. Daca o întreprindere emite sau investeşte în
titluri de creanţă cu cupon zero (toata dobânda se plăteşte la scadenţă), sau emite sau
investeşte în titluri de creanţă cu primă sau cu discount, fluxurile de numerar din astfel de
titluri trebuie clasificate după cum urmeaza:
 Pentru un titlu de creanţă, numerarul încasat la scadenţă trebuie clasificat
ca o intrare de numerar din activitatea de investiţii, pentru suma iniţială ce
a fost investită. Daca titlul a fost achiziţionat la o valoare la care s-a aplicat
un discount, diferenţa între valoarea investiţiei iniţiale şi capitalul încasat la
scadenţă trebuie raportate ca o intrare de numerar ce se clasifică în acelaşi
mod cu cel în care întreprinderea clasifică dobânda încasată. Dacă titlul a
fost iniţial achiziţionat cu prima (de achiziţie), diferenţa între capitalul
încasat şi valoarea iniţială a investiţiei trebuie clasificată în concordanţă cu
modul în care întreprinderea clasifică dobânda încasată, dar ca o ieşire de
numerar.
 Pentru un împrumut, sau pentru titluri de creanţe emise cu discount sau
prima (incluzând obligaţiuni cupon zero), raportarea trebuie să fie similară
exceptând acele încasări din emiterea titlului, ce trebuie clasificate ca o
ieşire de numerar din activitatea de finanţare pentru suma împrumutată
(încasată iniţial). Diferenţa între încasările iniţiale ale întreprinderii şi suma
plătită la scadenţă reprezintă o ajustare de dobândă similară prezentărilor
ce sunt descrise mai sus pentru titluri de investiţii, exceptând clasificarea ca
dobândă platită.
Impozitul pe profit
Impozitul pe profit plătit este, de obicei, clasificat ca activitate de exploatare, cu
excepţia situaţiilor în care poate fi identificat în mod specific ca o activitate de finanţare
sau de investiţii. În multe cazuri, nu este posibil a se identifica fluxurile de numerar ce
provin din impozitul pe profit raportat activităţilor de finanţare sau de investiţii, în special
când fluxurile de numerar din impozitul pe profit apar într-o perioadă diferită faţă de
fluxurile de numerar din tranzacţia în cauză.
Dacă fluxurile de numerar aferente impozitului pe profit pentru o perioadă sunt
incluse în mai mult de o clasificare, trebuie prezentată în mod suplimentar valoarea totală
a impozitelor plătite pentru perioada respectivă.
Investiţii în filiale, întreprinderi asociate şi asocieri în participate
IAS 7 paragraful 37 limitează raportarea fluxului de numerar aferent investiţiilor
(contabilizate prin folosirea metodei punerii în echivalenţa sau a metodei costurilor) la
fluxuri de numerar între investitor şi întreprinderea în care s-a investit. Avansurile şi noile
participaţii achiziţionate ar trebui clasificate ca activităţi de investiţii, în timp ce
dividendele încasate pot fi considerate fie activităţi de exploatare, fie de investiţii,
exceptând situaţia în care ele reprezintă o rambursare a capitalului investit (caz în care
sunt considerate activităţi investiţionale).
Achiziţionarea şi cedarea filialelor şi a altor unităţi de afaceri
IAS 7 cere prezentarea separată a ieşirilor cumulate de numerar pentru achiziţii şi a
intrărilor cumulate de numerar din vânzări, ambele clasificate ca activităţi de investiţii.
Sumele cumulate prezentate sunt valori nete ale numerarului şi echivalentelor de
numerar achiziţionate sau vândute. În plus, paragraful 40 din IAS 7 conţine alte
recomandări de prezentare ce ajuta la distingerea fluxului de numerar din achiziţii şi
vânzări de unităţi de afaceri de fluxul de numerar din activităţi normale. IAS 35 cere
prezentarea separată a situaţiei fluxului de numerar a activităţilor în curs de întrerupere.
Când este folosită metoda indirectă de raportare a fluxurilor de numerar din
activităţi de exploatare, profitul net sau pierderea netă este ajustată pentru modificările în
cadrul stocurilor şi ale creanţelor şi datoriilor din activităţi de exploatare. Aceste
modificări trebuie să includă efectul unor astfel de active şi datorii provenite dintr-o
achiziţie.
Tranzacţii care nu au natura de numerar
În cazul în care activităţile de investiţii şi de finanţare ale unei întreprinderi în
timpul unei perioade nu au ca rezultat încasări sau plaţi în numerar, ele nu sunt incluse în
situaţia fluxului de numerar, dar trebuie, în conformitate cu IAS 7 paragraful 43, să fie
prezentate în altă parte. Această prezentare poate să fie sub formă narativă, cum ar fi o
notă la situaţiile financiare, sau rezumat într-un tabel ce însoţeşte situaţia.
Astfel, întreprinderile ce folosesc tranzacţii barter ca achitare pentru cumpărări de
terenuri şi mijloace fixe nu includ astfel de tranzacţii nici în fiuxurile de numerar din
activităţi de exploatare, nici în cele provenite din activităţi de investiţii. Pentru a satisface
cerinţa din IAS 7 în ce priveşte tranzacţiile care nu au natură de numerar societatea
trebuie să prezinte în note detaliile tranzacţiilor barter efectuate pentru a achita costurile
de exploatare şi pentru cumpărarea de terenuri şi mijloace fixe.
Unele tranzacţii sunt făcute parţial în numerar şi parţial în non-numerar; doar
proporţia de numerar este inclusă în fluxurile de numerar. Proporţia de non-numerar
trebuie prezentată în alta parte.
Astfel: cumpărarea unei afaceri implică adesea plăţi în numerar la fel ca şi
preluarea de datorii şi probabil emiterea de obligaţiuni sau de acţiuni. Pe baza
prevederilor din IAS 7 paragrafele 40 şi 43, doar plata în numerar este prezentată în
situaţia fluxului de numerar, în timp ce activele primite, obligaţiunile emise şi datoriile
asumate sunt prezentate în altă parte.
În circumstanţele în care o bancă taxează în mod direct pentru dobândă contul
bancar al unei întreprinderi, aceasta trebuie să raporteze dobânda ca o plată în numerar
când dobânda este înregistrată în contul întreprinderii (banca ar raporta în acelaşi timp o
încasare de numerar din activitatea de exploatare).
Toate taxele şi creditele impuse în mod direct pentru depozitul din cont ar trebui
raportate ca fluxuri de numerar atunci când au loc.
Totodată, dacă o întreprindere achiziţionează echipament plătind 10.000 în
numerar şi emite vânzătorului un bilet la ordin de 40.000, doar plata de 10.000 făcută în
numerar trebuie raportată ca ieşire de numerar din activitatea de investiţii. Ulterior, plăţile
făcute pentru a reduce această datorie trebuie clasificate ca ieşiri de numerar din
activitatea de investiţii. Dacă, cei 40.000 au fost împrumutaţi de la o bancă sau de la o
terţă parte, ambele tranzacţii trebuie raportate în situaţia fluxurilor de numerar.
Împrumutul trebuie prezentat ca o intrare de numerar de 40.000 din activitatea de
finanţare şi preţul total de cumpărare de 50.000 trebuie prezentat ca o ieşire de numerar
din activitatea de investiţii.
Alte prezentări de informaţii
prezentarea politicii contabile adoptate în determinarea acestora este ceruta de IAS 7
paragrafele 45 şi 46. Daca valorile numerarului şi echivalentelor de numerar din situaţia
45 cere să fie prezentată o reconciliere. O întreprindere trebuie, de asemenea, să prezinte
contractelor de împrumut, restricţiilor regulatorii, controlului schimbului valutar, etc.
Trebuie acordată atenţie prezentării soldurilor compensatorii menţinute pentru cei
ce acordă împrumuturi (sau alţii), chiar în acele situaţii unde restricţia este stabilită prin
înţelegere mutuală între întreprindere şi cealaltă parte şi nu este încheiată legal. Aceasta
informaţie ar putea fi de folos utilizatorilor situaţiilor financiare.
Prezentarea fluxurilor de numerar ce cresc capacitatea operaţională, la fel ca şi
acelea ce menţin capacitatea operaţională, pot fi utile în scopul analizelor financiare.
Oricum, alocarea fluxurilor de numerar între acele categorii este adesea foarte dificilă şi
cere alocări arbitrare, iar subiectivitatea implicată ar putea avea ca rezultat măsurători
neviabile.
3.2. Studiu de caz privind întocmirea fluxului de trezorerie în conformitate cu IAS

