Sunteți pe pagina 1din 141

Universitatea Spiru Haret

str. Ion Ghica, nr 13, sector 3, Bucureşti


tel: 021-314 9931, 021-314 9932
e-mail: info@spiruharet.ro

LUCRARE DE LICENTA

Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr. Preda Bianca
Absol
ventă:
Calo
ta Nina Dorina

Bucuresti
2009

1
Universitatea Spiru Haret
str. Ion Ghica, nr 13, sector 3, Bucureşti
tel: 021-314 9931, 021-314 9932
e-mail: info@spiruharet.ro

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE


GESTIUNE

TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE CA


MODEL DE ANALIZĂ A PERFORMANŢELOR
ÎNTREPRINDERII

Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr. Preda Bianca

Absolventă:
Ca
lota Nina Dorina

Bucureşti
2009
PREZENTAREA LUCRARII DE
LICENTA

1. LOCUL SI ROLUL

Am ales aceasta tematica pentru realizarea prezentului proiect,


deoarece mi s-a parut o problema care trebuie dezbatuta atat in mod
teoretic, cat si practic. Prezenta lucrare este structurata in trei capitole,
ultimul capitol cuprinzand doua subcapitole.In cadrul lucrari sunt
dezvolate pe de-o parte, o dimensiune teoretica a problematicii in
cauza, iar pe de alta parte, notiunile teoretice utilizate sunt analizate la
nivelul societatii comerciale OLTCHIM S.A Ramnicu Valcea.
Cand vb despre flux de numerar ne gandim la :
• intrari si iesiri de numerar
• echivalent de numerar

Fluxul de trezorerie conform IAS 1 face parte din cadrul unei situatie
financiare anuale ale unei intreprinderi alaturi de alte patru situatii
financiare care fiecare in parte au cate un rol important in reflectarea
pozitiei, performantei , modificarii capitulurilor proprii si fluxurilor de
numerar ale unei interprinderii pentru un exercitiu financiar. Acestea
fiind spuse aceste situatii trebuiesc intomite astfel ;

• BILANTUL : pozitia financiare


• CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE : performanta intreprinderii
• SITUATIA MODOFICARII CAPITALURILOR PROPRII
• SITUATIA FLUXULUI DE NUMERAR
• POLITICILE CONTABILE SI NOTELE EXPLICATIVE

Utilizat impreuna cu celelalte situatii financiare fluxul de numerar are


o importanta deosebita astfel :

1. Furnizeaza informatii care permite utizatorilor sa evalueze


 modificarile in activele nete ale unei intreprinderii
 modificarile in structura unei intreprineri
 capacitatea intreprinderii de a influenta valoarea sa
 momentul aparitiei fluxurilor de numerar

2. Ofera posibilitatea utilizatorilor

3
• Sa dezvolte modele de evaluare si comparare a valorii
actualizate a fluxurilor de numerar viitoare ale
diferitelor intreprinderii

Astfel prin aceste informatii se elimana posibilitatea utilizarii unor


tratate contabile diferite pentru acelasi tranzactii si evenimente ,
putandu-se realize astfel coparabilitatea rezultatelor din exploatare intre
diferite intreprinderi din acelasi sector de activitate.

În general rolul tabloului fluxurilor de trezorerie constă în:


• Posibilitatea previzionării fluxurilor viitoare de
trezorerie;
• Evaluarea deciziilor companiei;
• Determinarea capacităţii societăţii de a plătii
dividende acţionarilor, de a rambursa împrumuturile
primite de la creditori, de a plăti dobânzile aferente
acestor împrumuturi. De asemenea el permite
determinarea capacităţii de plată la termen a
împrumuturilor şi dobânzilor aferente;
• Prezentarea relaţiei dintre rezultatul net şi fluxurile
de trezorerie ale întreprinderii.

2.NECESITATEA UTILIZARII INFORMATIEI DE TIP FLUX DE


TREZORERIE

Necesitatea intocmirii fluxurilor de trezoerie rezulta in


principal din limitele bilantului si a contului de profit si pierdere,
referiror la informatiile oferite care nu reusesc sa conduca la
un tablou complet si detaliat cu privire la la intrarile si iesirile
de fonduri.
BILANTUL :
• Document contabil de sinteza, adica un document
static
• Se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale si
rezultatul perioadei pentru care se intocmeste conform
legii
• Este o sursa de date pentru realizarea diagnosticului
contabil si financiar
• Din punct de vedere ethnic apar soldurile care
disimuleaza fluxurile inregistrate in conturi
• Nu reflecta valorile actuale ( conform costurilor istorice)
• Se face abstractie de numeroase elemente care au
valoare economica ( nu pot fi masurate in mod
obiectiv)
• Este contestata analiza echilibrului financiar ( pe baza
relatiei FR, NFR si TN )
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

• Apar fluxurile care determina rezultatul inteles ca


variatie a capitalurilor proprii in cursul exercitiului
• Notiunile de venituri si cheltuieli de exploatare se
indeparteaza din ce in ce mai mult de conceptul de
flux de trezorerie
• Marimea rezultatului depinde de metodele contabile
folosite
EXEMPLU
Două întreprinderi similare care utilizează metoda lineară de
amortizare, respectiv metoda degresivă oferă, presupunând celelalte
elemente egale, două reprezentări diferite privind rezultatul. Este
evident ca cea de-a doua va obţine un rezultat mai mic în primii ani de
utilizare a imobilizărilor.

• Valoarea adaugata este contestabila ( indicator al


performantei si instrument de gestiune )
• Capacitatea de finantare reprezinta surplus monetar
potential influentata de politicile contabile si fiscale ale
intreprinderii, influenta simtita si asupra excedentului
brut dinexploatare si valoarea adaugata

In ultimele decenii in privinta modului de prezentare a unui tablou

5
de finantare s-au confruntat doua abordari :
• Abordarea privind conceptual de fond de rulment care a condos la
tablouri de utilizari si resurse , totusi criticate pentru ca nu
explicau cauzele variatiei trezoreriei decat o calculau
• Abordarea centra pe notiunea de cash flow ?

Toate acestea prezentate anterior explica interesul acordat astazi


tablourilor fluxurilor de trezorerie care pun accentual pe variatia
trezoreriei sip e originile sale in esenta cauzele acestei variatii.

TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE

• Prin intermediul acestuia performanta intreprinderii este


pertinenta pe perioade medii si lungi
• Nu se ia in considerare elementele care au incidenta asupra
capiatlurilor proprii si angajamentelor intreprinderii, desi au o
influenta directa asupra trezorerie
• Pentru o analiza corecta a sa trebuie comparat cu anul
precedent, cu o societate cu acelasi profil din ramura,astfel,
dar si tinandu-se cont de :
1. planurile pe care societate le are in anul urmator
2. de planul de afaceri
3. de inflatie etc.

⇒ se pot face previziuni mai aproape de


realitate a fluxurilor de trezorerie viitoare

• Utilizat impreuna cu celelalte situatii financiare fluxul de


numerar are o importanta deosebita astfel :

1. Furnizeaza informatii care permite utizatorilor sa evalueze


 modificarile in activele nete ale unei intreprinderii
 modificarile in structura unei intreprineri
 capacitatea intreprinderii de a influenta valoarea sa
 momentul aparitiei fluxurilor de numerar

2. Ofera posibilitatea utilizatorilor

 Sa dezvolte modele de evaluare si comparare a valorii


actualizate a fluxurilor de numerar viitoare ale
diferitelor intreprinderii

• In analiza economico – financiara este corelat cu informatii


legate de :

 Fondul de rulment ( FR )
FR = AC totale – Datorii sub un an = Cap permanent – Active imobilizate

Cap. Permanent = Active imobilizate + FR = Cap. Proprii + Proviz. +


Dat.peste un an

 Necesarul de fond de rulment

NFR = AC – TREZORERIE – DAT. SUB UN AN

NFR = AC ( stoc + creante + ch. in avans ) – datorii ( inclusive veniturile


in avans )

 Trezoreria societatii

Trezoreria = FR + NFR = + / -

! Daca trezoreria este negativa:


⇒ poate fi acoperita credite bancare sau de datorii
restante
⇒ intreprinderea este declarata in faliment

Trezoreria = disponibilitati – dat. Financiare pe termen scurt

Cercetarea fluxului de numerar necesar in practica economica


deoarece :

• orice activitate trebuie sa “degaje bani”, adica sa rezulte un


surplus de capital fata de cel investit
• o societate trebuie sa fie solvabila, sa dispuna de lichiditati,
adica trebuie sa existe un echilibru intre plati si incasari in
cadrul ciclului financiar

Analiza fluxului de numerar are o importanta deosebita :

 pentru evolutia acestora in perioadele urmatoare


 pentru formularele politicii de finantare a firmei pe
termen mediu si scurt

3. IAS 7 “Tabloul fluxurilor de trezorerie”

Prevederi ale standardului IAS 7 “Tabloul fluxurilor de trezorerie” :

 situatia fluxului de numerar / trezorerie trebuie sa prezinte


elementele enumerate intr-unul dintre formatele prevazute
de catre standard
 afirma ca informatiile privind fluxurile de numarar sunt

7
folositoare utilizatorilor situatiilor financiare
 aceste informatii ofera o baza pentru :
- evaluarea capacitatii intreprinderii de a genera
numerar si echivalent de numerar
- a necesitatilor intreprinderii pentru utilizarea fluxurilor
respective

Obiectivul standardului IAS 7 “Tabloul fluxurilor de trezorerie” :

 de a impune furnizarea de informatii cu privire la istoricul


miscarilor de numerar al unei intreprinderi, prin intermediul
situatiei fluxurilor de numerar
 utilizatorii situatiilor financiare ale unei intreprinderi sunt
interesati de modul in care intreprinderea genereaza si
foloseste numerarul si echivalentele de numerar

⇒ lucru intalnit indiferent de natura activitatii


intreprinderii, ele au nevoie de numerar pentru :

- a-si desfasura activitatea


- a-si plati obligatiile
- pentru a asigura rentabilitate investitorilor

Investitorii si creditorii :

• informatiile necesare lor sunt date de capacitatea


intreprinderii de obtine castiguri viitoare si de a transforma
beneficiile in disponibilitati
• analizeaza in functie de fluxurile monetare care sunt
fenomene concrete, si nu in functie de beneficiile din
exploatare ( conpte abstracte, artificiale, o reprezentanta
reala)

Utilizatorii de informatie financiara :

• interesati de modalitatile in care intreprinderea finanteaza


activitatile sale si investeste fondurile

Document al evolutiei financiare :

• prezinta activitatile de finantare, investitii si exploatare


permite atingirea acestui obiectiv

! In practica si doctrina anglo – saxona este criticata valenta fondului de


rulment utilizat pentru caracterizarea sanatatii financiare pe termen
scurt si se recomanda prezentarea evolutiei financiare pe baza fluxurilor
de trezorerie in detrimental utilizarii fondului de rulment
Analiza tabloului fluxurilor de trezorerie din punct de vedere al
standardului IAS 7 (Cash flow Statements) :

• face o componenta dinstincta a situatiilor financiare


• aceasta situatie financiare trebuie sa prezinte :
- incidenta asupra trezoreriei a activitatilor de
exploatare, investitii
- cresterea si diminuarea neta a trezoreriei

pentru :

⇒ atingerea obiectivului de furnizare a unei informari


relevante privind intrarile si iesirile de lichiditati si
echivalentele de lichidati in timpul exercitiului
⇒ a facilita investitorilor si creditorilor si altor utilizatori
analiza trezoreriei intreprinderii

• reprezinta o situatie de flux (spre deosebire de CPP)


permite compararea rezultatelor diferitelor intreprinderi ,
prin eliminarea efectelor utilizarii diferitelor metode
contabile pentru aceleasi operatii si evenimente
• variatia trezoreriei se calculeaza pe baza bilantului
• pentru lichiditati si solvabilitate sunt necesare analize
complexe pentru a determina contributia factorilor care
determina aceasta variatie, este necesar un tablou al
fluxurilor de trezorerie
• prin previziunile de trezorerie viitoare se creaza premise
pentru estimarea valorii intreprindere
• acestea au la baza informatiile istorice privind fluxurile
monetare
• acest tablou permite :

- sa se evalueze capacitatea intreprinderii de a degaja


lichiditati
- sa se determine necesarul de lichidati
- sa se prevada scadentele si riscul incasarilor viitoare

• pe baza unui asrfel de tablou utilizatorii pot :


- sa evalueze schimbarile in activul net al unei
intreprinderi
- sa evaleze schimbarile in structura sa financiara
- capacitatea de adaptare la diferite conjuncture si
opornitati
- sa elaboreze modele pentru aprecierea diferitelor
intreprinderi

⇒ tablou fluxurilor de trezorerie aduce mult dorita


conciliere intre rezultatul contabil si trezorerie

9
Definiri a diferitelor termini conform IAS 7 :

• trezoreria reprezinta ansamblul lichiditatilor si


echivalentelor de lichiditati
• fluxurile de trezorerie desemneaza ansamblul intrarilor si
iesirilor de lichidati si echivalente de lichiditati
• lichidati se intelege fondurile banesti si depozitele la
vedere
• echivalentele de lichitati reprezinta plasamenete pe
termen scurt ( sub trei luni ), foarte lichide, detinute cu
scopul de a face fata anumitor angajamente de trezorerie

!fluxurile de trezorerie nu se refera si la dinamica intre


elementele care reprezinta lichidati sau echivalente de lichidati,
acestea facand parte din gestiunea trezoreriei

• variatia lichidatilor si echivalentelor de lichidati se poate


explica prin actiunea a trei factori sau genuri de activitati

Tabloul fluxurilor de trezorerie se bazeaza pe o clasificare


functionala a fluxurilor intreprinderii :

 activitati de exploatare
 activitati de investitii
 activitati de finantare

A.Activitati de exploatare
• Conform IAS 7 acsetea sunt principalele activitati
generatoare de venitori si orice alta activitate, alete decat
cele incadrate in cadrul activitatilor de investitii sau de
finantare
• Fluxul de trezoreie generat de aceasta activitate apare ca
un indicator vital de marimea lui depinzand aprecierea
capacitatii intreprinderii de a genera suficiente lichidati si
echivalente de lichiditati in scopul :

- realizarii de noi investitii


- de a acorda dividende
- de a rambursa imprumuturi

fara apelare la costisitoarele surse externe de finantare, nu


trebuie uitata importanta fluxurilor viitoare de trezorerie aferente
exploatarii

• Fluxurile de trezorerie pot fi determinate prin doua metode :

⇒ Metoda directa :
- opereaza numai cu informatii de tip incasari si plati
- este o metoda dorita de investitori, stabilirea valorii se
poate realize sip e baza cash flow
- IAS 7 recomanda aceasta metoda deoarece este mai
usor de inteles de utilizatorii si permite obtinerea de
informatiicare se dovedesc a fi utile pentru estimarea
fluxurilor viitoare de trezorerie
- Prezinta fluxurile monetare grupate in diferite
categorii de incasari si plati ( aceste categorii nu sunt
prezentate in mod expres de IAS 7, oferindu-se doar
un model orientativ, dovada a flexibilitatii normei
internationale)
-
Fluxurile de trezorerie generate de activitatea de
exploatare

+ încasări generate de vânzările de mărfuri, produse finite,


semifabricate
+ încasări generate de executarea de lucrări şi prestarea de
servicii
+ încasări din redevente, onorarii, comisioane şi alte venituri
- Plaţi privind datoriile fata de furnizori
- Plaţi privind datoriile fata de salariaţi şi în numele salariaţilor
- Plăti privind impozitele, inclusiv impozitul pe profit (de obicei
distinct) (1)
- Plaţi privind dobânzile şi dividendele (2)
+ încasări de dobânzi şi dividende (3)
- Plăti privind redevenţele în cazul operaţiei de leasing operaţional
± Plăti/încasări privind operaţiile extraordinare
= ± Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare
(1) Acest flux (plata impozitului pe profit) ar putea fi împărţit între
cele trei tipuri de activităţi
(2) Aceste fluxuri ar putea fi incluse la fluxurile de finanţare
(3) Aceste fluxuri ar putea fi incluse la fluxurile de investiţii
Dezavantajul este că informaţiile privind diferitele categorii de
încasări şi plăţi nu sunt oferite în mod direct de situaţiile financiare. Ele
pot fi obţinute fie pe baza înregistrărilor contabile ale întreprinderii, fie

11
prin ajustări.
Astfel, suma vânzărilor realizate în cursul exerciţiului nu coincide,
în general, cu încasările din vânzările perioadei. Informaţiile privind
încasările de la clienţi vor fi oferite de rulajul creditor al conturilor de
creanţe clienţi, fiind necesare atât date din bilanţ, cat şi din contul de
profit şi pierdere. În acelaşi mod, suma achiziţiilor efectuate în cursul
exerciţiului nu coincide cu plăţile privind cumpărările perioadei.