7 în cadrul S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea
3.2.1. Prezentarea societăţii S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea

OLTCHIM SA este liderul industriei chimice şi petrochimice din România, fiind în
acelaşi timp cel de-al doilea mare producător de PVC de pe piaţa Europei Centrale şi de
EST, deţinând şi o poziţie de frunte ca producător de sodă caustică, polioli, propilenoxid şi
plastifianti.
Societatea a fost înfiinţată la 15 mai 1966 (Combinatul Chimic Râmnicu Vâlcea)
prin HCM nr. 1046/26.05.1966 şi începe construcţia propriu-zisă a combinatului.
Din 1966, de la înfiinţarea companiei, OLTCHIM a însemnat proiecte de calitate,
management de calitate şi produse de calitate.
OLTCHIM a fost prima companie din România care a obţinut certificări pe linie de
calitate. Deviza OLTCHIM este: „Perfecţiunea în calitate şi afaceri”.
Societatea comercială OLTCHIM SA cu sediul în Râmnicu Vâlcea, înscrisă în
Registrul Comerţului cu nr. J 38/219/1991 înregistrează în bilanţul contabil la sfârşitul
anului 2007 un capital social de 32.359 mii lei echivalând cu un nr. de 323.588.641 acţiuni
a 0,1 lei/acţiune.
Structura sintetică consolidată a acţionarilor, conform Depozitarului Central S.A., la
data de 21 ianuarie 2008.
Nume Număr acţiuni Procent
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului 172.337.817 53,25830
Petro Carbo Chem SE-Germania 41.754.862 12,90369
Persoane fizice 58.373.059 18,03928

Persoane juridice 51.122.903 15,79873
Total 323.588.641 100
Valoarea nominală a unei acţiuni este de 0,10 lei.
În ceea ce priveşte evoluţia acţiunii aceasta a cunoscut următorul trend
Societatea este listată la categoria I a Bursei de Valori Bucureşti începând cu data
de 18 februarie 1997, cu simbolul OLT.
Cu o experienţă de mai bine de 40 de ani, OLTCHIM se bucură de recunoaştere în

peste 80 ţări, colaborează cu cel puţin 300 companii şi este prezent pe pieţele din Europa,
Orientul Mijlociu, Asia Pacific, în condiţiile în care exportă, mai bine de trei sferturi din
producţia sa.
Piaţa internă a societăţii este caracterizată astfel:
 22% din totalul vânzărilor este destinat pieţei interne.
 Oltchim este unicul producător intern de PVC, polioli polieteri, plastifianţi
(dioctilftalat).
 37,5% este ponderea PVC din totalul vânzărilor în 2007
 28,7% reprezintă ponderea livrărilor de propenoxid şi polioli (intermediari
pentru poliuretani) în total vânzări 2007;
 14,4% reprezintă ponderea produselor clorosodice în total vânzări 2007
Piaţa externă a societăţii este caracterizată astfel:
 La 31 martie 2008, comercializarea produselor OLTCHIM se realiza în 80 de
ţări;
 300 parteneri mondiali garantează profesionalismul OLTCHIM;
 78% din totalul vânzărilor reprezintă livrări pe piaţa externă;
 36,8% este ponderea PVC în totalul exporturilor OLTCHIM;
 32,8% reprezintă ponderea exporturilor de propenoxid şi polioli
(intermediari pentru poliuretani) în total exporturi 2007;
 14,6% reprezintă pondere export produse clorosodice în total export 2007
În ceea ce priveşte destinaţia exporturilor aceasta este următoarea:
 23,0% din export se îndreaptă către Orientul Mijlociu (inclusiv Turcia);
 39,6% este ponderea Europei Centrale şi de Est în cadrul exportului;
 33,8% reprezintă exporturi OLTCHIM în Europa de Vest.
performantă, cu o echipă implicată, cu impact minim asupra mediului şi cu legături
strânse cu comunitatea.
Eforturile societăţii s-au îndreptat asupra personalului angajat, proceselor
tehnologice, gamei de produse, protecţiei mediului şi culturii calităţii.
Societate are peste 40 de ani de cercetare şi inovaţie. Aceasta promovează
transparenţa şi se concentrează tot mai mult pe client. Societatea este axată pe
înţelegerea şi anticiparea nevoilor, exigenţelor şi aspiraţiilor clienţilor săi. De asemenea
aceasta conştientizează importanţa comunicării. Câştigarea clienţilor s-a realizat prin
câştigarea încrederii acestora, prin răspunsul prompt la cererile acestora şi încurajarea
dialogului.
OLTCHIM este o companie aflată în topul marilor jucători din industria chimică. În
Europa Centrală şi de Est aceasta este numărul unu pe piaţa produselor clorosodice, piaţa
poliolilor polieteri şi piata propenoxidului, iar pe piaţa PVC ocupă locul al doilea.
OLTCHIM a devenit un brand puternic. Aceasta s-a angajat în cursa competitivităţii
şi a reuşit să îşi păstreze poziţia pe piaţă deoarece a reuşit să reducă costurile de
producţie, consumurile energetice şi de materii prime. De asemenea, poziţia pe piaţă s-a
datorat şi faptului că oferă produse performante, la nivelul aşteptărilor clienţilor. Totodată
compania a investit mult în protecţia mediului înconjurător, reducând poluarea.
3.2.2. Prezentarea situaţiilor financiare
Cifra de afaceri înregistrată la data de 31 decembrie 2007 este de 1.749.872 mii lei,
care în comparaţie cu valoarea programată de 1.798.500 mii lei rezultă o nerealizare de
48.628 mii lei.
Pe subunităţi, nivelul realizării cifrei de afaceri se prezintă astfel:
 Combinatul Chimic: 1.648.417 mii lei
 Avicola: 20.018 mii lei
 FNC: 3.094 mii lei
 Fabrica de Conserve: 19.760 mii lei
 Suinprod: 66 mii lei
 Divizia Mat.Constr.: 58.517 mii lei
Din punct de vedere al conţinutului economic, vânzările au următoarea structură:
 -vânzări produse finite 1.631.051 mii lei
 -vânzări şi revânzări de mărfuri 46.621 mii lei
 -vânzări diverse (ambalaje, chirii cisterne, prest.servicii) 72.200 mii lei
Veniturile realizate în suma de 1.958.989 mii lei, pe subunităţi au următoarea
componenţă:
a) Veniturile din exploatare de 1.875.095 mii lei cuprind pe lângă volumul total al
vânzărilor (cifra de afaceri) următoarele:
 venituri din producţia stocată: 63.937 mii lei;
 venituri din investiţii efectuate în regie proprie: 16.431 mii lei;
 alte venituri din exploatare: 44.855 mii lei;
b) Veniturile financiare de 83.894 mii lei se compun din:
 reactualizare disponibil în cont , creanţe de încasat şi datorii în valuta din
care: 32.449 mii lei
o diferenţa favorabilă rambursări credite: 9.356 mii lei
o diferenţa favorabilă plăţi furnizori externi: 9.844 mii lei
o diferenţa favorabilă încasări clienţi externi: 13.249 mii lei
 venituri din participaţii, dividende de încasat: 1.082 mii lei
 venituri din dobânzi bancare: 573 mii lei
 venituri din sconturi: 870 mii lei
 diferenţe favorabile din actualizarea creanţelor, obligaţiilor şi
disponibilităţilor în valută: 48.919 mii lei
Cheltuielile totale efectuate în suma de 2.054.883 mii lei, pe subunităţi au
următoarea componenţă:
a) Cheltuielile din exploatare-total: 1.867.709 mii lei, din care:
 cheltuielile activităţii de bază, din care: 1.819.538 mii lei
 chelt.cu materii prime, materiale, mărfuri 1.107.055 mii lei
 chelt. ajustări de valoare a activelor circulante 11.271 mii lei
 chelt.cu energia şi apa 331.067 mii lei
 chelt.cu amortizări şi ajustări 72.816 mii lei
 cheltuieli cu personalul 129.124 mii lei
 chelt.cu prestaţii 168.553 mii lei
 alte cheltuieli din exploatare, din care: 47.823 mii lei
 cheltuieli cu impozite şi taxe 4.668 mii lei
 majorări şi penalităţi (pentru depăşiri concentraţie suspensii în ape
uzate) 3.630 mii lei
 cheltuieli cu bonuri valorice acordate salariaţilor 4.252 mii lei
 cheltuieli privind mijloacele fixe vândute sau casate 32.103 mii lei
 cheltuieli sociale 2.688 mii lei
 alte cheltuieli din exploatare 482 mii lei
b) Cheltuielile financiare-total: 187.174 mii lei
 cheltuieli din diferente de curs - din care: 103.028 mii lei
 diferente reactualizare disponibil, creanţe şi datorii în valuta 63.826 mii lei
 diferente nefavorabile rambursări credite 13.391 mii lei
 diferente nefavorabile plăţi furnizori 12.780 mii lei
 diferente nefavorabile încasări clienţi externi 13.031 mii lei
 cheltuieli cu dobânzi bancare 50.748 mii lei
 cheltuieli privind sconturile acordate 3.455 mii lei
 alte cheltuieli financiare din care: 29.943 mii lei
 provizion AVAS 29.851 mii lei
În anul 2007 S.C. OLTCHIM S.A. a înregistrat pe total activitate o pierdere de
-95.893 mii lei, din care din activitatea de exploatare un profit de 7.386 mii lei, iar din
activitatea financiară o pierdere de 103.279 mii lei.
Activitatea S.C. OLTCHIM S.A. Rm. Valcea, a fost puternic afectată în a doua
jumătate a anului 2007 de o serie de evenimente excepţionale astfel:
a. În data de 14-august-2007, datorita creşterii presiunii pe reactorul de
prepolieteri s-a produs o explozie urmată de un incendiu la Instalaţia de poliolipolieteri
din cadrul Secţiei propenoxid polioli. Datorită acestui incident tehnic a fost oprită
instalaţia de Propenoxid–Polioli pentru o perioada de peste 20 de zile, înregistrându-se
atât pierderi de producţie, cât şi cheltuieli suplimentare pentru refacerea şi punerea în
funcţiune a acestei secţii.
b. În data de 15-septembrie-2007 a avut loc un soc de tensiune în sistemul
energetic naţional – Staţia Râureni care aparţine Transelectrica - datorita căruia
combinatul chimic OLTCHIM S.A. a fost oprit total în regim de avarie.
La secţia Electroliza cu mercur, cu o capacitate de 210.000 tone/an lesie a avut loc
o explozie care a afectat în întregime funcţionarea instalaţiei, aceasta fiind oprită pentru
remediere şi reparaţii timp de o lună de zile.
Tot urmare a acestui eveniment s-au produs avarii la instalaţia de clorura de vinil şi
implicit instalaţiile de P.V.C., deoarece din lipsă de materie prima (clorura de vinil)
instalaţiile de producere PVC au trebuit să fie oprite timp de 3 zile.
Pentru aceste două evenimente excepţionale OLTCHIM are eliberate de Camera de
Comerţ şi Industrie Vâlcea certificate de forţă majoră.
c. În data de 31-octombrie-2007, datorita unei hotărâri judecătoreşti definitive,
capitalul social al OLTCHIM a fost diminuat cu creanţa AVAS în suma de 95.284.145,58
USD. Pentru aceasta suma AVAS a calculat dobânzi pentru perioada cuprinsa între data
adoptării Hotărârii de majorare a capitalului social (28.11.2003) şi data rămânerii
irevocabile a sentinţei civile de diminuare a capitalului social.
Valoarea dobânzii este de 10.063.949,04 USD, respectiv 29.851 mii lei. OLTCHIM a
contestat aceasta suma de 10.063.949,04 USD, dar până la clarificarea ei, aceştia au creat
provizion la 31.12.2007 pentru echivalentul în lei, respectiv 29.851 mii lei.
d. Creşterea accentuata a cursului de schimb al principalei valute EUR în
comparaţie cu leul. Comparativ cu data de 30.06.2007, data la care s-a efectuat ultima
actualizare a creanţelor şi datoriilor în valuta, cursul de schimb valutar de la 31.12.2007 a
înregistrat creşteri semnificative, astfel EURO a crescut cu 0,4762 lei respectiv 15,2% (de la
3,1340 lei/EUR la 3,6102 lei/EUR). Având în vedere faptul că majoritatea datoriilor în
valută OLTCHIM le înregistrează în EURO, actualizarea la sfârşitul anului a creanţelor şi
datoriilor în valută a condus la o pierdere din diferenţă de curs valutar de 63.826 mii lei.
e. Provizioanele calculate la stocurile înregistrate de Fabrica de Conserve Râureni.
În cadrul Fabricii de Conserve Râureni, sunt stocuri de produse finite (conserve
legume – fructe, gemuri, dulceţuri) produse în perioada 2003 – 2005, perioada în care se
realizau vânzări semnificative pe piaţa internă în special la unităţi militare. Datorită
faptului ca unităţile militare s-au restructurat masiv, Fabrica de Conserve a rămas cu
stocuri mari la aceste produse, pentru care în vederea impulsionării vânzării lor s-a redus
preţul de vânzare. Pentru valoarea cu care s-a redus preţul de vânzare la aceste stocuri, la
sfârşitul anului 2007 s-au creat provizioane în suma de 4.361 mii lei.
f. Urmare a creşterii preturilor la ţiţei, preţul materiilor prime derivate din acesta,
respectiv etilena şi propilena a înregistrat creşteri, astfel: etilena cu 16,3% de la 775
EUR/to în anul 2006 la 901 EUR/to în anul 2007, iar la propilena cu 9,70% de la 732
EUR/to în anul 2006 la 803 EUR/to în anul 2007, iar preţurile la produsele finite obţinute
din cele doua materii prime au înregistrat creşteri de numai 4 – 5%.
Cantitatea de etilena consumata de OLTCHIM în anul 2007 a fost de 80.361 to x
126 EUR/to (creşterea de preţ) determină o influenţă nefavorabila de 10,1 milioane EUR.
La propilena cantitatea consumata în anul 2007 a fost de 121.660 to x 71 eur/to (creşterea
de preţ) determină o influenţă nefavorabilă de 8,6 milioane EUR.
Din diferenţa de preţ la cele două materii prime rezultă o influenţă nefavorabilă de
18,7 milioane EUR, respectiv 62.408 mii lei.
Datorită acestor evenimente, în anul 2007 S.C. OLTCHIM S.A. a înregistrat o
pierdere de 95.893 mii lei, formată din:
- profit din activitatea de exploatare: 7.386 mii lei;
- pierdere din activitatea financiară: 103.279 mii lei.
Activele imobilizate
La data de 31 decembrie 2007 s-a efectuat de către PricewaterhouseCoopers
reevaluarea activelor imobilizate (terenuri, mijloace fixe, investiţii în curs).
Analizând activele imobilizate la valoarea rămasă neta, se constata o creştere a
acestora faţă de anul precedent cu 210.957 mii lei, de la 884.060 mii lei la 1.095.017 mii
lei, determinata de:
- achiziţii şi puneri în funcţiune de imobilizări corporale şi necorporale 246.671 mii
lei
- majorări din reevaluarea activelor 65.525 mii lei
- deprecierii activelor prin calculul amortizării 72.816 mii lei
- mijloace fixe vândute sau aduse ca aport 52.601 mii lei
- creşterea imobilizărilor financiare 24.178 mii lei
Activele circulante
Comparând valoarea activelor circulante la anul 2007 cu valoarea acestora la 2006
se constată o creştere a acestora cu 60.900 mii lei, din care:
-creştere clienţi de încasat 20.190 mii lei
-alte creanţe (TVA de rambursat) 5.728 mii lei
-creştere stocuri din care: 67.288 mii lei
-diminuare disponibil în cont: -32.306 mii lei
Datoriile totale ale societăţii