Metoda indirecta:

- opereaza in mica masura cu informatii de tip incasari


si plati, aceasta facand apel la informatiile degajate de
contabilitatea de angajamente
- aceasta metoda este dorita de manageri ( o astfel de
prezentare ar ascunde utilizatorilor externi imaginea
reala despre lichidatatea si aolvabilitatea intreprinderii
) si de contabilii intreprinderii ( pentru usurinta
calculului )
- majoritatea intreprinderilor aplica metoda indirecta

Fluxurile de trezorerie referitoare la activitatile de


exploatare

• Rezultatul exerciţiului înaintea impozitări şi


elementelor extraordinare (Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor fără
incidenţă asupra trezoreriei) + Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele
Venituri din provizioane
(Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor nelegate de exploatare, care
aparţin activităţilor de investiţii şi finanţare)
± Rezultatul net degajat de cesiunea imobilizărilor
± Rezultatul net degajat de cesiunea plasamentelor pe termen
lung
+ Cheltuielile privind dobânzile
Venituri din plasamente
Venituri din reluarea subvenţiei pentru investiţii
= ± Rezultatul din exploatare înaintea variaţiei necesarului în fond
de rulment (Ajustări prin luarea în calcul a efectelor variaţiilor NFR) (1)
± Variaţia soldurilor conturilor de clienţi şi altor creanţe din
exploatare (2)
± Variaţia stocurilor -
± Variaţia cheltuielilor constatate în avans (3)
± Variaţia datoriilor fata de furnizori şi a altor datorii din
exploatare (4)
± Variaţia veniturilor constatate în avans
(Încasări şi plăţi ataşate fluxurilor de exploatare care nu s-au
regăsit mai sus)
- Plaţi privind dobânzile şi dividendele (5)
- Plăti privind impozitul pe profit (6)
± Plăti/încasări generate de elementele extraordinare
= ± Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare

(1) NFR = stocuri + creanţe şi alte conturi asimilate + cheltuieli


constatate în avans — datorii furnizori şi alte datorii de exploatare —
venituri înregistrate în avans. Variaţiile acestor elemente trebuie
eliminate, deoarece acestea ajustează fluxul net de trezorerie într-un
sens sau altul.
(2) Creşterea creanţelor clienţi generează o micşorare a cash flow;
diminuarea creanţelor clienţi semnifică faptul că încasările sunt mai
mari decât veniturile înregistrate pe baza contabilităţii de angajamente.
Ca atare, pentru determinarea fluxului net, rezultatul trebuie modificat,
prin creştere, cu diminuarea creanţelor clienţi.
(3) O creştere a acestor cheltuieli denotă că mărimea cheltuielilor
de exploatare, conform contabilităţii de angajamente, este mai mică
decât dacă ele ar fi fost imputate, ţinând cont de plăţi. Pentru a
determina fluxul net, trebuie ca din rezultat să se deducă suma creşterii
cheltuielilor plătite în avans.
(4) Creşterea datoriilor faţă de furnizori denotă noi angajamente,
dar nu şi noi plaţi. Ca atare, această creştere trebuie să fie adăugată
rezultatului, în vederea determinării fluxului net.
(5) Aceste fluxuri ar putea fi incluse la fluxurile de finanţare

13
(6) Acest flux ar putea fi împărţit între cele trei tipuri de activităţi

B. Activitati de investitii

• Activitatile de investitii include :


- plati in numerar pentru achizitionarea terenurilor si
mijloacelor fixe si a altor active productive
- aceste plati in numerar includ avansuri si alte sume
platite la data cumparari sau curand dupa aceea
- achizitionarea unui active prin indatorare directa la
vanzator nu este inclusa la fluxurile de numerar, dar
trebuie explicate in situatiile financiare
- platile ulterioare sunt iesiri cu character investitional
- tranzactiile care nu au natura de numerar trebuie sa
fie exclusa din fluxurile de numerar
- platile sumei initiale ale contractului de leasing
financiar sunt clasificate cao activitate de
finantare
• Conform IAS 7 ceea ce rezulta din operatii de investitii
indica in ce masura platile au fost efectuate pentru achizitia
unor active destinate sa genereze fluxuri de trezorerie
viitoare
• Fluxurile de trezorerie contine operatii care determina
schimbari in marimea si structura capitalurilor proprii si
capitalurilor imprumutate ale intreprinderii :

- incasari din emisiunea de noi actiuni (aporturi in


numerar)
- plati generate de rambursari de capital
- incasari generate de contractari de imprumuturi
bancare sau imprumuturi din emisiunea de obligatiuni
- plati privind ratele scadente la imprumuturi generate
de operatiuni de leasing financiar
- achizitia unei intreprinderi prin intermediul unei
emisiuni de actiuni etc.

• operatii care nu au efect asupra fluxurilor de trezorerie si


care sunt excluse din tablou :
- cresterea de capital prin aport in natura
- prin integrarea unor alte structuri de capitaluri proprii
- prin conversia datoriilor
- primirea bunului la locatar in cadrul operatie de
leasing financiar etc.

⇒ prezentarea componentelor numerarului si echivalentelor de


numerar, precum si prezentarea politicii contabile adopate
in determinarea acestora este ceruta de IAS 7 paragrafele
45 si 46
⇒ daca valorile numerarului si echivalentelor de numerar din
situatia fluxului de numerar nu sunt egale cu valorile
corespunzatoare din bilant, IAS7 paragraful 45 cere sa
fie prezentata o reconciliere
⇒ o intreprindere trebuie sa prezinte orice sume incluse, ce nu
sunt disponibile immediate utilizarii de catre grup ca
rezultat al contractelor de imprumut ( de exemplu : o cerere
de mentinere a sodurilor compensatorii ), restrictiilor
regulatorii, controlului schimbului valutar, etc.

Conform tratamentului contabil din IAS 7, o situate a


fluxurilor de numerar trebuie să prezinte fluxurile de numerar, incluzând
echivalentele de numerar, clasificate în funcţie de:
• activităţile de exploatare - sunt principalele activităţi
producătoare de venituri ale întreprinderilor, precum şi alte
activităţi ce nu sunt activităţi de investiţie sau de finanţare;
• activităţile de investiţie - constau în achiziţionarea şi
cedarea de active pe termen lung, precum şi alte investiţii;
şi
• activităţile de finanţare - constau în schimbări ale
dimensiunii şi compoziţiei capitalului propriu şi datoriilor
unei întreprinderi.
⇒ Metoda directa este incurajata pentru prezentarea
informatiilor referitoare la clasele majore de plati si
incasari brute in numerar
⇒ Metoda indirecta este permisa si ea deaoarece cu
ajutarul sau profitul net sa pierderea neta este
ajustata cu efectele tranzactiilor ce nu au natura de
numerar si cu elementele de investitii sau finantare

Fluxurile de numerar nu se raporteaza in functie de


sume nete, cu exceptia anumitor activitati ale institutiilor financiare.
Fluxurile de numerar din dobanzi si dividende
incasate sau platite pot fi clasificate ca activitati de exploatare, de
investitii sau finantare (impozitul pe profit se clasifica in general ca
activitate de exploatare).

Prezentarea informatiilor conform IAS 7 :

• Componentele numerarului si ale echivalentelor de numerar


trebuie prezentate si reconciliate cu elemente echivalente
raportate in bilant
• Prezentarea trebuie facuta pentru orice solduri semnificative

15
ale numerarului si echivalentelor de numerar ce nusunt
disponibile folosirii de catre grup, impreuna cu un
comentariu al conducerii
• Tranzactiile nu se fac in numerar trebuie excluse din situatia
fluxurilor de numerar si prezentate intr-o nota

Aria de aplicabilitate a standardului IAS 7

• Standardul cere tuturor intreprinderilor sa prezinte o situatie


a fluxurilor de numerar pentru fiecare perioada pentru care
sunt intocmite situatiile financiare
• Fluxurile de numarar sunt definte ca intrari si iesiri de
numerar si echivalente de numarar
• O situatie a fluxului de numerar explica modificarile acestor
elemente pe durata exercitiului financiar
• Activitatile de exploatare se refera la principalele activitati
care aduc venituri pentru intreprindere si includ toate acele
activitati ce nu sunt activitati de investitii sau de finantare
⇒ Astfel se identifica mai intai acele activitati care intra in
categoria activitatilor de finantare sau de investitii, ceea ce
ramane fiind activitatile de exploatare
• Echivalentele de numarar reprezinta investitii financiare pe
termen scurt ce sunt cumparate si vandute, in general ca
parte a gestiunii numerarului unei intreprinderi,sin u ca
parte a activitatilor de exploatare, de investitii sau de
finantare ale acesteia
• IAS 7 paragraful 7 arata ca o investitie se considera
echivalent de numerar doar daca este “usor convertibil intr-
o suma prestabilita de numerar’ sau daca atunci cand este
achizitionata are o scadenta mai mica de “sa zicem, trei luni
sau mai putin”(lucru in contradictie cu practica urmata in
anumite tari de clasificare a tuturor investitiilor pe termen
scurt, adica investitii ce au scadenta la mai putin de 12 luni
de la data bilantului ca echivalente de numerar)
• IAS 7 cere ca echivalentele de numerar sa fie subiectul unui
risc nesemnificativ al schimbarii valorii lor si ca ele sa fie
pastrate pentru indeplinirea angajamentelor pe termen
scurt (nu se aplica pentru investitiile cu scadenta mai mare
de trei luni)
• IAS 7 presupune modificarile ratelor ar avea in mod normal
un effect nesimnificativ asupra valorii unui titlu ce are o
scadenta de trei luni sau mai putin de la data achizitiei lui
de catre intreprindere
• Astfel cele trei luni mentionate in standard nu trebuie vaute
ca o cerinta absoluta
• Se poate adopta o politica de includere a investitiilor cu
scadenta initiala mai mare de trei luni, daca circumstantele
o cer
Exemplu : in acest sens poate fi considerat relevant stabilitatea
ratei dobanzii, cu variatii nesemnificative ale acesteia pe termen lung,
astfel o intreprindere poate justifica o politica de considerare a unei
investitii intr-un titlu de creanta, cu o scadenta initiala ( adica scadenta
la data achizitiei de catrea intreprindere ) putin mai mare de trei luni, ca
echivalent de numerar; o intreprindere trebuie sa prezinte
componentele numerarului si ale echivalentelor de numarar si efectul
oricarei modificari in politica de determinare a componentelor acestora

• Chiar daca o investitie are o scadenta mai mica de trei luni


(incluzand actiunile preferentiale recent achizitionate cu o
data specificata de rascumparare), nu trebuie considerata
echivalent de numerar daca exista o indoiala ca entitatea
emitenta va rascumpara in intregime garantia la scadenta
• In anumite circumstante, descoperirile de cont pot fi
considerate ca o parte integranta a gestiunii numerarului
unei intreprinderi si, de aceea, pot fi incluse in numerar si in
echivalentele de numerar mai degraba decat sa fie
clasificate ca activitati de finantare
• Acest lucru ar trebui aplicata in mod strict si limitat la
intreprinderile din tarile unde practicile de imprumut sunt
conform celor descrise de IAS 7 paragraful 8
• Nu toate investitiile ce satisfac definitia echivalentelor de
numerar trebuie sa fie tratate ca atare
• Astfel : o intreprindere ale carei operatii constau in principal
in investitii, ar putea decide toate investitiile ei pe termen
scurt, cu lichidate ridicata, sa fie tratata, mai degraba, ca
investitiidecat ca echivalente de numerar
• Politica de determinare a a elementelor ce se tratateaza ca
echivalente de numerar trebuie respectata in mod
consecvent si prezentata
• Nu este intotdeauna clar in ce conditii un element poate fi
clasificat ca o activitate de exploatare, de investitii sau de
finantare
• Acest lucru depinde de natura activitatii care este
considerate a fi sursa predominanta a fluxurilor de numerar
pentru elemental respectiv
• Astfel : bunurile imobiliare sunt considerate adesea uin activ
pe termen lung si, prin urmare, o plata in numerar pentru
achizitionarea acestora ar fi considerate ca o iesire de
numerar cu scop investional
• Atunci cand bunuri imobiliare sunt cumparate de un
antreprenor de bunuri imobiliare pentru a le imbunatati si
vinde, plata in numerar pentru achizitionarea acestora si
veniturile din vanzarea lor trebuie clasificate ca activitati de
exploatare
⇒ Bunurile imobiliare sunt considerate stocuri

17
• In functie de natura afacerii intreprinderii sunt situatii in
care elemente ca titluri de valori, imprumuturile, avansurile
si contractile pot fi clasificate in activitati de exploatare,
finantare sau investitii
• O singura tranzactie poate include fluxuri de numerar care
pot fi clasificate in mod diferit
• Astfel IAS 7 paragraful 12 descrie :
- clasificarea sumei initiale a rambursarii unei datorii ca
flux de numerar din activitatea de finantare
- dobanda ca flux de numerar din activitatea de
exploatare
- platile de numerar facute de un beneficiar al activului
inchiriat pe baza unui contract de leasing operational
trebuie incluse la flux de numerar din activitatea de
exploatare
- proportia platilor facute conform unui contract de
leasing financiar ce reduce datoria trebuie clasificata
ca o activitate de finantare
- cele care nu reduce datoria trebuie clasificate in
concordanta cu politica intre prinderii in ceea ce
priveste clasificarea platii dobanzii

• Fluxurile de numerar ce provin din activitati de exploatare


sunt, in general determinate de efectele tranzactiilor si ale
altor evenimente ce intra in determinarea profitului sau
pierderii nete
• Anumite tipuri de tranzactii ce intra in determinarea
profitului sau pierderii reprezinta fluxuri de numerar din
activitati de finantare sau de investitii si trebuie clasificate
ca atare (exemplu : castigul sau pierderea la vanzarea
activelor productive , la rascumpararea sau refinantarea
instrumentelor de datorie si la vanzarea unor activitati in
curs de intrerupere)
• Impozitele pe venit sunt incluse la activitatea de exploatare
( exceptie : cazul in care ele pot fi direct atribuite
perioadelor curente corespunzatoare activitatilor de
finantare sau investitii )
• Impozitele platite sunt in general clasificate la activitatea de
exploatare , deoarece fluxurile de numerar generate de
aceste apar deobicei intr-o alta perioada decat ce a
tranzactiei in cauza
• IAS 7 paragraful 16 (g) si (h) indica faptul ca platile in
numerar si incasarile ce apar din contracte de swap, futures
si options incheiate anterior sunt in general private ca
activitati de finantare (altele decat cele facute de un
intermediary in acele contracte )
• Daca aceste contracte stabilesc acoperirea riscului pentru o
pozitie identificabila, astfel de fluxuri din aceste tipuri de
contracte trebuiesc clasificate impreuna cu acelea ale
pozitie ce este asigurata impotriva riscurilor

Iesirile si intrarile de numerar din activitatile de finantare


include:

• Resursele obtinute de la proprietari carora le furnizeaza


rentabilitatea ( IAS 7 paragraful 34 ) si o rambursare a
investitiilor lor
• Sumele imprumutate si restituite acestora sau, altfel spus,
achitarea obligatiilor
• Obtinerea si plata altor resurse obtinute de la creditori prin
credite pe termen lung

Raportarea fluxurilor de numerar din activitati de exploatare :

• Fluxurile de numarar din activitatile de exploatare pot fi


raportate fie prin metoda directa, fie prin metoda indirecta
• Metoda directa :

- prezentarea informatiilor consta in prezentarea


incasarilor si platilor brute in numerar determinate fie
direct, din inregistrarile contabile, fie indirect, prin
ajustarea vanzarilor, a costului acestora, pentru
modificari aparute in timpul perioadei in stocuri, in
structura datoriilor si creantelor din exploatare si altor
elemente descrise in IAS 7 paragraful 19

• Metoda indirecta :

- raporteaza aceleasi valori ale fluxului de numerar din


activitatea de exploatare ajungand la ele prin
ajustarea profitului sau a pierderii nete cu aceleasi
ajustari ca cele mentionate mai sus, plus ajustari
aditionale pentru elementele ce nu au natura de
numerar, cum sunt amortizarea, provizioanele etc.
• Standardul incurajeaza raportarea fluxurilor de numerar din
activitatea deexploatare folosind metoda directa, dar acest
lucru nu este obligatoriu si in practica metoda indirecta este
mult mai folositoare
• Costul mijloacelor fixe utilizate si consummate in cursul
activitatii intreprinderii nu trebuie raportat ca o iesire de
numerar din activitatile de exploatare ale intreprinderii ce
dentin (in mod direct sau prin leasing financiar) mijloacele
fixe

19
• Acest lucru iese in evidenta prin folosirea metodei indirecte
cand amortizarea este readunata profitului net (sau scazuta
dintr-o pierdere neta)
• Trebuie avut grija la compararea fluxurilor de numerar din
activitatile de exploatare ale unei intreprinderi ce detin
active fixe cu cele ale unei intreprinderi ce-si inchiriaza
activele pe baza unui contract de leasing operational

Raportarea fluxurilor de numerar pe o baza neta :

• Informatiile despre sumele brute incasate in numerar si


platile in numerar in timprul unei perioade sunt mai
relevante decat informatiile despre sumele nete ale
incasarilor si platilor in numerar
• Valoarea neta la care se face referire furnizeaza sufieciente
informatii pentru anumite clase de fluxuri de numerar, dupa
cum urmeaza :

- fluxuri de numerar din activitatea de exploatare raportate


folosind metoda indirecta;
- încasări şi plăţi în numerar în numele clienţilor, când
fluxurile de numerar reflecta, mai degrabă, activităţile
clientului decât pe cele ale întreprinderii;
şi
- plăţile şi încasările în numerar pentru elementele
pentru care rulajul este rapid, sumele sunt mari şi
termenul de scadenţă scurt. Elementele ce intra în
aceasta categorie includ investiţii (altele decât
echivalentele de numerar), împrumuturi, creanţe şi
datorii, ce asigură că scadenţa iniţială pentru activul
sau datoria respectivă este după un termen scurt - în
general, de trei luni sau mai puţin.

• Ultimele doua situatii pentru raportarea fluxurilor de


numerar pe o baza neta in practica vor aparea, de obicei,
intr-o banca sau intr-o institutie financiara similara
• Daca o institutie financiara este parte a unui grup
consolidate si are fluxuri de numerar ce o califica pentru o
prezentare neta, in mod prezumtiv aceasta prezentare este
adecvata pentru componentele institutie financiare din
cadrul grupului, chiar daca fluxurile de numerar brute ar fi
cerute pentru alte componenete ale grupului

Fluxuri de numerar in valuta :

• Apar diferente de reconciliere datorita :


- tranctiilor in valuta si fluxurilor de numerar provenite dintr-o
operatiune din strainatate care sunt de obicei convertite
utilizand media ponderata a cursurilor de schimb valutar
- elementele bilantiere sunt prezentate la cursul de shimb de
la sfarsitul perioadei
• Aceste diferente se refera la numerar si echivalentele de
numerar detinute, precum si la fluxurile de numerar
generate in timpul perioadei din activitati de exploatare, de
investitii si de finantare si ele trebuie raportate separate in
situatia fluxului de numerar

Activitati in curs de intrerupere


• IAS 35 “Activitati in curs de intrerupere ’ cere prezentarea
fluxurilor de numerar nete de exploatare, de investitii si de
finantare ce sunt generate de activitatile in curs de
intrerupere
• Prezentarea aceasta poate fi facuta in situatia fluxului de
numerar sau ca o prezentare suplimentara in notele de
subsol ale paginii
• Trebuie respectate prevederile generale pentru
determinareanaturii fluxului de numerar
• In cadrul fiecarei clasificari, nu exista nici o recomandare de
a separa intrarile si iesirile de numerar ce se refera la
operatiile intrerupte

21
Elemente extraordinare

• Trebuie respectate prevederile generale in momentul


clasificarii fluxului de numerar ce se refera la elemente
extraordinare – ceea ce inseamna ca ele trebuie clasificate
in concordanta cu natura tranzactiei in cauza
• Astfel, incasarile din asigurare in cazul unei uzine distruse
de un cutremur trebuie clasificate ca o intrare de numerar
cu character investitional

Dobanda si dividendele

• Dobanda si dividendele platite si incasate trebuie fiecare


prezentate in mod separat
• IAS 7 permite urmatoarele prezentari alternative, urmand ca
prezentarea selectata sa fie aplicata consecvent de la o
perioada la alta :

- dobanda si dividendele incasate – ca activitati de exploatare


sau de finantare
sau
- dobanda si dividendele platite – ca activitati de exploatare
sa de finantare

• IAS 7 paragraful 33 prezinta faptul ca institutiile financiara


considera, de obicei, dobanda platita si dobanda si dividendele
incasate ca activitati de exploatare
• Fluxurile de numerar nu apar mereu in mod uniform pe toata
durata de viata a instrumentelui la care se raporteaza
• Daca o intreprindere :

- emite sau investeste in titluri de creanta cu cpuon zero


(toata dobanda se plateste la scadenta )
sau
- emite sau investeste in titluri de creanta cu prima sau cu
discount, fluxurile de numerar din astfel de titluri trebuie
clasificate dupa cum urmeaza :

⇒ pentru un titlu de creanta :

- numerarul incasat la scadenta trebuie clasificat ca o intrare


de numerar din activitatea de investitii, pentru suma initial
ace a fost investita
- daca titlul a fost achizitionat la o valoare la care s-a aplicat
un discount, difere nta intre valoarea investitiei initiale si
capitalul incasat la scadenta trebuie raportate ca o intrare
de numerar ce se clasifica in acelasi mod cu cel in care
intreprinderea clasifica dobanda incasata
- daca titlul a fost initial achizitionat cu prima ( de achizitie ),
diferenta intre capitalul incasat si valoarea initiala a
investitiei trebuie clasificata in concordanta cu modul in care
intreprinderea clasifica dobanda incasata, dar ca o iesire de
numera

⇒ pentru un imprumut sau pentru titluri de creanta emise cu


discount sau prima (incluzand obligatiuni cupon zero ) :

- raportarea trebuie sa fie similara exceptand acele incasari


din emiterea titlului, ce trebuie clasificata ca o iesire de
numerar din activitatea de finantare pentru suma
imprumutata (incasata initial)
- diferenta intre incasarile initiale ale intreprinderii si suma
platita la scadenta reprezinta o ajustare de dobanda similara
prezentarilor ce sunt descrise mai sus pentru titlurile de
investitii, exceptand clasificarea ca dobanda platita

23
Impozitul pe profit

• Este clasificat deobicei ca activitate din exploatare cu exceptia


situatiilor in care poate fi identificat in mod specific ca o
activitate de finantare sau de investitiii
• In multe dintre cazuri, nu este posibil a se identifica fluxurile de
numerar ce provin din impozitul pe profit raportat activitatilor
de finantare sau investitii, mai ales cand fluxurile de numerar
din impozitul pe profit apar intr-o perioda diferita fata de
fluxurile de numerar din tranzactia in cauza
• Daca fluxurile de numerar aferente impozitului pe profit pentru
o perioada sunt incluse in mai mult de o clasificare, trebuie
prezentate in mod suplimentar valoarea totala a impozitelor
platite pentru perioada respective

Investitii in filiale, intreprinderi associate si asocieri in


participate

• IAS 7 paragraful 37 limiteaza raportarea fluxului de numerar


afferent investitiilor (contabilizate prin folosirea metodei punerii
in echivalenta sau a metodei costurilor ) la fluxurile de numerar
intre investitor si intreprinderea in care s-a investit
• Avansurile si noile participatii achizitionate ar trebui clasificate
ca activitati de investitii
• Dividendele incasate pot fi considerate fie ca activitati de
exploatare, fie ca investitii, exceptand situatia in care ele
reprezinta o rambursare a capitalului investit (caz in care sunt
considerate activitati invetsitionale )

Achizitionarea si cedarea filialelor si a altor unitati de afaceri

• IAS 7 cere prezentarea separate a a iesirilor cumulate de numerar


pentru achizitii si intrarilor cumulate de numerar din vanzari,
ambele clasificate ca activitati de investitii
• Sumele cumulate prezentate sunt valori nete ale numerarului si
echivalentelor de numerar achizitionate sau vandute
• Paragrafu 40 din IAS 7 contine alte recomandari de prezentare ce
ajuta la distingerea fluxului de numerar din achiitii si vanzari de
unitati de afaceri de fluxul de numerar din activitati normale
• IAS 35 cere prezentarea separate a situatiei fluxului de numerar a
activitatilor in curs de intrerupere
• Cand este folosita metoda indirecta de raportare a fluxurilor de
numerar din activitati de exploatare, profitul net sau pierderea
neta este ajustata pentru modifcarile in cadrul stocurilor si ale
creantelor si datoriilor din activitati de exploatare
• Aceste modificari trebuie sa include efectul unor astfel de active si
datorii provenite dintr-o achizitie

Tranzactii care nu au natura de numerar

• Daca activitatile de finantare ale unei intreprinderi in timpul unei


perioadenu au ca rezultat incasari sau plati in numerar, ele nu
sunt incluse in situatia fluxului de numerar, dar conform
paragrafului 43 IAS 7 ele trebuiesc prezentate in alta parte ( nota
la situatiile financiare sau table care insoteste situatiile
financiare )
• Intreprinderile care folosec tranzactii barter ca achitare pentru
cumparaturi de terenuri si mijloace fixe nu include astfel de
tranzactii nici fluxurile de numerar din activitati de exploatare, nici
cele provenite din activitati de investitii
• Pentru a fi in coformitate cu IAS 7 in ceea ce priveste tranzactiile
care nu au natura natura de numerar societatea trebuie sa
prezinte in note detaliile tranzactiilor barter efectuate pentru a
achita costurile de exploatare si pentru cumpararea de terenuri si

25
mijloace fixe
• Unele tranzactii sunt facute partial in numerar si partial non-
numerar, doar proportia de numerar este inclusa in fluxurile de
numerar , cealalta trebuie prezentata in alta parte
• Astfel :

- cumpararea unei afaceri implica adesea plati in numerar la


fel ca si preluarea de datorii si probabil emiterea de
obligatiuni sau de actiuni
- pe baza prevederilor din IAS 7 paragrafele 40 si 43, doar
plata in numerar este prezentata in situatia fluxului de
numerar, in timp ce activele primate, obligatiunile emise si
datoriile asumate sunt prezentate in alta parte

• In cazul in care o banca taxeaza in mod direcy pentru dobanda


contul ban car al unei intreprinderi, aceasta trebuie sa raporteze
dobanda ca o plata in numerar cand dobanda este inregistrata in
contul intreprinderii (banca ar raporta in acelasi timp o incasare
de numerar din activitatea de exploatare )
• Toate taxele si creditele impuse in mod direct pentru depozitul din
cont ar trebui raportate ca fluxuri de numerar atunci cand au loc

• Exemplu : dacă o întreprindere achiziţionează echipament


plătind 10.000 în numerar şi emite vânzătorului un bilet la ordin
de 40.000, doar plata de 10.000 făcută în numerar trebuie
raportată ca ieşire de numerar din activitatea de investiţii.
Ulterior, plăţile făcute pentru a reduce această datorie trebuie
clasificate ca ieşiri de numerar din activitatea de investiţii. Dacă,
cei 40.000 au fost împrumutaţi de la o bancă sau de la o terţă
parte, ambele tranzacţii trebuie raportate în situaţia fluxurilor de
numerar. Împrumutul trebuie prezentat ca o intrare de numerar
de 40.000 din activitatea de finanţare şi preţul total de cumpărare
de 50.000 trebuie prezentat ca o ieşire de numerar din activitatea
de investiţii.
Alte prezentari de informatii