Datoriile totale înregistrate la 31 decembrie 2007 erau în valoare de 1.624.672 mii
lei, prezentând o creştere cu 584.334 mii lei faţă de anul 2006, determinata de:
-creşterea datoriei faţă de bănci ca urmare a contractării de credite noi 43.684 mii
lei
-creşterea avansurilor de la clienţi în contul comenzilor 170.538 mii lei
-diminuarea obligaţiilor la bugetul de stat datorită compensării acestora cu TVA de
recuperat: -11.911 mii lei
-creşterea obligaţiei fata de AVAS, datorita diminuării capitalului social: 317.966
mii lei
-creşterea obligaţiilor de plată faţă de furnizori: 64.057 mii lei
Din totalul datoriilor înregistrate la 31 decembrie 2007 de 1.624.672 mii lei plăţile
restante erau în valoare de 524.853 mii lei
Capitalurile proprii
În baza situaţiilor financiare întocmite la 31 decembrie 2007, valoarea capitalurilor
proprii este de -17.293 mii lei, era compusă din:
 capital social 32.359 mii lei
 rezerve din reevaluare imobilizări corporale 551.445 mii lei
 rezerve legale 6.843 mii lei
 alte rezerve 17.787 mii lei
 pierdere din anii precedenţi (2001, 2002, 2003): -529.833 mii lei
 pierdere an 2007: -95.894 mii lei
În ceea ce priveşte volumul total al creditelor angajate la 31 decembrie 2007
acesta era de 1.022.490 mii lei şi avea următoarea componenţă:
a)credite pe termen scurt: 416.627 mii lei
b)credite pe termen lung: 90.482 mii lei
c)alte împrumuturi: 509.178 mii lei
d) dobânzi credite: 693 mii lei
Principalii indicatori economico-financiari la 31 decembrie 2007

1. Lichiditatea generala = Active circulante/ Datorii curente =
=554.156.881/971.113.644=0,57
Valoarea acestui indicator indică faptul că activele circulante acoperă doar 57% din
datoriile curente, fapt ce reflectă o lipsa a capitalului de lucru ca efect al decapitalizării
societăţii în perioada 2001-2003 când s-au înregistrat pierderi precum şi datorită
pierderilor din anul 2007.
Comparativ cu anul 2006 acest indicator a înregistrat o evoluţie descendentă când
activele circulante acopereau 63% din datoriile curente.
2. Durata de plată a obligaţiilor faţă de furnizori = (Datorii faţă de furnizori/Cifra de
Comparativ cu anul 2006, când durata de plată a obligaţiilor faţă de furnizori era
49,61 de zile, în anul 2007 acest indicator a crescut.
3. Durata medie de recuperare a creanţelor =(Clienţi de încasat/Cifra de
Durata medie de recuperare a creanţelor a crescut faţă de realizările anului
precedent, de la 44,27 zile în anul 2006 la 48,03 de zile în anul 2007.
Datorită evenimentelor excepţionale care i-au afectat activitatea, Compania
Oltchim a înregistrat o pierdere de 23.524 mii euro în anul 2007. Deşi cifra de afaceri a
crescut de la 318.670 mii euro în anul 2004, la 384.164 mii euro în anul 2005, 485.856 mii
euro şi 518.567 mii euro, societatea a înregistrat o scădere continuă a profitului net, de la
20.633 mii euro în anul 2004, la 6.250 mii euro în 2005 şi la 2,490 mii euro în anul 2006.
Totuşi, în baza programelor întocmite de managementul SC OLTCHIM S.A., aceasta
este capabilă să realizeze nivelele de producţie pentru export şi profit propuse şi numai o
situaţie deosebită de conjunctură şi recesiune economică pe piaţa externă i-ar putea crea
dificultăţi în atingerea ţintelor stabilite.
3.2.3. Întocmirea tabloului fluxului de numerar şi interpretarea acestuia