• Prezentarea componentelor numerarului si echivalentelor de


numerar, precum si prezentarea politicii contabile adopate in
determinarea acestora este ceruta de IAS 7 paragrafele 45 si
46
• Daca valorile numerarului si echivalentelor de numerar din situatia
fluxului de numerar nu sunt egale cu valorile corespunzatoare din
bilant, IAS 7 paragraful 45 cere sa fie prezentata reconcilierea
• O intreprindere trebuie sa prezinte orice sume incluse, ce nu sunt
disponibile imediat utilizarii de catre grup ca rezultat al
contractelor de imprumut, restrictiilor regulatorii, controlului
schimbului valutar etc.
• Trebuie acordat atentie prezentarii soldurilor compensatorii
mentinute pentru cei ce acorda imprumuturi (sau altii), chiar in
acele situatii unde restrictia este stabilita prin intelegere mutuala
intre intreprindere si cealalta parte sin u este incheiata legal
⇒ Aceasta informatie ar putea fi de folos utilizatorilor
situatiilor financiare
• Prezentarea fluxurilor de numerar ce cresc capacitatea
operationala, la fel ca si acelea ce mentin capacitatea
operationala, pot fi utile in scopul analizelor financiare
• Oricum, alocarea fluxurilor de numerar intre acele categorii este
adesea foarte dificila sic ere alocari arbitrare, iar subiectivitatea
implicate ar putea avea ca rezultat masuratorii neviabile

27
TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE CA MODEL DE
ANALIZĂ A PERFORMANŢELOR ÎNTREPRINDERII

CUPRINS

CAPITOLUL I
LOCUL ŞI ROLUL TABLOULUI FLUXULUI DE TREZORERIE
2
ALE UNEI ÎNTREPRINDERI
CAPITOLUL II
NECESITATEA UTILIZĂRII INFORMAŢIILOR DE TIP FLUX
DE TREZORERIE ÎN EVALUAREA ŞI ÎN ANALIZA
4
FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII
CAPITOLUL III
ÎNTOCMIREA, PREZENTAREA ŞI PUBLICAREA TABLOULUI
7
FLUXULUI DE TREZORERIE ÎN CONFORMITATE CU IAS 7
3.1. Prezentarea noţiunilor specifice standardului internaţional
7
de contabilitate IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie”
3.2. Studiu de caz privind întocmirea fluxului de trezorerie în
conformitate cu IAS 7 în cadrul S.C. OLTCHIM S.A.
22
Râmnicu Vâlcea
3.2.1. Prezentarea societăţii S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu
22
Vâlcea
3.2.2. Prezentarea situaţiilor financiare 24

3.2.3. Întocmirea tabloului fluxului de numerar şi


30
interpretarea acestuia
CONCLUZII 37

BIBLIOGRAFIE 41

ANEXE 42
CAPITOLUL I
LOCUL ŞI ROLUL TABLOULUI FLUXULUI DE TREZORERIE
ALE UNEI ÎNTREPRINDERI

Fluxurile de numerar sunt definite ca intrări şi ieşiri de numerar şi


echivalente de numerar.
Lichidităţile se referă la fondurile disponibile şi la depozitele la
vedere. Echivalentele de lichidităţi sunt plasamente pe termen scurt,
foarte lichide, convertibile cu uşurinţă într-o mărime determinantă de
lichidităţi şi care sunt supuse la un risc neglijabil de schimbare a valorii.
Conform IAS1 şi , situaţiile financiare anuale ale întreprinderii sunt:
• Bilanţul - prezintă informaţii referitoare la poziţia financiară;
• Contul de profit şi pierdere - prezintă informaţii privind
performanţa întreprinderii;
• Situaţia modificărilor de capital propriu;
• Situaţia fluxurilor de trezorerie/situaţia fluxurilor de numerar (IAS 1)
• Politici contabile şi note explicative/note la situaţiile financiare
(IAS 1)
Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a
poziţiei financiare, performanţei, modificărilor capitalului propriu şi
fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii pentru respectivul exerciţiu
financiar.
Atunci când situaţia fluxurilor de numerar este utilizată împreună
cu restul situaţiilor financiare ea furnizează informaţii care permit
utilizatorilor să evalueze modificările în activele nete ale unei
întreprinderi, structura sa financiară (inclusiv lichiditatea şi
solvabilitatea sa), precum şi capacitatea întreprinderii de a influenţa
valoarea şi momentul apariţiei fluxurilor de numerar. Situaţia fluxurilor
de numerar oferă posibilitatea utilizatorilor să dezvolte modele de
evaluare şi comparare a valorii actualizate a fluxurilor de numerar
viitoare ale diferitelor întreprinderi. De asemenea, aceste informaţii

29
elimină efectele utilizării unor tratamente contabile diferite pentru
aceleaşi tranzacţii şi evenimente, permite astfel comparabilitatea
raportării rezultatelor din exploatare între diferite întreprinderi din
acelaşi sector de activitate.
În general rolul tabloului fluxurilor de trezorerie constă în:
• Posibilitatea previzionării fluxurilor viitoare de trezorerie;
• Evaluarea deciziilor companiei;
• Determinarea capacităţii societăţii de a plătii dividende
acţionarilor, de a rambursa împrumuturile primite de la
creditori, de a plăti dobânzile aferente acestor împrumuturi.
De asemenea el permite determinarea capacităţii de plată la
termen a împrumuturilor şi dobânzilor aferente;
• Prezentarea relaţiei dintre rezultatul net şi fluxurile de
trezorerie ale întreprinderii.
CAPITOLUL II
NECESITATEA UTILIZĂRII INFORMAŢIILOR DE TIP FLUX
DE TREZORERIE ÎN EVALUAREA ŞI ÎN ANALIZA
FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

Necesitatea întocmirii situaţiei fluxurilor de trezorerie rezultă şi din


limitele bilanţului şi a contului de profit şi pierdere. (din punct de vedere
la informaţiilor oferite). Bilanţul contabil este documentul contabil de
sinteza prin care se prezintă activul şi pasivul unităţii patrimoniale,
precum şi rezultatele perioadei pentru care se întocmeşte, potrivit legii.
Bilanţul contabil este sursa de date ce se prelucrează pentru
realizarea diagnosticului contabil şi financiar.
Bilanţul este un document static unde, din punct de vedere tehnic,
apar soldurile care, deşi sunt o rezultantă, disimulează fluxurile
înregistrate în conturi. Prin respectarea principiului costurilor istorice,
bilanţul nu reflecta valorile actuale. Se face abstracţie de numeroase
elemente care au valoare economică, dar nu pot fi măsurate în mod
obiectiv. Analiza echilibrului financiar pe baza relaţiei dintre fondul de
rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreria neta este
contestată. Numeroşi specialişti consideră ca noţiunea de fluxuri de
trezorerie prezintă un caracter obiectiv faţă de cea de fond de rulment.
În contul de profit şi pierdere apar fluxurile care determină
rezultatul, înţeles, în principiu, ca variaţie a capitalurilor proprii în cursul
exerciţiului. Noţiunile de venituri şi cheltuieli din exploatare se
îndepărtează, poate din ce în ce mai mult, de conceptul de fluxuri de
trezorerie. Mărimea rezultatului depinde de metodele contabile folosite.
De exemplu, două întreprinderi similare care utilizează metoda lineară
de amortizare, respectiv metoda degresivă oferă, presupunând celelalte
elemente egale, două reprezentări diferite privind rezultatul. Este
evident ca cea de-a doua va obţine un rezultat mai mic în primii ani de
utilizare a imobilizărilor. În cele din urmă va trebui să se tină cont de
calitatea rezultatelor obţinute de o întreprindere. Valoarea adăugată, ca

31
indicator al performanţei şi ca instrument de gestiune, este, de
asemenea, contestabil. Capacitatea de autofinanţare nu reprezintă
decât un surplus monetar potenţial. Aceasta este influenţată, ca şi
excedentul brut din exploatare şi valoarea adăugată, de politicile
contabile şi fiscale ale întreprinderii.
Astfel, în ultimele decenii s-au confruntat două abordări în privinţa
modului de prezentare a unui tablou de finanţare: abordarea care are la
bază conceptul de fond de rulment şi abordarea centrată pe noţiunea de
cash flow. Conceptul bazat pe fondul de rulment a condus la tablourile
de utilizări şi resurse, destul de criticate, deoarece, deşi permiteau
calculul variaţiei trezoreriei, nu explicau cauzele acestei variaţii. Toate
aceste contradicţii informaţionale explică interesul acordat astăzi
tablourilor fluxurilor de trezorerie care, în mod just, pun accentul pe
variaţia trezoreriei şi originile sale (cauzele acestei variaţii).
Pe de altă parte, întrucât nici una din situaţiile financiare evocate
anterior nu au reuşit să ofere un tablou complet şi detaliat al tuturor
intrărilor şi ieşirilor de fonduri, al tuturor provenienţelor şi utilizărilor de
disponibilităţi, s-a propus un document al evoluţiei situaţiei financiare —
tabloul fluxurilor de trezorerie.
Aprecierea performanţei întreprinderii prin intermediul tabloului
fluxurilor de trezorerie nu este pertinentă decât pe perioade medii şi
lungi. Nu sunt luate în considerare o serie de elemente care au o
incidenţă asupra structurii capitalurilor şi angajamentelor întreprinderii,
dar care au o influentă directă asupra trezoreriei. Astfel de elemente
sunt reprezentate, în special, de cele care fac parte din structura
angajamentelor financiare în afara bilanţului.
Fluxul de trezorerie /numerar, pentru o analiza corectă, trebuie
comparat cu anul precedent, cu o societate cu acelaşi profil din ramură.
În acest mod şi ţinând cont de planurile pe care le are societatea în anul
următor, de planul de afaceri, de inflaţie, etc se pot face previziuni mai
aproape de realitate a fluxurilor de trezorerie viitoare.
Când este utilizat în corelaţie cu celelalte situaţii financiare, un
tablou al fluxurilor de trezorerie furnizează informaţii ce permit
utilizatorilor să evalueze schimbările activului net al unei întreprinderi,
structura sa financiară (între care şi lichiditatea şi solvabilitatea sa) şi
capacitatea sa de a modifica valorile şi scadenţarul fluxurilor de
trezorerie, pentru a se adapta schimbărilor de circumstanţe şi
oportunităţi.
În acelaşi timp, informaţiile referitoare la fluxurile de trezorerie
sunt folosite pentru a permite utilizatorilor să îşi elaboreze modele
pentru aprecierea şi compararea valorii actuale a fluxurilor de trezorerie
viitoare ale diferitelor întreprinderi.
În analiza economico-financiară, tabloul fluxurilor de numerar este
corelat şi cu informaţiile legate de fondul de rulment, necesar de fond
de rulment şi trezoreria societăţii
FR = AC totale – Datorii sub un an = Cap permanent – Active
imobiliz.
Cap.permanent. = Active imob + FR = Cap propr. + Proviz.+ Dat.
peste un an
NFR = AC – TREZORERIE – DAT SUB UN AN
NFR = AC (stoc+creanţe+ch în avans)- datorii (inclusiv venit în
avans)
Trezoreria = FR – NFR = + sau –
Trezoreria negativă poate fi acoperită de credite bancare sau de
datorii restante, fie întreprinderea este decalată în faliment.
Trezorerie = disponibilităţi- dat financiare pe termen scurt.
Cercetarea fluxului de disponibilităţi este necesar în practica
economică deoarece orice activitate trebuie să „degaje bani”, să rezulte
un surplus de capital faţă de cel investit. O societate comercială trebuie
să fie şi solvabilă, respectiv să dispună de lichidităţi, să nu existe
decalaje între încasările şi plăţile pe care le efectuează în cadrul ciclului
financiar.
Analiza fluxurilor de numerar prezintă importanţă în special pentru
evoluţia acestora pe perioadele următoare, pentru formularea politicii
de finanţare a firmei pe termen scurt şi mediu.

33
CAPITOLUL III
ÎNTOCMIREA, PREZENTAREA ŞI PUBLICAREA
TABLOULUI FLUXULUI DE TREZORERIE ÎN
CONFORMITATE CU IAS 7

3.1. Prezentarea noţiunilor specifice standardului


internaţional de contabilitate IAS 7 „Tabloul fluxurilor de
trezorerie”

Conform IAS 7: TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE, situaţia


fluxurilor de numerar/trezorerie trebuie să prezinte elemente enumerate
într-unul dintre formatele situaţiei fluxurilor de trezorerie prevăzute de
IAS 7. Acest standard afirmă că informaţiile privind fluxurile de numerar
sunt folositoare utilizatorilor situaţiilor financiare, oferind o bază pentru
evaluarea capacităţii întreprinderii de a genera numerar şi echivalente
de numerar, precum şi a necesităţilor întreprinderii pentru utilizarea
fluxurilor respective.
Obiectivul acestui standard este acela de a impune furnizarea de
informaţii cu privire la istoricul mişcărilor de numerar ale unei
întreprinderi, prin intermediul situaţiei fluxurilor de numerar. Utilizatorii
situaţiilor financiare ale unei întreprinderi sunt interesaţi de modul în
care întreprinderea generează şi foloseşte numerarul şi echivalentele de
numerar. Acest lucru se întâlneşte indiferent de natura activităţii
întreprinderii, ele au nevoie de numerar pentru a-şi desfăşura
activităţile, a-şi plăti obligaţiile şi pentru a asigura rentabilitate
investitorilor.
Pornind de la necesităţile informaţionale ale principalilor utilizatori
de situaţii financiare, una din informaţiile esenţiale pentru investitori şi
creditori este dată de capacitatea întreprinderii de a obţine câştiguri
viitoare şi de a transforma beneficiile în disponibilităţi.
Investitorii şi creditorii analizează, în general, în funcţie de
fluxurile monetare, care sunt fenomene concrete, şi nu în funcţie de
beneficiile din exploatare, ce reprezintă concepte abstracte, artificiale,
fără o reprezentare reală.
Utilizatorii de informaţie financiară sunt interesaţi de modalităţile
în care întreprinderea finanţează activităţile sale şi investeşte fondurile.
Un document al evoluţiei financiare care prezintă activităţile de
finanţare, investiţii şi exploatare permite atingerea acestui obiectiv. În
practica şi doctrina anglo-saxonă este criticată valenţa fondului de
rulment utilizat pentru caracterizarea sănătăţii financiare pe termen
scurt şi se recomandă prezentarea evoluţiei situaţiei financiare pe baza
fluxurilor de trezorerie în detrimentul utilizării fondului de rulment.
Tabloul fluxurilor de trezorerie este analizat distinct în norma
contabilă internaţională IAS 7 „Tablourile fluxurilor de trezorerie” (Cash
Flow Statements). De asemenea, cadrul conceptual al organismului
internaţional de normalizare contabilă face din tabloul fluxurilor de
trezorerie o componentă distinctă a situaţiilor financiare. În România,
prin OMF nr. 1752/4 Reglementările contabile armonizate cu Directiva a
IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele
Internaţionale de Contabilitate, situaţiile financiare anuale trebuie să
cuprindă şi o „situaţie a fluxurilor de trezorerie”. Forma şi conţinutul
acestei situaţii financiare în „viziune românească” se întocmeşte potrivit
unuia din modelele prevăzute în IAS 7.
Pentru atingerea obiectivului de furnizare a unei informări relevante
privind intrările şi ieşirile de lichidităţi şi echivalente de lichidităţi în
timpul exerciţiului şi pentru a facilita investitorilor, creditorilor şi altor
utilizatori analiza trezoreriei întreprinderii, această situaţie financiară
trebuie să prezinte incidenţa asupra trezoreriei a activităţilor de
exploatare, investiţii şi finanţare, precum şi creşterea sau diminuarea
netă a trezoreriei.
Tabloul fluxurilor de trezorerie reprezintă o situaţie de flux care,
spre deosebire de contul de profit şi pierdere, permite compararea
rezultatelor diferitelor întreprinderi, prin eliminarea efectelor utilizării
diferitelor metode contabile pentru aceleaşi operaţii şi evenimente. Se
poate afirma că variaţia trezoreriei se calculează simplu cu ajutorul

35
bilanţului. Dar fenomenele de lichiditate şi solvabilitate solicită analize
complexe pentru a determina contribuţia factorilor care determina
aceasta variaţie, fiind necesar un tablou al fluxurilor de trezorerie.
Informaţiile istorice privind fluxurile monetare stau la baza previziunilor
de fluxuri de trezorerie viitoare, creându-se, astfel, premizele pentru
estimarea valorii întreprinderii. De asemenea, acest tablou permite să
se evalueze capacitatea întreprinderii de a degaja lichidităţi, să se
determine necesarul de lichidităţi, să se prevadă scadenţele şi riscul
încasărilor viitoare. Având la dispoziţie un tablou al fluxurilor de
trezorerie, utilizatorii pot să evalueze schimbările activului net al unei
întreprinderi, în structura sa financiară, capacitatea de adaptare la
diferitele conjuncturi şi oportunităţi, să elaboreze modele pentru
aprecierea diferitelor întreprinderi. Tabloul fluxurilor de trezorerie aduce
mult dorita conciliere între rezultatul contabil şi trezorerie.
IAS 7 nu defineşte noţiunea de trezorerie, deducându-se însă că ea
reprezintă ansamblul lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi. Astfel,
fluxurile de trezorerie desemnează ansamblul intrărilor şi ieşirilor de
lichidităţi şi echivalente de lichidităţi. Prin lichidităţi se va înţelege
fondurile băneşti şi depozitele la vedere. Echivalentele de lichidităţi
reprezintă plasamente pe termen scurt (sub trei luni), foarte lichide,
deţinute cu scopul de a face fata anumitor angajamente de trezorerie.
De menţionat faptul că fluxurile de trezorerie nu se referă şi la dinamica
între elementele care reprezintă lichidităţi sau echivalente de lichidităţi,
aceasta făcând parte din gestiunea trezoreriei.
Variaţia lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi se poate explica
prin acţiunea a trei factori sau genuri de activităţi, tabloul fluxurilor de
trezorerie bazându-se pe o clasificare funcţională a fluxurilor
întreprinderii:
- activităţi de exploatare
- activităţi de investiţii
- activităţi de finanţare
a) În ceea ce priveşte activităţile de exploatare, IAS 7 prezintă o
definiţie interesantă, acestea fiind principalele activităţi generatoare de
venituri şi orice alte activităţi, cu excepţia celor definite ca fiind
activităţi de investiţii sau de finanţare.
Fluxul de trezorerie generat de activitatea de exploatare apare ca
un indicator vital de mărimea lui depinzând aprecierea capacităţii
întreprinderii de a genera suficiente lichidităţi şi echivalente de
lichidităţi în scopul realizării de noi investiţii, de a acorda dividende, de a
rambursa împrumuturi, toate acestea fără a se apela la costisitoarele
surse externe de finanţare. Nu trebuie uitată nici importanta previziunii
fluxurilor viitoare de trezorerie aferente exploatării.
Fluxurile de trezorerie pot fi determinate prin două metode.
- metoda directă, care operează numai cu informaţii de tip
încasări şi plăţi;
- metoda indirectă, care operează, în principiu, cu informaţii
degajate de contabilitatea de angajamente.
Metoda directă este dorită de investitori (stabilirea valorii
întreprinderii se poate realiza şi pe bază de cash flow), iar cea indirectă
de manageri (o astfel de prezentare ar ascunde utilizatorilor externi
imaginea reală despre lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii) şi de
contabilii întreprinderii (pentru uşurinţa calculului). IAS 7 recomandă
utilizarea metodei directe, pentru că aceasta este mai uşor de înţeles de
utilizatori şi permite obţinerea de informaţii care se dovedesc a fi utile
pentru estimarea fluxurilor viitoare de trezorerie. În practică, însă
majoritatea întreprinderilor aplică metoda indirectă.
Metoda directă prezintă fluxurile monetare grupate în diferite
categorii de încasări şi plăti. Aceste categorii nu sunt prezentate în mod
expres de 1AS 7, oferindu-se doar un model orientativ, dovada a
flexibilităţii normei internaţionale.
Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de exploatare
(metoda directă)
• încasări generate de vânzările de mărfuri, produse finite,
semifabricate -l- încasări generate de executarea de lucrări şi prestarea
de servicii + încasări din redevente, onorarii, comisioane şi alte venituri
- Plaţi privind datoriile fata de furnizori

37
- Plaţi privind datoriile fata de salariaţi şi în numele salariaţilor
- Plăti privind impozitele, inclusiv impozitul pe profit (de obicei distinct) (1)
- Plaţi privind dobânzile şi dividendele (2) + încasări de dobânzi şi
dividende (3)
- Plăti privind redevenţele în cazul operaţiei de leasing operaţional
± Plăti/încasări privind operaţiile extraordinare
= ± Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare
(1) Acest flux (plata impozitului pe profit) ar putea fi împărţit între
cele trei tipuri de activităţi
(2) Aceste fluxuri ar putea fi incluse la fluxurile de finanţare
(3) Aceste fluxuri ar putea fi incluse la fluxurile de investiţii
Dezavantajul este că informaţiile privind diferitele categorii de
încasări şi plăţi nu sunt oferite în mod direct de situaţiile financiare. Ele
pot fi obţinute fie pe baza înregistrărilor contabile ale întreprinderii, fie
prin ajustări.
Astfel, suma vânzărilor realizate în cursul exerciţiului nu coincide,
în general, cu încasările din vânzările perioadei. Informaţiile privind
încasările de la clienţi vor fi oferite de rulajul creditor al conturilor de
creanţe clienţi, fiind necesare atât date din bilanţ, cat şi din contul de
profit şi pierdere. În acelaşi mod, suma achiziţiilor efectuate în cursul
exerciţiului nu coincide cu plăţile privind cumpărările perioadei.
Metoda indirectă operează numai în mica măsură cu informaţii
de tip încasări şi plăţi, aceasta făcând apel la informaţiile degajate de
contabilitatea de angajamente.
Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de exploatare
(metoda indirectă)
• Rezultatul exerciţiului înaintea impozitări şi elementelor
extraordinare (Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor fără incidenţă asupra
trezoreriei) + Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele
Venituri din provizioane
(Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor nelegate de exploatare, care
aparţin activităţilor de investiţii şi finanţare)
± Rezultatul net degajat de cesiunea imobilizărilor
± Rezultatul net degajat de cesiunea plasamentelor pe termen
lung
+ Cheltuielile privind dobânzile
Venituri din plasamente
Venituri din reluarea subvenţiei pentru investiţii
= ± Rezultatul din exploatare înaintea variaţiei necesarului în fond
de rulment (Ajustări prin luarea în calcul a efectelor variaţiilor NFR) (1)
± Variaţia soldurilor conturilor de clienţi şi altor creanţe din
exploatare (2)
± Variaţia stocurilor -
± Variaţia cheltuielilor constatate în avans (3)
± Variaţia datoriilor fata de furnizori şi a altor datorii din
exploatare (4)
± Variaţia veniturilor constatate în avans
(Încasări şi plăţi ataşate fluxurilor de exploatare care nu s-au
regăsit mai sus)
- Plaţi privind dobânzile şi dividendele (5)
- Plăti privind impozitul pe profit (6)
± Plăti/încasări generate de elementele extraordinare
= ± Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare
(1) NFR = stocuri + creanţe şi alte conturi asimilate + cheltuieli
constatate în avans — datorii furnizori şi alte datorii de exploatare —
venituri înregistrate în avans. Variaţiile acestor elemente trebuie
eliminate, deoarece acestea ajustează fluxul net de trezorerie într-un sens
sau altul.
(2) Creşterea creanţelor clienţi generează o micşorare a cash flow;
diminuarea creanţelor clienţi semnifică faptul că încasările sunt mai
mari decât veniturile înregistrate pe baza contabilităţii de angajamente.
Ca atare, pentru determinarea fluxului net, rezultatul trebuie modificat,
prin creştere, cu diminuarea creanţelor clienţi.
(3) O creştere a acestor cheltuieli denotă că mărimea cheltuielilor
de exploatare, conform contabilităţii de angajamente, este mai mică
decât dacă ele ar fi fost imputate, ţinând cont de plăţi. Pentru a

39
determina fluxul net, trebuie ca din rezultat să se deducă suma creşterii
cheltuielilor plătite în avans.
(4) Creşterea datoriilor faţă de furnizori denotă noi angajamente,
dar nu şi noi plaţi. Ca atare, această creştere trebuie să fie adăugată
rezultatului, în vederea determinării fluxului net.
(5) Aceste fluxuri ar putea fi incluse la fluxurile de finanţare
(6) Acest flux ar putea fi împărţit între cele trei tipuri de activităţi

Fluxurile de trezorerie generate de activitatea de investiţii.


IAS 7 afirmă că fluxurile ce rezultă din operaţii de investiţii indică
în ce măsură plăţile au fost efectuate pentru achiziţia unor active
destinate să genereze fluxuri de trezorerie viitoare.
Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de
finanţare
Conţine operaţii care determină schimbări în mărimea şi structura
capitalurilor proprii şi capitalurilor împrumutate ale întreprinderii:
încasări din emisiunea de noi acţiuni (aporturi în numerar); plăţi
generate de rambursări de capital; încasări generate de contractări de
împrumuturi bancare sau împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni;
plăti privind ratele scadente la împrumuturi generate de operaţiuni de
leasing financiar; achiziţia unei întreprinderi prin intermediul unei
emisiuni de acţiuni, etc
Nu trebuie scăpate din vedere acele operaţii care nu au efect
asupra fluxurilor de trezorerie şi care sunt excluse din tablou: creştere
de capital prin aport în natură, prin integrarea unor alte structuri de
capitaluri proprii, prin conversia datoriilor, primirea bunului la locatar în
cadrul operaţiei de leasing financiar etc.
Prezentarea componentelor numerarului şi echivalentelor de
numerar, la fel ca şi prezentarea politicii contabile adoptate în
determinarea acestora este cerută de IAS 7 paragrafele 45 şi 46. Dacă
valorile numerarului şi echivalentelor de numerar din situaţia fluxului de
numerar nu sunt egale cu valorile corespunzătoare din bilanţ, IAS 7
paragraful 45 cere să fie prezentata o reconciliere. O întreprindere
trebuie, de asemenea, să prezinte orice sume incluse, ce nu sunt
disponibile imediat utilizării de către grup ca rezultat al contractelor de
împrumut (de exemplu, o cerere de menţinere a soldurilor
compensatorii), restricţiilor regulatorii, controlului schimbului valutar, etc.

Conform tratamentului contabil din IAS 7, o situate a fluxurilor de


numerar trebuie să prezinte fluxurile de numerar, incluzând
echivalentele de numerar, clasificate în funcţie de:
• activităţile de exploatare - sunt principalele activităţi
producătoare de venituri ale întreprinderilor, precum şi alte
activităţi ce nu sunt activităţi de investiţie sau de finanţare;
• activităţile de investiţie - constau în achiziţionarea şi
cedarea de active pe termen lung, precum şi alte investiţii;
şi
• activităţile de finanţare - constau în schimbări ale
dimensiunii şi compoziţiei capitalului propriu şi datoriilor
unei întreprinderi.
Pentru prezentarea informaţiilor referitoare la clasele majore de
plăţi şi încasări brute în numerar este încurajată utilizarea metodei
directe. Este permisă, de asemenea, metoda indirectă, cu ajutorul
căreia profitul net sau pierderea netă este ajustată cu efectele
tranzacţiilor ce nu au natură de numerar şi cu elementele de investiţii
sau finanţare.
În general, fluxurile de numerar nu se raportează în funcţie de
sume nete, cu excepţia anumitor activităţi ale instituţiilor financiare.
Fluxurile de numerar din dobânzi şi dividende încasate sau plătite
pot fi clasificate ca activităţi de exploatare, de investiţii sau de
finanţare. Impozitul pe profit se clasifică, în general, ca activitate de
exploatare.
Prezentarea informaţiilor conform IAS 7. Componentele
numerarului şi ale echivalentelor de numerar trebuie prezentate şi
reconciliate cu elementele echivalente raportate în bilanţ. Prezentarea
trebuie făcuta pentru orice solduri semnificative ale numerarului şi

41
echivalentelor de numerar ce nu sunt disponibile folosirii de către grup,
împreuna cu un comentariu al conducerii.
Tranzacţiile ce nu se fac în numerar trebuie excluse din situaţia
fluxurilor de numerar şi prezentate într-o notă.
Aria de aplicabilitate a standardului IAS 7
Standardul cere tuturor întreprinderilor să prezinte o situaţie a
fluxurilor de numerar pentru fiecare perioadă pentru care sunt întocmite
situaţiile financiare.
Astfel, fluxurile de numerar sunt definite ca intrări şi ieşiri de
numerar şi echivalente de numerar. O situaţie a fluxurilor de numerar
explică modificările acestor elemente pe durata exerciţiului financiar.
Activităţile de exploatare se referă la principalele activităţi care
aduc venituri pentru întreprindere şi includ toate acele activităţi ce nu
sunt activităţi de investiţii sau de finanţare. Cu alte cuvinte, se identifică
mai întâi acele activităţi care intră în categoria activităţilor de finanţare
sau de investiţii, ceea ce rămâne fiind activităţile de exploatare.
Echivalentele de numerar reprezintă investiţii financiare pe
termen scurt ce sunt cumpărate şi vândute, în general, ca parte a
gestiunii numerarului unei întreprinderi, şi nu ca parte a activităţilor de
exploatare, de investiţii sau de finanţare ale acesteia. IAS 7 paragraful 7
arată faptul că o investiţie se consideră, în mod normal, echivalent de
numerar doar dacă este „uşor convertibilă într-o sumă prestabilită de
numerar” şi, atunci când este achiziţionată, are o scadenţă mica de „să
zicem, trei luni sau mai puţin”. Acest lucru este în contradicţie cu
practica urmată în anumite ţări de clasificare a tuturor investiţiilor pe
termen scurt (investiţiile ce au scadenţa la mai puţin de 12 luni de la
data bilanţului) ca echivalente de numerar. IAS 7 cere ca echivalentele
de numerar să fie subiectul unui risc nesemnificativ al schimbării valorii
lor şi ca ele să fie păstrate pentru îndeplinirea angajamentelor pe
termen scurt. Aceasta nu se aplică în cazul investiţiilor ce au o scadenţă
mai mare de trei luni.
Modificările valorii investiţiilor în titluri de creanţă, altele decât
modificările în ceea ce priveşte solvabilitatea, rezultă din schimbările
ratei dobânzii. O estimare precisă a fluctuaţiilor ratei dobânzii este
rareori posibilă. În mod evident, cu cât este mai scurtă scadenţa unui
titlu de creanţă, cu atât este mai mic efectul asupra valorii lui datorat
unei modificări în ratele dobânzii. IAS 7 presupune că modificările
ratelor ar avea în mod normal un efect nesemnificativ asupra valorii
unui titlu ce are o scadenţă de trei luni sau mai puţin de la data
achiziţiei lui de către întreprindere. Cu toate acestea, cele trei luni
menţionate în standard nu trebuie văzute ca o cerinţă absolută. Se
poate adopta o politica de includere a investiţiilor cu scadenţa iniţială
mai mare de 3 luni, dacă circumstanţele o cer. Un exemplu în aceasta
privinţă ar fi stabilitatea ratei dobânzii, cu variaţii nesemnificative ale
acesteia pe termen lung. În astfel de circumstanţe, o întreprindere
poate justifica o politică de considerare a unei investiţii într-un titlu de
creanţă, cu o scadenţă iniţială (adică scadenţa la data achiziţiei de către
întreprindere) puţin mai mare de trei luni, ca echivalent de numerar. O
întreprindere trebuie să prezinte componentele numerarului şi ale
echivalentelor de numerar şi efectul oricărei modificări în politica de
determinare a componentelor acestora.
Chiar dacă o investiţie are o scadenţă iniţială mai mică de trei luni
(incluzând acţiunile preferenţiale recent achiziţionate cu o dată
specificată de răscumpărare), nu trebuie considerată echivalent de
numerar dacă există o îndoială că entitatea emitenta va răscumpăra în
întregime garanţia la scadenţa.
În anumite circumstanţe, descoperirile de cont pot fi considerate
ca o parte integrantă a gestiunii numerarului unei întreprinderi şi, de
aceea, pot fi incluse în numerar şi în echivalentele de numerar mai
degrabă decât să fie clasificate ca activităţi de finanţare. Această
excepţie ar trebui aplicată în mod strict şi limitat la întreprinderile din
ţările unde practicile de împrumut sunt conform celor descrise în IAS 7
paragraful 8.
Nu toate investiţiile ce satisfac definiţia echivalentelor de numerar
trebuie să fie tratate ca atare.
Astfel: o întreprindere ale cărei operaţii constau în principal în