În funcţie de rezultatele de societatea comercială OLTICHIM S.A. a fost întocmită
situaţia fluxurilor de trezorerie pentru anul 2007.
Metoda folosită pentru calculul fluxurilor a fost metoda indirectă.
Nr. Crt. Denumire Formula Exerciţiul financiar
31.12.2006 31.12.2007
1 Profitul (Pierderea) anului 8,779,523.00 (95,893,917.00)
Amortizare şi provizioane 80,012,293.00 76,134,780.00
inclusiv reduceri de valoare ale
2 imobilizărilor corporale
Pierderea aferentă vânzării de 773,137.00 1,060,005.00
3 mijloace fixe
4 Venituri din dobânzi (419,273.00) (573,431.00)
5 Cheltuieli cu dobânzile 38,913,759.00 50,747,647.00
Diferenţe de curs la (10,953,526.00) 20,212,935.00
6 împrumuturi (venit) cheltuială
7 Venituri din subvenţii (5,607,438.00) (3,844,729.00)
8 Venituri din dividende (515,460.00) (1,082,127.00)
Profit înaintea modificărilor în =1+…+8 110,983,015.00 46,761,163.00
9 capitalul circulant
10 Creştere/ (Diminuare) stocuri 29,871,674.00 (71,430,061.00)
11 Creştere clienţi şi alte creanţe (73,555,192.00) (24,707,368.00)
Diminuare furnizori şi alte 75,346,234.00 253,075,356.00
12 datorii
Modificări ale capitalului =10+…+12 31,662,716.00 156,937,927.00
13 circulant
14 Dobânzi plătite (37,901,458.00) (47,723,455.00)
A. Flux de numerar din =9+13+14 104,744,273.00 155,975,635.00
15 activitatea de exploatare
Achiziţii de imobilizări (194,979,538.00) (246,855,303.00)
16 corporale şi necorporale
Achiziţii de imobilizări (333,032.00) (221,622.00)
17 financiare
Încasarea din vânzarea 947,827.00 31,042,942.00
18 imobilizărilor
19 Dobânzi încasate 419,273.00 573,431.00
20 Dividende primite 515,460.00 1,082,127.00
B. Flux de numerar utilizat în =16+…+20 (193,430,010.00 (214,378,425.00)
21 activitatea de investiţii )
Variaţia creditelor pe termen (37,288,076.00) (13,522,181.00)
22 scurt
Variaţia creditelor pe termen 12,942,885.00 (2,000,950.00)
23 lung
24 Plăţi de leasing (398,000.00) (116,141.00)
25 Subvenţii primite 2,676,101.00 10,559,857.00
C. Flux de numerar utilizat în =22+…+25 (22,067,090.00) (5,079,415.00)
26 activitatea de finanţare
27 Numerar la început de an (207,302,183.00) (318,055,010.00)
Flux de numerar – total =15+21+26 (110,752,827.00) (63,482,205.00)
28 (A+B+C)
29 Numerar la sfârşit de an (318,055,010.00) (381,537,215.00)
Fluxul din activitatea de exploatare
1. În anul 2007 societatea OLTCHIM a înregistrat o pierdere de 95.893.917 lei şi nu

a plătit impozit pe profit.
2. Pentru amortizările şi provizioanele, inclusiv reducerile de valoare ale

imobilizărilor corporale sunt următoarele:
Amortizare imobilizărilor corporale 76,632,306
Reduceri de valoare ale imobilizărilor corporale -497,526
TOTAL 76,134,780
3. Pierderea aferentă vânzării de mijloace fixe

Pierderea aferentă vânzării de mijloace fixe 1,060,005
Achiziţii 365,697,433
Cedări de active 364,637,428
4. Veniturile din dobânzi sunt preluate din rulajul contului 766 „Venituri din
profit şi pierdere. Astfel, această valoare 573.431 lei se scade din pierderea înregistrată de
societate la 31.12.2007.
5. Cheltuielile privind dobânzile sunt preluate din rulajul contului 666 „Cheltuieli
privind dobânzile”, respectiv din valoarea cumulată la 31.12.2007, valoare regăsită în
contul de profit şi pierdere. Astfel, această valoare 50.747.647 lei se adună la pierderea
înregistrată de societate la 31.12.2007.
6. Din diferenţele de curs la împrumuturi societatea a înregistrat o cheltuială în

valoare de 20.212.935 lei la 31.12.2008.
7. Veniturile din subvenţii pentru exploatare considerate la 31.12.2007 au fost în

valoare de 3.844.729 lei, ele scăzându-se din pierderea înregistrată de societate la
31.12.2007.
8. Veniturile din dividende la 31.12.2007 se scad şi ele din pierderea înregistrată de

societate la 31.12.2007. Acestea sunt în valoare de 1.082.127 lei.
9. Prin însumarea tuturor elementelor enumerate mai sus, obţinem profitul

înaintea modificărilor în capitalul circulant. Putem observa că profitul obţinut în anul 2007
reprezintă mai puţin de 50% din valoarea înregistrată în anul 2006. Acest lucru s-a datorat
în primul rând pierderii înregistrate de societate în anul 2007, dar şi creşterii cheltuielilor
cu dobânzile şi cu diferenţele de curs valutar.
Acest profit este de fapt un rezultat obţinut de societate înainte de variaţia
fondului de rulment.
10. Variaţia stocurilor pentru fluxul de numerar calculat în anul 2007 a fost de
(71,430,061.00) lei. Putem observa că variaţia stocurilor pentru fluxul de numerar calculat
în anul 2006 a fost de 29,871,674.00 lei. Componenţa variaţiei stocurilor la 31.12.2007 a
fost următoarea:
Perioada Perioada
Indicator 31.12.2006 31.12.2007
Stocuri, din care: 191.463.806 258.752.414
Materii prime, materiale, ob.inv, ambalaje 62.516.744 82.243.262
Producţia în curs de execuţie 26.374.039 38.972.827
Produse finite şi mărfuri 96.533.840 130.484.861
Avansuri pentru cumpărări de stocuri 6.039.183 7.051.464
Putem observa că stocurile au crescut în anul 2007, ceea ce a dus la scăderea

fluxului din exploatare cu 71.430.061 lei.
11. Variaţia clienţilor şi a altor creanţe pentru fluxul de numerar calculat în anul
2007 a fost de (24,707,368.00) lei. Putem observa că variaţia creanţelor pentru fluxul de
numerar calculat în anul 2006 a fost de (73,555,192.00) lei. Componenţa variaţiei
creanţelor la 31.12.2007 a fost următoarea:
Perioada Perioada
Indicator 31.12.2006 31.12.2007
Creanţe 259.393.949 285.312.548
Creanţe comerciale 210.084.733 230.274.443
Alte creanţe 49.309.216 55.038.105
Putem observa că societatea OLTCHIM a înregistrat creanţe la 31.12.2007 mai mari
cu +9,99%, ceea ce a dus la diminuarea fluxului din exploatare cu (24,707,368.00) lei.
12. Variaţia furnizorilor şi a altor datorii pentru fluxul de numerar calculat în anul
2007 a fost de 253,075,356.00 lei. Putem observa că variaţia creanţelor pentru fluxul de
numerar calculat în anul 2006 a fost de 75,346,234.00 lei.
OLTCHIM a înregistrat datorii către furnizori la 31.12.2007 mai mari în anul 2007
faţă de anul 2006, ceea ce a dus la modificări ale capitalului circulant.
Astfel, pentru exerciţiul financiar 2007, modificările în capitalul circulant al
OLTCHIM au fost de +156.937.927 lei. În comparaţie cu anul 2007 variaţia capitalului
circulat a crescut de 4,96 ori. Acest lucru s-a datorat creşterii stocurilor, creanţelor şi
datoriilor curente ale societăţii în anul 2007 faţă de anul 2006.
Putem observa că necesarul de fond de rulment al societăţii a crescut în anul 2007
la +156.937.927 lei. Cu alte cuvinte societatea are nevoie de 4,96 ori mai mult fond de
rulment decât în anul 2006.
14. Dobânzile plătite de societatea, considerate parte a activităţii de exploatare au

fost de 47.723.455 lei şi ele au dus la diminuarea fluxului din exploatare. Putem vedea că
acestea au crescut faţă de anul 2006 cu 25,85%.
Obţinem astfel un flux net de trezorerie din activitatea de exploatare de
+155.975.635 lei în creştere faţă de cel din 2006 care a fost în valoare de +104.744.273 lei.
Flux de numerar utilizat în activitatea de investiţii