43
investiţii, ar putea decide ca toate investiţiile ei pe termen scurt, cu
lichiditate ridicată, să fie tratate, mai degrabă, ca investiţii decât ca
echivalente de numerar. Politica de determinare a elementelor ce se
tratează ca echivalente de numerar trebuie respectată în mod
consecvent şi prezentata.
De asemenea, nu este întotdeauna clar în ce condiţii un element
poate fi clasificat ca o activitate de exploatare, de investiţii sau de
finanţare. În general, acest lucru depinde de natura activităţii care este
considerată a fi sursa predominantă a fluxurilor de numerar pentru
elementul respectiv.
Astfel: bunurile imobiliare sunt considerate adesea un activ pe termen
lung şi, prin urmare, o plată în numerar pentru achiziţionarea acestora
ar fi considerată ca o ieşire de numerar cu scop investiţional. Oricum,
atunci când bunuri imobiliare sunt cumpărate de un antreprenor de
bunuri imobiliare pentru a le îmbunătăţi şi vinde, plata în numerar pentru
achiziţionarea acestora şi veniturile din vânzarea lor trebuie clasificate
ca activităţi de exploatare. În aceasta situaţie, bunurile imobiliare sunt
considerate stocuri. Există multe situaţii în care elemente ca titlurile de
valori, împrumuturile, avansurile şi contractele pot fi clasificate ca
activităţi de exploatare, de investiţii sau de finanţare, în funcţie de
natura afacerii întreprinderii.
O singura tranzacţie poate include fluxuri de numerar ce sunt
clasificate în mod diferit. IAS 7 paragraful 12 descrie clasificarea sumei
iniţiale a rambursării unei datorii ca flux de numerar din activitatea de
finanţare şi dobânda ca flux de numerar din activitatea de exploatare.
Plăţile în numerar făcute de un beneficiar al activului închiriat pe baza
unui contract de leasing operaţional trebuie incluse în fluxurile de
numerar ce provin din activităţi de exploatare; cu toate acestea,
proporţia plăţilor făcute conform unui contract de leasing financiar ce
reduc datoria trebuie clasificate ca o activitate de finanţare, în timp ce
acelea ce nu reduc datoria trebuie clasificate în concordanţă cu politica
întreprinderii în ceea ce priveşte clasificarea plăţii dobânzii.
Fluxurile de numerar ce provin din activităţi de exploatare sunt, în
general, determinate de efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente ce
intră în determinarea profitului sau pierderii nete. Totuşi, anumite tipuri
de tranzacţii ce intră în determinarea profitului sau pierderii reprezintă
fluxuri de numerar din activităţi de finanţare sau de investiţii şi trebuie
clasificate ca atare. Exemplele includ câştigul sau pierderea la vânzarea
activelor productive, la răscumpărarea sau refinanţarea instrumentelor
de datorie şi la vânzarea unor activităţi în curs de întrerupere.
Impozitele pe venit sunt, în general, clasificate ca o activitate de
exploatare, cu excepţia situaţiei în care ele pot fi direct atribuite
perioadelor curente corespunzătoare activităţilor de finanţare sau de
investiţii, aşa cum sunt cele descrise mai sus. Atâta timp cat fluxurile de
numerar generate de impozite apar adesea într-o altă perioadă decât
cea a tranzacţiei în cauză, sau altfel sunt imposibil de identificat,
impozitele plătite sunt, de obicei, clasificate ca activităţi de exploatare.
Activităţile de investiţii includ plăţi în numerar pentru
achiziţionarea terenurilor şi mijloacelor fixe şi a altor active productive.
În general, aceste plăţi în numerar includ avansuri şi alte sume plătite la
data cumpărării sau curând după aceea. Achiziţionarea unui activ prin
îndatorare directă la vânzător este o tranzacţie ce nu are natură de
numerar, care trebuie să fie exclusă din situaţia fluxurilor de numerar,
dar prezentată într-o notă în situaţiile financiare. Plăţile ulterioare sunt
ieşiri de numerar cu caracter investiţional. În mod clar, tranzacţiile ce nu
au natură de numerar trebuie să fie excluse din fluxurile de numerar.
Plăţile sumei iniţiale ale contractului de leasing financiar sunt
clasificate ca o activitate de finanţare.
IAS 7 paragraful 16(g) şi (h) indică faptul că plăţile în numerar şi
încasările ce apar din contracte de swap, futures şi options încheiate
anterior sunt, în general, privite ca activităţi de investiţii (altele decât
cele făcute de un intermediar în acele contracte). Ori de cate ori astfel
de contracte stabilesc acoperirea riscului pentru o poziţie identificabilă,
fluxurile de numerar ce decurg din contract să fie clasificate împreuna
cu acelea ale poziţiei ce este asigurată împotriva riscurilor.
Ieşirile şi intrările de numerar din activităţi de finanţare includ:

45
resursele obţinute de la proprietari cărora le furnizează rentabilitate (IAS
7 paragraful 34) şi o rambursare a investiţiilor lor; sumele împrumutate
şi restituirea acestora sau, altfel spus, achitarea obligaţiilor. Includ, de
asemenea, obţinerea şi plata altor resurse obţinute de la creditori prin
credite pe termen lung.
Raportarea fluxurilor de numerar din activităţi de exploatare
Fluxurile de numerar din activităţi de exploatare pot fi raportate
fie prin metoda directă, fie prin metoda indirectă. Pe baza metodei
directe, prezentarea informaţiilor constă din prezentarea încasărilor şi
plăţilor brute în numerar determinate fie direct, din înregistrările
contabile, fie indirect, prin ajustarea vânzărilor, a costului acestora,
pentru modificări apărute în timpul perioadei în stocuri, în structura
datoriilor şi creanţelor din exploatare şi a altor elemente descrise în IAS
7 paragraful 19
Metoda indirectă raportează aceleaşi valori ale fluxului de
numerar din activitatea de exploatare ca şi metodă directă, dar ajunge
la ele prin ajustarea profitului sau a pierderii nete cu aceleaşi ajustări ca
cele menţionate mai sus, plus ajustări adiţionale pentru elementele ce
nu au natura de numerar, cum sunt amortizarea, provizioanele etc.
Deşi standardul încurajează raportarea fluxurilor de numerar din
activitatea de exploatare folosind metoda directă, acest lucru nu este
obligatoriu şi în practică metoda indirectă este mult mai des folosită.
Costul mijloacelor fixe ce sunt utilizate şi, consumate în cursul
activităţii întreprinderii nu trebuie raportat ca o ieşire de numerar din
activităţile de exploatare ale întreprinderilor ce deţin (în mod direct sau
prin leasing financiar) respectivele mijloace fixe.
Acest fapt iese în evidenţă dacă este folosită metodă indirectă
când amortizarea este readunata profitului net (sau scăzuta dintr-o
pierdere neta). Aşadar, trebuie avut grija când se compară fluxurile de
numerar din activităţile de exploatare ale unei întreprinderi ce deţine
propriile active fixe cu acelea ale unei întreprinderi ce-şi închiriază
activele pe baza unui contract de leasing operaţional.
Raportarea fluxurilor de numerar pe o baza neta
În general, informaţiile despre sumele brute încasate în numerar şi
plăţile în numerar în timpul unei perioade sunt mai relevante decât
informaţiile despre sumele nete ale încasărilor şi plăţilor în numerar.
Valoarea netă a încasărilor şi plăţilor la care se face referire furnizează
suficiente informaţii pentru anumite clase de fluxuri de numerar, după
cum urmează:
• fluxuri de numerar din activitatea de exploatare raportate
folosind metoda indirecta;
• încasări şi plăţi în numerar în numele clienţilor, când
fluxurile de numerar reflecta, mai degrabă, activităţile
clientului decât pe cele ale întreprinderii; şi
• plăţile şi încasările în numerar pentru elementele pentru
care rulajul este rapid, sumele sunt mari şi termenul de
scadenţă scurt. Elementele ce intra în aceasta categorie
includ investiţii (altele decât echivalentele de numerar),
împrumuturi, creanţe şi datorii, ce asigură că scadenţa
iniţială pentru activul sau datoria respectivă este după un
termen scurt - în general, de trei luni sau mai puţin.
În practică, ultimele două situaţii pentru raportarea fluxurilor de
numerar pe o baza netă vor apărea, de obicei, într-o bancă sau într-o
instituţie financiară similară.
Dacă o instituţie financiară este parte a unui grup consolidat şi are
fluxuri de numerar ce o califică pentru o prezentare netă, în mod
prezumtiv acea prezentare este adecvată pentru componentele
instituţiei financiare din cadrul grupului, chiar dacă fluxurile de numerar
brute ar fi cerute pentru alte componente ale grupului.
Fluxuri de numerar în valuta
Deoarece tranzacţiile în valută şi fluxurile de numerar provenite
dintr-o operaţiune din străinătate sunt, de obicei, convertite, utilizând
media ponderată a cursurilor de schimb valutar, iar elementele
bilanţiere sunt prezentate la cursul de schimb de la sfârşitul perioadei,
apar diferenţe la reconcilierea numerarului şi a echivalentelor de

47
numerar la începutul şi la sfârşitul perioadei.
Aceste diferenţe se referă la numerar şi la echivalentele de
numerar deţinute, precum şi la fluxurile de numerar generate în timpul
perioadei din activităţi de exploatare, de investiţii şi de finanţare şi ele
trebuie raportate separat în situaţia fluxului de numerar.
Activităţi în curs de întrerupere
IAS 35, „Activităţi în curs de întrerupere”, cere prezentarea
fluxurilor de numerar nete de exploatare, de investiţii şi de finanţare ce
sunt generate de activităţile în curs de întrerupere. Aceasta prezentare
poate fi făcuta în situaţia fluxului de numerar sau ca o prezentare
suplimentară în notele de subsol ale paginii. Trebuie respectate
prevederile generale pentru determinarea naturii fluxului de numerar. În
cadrul fiecărei clasificări, nu există nici o recomandare de a separa
intrările de ieşirile de numerar ce se referă la operaţiile întrerupte.
Elemente extraordinare
Trebuie respectate prevederile generale în momentul clasificării fluxului
de numerar ce se referă la elemente extraordinare - aceasta înseamnă
ca ele trebuie clasificate în concordanţă cu natura tranzacţiei în cauză.
Astfel, încasările din asigurare în cazul unei uzine distruse de un
cutremur trebuie clasificate ca o intrare de numerar cu caracter
investiţional.
Dobânda şi dividendele
Dobânda şi dividendele plătite şi încasate trebuie fiecare
prezentate în mod separat. IAS 7 permite următoarele prezentări
alternative, urmând ca prezentarea selectată să fie aplicată consecvent
de la o perioadă la alta:
• dobânda şi dividendele încasate - ca activităţi de exploatare
sau de investiţii; sau
• dobânda şi dividendele plătite - ca activităţi de exploatare
sau de finanţare.
IAS 7 paragraful 33 prezintă faptul ca instituţiile financiare consideră,
de obicei, dobânda plătită şi dobânda şi dividendele încasate ca
activităţi de exploatare.
În unele cazuri fluxurile de numerar nu apar în mod uniform pe
toata durata de viaţă a instrumentului la care se raportează. Daca o
întreprindere emite sau investeşte în titluri de creanţă cu cupon zero
(toata dobânda se plăteşte la scadenţă), sau emite sau investeşte în
titluri de creanţă cu primă sau cu discount, fluxurile de numerar din
astfel de titluri trebuie clasificate după cum urmeaza:
• Pentru un titlu de creanţă, numerarul încasat la scadenţă
trebuie clasificat ca o intrare de numerar din activitatea de
investiţii, pentru suma iniţială ce a fost investită. Daca titlul
a fost achiziţionat la o valoare la care s-a aplicat un
discount, diferenţa între valoarea investiţiei iniţiale şi
capitalul încasat la scadenţă trebuie raportate ca o intrare
de numerar ce se clasifică în acelaşi mod cu cel în care
întreprinderea clasifică dobânda încasată. Dacă titlul a fost
iniţial achiziţionat cu prima (de achiziţie), diferenţa între
capitalul încasat şi valoarea iniţială a investiţiei trebuie
clasificată în concordanţă cu modul în care întreprinderea
clasifică dobânda încasată, dar ca o ieşire de numerar.
• Pentru un împrumut, sau pentru titluri de creanţe emise cu
discount sau prima (incluzând obligaţiuni cupon zero),
raportarea trebuie să fie similară exceptând acele încasări
din emiterea titlului, ce trebuie clasificate ca o ieşire de
numerar din activitatea de finanţare pentru suma
împrumutată (încasată iniţial). Diferenţa între încasările
iniţiale ale întreprinderii şi suma plătită la scadenţă
reprezintă o ajustare de dobândă similară prezentărilor ce
sunt descrise mai sus pentru titluri de investiţii, exceptând
clasificarea ca dobândă platită.
Impozitul pe profit
Impozitul pe profit plătit este, de obicei, clasificat ca activitate de
exploatare, cu excepţia situaţiilor în care poate fi identificat în mod
specific ca o activitate de finanţare sau de investiţii. În multe cazuri, nu
este posibil a se identifica fluxurile de numerar ce provin din impozitul

49
pe profit raportat activităţilor de finanţare sau de investiţii, în special
când fluxurile de numerar din impozitul pe profit apar într-o perioadă
diferită faţă de fluxurile de numerar din tranzacţia în cauză.
Dacă fluxurile de numerar aferente impozitului pe profit pentru o
perioadă sunt incluse în mai mult de o clasificare, trebuie prezentată în
mod suplimentar valoarea totală a impozitelor plătite pentru perioada
respectivă.
Investiţii în filiale, întreprinderi asociate şi asocieri în participate
IAS 7 paragraful 37 limitează raportarea fluxului de numerar
aferent investiţiilor (contabilizate prin folosirea metodei punerii în
echivalenţa sau a metodei costurilor) la fluxuri de numerar între
investitor şi întreprinderea în care s-a investit. Avansurile şi noile
participaţii achiziţionate ar trebui clasificate ca activităţi de investiţii, în
timp ce dividendele încasate pot fi considerate fie activităţi de
exploatare, fie de investiţii, exceptând situaţia în care ele reprezintă o
rambursare a capitalului investit (caz în care sunt considerate activităţi
investiţionale).
Achiziţionarea şi cedarea filialelor şi a altor unităţi de afaceri
IAS 7 cere prezentarea separată a ieşirilor cumulate de numerar
pentru achiziţii şi a intrărilor cumulate de numerar din vânzări, ambele
clasificate ca activităţi de investiţii. Sumele cumulate prezentate sunt
valori nete ale numerarului şi echivalentelor de numerar achiziţionate
sau vândute. În plus, paragraful 40 din IAS 7 conţine alte recomandări
de prezentare ce ajuta la distingerea fluxului de numerar din achiziţii şi
vânzări de unităţi de afaceri de fluxul de numerar din activităţi normale.
IAS 35 cere prezentarea separată a situaţiei fluxului de numerar a
activităţilor în curs de întrerupere.
Când este folosită metoda indirectă de raportare a fluxurilor de
numerar din activităţi de exploatare, profitul net sau pierderea netă este
ajustată pentru modificările în cadrul stocurilor şi ale creanţelor şi
datoriilor din activităţi de exploatare. Aceste modificări trebuie să
includă efectul unor astfel de active şi datorii provenite dintr-o achiziţie.
Tranzacţii care nu au natura de numerar
În cazul în care activităţile de investiţii şi de finanţare ale unei
întreprinderi în timpul unei perioade nu au ca rezultat încasări sau plaţi
în numerar, ele nu sunt incluse în situaţia fluxului de numerar, dar
trebuie, în conformitate cu IAS 7 paragraful 43, să fie prezentate în altă
parte. Această prezentare poate să fie sub formă narativă, cum ar fi o
notă la situaţiile financiare, sau rezumat într-un tabel ce însoţeşte
situaţia.
Astfel, întreprinderile ce folosesc tranzacţii barter ca achitare
pentru cumpărări de terenuri şi mijloace fixe nu includ astfel de
tranzacţii nici în fiuxurile de numerar din activităţi de exploatare, nici în
cele provenite din activităţi de investiţii. Pentru a satisface cerinţa din
IAS 7 în ce priveşte tranzacţiile care nu au natură de numerar societatea
trebuie să prezinte în note detaliile tranzacţiilor barter efectuate pentru
a achita costurile de exploatare şi pentru cumpărarea de terenuri şi
mijloace fixe.
Unele tranzacţii sunt făcute parţial în numerar şi parţial în non-
numerar; doar proporţia de numerar este inclusă în fluxurile de
numerar. Proporţia de non-numerar trebuie prezentată în alta parte.
Astfel: cumpărarea unei afaceri implică adesea plăţi în numerar la
fel ca şi preluarea de datorii şi probabil emiterea de obligaţiuni sau de
acţiuni. Pe baza prevederilor din IAS 7 paragrafele 40 şi 43, doar plata în
numerar este prezentată în situaţia fluxului de numerar, în timp ce
activele primite, obligaţiunile emise şi datoriile asumate sunt prezentate
în altă parte.
În circumstanţele în care o bancă taxează în mod direct pentru
dobândă contul bancar al unei întreprinderi, aceasta trebuie să
raporteze dobânda ca o plată în numerar când dobânda este
înregistrată în contul întreprinderii (banca ar raporta în acelaşi timp o
încasare de numerar din activitatea de exploatare).
Toate taxele şi creditele impuse în mod direct pentru depozitul din
cont ar trebui raportate ca fluxuri de numerar atunci când au loc.
Totodată, dacă o întreprindere achiziţionează echipament plătind

51
10.000 în numerar şi emite vânzătorului un bilet la ordin de 40.000,
doar plata de 10.000 făcută în numerar trebuie raportată ca ieşire de
numerar din activitatea de investiţii. Ulterior, plăţile făcute pentru a
reduce această datorie trebuie clasificate ca ieşiri de numerar din
activitatea de investiţii. Dacă, cei 40.000 au fost împrumutaţi de la o
bancă sau de la o terţă parte, ambele tranzacţii trebuie raportate în
situaţia fluxurilor de numerar. Împrumutul trebuie prezentat ca o intrare
de numerar de 40.000 din activitatea de finanţare şi preţul total de
cumpărare de 50.000 trebuie prezentat ca o ieşire de numerar din
activitatea de investiţii.
Alte prezentări de informaţii
Prezentarea componentelor numerarului şi echivalentelor de
numerar, la fel ca şi prezentarea politicii contabile adoptate în
determinarea acestora este ceruta de IAS 7 paragrafele 45 şi 46. Daca
valorile numerarului şi echivalentelor de numerar din situaţia fluxului de
numerar nu sunt egale cu valorile corespunzătoare din bilanţ, IAS 7
paragraful 45 cere să fie prezentată o reconciliere. O întreprindere
trebuie, de asemenea, să prezinte orice sume incluse, ce nu sunt
disponibile imediat utilizării de către grup ca rezultat al contractelor de
împrumut, restricţiilor regulatorii, controlului schimbului valutar, etc.
Trebuie acordată atenţie prezentării soldurilor compensatorii
menţinute pentru cei ce acordă împrumuturi (sau alţii), chiar în acele
situaţii unde restricţia este stabilită prin înţelegere mutuală între
întreprindere şi cealaltă parte şi nu este încheiată legal. Aceasta
informaţie ar putea fi de folos utilizatorilor situaţiilor financiare.
Prezentarea fluxurilor de numerar ce cresc capacitatea
operaţională, la fel ca şi acelea ce menţin capacitatea operaţională, pot
fi utile în scopul analizelor financiare. Oricum, alocarea fluxurilor de
numerar între acele categorii este adesea foarte dificilă şi cere alocări
arbitrare, iar subiectivitatea implicată ar putea avea ca rezultat
măsurători neviabile.

3.2. Studiu de caz privind întocmirea fluxului de trezorerie


în conformitate cu IAS 7 în cadrul S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu
Vâlcea

3.2.1. Prezentarea societăţii S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu


Vâlcea
OLTCHIM SA este liderul industriei chimice şi petrochimice din
România, fiind în acelaşi timp cel de-al doilea mare producător de PVC
de pe piaţa Europei Centrale şi de EST, deţinând şi o poziţie de frunte ca
producător de sodă caustică, polioli, propilenoxid şi plastifianti.
Societatea a fost înfiinţată la 15 mai 1966 (Combinatul Chimic
Râmnicu Vâlcea) prin HCM nr. 1046/26.05.1966 şi începe construcţia
propriu-zisă a combinatului.
Din 1966, de la înfiinţarea companiei, OLTCHIM a însemnat
proiecte de calitate, management de calitate şi produse de
calitate.
OLTCHIM a fost prima companie din România care a obţinut
certificări pe linie de calitate. Deviza OLTCHIM este: „Perfecţiunea în
calitate şi afaceri”.
Societatea comercială OLTCHIM SA cu sediul în Râmnicu Vâlcea,
înscrisă în Registrul Comerţului cu nr. J 38/219/1991 înregistrează în
bilanţul contabil la sfârşitul anului 2007 un capital social de 32.359 mii
lei echivalând cu un nr. de 323.588.641 acţiuni a 0,1 lei/acţiune.
Structura sintetică consolidată a acţionarilor, conform
Depozitarului Central S.A., la data de 21 ianuarie 2009.
Nume Număr Procent
acţiuni
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor 172.337.817 53,2583
Statului 0

Petro Carbo Chem SE-Germania 41.754.862 12,9036


9

Persoane fizice 58.373.059 18,0392


8

53
Persoane juridice 51.122.903 15,7987
3

Total 323.588.641 100

Valoarea nominală a unei acţiuni este de 0,10 lei.


În ceea ce priveşte evoluţia acţiunii aceasta a cunoscut următorul
trend
Societatea este listată la categoria I a Bursei de Valori Bucureşti
începând cu data de 18 februarie 1997, cu simbolul OLT.

Cu o experienţă de mai bine de 40 de ani, OLTCHIM se bucură de


recunoaştere în peste 80 ţări, colaborează cu cel puţin 300
companii şi este prezent pe pieţele din Europa, Orientul Mijlociu, Asia
Pacific, în condiţiile în care exportă, mai bine de trei sferturi din
producţia sa.
Piaţa internă a societăţii este caracterizată astfel:
• 22% din totalul vânzărilor este destinat pieţei interne.
• Oltchim este unicul producător intern de PVC, polioli
polieteri, plastifianţi (dioctilftalat).
• 37,5% este ponderea PVC din totalul vânzărilor în 2008
• 28,7% reprezintă ponderea livrărilor de propenoxid şi
polioli (intermediari pentru poliuretani) în total vânzări
2008;
• 14,4% reprezintă ponderea produselor clorosodice în
total vânzări 2008
Piaţa externă a societăţii este caracterizată astfel:
• La 31 martie 2009, comercializarea produselor OLTCHIM se
realiza în 80 de ţări;
• 300 parteneri mondiali garantează profesionalismul
OLTCHIM;
• 78% din totalul vânzărilor reprezintă livrări pe piaţa
externă;
• 36,8% este ponderea PVC în totalul exporturilor OLTCHIM;
• 32,8% reprezintă ponderea exporturilor de propenoxid şi
polioli (intermediari pentru poliuretani) în total
exporturi 2008;
• 14,6% reprezintă pondere export produse clorosodice în
total export 2008
În ceea ce priveşte destinaţia exporturilor aceasta este
următoarea:
• 23,0% din export se îndreaptă către Orientul Mijlociu
(inclusiv Turcia);
• 39,6% este ponderea Europei Centrale şi de Est în cadrul
exportului;
• 33,8% reprezintă exporturi OLTCHIM în Europa de Vest.
OLTCHIM este într-un amplu program de modernizare şi
retehnologizare care se va finaliza în anul 2010. La sfârşitul acestui
program, OLTCHIM va fi o companie flexibilă, performantă, cu o echipă
implicată, cu impact minim asupra mediului şi cu legături strânse cu
comunitatea.
Eforturile societăţii s-au îndreptat asupra personalului angajat,
proceselor tehnologice, gamei de produse, protecţiei mediului şi culturii
calităţii.
Societate are peste 40 de ani de cercetare şi inovaţie. Aceasta
promovează transparenţa şi se concentrează tot mai mult pe client.
Societatea este axată pe înţelegerea şi anticiparea nevoilor, exigenţelor
şi aspiraţiilor clienţilor săi. De asemenea aceasta conştientizează
importanţa comunicării. Câştigarea clienţilor s-a realizat prin câştigarea
încrederii acestora, prin răspunsul prompt la cererile acestora şi
încurajarea dialogului.
OLTCHIM este o companie aflată în topul marilor jucători din
industria chimică. În Europa Centrală şi de Est aceasta este
numărul unu pe piaţa produselor clorosodice, piaţa poliolilor
polieteri şi piata propenoxidului, iar pe piaţa PVC ocupă locul al
doilea.
OLTCHIM a devenit un brand puternic. Aceasta s-a angajat în

55
cursa competitivităţii şi a reuşit să îşi păstreze poziţia pe piaţă
deoarece a reuşit să reducă costurile de producţie, consumurile
energetice şi de materii prime. De asemenea, poziţia pe piaţă s-a
datorat şi faptului că oferă produse performante, la nivelul aşteptărilor
clienţilor. Totodată compania a investit mult în protecţia mediului
înconjurător, reducând poluarea.

3.2.2. Prezentarea situaţiilor financiare

Cifra de afaceri înregistrată la data de 31 decembrie 2008 este de


1.749.872 mii lei, care în comparaţie cu valoarea programată de
1.798.500 mii lei rezultă o nerealizare de 48.628 mii lei.
Pe subunităţi, nivelul realizării cifrei de afaceri se prezintă astfel:
• Combinatul Chimic: 1.648.417 mii lei
• Avicola: 20.018 mii lei
• FNC: 3.094 mii lei
• Fabrica de Conserve: 19.760 mii lei
• Suinprod: 66 mii lei
• Divizia Mat.Constr.: 58.517 mii lei
Din punct de vedere al conţinutului economic, vânzările au
următoarea structură:
• -vânzări produse finite 1.631.051 mii lei
• -vânzări şi revânzări de mărfuri 46.621 mii lei
• -vânzări diverse (ambalaje, chirii cisterne, prest.servicii) 72.200 mii lei
Veniturile realizate în suma de 1.958.989 mii lei, pe subunităţi au
următoarea componenţă:
a) Veniturile din exploatare de 1.875.095 mii lei cuprind pe lângă
volumul total al vânzărilor (cifra de afaceri) următoarele:
• venituri din producţia stocată: 63.937 mii lei;
• venituri din investiţii efectuate în regie proprie: 16.431 mii
lei;
• alte venituri din exploatare: 44.855 mii lei;
b) Veniturile financiare de 83.894 mii lei se compun din:
• reactualizare disponibil în cont , creanţe de încasat şi datorii
în valuta din care: 32.449 mii lei
o diferenţa favorabilă rambursări credite: 9.356 mii lei
o diferenţa favorabilă plăţi furnizori externi: 9.844 mii lei
o diferenţa favorabilă încasări clienţi externi: 13.249 mii
lei
• venituri din participaţii, dividende de încasat: 1.082 mii lei
• venituri din dobânzi bancare: 573 mii lei
• venituri din sconturi: 870 mii lei
• diferenţe favorabile din actualizarea creanţelor, obligaţiilor
şi disponibilităţilor în valută: 48.919 mii lei
Cheltuielile totale efectuate în suma de 2.054.883 mii lei, pe
subunităţi au următoarea componenţă:
a) Cheltuielile din exploatare-total: 1.867.709 mii lei, din care:
• cheltuielile activităţii de bază, din care: 1.819.538 mii lei
• chelt.cu materii prime, materiale, mărfuri
1.107.055 mii lei
• chelt. ajustări de valoare a activelor circulante
11.271 mii lei
• chelt.cu energia şi apa 331.067 mii lei
• chelt.cu amortizări şi ajustări 72.816 mii lei
• cheltuieli cu personalul 129.124 mii lei
• chelt.cu prestaţii 168.553 mii lei
• alte cheltuieli din exploatare, din care: 47.823 mii lei
• cheltuieli cu impozite şi taxe 4.668 mii lei
• majorări şi penalităţi (pentru depăşiri
concentraţie suspensii în ape uzate) 3.630 mii lei
• cheltuieli cu bonuri valorice acordate salariaţilor
4.252 mii lei
• cheltuieli privind mijloacele fixe vândute sau
casate 32.103 mii lei