16. Achiziţiile de imobilizări corporale şi necorporale au generat plăţi în valoare de
246.855.303. Astfel, societatea a cumpărat în anul 2007 un teren în valoare de 510.399 lei,
construcţii în valoare de 14.645.789 lei, instalaţii tehnice în valoare de 105.324.930 lei şi
alte imobilizări în valoare de 917.284 lei şi alte imobilizări necorporale în valoare de 4.594
lei.
17. Achiziţii de imobilizări financiare au generat plăţi în valoare de 221.622 lei.
18. Încasarea din vânzarea imobilizărilor în anul 2007 a fost de 31,042,942.00 lei.
Aceste încasări s-au datorat vânzării unui teren de 49.418 mp în valoare de 685.922,67 lei
firmei Euro Urethane SA, a unui teren de 446,60mp aferent unor garsoniere deţinute de
societate, dar şi datorită vânzării de utilaje din investiţii în curs în sumă de 23.956.393,78
lei tot firmei Euro Urethane SA (s-a constituit un aport în natură).
19. Dobânzile încasate sunt preluate din rulajul contului 766 „Venituri din dobânzi”,
respectiv din valoarea cumulată la 31.12.2007, valoare regăsită în contul de profit şi
pierdere. Astfel, valoarea 573.431 lei înregistrată de societate la 31.12.2007 aduce un plus
activităţii de investiţii a societăţii.
20. Dividendele primite sunt preluate din rulajul contului 7611 şi 7613 „Venituri din
interese de participare”, respectiv din valoarea cumulată la 31.12.2007, valoare regăsită în
contul de profit şi pierdere. Astfel, valoarea 1.082.127 lei înregistrată de societate la
31.12.2007 aduce un plus activităţii de investiţii a societăţii.
Însă, fluxul de numerar utilizat în activitatea de investiţii a fost negativ, mai exact în
valoare de (214,378,425.00), în creştere faţă de fluxul de numerar utilizat de societate în
anul 2006. Acest lucru s-a datorat achiziţiilor de imobilizări necorporale, corporale şi
financiare efectuate de societate care au depăşit valoarea încasărilor din valorificarea
imobilizărilor corporale, necorporale şi financiare efectuate de societate.
OLTCHIM are nevoie de fonduri pentru a-şi susţine activitatea de investiţii pe care
o derulează.
Flux de numerar utilizat în activitatea de finanţare

Activitatea de finanţare generează şi ea un flux negativ de numerar în valoare de
(5,079,415.00). Acest lucru se datorează variaţiei creditelor pe termen scurt şi pe termen
lung, care generează un flux negativ de (15.523.131) lei.
Plăţile de leasing au generat un flux negativ de (116,141.00). Societatea a preluat
prin cesiune un contract de leasing financiar cu firma Romania Leasing de pe piaţa internă
pentru un autoturism Nissan Primera cu o valoare rămasă la 31.12.2007 de 43.535 lei.
În cursul anului 2007 societatea OLTCHIM a achiziţionat prin leasing financiar prin
BCR Leasing încă 9 autoturisme marca Volkswagen, a căror valoare rămasă la 31.12.2007 a
fost de 547.593 lei. Pentru acestea societatea a plătit ratele de leasing în anul 2007.
Subvenţiile primite pentru activitatea de investiţii au fost în valoare de 10.559.857
lei în anul 2007, ceea ce a generat un plus pentru fluxurile activităţii de investiţii a
societăţii OLTCHIM S.A.
În anul 2007 societatea a reuşit să-şi îmbunătăţească fluxul din activitatea de
investiţii, faţă de cel obţinut în anul 2006. Din nefericire, şi activitatea de finanţare trebuie
susţinută cu fluxuri de numerar din activitatea de exploatare a firmei.
Concluzie: Activităţile de finanţare şi de investiţii ale societăţii OLTCHIM generează

fluxuri de numerar negative, fluxuri care trebuie susţinute de activitatea de exploatare a
societăţii.
Din păcate, fluxul pozitiv din activitatea de exploatare nu generează suficiente
resurse pentru a susţine activitatea de investiţii a societăţii.
Observăm că şi numerarul la începutul perioadei a fost negativ. În anul 2007, fluxul
net de numerar al societăţii OLTCHIM a fost negativ, în valoare de (63.482.205) lei, un flux
de numerar mai bun faţă de cel din anul 2006 (110.752.827) lei. Din păcate lipsa de
numerar de la începutul anului 2007, cumulată cu fluxul net de numerar din cursul anului
2007 a dus la un numerar negativ la sfârşitul anului 2007 de (381.537.215) lei.
Astfel că OLTCHIM are nevoie de sprijin din partea acţionarilor sau partenerilor
care să-i permită derularea activităţilor de investiţii de care are nevoie societatea.
Putem observa de altfel că societatea a cumulat o pierdere la 31.12.2007 în
valoare de 529.833.475 lei provenind în special din perioada 2000 – 2003, iar obligaţiile
curente ale societăţii, depăşesc activele sale circulante cu 416.689.017 lei la 31.12.2007.
Aceste aspecte indică existenţa unei incertitudini care ar putea pune la îndoială
capacitatea societăţii de a-şi continua activitatea dacă acţionarii nu o vor sprijini pentru
îmbunătăţirea şi derularea activităţii.
CONCLUZII

net al unei întreprinderi, structura sa financiară (între care şi lichiditatea şi solvabilitatea
sa) şi capacitatea sa de a modifica valorile şi scadenţarul fluxurilor de trezorerie, pentru a
se adapta schimbărilor de circumstanţe şi oportunităţi.
În acelaşi timp, informaţiile referitoare la fluxurile de trezorerie sunt folosite
pentru a permite utilizatorilor să îşi elaboreze modele pentru aprecierea şi compararea
valorii actuale a fluxurilor de trezorerie viitoare ale diferitelor întreprinderi.
orice activitate trebuie să „degaje bani”, să rezulte un surplus de capital faţă de cel
investit. O societate comercială trebuie să fie şi solvabilă, respectiv să dispună de
lichidităţi, să nu existe decalaje între încasările şi plăţile pe care le efectuează în cadrul
ciclului financiar.
În ceea ce priveşte societatea OLTCHIM, din analiza fluxului de numerar pe cele trei
tipuri de activităţi am observat că activitatea de investiţii şi activitatea de finanţare a
societăţii nu generează un surplus de capital faţă de cel investit de societate. Din păcate,
nici surplusul generat de activitatea de exploatare a societăţii nu a generat un flux de
numerar pozitiv nici în anul 2006 şi nici în anul 2007.
Mai mult activul net al societăţii relevă faptul că societatea nu reuşeşte să-şi
acopere datoriile curente din activele curente ale societăţii.
Trebuie însă ţinut cont de faptul că societatea OLTCHIM derulează un amplu
proiect de investiţii în trei etape, investiţii pentru care sunt necesare fonduri importante.
Există şi o serie de finanţări pe care aceasta le va primi în primii ani de derulare a
investiţiilor. Astfel, volumul investiţiilor în curs şi avansuri la 31 decembrie 2007 era de
384.540.459 lei. Procentul de punere în funcţiune pentru anul 2008 este prevăzut la 65,3
%, ceea ce va duce la creşterea activelor imobilizate cu 251.279.000 lei
Faţă de nivelul indicatorilor economici prevăzuţi în notele de fundamentare şi de
aprobare a acestor investiţii, prin punerea în funcţiune s-au realizat indicatorii de
capacitate prevăzuţi, condiţiile de mediu au fost în totalitate îndeplinite, iar din punct de
vedere al eficienţei economice s-au asigurat condiţiile ca până la terminarea perioadei de
probe tehnologice şi a testului de performanţă să fie îndepliniţi şi aceşti indicatori.
În urma rezultatelor obţinute se observă că activitatea de exploatare generează un
flux pozitiv de trezorerie. La activitatea de investiţii semnul negativ este normal, întrucât
este logic să se investească mai mult decât să se dezinvestească. Semnul fluxului de
trezorerie aferent activităţii de finanţare sugerează un apel foarte redus la surse externe
de finanţare, poate şi din cauza costurilor ridicate ale acestor surse.
Activitatea de exploatare oferă o sumă acceptabilă la dispoziţia investiţiilor.
Eventuala existenţă a unui decalaj ar putea fi compensată prin atragerea unor surse
externe de finanţare.
Se mai poate realiza şi o analiza a investiţiilor, pentru a stabili în ce măsură acestea
sunt productive sau neproductive, dacă este cumva vorba de retehnologizari etc.
Pentru societate există o previziune a necesarului de fond de rulment făcută de
auditorul extern al societăţii. Astfel, pentru perioada 2007-2012 acesta prevede o
îmbunătăţire treptată a cash-flow-ului pe măsură ce etapele de derulare a investiţiilor
sunt realizate de societate.
Sursa: Oltchim, Raport audit KPMG pentru 31.12.2006
Din previziunile auditorului, abia în anul 2012 societatea va genera un cash flow
general pozitiv. Activitatea de investiţii şi cea financiară va genera în continuare fluxuri
negative, dar surplusurile obţinute de OLTCHIM din activitatea de exploatare, vor
compensa lipsurile celorlalte activităţi ale societăţii.

Deocamdată OLTCHIM SA rămâne liderul industriei chimice şi petrochimice din
România, fiind în acelaşi timp cel de-al doilea mare producător de PVC de pe piaţa Europei
Centrale şi de EST, deţinând şi o poziţie de frunte ca producător de sodă caustică, polioli,
propilenoxid şi plastifianţi.
performantă, cu o echipă implicată, cu impact minim asupra mediului şi cu legături
strânse cu comunitatea.
Principalele recomandări de care trebuie să ţină seama managementul companiei
se referă la aplicarea tuturor măsurilor tehnice de funcţionare constantă şi în siguranţă a
instalaţiilor în cadrul combinatului şi la găsirea de noi pieţe de desfacere care să anihileze
creşterile majore la energie electrică şi la principalele materii prime utilizate în procesul de
fabricaţie. Este necesară şi reducerea nr. mediu de personal prin restructurarea diviziei
agro-alimentare (subunităţilor Avicola Băbeni, SUINPROD Băbeni şi F.N.C. Băbeni, Fabricii
de Conservă Râureni).
BIBLIOGRAFIE
1. Liliana Feleagă, Nicolae Feleagă, Contabilitate financiară – o abordare europeană

şi internaţională, vol. I, Editura Info Mega, Bucureşti, 2005.
2. Horngen c.T., Financial Accounting, Fourth Edition, Prentice-Hall, Inc. 2001, citat în
Feleagă Nicolae, Contabilitate financiară – o abordare europeană şi internaţională,
vol. I, Editura Info Mega, Bucureşti, 2005.
3. Ana Morariu, Gabriel Radu, Mirela Paunescu, Contabilitate şi Fiscalitate în
dezvoltarea firmei, Editura ExPonto, Bucureşti, 2005
4. Duţescu Adriana – Ghid privind înţelegerea şi aplicarea Standardelor
Internaţionale de Contabilitate – Ediţia I şi II – Bucureşti, Ed. C.E.C.C.A.R., 2004.
5. ***Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările ulterioare.
6. ***Normele de aplicare ale Codului Fiscal
7. ***Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
8. ***Ordinul ministrului finanţelor publice nr.1752/17.11.2005 pentru aprobarea
reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul
Oficial al României nr.1080 bis / 30.11.2005, cu modificările şi completările
ulterioare (ORDIN nr. 2374 din 12 decembrie 2007).
9. Standarde Internaţionale de Raportare Financiară (IFRSs) incluzând Standarde
internaţionale de Contabilitate (IASs) şi interpretările lor la 1 ianuarie 2005,
traducere oficială în limba română, Bucureşti, Ed. C.E.C.C.A.R., 2006.
10. ***Raport administratori 2007 OLTCHIM S.A.
11. ***Situaţiile financiare la 31.12.2007 OLTCHIM S.A.
12. www.oltchim.ro
ANEXĂ
Prezentarea situaţiilor financiare la 31.12.2007

I Imobilizări necorporale 5,616,637 3,878,853
Concesiuni, brevete, licenţe 4,853,758 3,380,692
Avansuri şi imobilizări necorporale în curs 762,879 498,161
1,057,320,74
II Imobilizări corporale,din care: 868,804,199 1
Terenuri şi construcţii 173,971,788 225,781,309
Instalaţii tehnice şi maşini 391,130,460 446,571,476
Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 563,758 427,497
Imobilizări corporale în curs 303,138,193 384,540,459
III Imobilizări financiare, din care: 9,639,243 33,817,259
Titluri de participare deţinute la societăţile din
cadrul grupului 9,639,243 33,817,259
1,095,016,85
A TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 884,060,079 3
I Stocuri,din care: 191,463,806 258,752,414
Materii prime,materiale,ob.inv,ambalaje 62,516,744 82,243,262
Producţia în curs de execuţie 26,374,039 38,972,827
Produse finite şi mărfuri 96,533,840 130,484,861
Avansuri pentru cumpărări de stocuri 6,039,183 7,051,464
II Creanţe 259,393,949 285,312,548
Creanţe comerciale 210,084,733 230,274,443
Alte creanţe 49,309,216 55,038,105
III Investitii financiare pe termen scurt 2,420 2,420
IV Casa şi conturi la bănci 42,396,495 10,089,499
B TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 493,256,670 554,156,881
Conturi de regularizare şi asimilate, din care: 655,954 267,746
C Cheltuieli înregistrate în avans 655,954 267,746
D Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an 780,415,952 971,113,644
Avansuri încasate în contul comenzilor 110,109,997 212,173,422
E Active circulante, respectiv datorii curente nete -286,503,328 -416,689,017
F Total active minus datorii curente 597,556,751 678,327,836
Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare
D de un an 259,921,845 653,557,844
Avansuri încasate în contul comenzilor 68,473,461
H Provizioane 0 29,851,465
I Venituri în avans 5,496,125 12,211,253
Subvenţii pentru investiţii 5,389,826 12,211,253
Venituri în avans 106,299 0
I Capital subscris şi vărsat 354,695,600 32,358,864
II Prime de capital 0 0
III Rezerve din reevaluare 487,586,188 551,445,330
IV Rezerve 19,690,468 24,630,472
Rezerve legale 6,842,711 6,842,711
Rezerve din reevaluare 4,803,752 9,743,756
Alte rezerve 8,044,005 8,044,005
V Profitul sau pierderea reportat -538,199,795 -529,833,475
VI Rezultatul exerciţiului 8,779,523 -95,893,917
Repartizarea profitului 413,203
TOTAL CAPITALURI 332,138,781 -17,292,726
CONTUL DE PROFIT şi PIERDERE Perioada Perioada

CIFRA DE AFACERI 1,731,805,193 1,749,871,975
Producţia vândută 1,696,521,113 1,703,250,851
Venituri din vânzări de mărfuri 35,284,080 46,621,124
Variaţia stocurilor de produse finite 115,029,441 107,239,787
Variaţia stocurilor de producţie în curs de execuţie -119,953,214 -43,302,442
Producţia realizată de entităţi pentru scopuri proprii 5,800,784 16,431,447
Alte venituri din exploatare 9,418,732 44,854,155
VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL 1,742,100,936 1,875,094,922
Chelt.cu mat.prime,materiale consumabile 956,824,662 1,044,859,095
Alte cheltuieli materiale 20,529,607 18,995,347
Cheltuieli cu energie şi apă 337,928,108 331,067,226
Cheltuieli cu mărfurile 34,156,237 43,200,895
Cheltuieli cu personalul 109,626,891 129,124,013
Ajustări de valoare imobilizări corporale şi necorporale 82,226,379 72,816,348
a. Cheltuieli 82,258,988 81,814,943
b. Venituri 32,609 8,998,595
Ajustări de valoare active circulante -2,214,087 11,271,039
a. Cheltuieli 19,664,316 36,284,180
b. Venituri 21,878,403 25,013,141
Alte cheltuieli de exploatare 183,615,949 216,375,479
Cheltuieli privind prestaţiile externe 167,168,635 168,552,536
Cheltuieli cu impozite şi vărsăminte asimilate 4,200,515 4,668,328
Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate 12,246,799 43,154,615
CHELTUIELI DIN EXPLOATARE-TOTAL 1,722,693,746 1,867,709,442
REZULTATUL DIN EXPLOATARE 19,407,190 7,385,480
Venituri din interese de participare 515,460 1,082,127
Venituri din dobânzi 419,273 573,431
Alte venituri financiare 67,077,875 82,238,781
VENITURI FINANCIARE-TOTAL 68,012,608 83,894,339
Ajustări de valoare imobilizări financiare 0 29,851,465
a. Cheltuieli 0 29,851,465
Cheltuieli cu dobânzi 38,913,759 50,747,647
Alte cheltuieli financiare 39,726,516 106,574,624
CHELTUIELI FINANCIARE-TOTAL 78,640,275 187,173,736
REZULTATUL FINANCIAR -10,627,667 -103,279,397
REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI 8,779,523 -95,893,917
VENITURI TOTALE 1,810,113,544 1,958,989,261
CHELTUIELI TOTALE 1,801,334,021 2,054,883,178
REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI(11+13) 8,779,523 -95,893,917
IMPOZIT PE PROFIT 0 0.00
PROFIT SAU PIERDERE NETĂ A EXERCIŢIULUI 8,779,523 -95,893,917

Licenta - Tabloul Fluxurilor de Trezorerie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta - Tabloul Fluxurilor de Trezorerie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Spiru Haret

str. Ion Ghica, nr 13, sector 3, Bucureşti

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE CA MODEL DE

 BILANTUL : pozitia financiare

Utilizat impreuna cu celelalte situatii financiare fluxul de numerar are o importanta

1. Furnizeaza informatii care permite utizatorilor sa evalueze

2. Ofera posibilitatea utilizatorilor

 Sa dezvolte modele de evaluare si comparare a valorii actualizate a

În general rolul tabloului fluxurilor de trezorerie constă în:

2.NECESITATEA UTILIZARII INFORMATIEI DE TIP FLUX DE TREZORERIE

Necesitatea intocmirii fluxurilor de trezoerie rezulta in principal din limitele

 Apar fluxurile care determina rezultatul inteles ca variatie a

 Valoarea adaugata este contestabila ( indicator al performantei si

In ultimele decenii in privinta modului de prezentare a unui tablou de finantare s-au

Toate acestea prezentate anterior explica interesul acordat astazi tablourilor

TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE

 Prin intermediul acestuia performanta intreprinderii este pertinenta pe

 se pot face previziuni mai aproape de realitate a fluxurilor de

 Utilizat impreuna cu celelalte situatii financiare fluxul de numerar are o

1. Furnizeaza informatii care permite utizatorilor sa evalueze

2. Ofera posibilitatea utilizatorilor

 Sa dezvolte modele de evaluare si comparare a valorii actualizate a

 In analiza economico – financiara este corelat cu informatii legate de :

FR = AC totale – Datorii sub un an = Cap permanent – Active imobilizate

Cap. Permanent = Active imobilizate + FR = Cap. Proprii + Proviz. + Dat.peste un an

 Necesarul de fond de rulment

NFR = AC – TREZORERIE – DAT. SUB UN AN

NFR = AC ( stoc + creante + ch. in avans ) – datorii ( inclusive veniturile in avans )

! Daca trezoreria este negativa:

Cercetarea fluxului de numerar necesar in practica economica deoarece :

 orice activitate trebuie sa “degaje bani”, adica sa rezulte un surplus de capital

Analiza fluxului de numerar are o importanta deosebita :

 pentru evolutia acestora in perioadele urmatoare

3. IAS 7 “Tabloul fluxurilor de trezorerie”

Prevederi ale standardului IAS 7 “Tabloul fluxurilor de trezorerie” :

 situatia fluxului de numerar / trezorerie trebuie sa prezinte elementele

Obiectivul standardului IAS 7 “Tabloul fluxurilor de trezorerie” :

 de a impune furnizarea de informatii cu privire la istoricul miscarilor de

 lucru intalnit indiferent de natura activitatii intreprinderii, ele au

- a-si desfasura activitatea

 informatiile necesare lor sunt date de capacitatea intreprinderii de obtine

Utilizatorii de informatie financiara :

 interesati de modalitatile in care intreprinderea finanteaza activitatile

Document al evolutiei financiare :

 prezinta activitatile de finantare, investitii si exploatare permite atingirea

Analiza tabloului fluxurilor de trezorerie din punct de vedere al standardului IAS 7

 face o componenta dinstincta a situatiilor financiare

 atingerea obiectivului de furnizare a unei informari relevante privind

 reprezinta o situatie de flux (spre deosebire de CPP) permite compararea

 pe baza unui asrfel de tablou utilizatorii pot :

 tablou fluxurilor de trezorerie aduce mult dorita conciliere intre

Definiri a diferitelor termini conform IAS 7 :

 trezoreria reprezinta ansamblul lichiditatilor si echivalentelor de lichiditati

!fluxurile de trezorerie nu se refera si la dinamica intre elementele care reprezinta

 variatia lichidatilor si echivalentelor de lichidati se poate explica prin

Tabloul fluxurilor de trezorerie se bazeaza pe o clasificare functionala a fluxurilor

- realizarii de noi investitii

fara apelare la costisitoarele surse externe de finantare, nu trebuie uitata importanta

 Fluxurile de trezorerie pot fi determinate prin doua metode :

- opereaza numai cu informatii de tip incasari si plati

+ încasări generate de vânzările de mărfuri, produse finite, semifabricate

- opereaza in mica masura cu informatii de tip incasari si plati,