57
• cheltuieli sociale 2.688 mii lei
• alte cheltuieli din exploatare 482 mii lei
b) Cheltuielile financiare-total: 187.174 mii lei
• cheltuieli din diferente de curs - din care: 103.028 mii lei
• diferente reactualizare disponibil, creanţe şi datorii în valuta
63.826 mii lei
• diferente nefavorabile rambursări credite 13.391 mii lei
• diferente nefavorabile plăţi furnizori 12.780 mii lei
• diferente nefavorabile încasări clienţi externi 13.031 mii lei
• cheltuieli cu dobânzi bancare 50.748 mii lei
• cheltuieli privind sconturile acordate 3.455 mii lei
• alte cheltuieli financiare din care: 29.943 mii lei
• provizion AVAS 29.851 mii lei
În anul 2008 S.C. OLTCHIM S.A. a înregistrat pe total activitate o
pierdere de -95.893 mii lei, din care din activitatea de exploatare un
profit de 7.386 mii lei, iar din activitatea financiară o pierdere de 103.279
mii lei.
Activitatea S.C. OLTCHIM S.A. Rm. Valcea, a fost puternic afectată
în a doua jumătate a anului 2008 de o serie de evenimente excepţionale
astfel:
a. În data de 14-august-2008, datorita creşterii presiunii pe
reactorul de prepolieteri s-a produs o explozie urmată de un incendiu la
Instalaţia de poliolipolieteri din cadrul Secţiei propenoxid polioli. Datorită
acestui incident tehnic a fost oprită instalaţia de Propenoxid–Polioli
pentru o perioada de peste 20 de zile, înregistrându-se atât pierderi de
producţie, cât şi cheltuieli suplimentare pentru refacerea şi punerea în
funcţiune a acestei secţii.
b. În data de 15-septembrie-2008 a avut loc un soc de tensiune în
sistemul energetic naţional – Staţia Râureni care aparţine Transelectrica
- datorita căruia combinatul chimic OLTCHIM S.A. a fost oprit total în
regim de avarie.
La secţia Electroliza cu mercur, cu o capacitate de 210.000
tone/an lesie a avut loc o explozie care a afectat în întregime
funcţionarea instalaţiei, aceasta fiind oprită pentru remediere şi
reparaţii timp de o lună de zile.
Tot urmare a acestui eveniment s-au produs avarii la instalaţia de
clorura de vinil şi implicit instalaţiile de P.V.C., deoarece din lipsă de
materie prima (clorura de vinil) instalaţiile de producere PVC au trebuit
să fie oprite timp de 3 zile.
Pentru aceste două evenimente excepţionale OLTCHIM are
eliberate de Camera de Comerţ şi Industrie Vâlcea certificate de forţă
majoră.
c. În data de 31-octombrie-2008, datorita unei hotărâri
judecătoreşti definitive, capitalul social al OLTCHIM a fost diminuat cu
creanţa AVAS în suma de 95.284.145,58 USD. Pentru aceasta suma
AVAS a calculat dobânzi pentru perioada cuprinsa între data adoptării
Hotărârii de majorare a capitalului social (28.11.2003) şi data rămânerii
irevocabile a sentinţei civile de diminuare a capitalului social.
Valoarea dobânzii este de 10.063.949,04 USD, respectiv 29.851
mii lei. OLTCHIM a contestat aceasta suma de 10.063.949,04 USD, dar
până la clarificarea ei, aceştia au creat provizion la 31.12.2008 pentru
echivalentul în lei, respectiv 29.851 mii lei.
d. Creşterea accentuata a cursului de schimb al principalei valute
EUR în comparaţie cu leul. Comparativ cu data de 30.06.2008, data la
care s-a efectuat ultima actualizare a creanţelor şi datoriilor în valuta,
cursul de schimb valutar de la 31.12.2008 a înregistrat creşteri
semnificative.
Având în vedere faptul că majoritatea datoriilor în valută OLTCHIM
le înregistrează în EURO, actualizarea la sfârşitul anului a creanţelor şi
datoriilor în valută a condus la o pierdere din diferenţă de curs valutar
de 63.826 mii lei.
e. Provizioanele calculate la stocurile înregistrate de Fabrica de
Conserve Râureni.
În cadrul Fabricii de Conserve Râureni, sunt stocuri de produse finite (conserve
legume – fructe, gemuri, dulceţuri) produse în perioada 2003 – 2005,

59
perioada în care se realizau vânzări semnificative pe piaţa internă în
special la unităţi militare. Datorită faptului ca unităţile militare s-au
restructurat masiv, Fabrica de Conserve a rămas cu stocuri mari la
aceste produse, pentru care în vederea impulsionării vânzării lor s-a
redus preţul de vânzare. Pentru valoarea cu care s-a redus preţul de
vânzare la aceste stocuri, la sfârşitul anului 2008 s-au creat provizioane
în suma de 4.361 mii lei.
f. Urmare a creşterii preturilor la ţiţei, preţul materiilor prime
derivate din acesta, respectiv etilena şi propilena a înregistrat creşteri,
astfel: etilena cu 16,3% de la 775 EUR/to în anul 2007 la 901 EUR/to în
anul 2008, iar la propilena cu 9,70% de la 732 EUR/to în anul 2007 la
803 EUR/to în anul 2008, iar preţurile la produsele finite obţinute din
cele doua materii prime au înregistrat creşteri de numai 4 – 5%.
Cantitatea de etilena consumata de OLTCHIM în anul 2008 a fost
de 80.361 to x 126 EUR/to (creşterea de preţ) determină o influenţă
nefavorabila de 10,1 milioane EUR. La propilena cantitatea consumata
în anul 2008 a fost de 121.660 to x 71 eur/to (creşterea de preţ)
determină o influenţă nefavorabilă de 8,6 milioane EUR.
Din diferenţa de preţ la cele două materii prime rezultă o influenţă
nefavorabilă de 18,7 milioane EUR, respectiv 62.408 mii lei.
Datorită acestor evenimente, în anul 2008 S.C. OLTCHIM S.A. a
înregistrat o pierdere de 95.893 mii lei, formată din:
- profit din activitatea de exploatare: 7.386 mii lei;
- pierdere din activitatea financiară: 103.279 mii lei.
Activele imobilizate
La data de 31 decembrie 2008 s-a efectuat de către
PricewaterhouseCoopers reevaluarea activelor imobilizate (terenuri,
mijloace fixe, investiţii în curs).
Analizând activele imobilizate la valoarea rămasă neta, se
constata o creştere a acestora faţă de anul precedent cu 210.957 mii
lei, de la 884.060 mii lei la 1.095.017 mii lei, determinata de:
- achiziţii şi puneri în funcţiune de imobilizări corporale şi necorporale
246.671 mii lei
- majorări din reevaluarea activelor 65.525 mii lei
- deprecierii activelor prin calculul amortizării 72.816 mii lei
- mijloace fixe vândute sau aduse ca aport 52.601 mii lei
- creşterea imobilizărilor financiare 24.178 mii lei
Activele circulante
Comparând valoarea activelor circulante la anul 2008 cu valoarea
acestora la 2007 se constată o creştere a acestora cu 60.900 mii lei, din
care:
-creştere clienţi de încasat 20.190 mii lei
-alte creanţe (TVA de rambursat) 5.728 mii lei
-creştere stocuri din care: 67.288 mii lei
-diminuare disponibil în cont: -32.306 mii lei

Datoriile totale ale societăţii


Datoriile totale înregistrate la 31 decembrie 2008 erau în valoare
de 1.624.672 mii lei, prezentând o creştere cu 584.334 mii lei faţă de
anul 2007, determinata de:
-creşterea datoriei faţă de bănci ca urmare a contractării de
credite noi 43.684 mii lei
-creşterea avansurilor de la clienţi în contul comenzilor 170.538
mii lei
-diminuarea obligaţiilor la bugetul de stat datorită compensării
acestora cu TVA de recuperat: -11.911 mii lei
-creşterea obligaţiei fata de AVAS, datorita diminuării capitalului
social: 317.966 mii lei
-creşterea obligaţiilor de plată faţă de furnizori: 64.057 mii lei
Din totalul datoriilor înregistrate la 31 decembrie 2008 de 1.624.672 mii lei
plăţile restante erau în valoare de 524.853 mii lei

Capitalurile proprii
În baza situaţiilor financiare întocmite la 31 decembrie 2008,
valoarea capitalurilor proprii este de -17.293 mii lei, era compusă din:
• capital social 32.359 mii lei

61
• rezerve din reevaluare imobilizări corporale 551.445 mii lei
• rezerve legale 6.843 mii lei
• alte rezerve 17.787 mii lei
• pierdere din anii precedenţi (2001, 2002, 2003): -529.833
mii lei
• pierdere an 2007: -95.894 mii lei
În ceea ce priveşte volumul total al creditelor angajate la 31
decembrie 2008 acesta era de 1.022.490 mii lei şi avea următoarea
componenţă:
a)credite pe termen scurt: 416.627 mii lei
b)credite pe termen lung: 90.482 mii lei
c)alte împrumuturi: 509.178 mii lei
d) dobânzi credite: 693 mii lei

Principalii indicatori economico-financiari la 31 decembrie


2007
1. Lichiditatea generala = Active circulante/ Datorii curente =
=554.156.881/971.113.644=0,57
Valoarea acestui indicator indică faptul că activele circulante acoperă
doar 57% din datoriile curente, fapt ce reflectă o lipsa a capitalului de
lucru ca efect al decapitalizării societăţii în perioada 2001-2003 când s-
au înregistrat pierderi precum şi datorită pierderilor din anul 2008.
Comparativ cu anul 2007 acest indicator a înregistrat o evoluţie
descendentă când activele circulante acopereau 63% din datoriile
curente.
2. Durata de plată a obligaţiilor faţă de furnizori = (Datorii faţă de
furnizori/Cifra de afaceri)*365 zile = (299.462.365/1.749.871.975)*365 zile =
52,40 zile.
Comparativ cu anul 2007, când durata de plată a obligaţiilor faţă
de furnizori era 49,61 de zile, în anul 2008 acest indicator a crescut.
3. Durata medie de recuperare a creanţelor =(Clienţi de
încasat/Cifra de afaceri)*365 zile = (230.274.443/1.749.871.975)*365 zile = 48,03 zile.
Durata medie de recuperare a creanţelor a crescut faţă de
realizările anului precedent, de la 44,27 zile în anul 2006 la 48,03 de zile
în anul 2008.
Datorită evenimentelor excepţionale care i-au afectat activitatea,
Compania Oltchim a înregistrat o pierdere de 23.524 mii euro în anul
2008. Deşi cifra de afaceri a crescut de la 318.670 mii euro în anul
2005, la 384.164 mii euro în anul 2006, 485.856 mii euro şi 518.567 mii
euro, societatea a înregistrat o scădere continuă a profitului net, de la
20.633 mii euro în anul 2005, la 6.250 mii euro în 2006 şi la 2,490 mii
euro în anul 2007.
Totuşi, în baza programelor întocmite de managementul SC
OLTCHIM S.A., aceasta este capabilă să realizeze nivelele de producţie
pentru export şi profit propuse şi numai o situaţie deosebită de
conjunctură şi recesiune economică pe piaţa externă i-ar putea crea
dificultăţi în atingerea ţintelor stabilite.

3.2.3. Întocmirea tabloului fluxului de numerar şi interpretarea


acestuia

În funcţie de rezultatele de societatea comercială OLTICHIM S.A. a


fost întocmită situaţia fluxurilor de trezorerie pentru anul 2008.
Metoda folosită pentru calculul fluxurilor a fost metoda indirectă.
Nr. Denumire Formula Exerciţiul financiar
Crt.
31.12.2007 31.12.2008

Profitul (Pierderea) 8,779,523.00 (95,893,917.0


anului 0)
1
Amortizare şi 80,012,293.0 76,134,780.00
provizioane inclusiv 0
reduceri de valoare ale
2 imobilizărilor corporale
Pierderea aferentă 773,137.00 1,060,005.00
3 vânzării de mijloace fixe
Venituri din dobânzi (419,273.00)(573,431.00)
4

63
Nr. Denumire Formula Exerciţiul financiar
Crt.
31.12.2007 31.12.2008

Profitul (Pierderea) 8,779,523.00 (95,893,917.0


anului 0)
1
Cheltuieli cu dobânzile 38,913,759.0 50,747,647.00
5 0
Diferenţe de curs la (10,953,526. 20,212,935.00
împrumuturi (venit) 00)
6 cheltuială
Venituri din subvenţii (5,607,438.0 (3,844,729.00)
7 0)
Venituri din dividende (515,460.00)(1,082,127.00)
8
Profit înaintea =1+…+8 110,983,015. 46,761,163.00
modificărilor în 00
9 capitalul circulant
Creştere/ (Diminuare) 29,871,674.0 (71,430,061.0

10 stocuri 0 0)
Creştere clienţi şi alte (73,555,192. (24,707,368.0

11 creanţe 00) 0)
Diminuare furnizori şi 75,346,234.0 253,075,356.0

12 alte datorii 00
Modificări ale =10+…+12 31,662,716. 156,937,927.

13 capitalului circulant 00 00
Dobânzi plătite (37,901,458. (47,723,455.0

14 00) 0)
A. Flux de numerar =9+13+14 104,744,27 155,975,635.
din activitatea de 3.00 00
15 exploatare
Achiziţii de imobilizări (194,979,538 (246,855,303.

16 corporale şi necorporale .00) 00)


Achiziţii de imobilizări (333,032.00)(221,622.00)
17 financiare
Încasarea din vânzarea 947,827.00 31,042,942.00
18 imobilizărilor
Nr. Denumire Formula Exerciţiul financiar
Crt.
31.12.2007 31.12.2008

Profitul (Pierderea) 8,779,523.00 (95,893,917.0


anului 0)
1
Dobânzi încasate 419,273.00 573,431.00
19
Dividende primite 515,460.00 1,082,127.00
20
B. Flux de numerar utilizat =16+…+20 (193,430,01 (214,378,425
în activitatea de 0.00) .00)
21 investiţii
Variaţia creditelor pe (37,288,076. (13,522,181.0

22 termen scurt 00) 0)


Variaţia creditelor pe 12,942,885.0 (2,000,950.00)
23 termen lung 0
Plăţi de leasing (398,000.00)(116,141.00)
24
Subvenţii primite 2,676,101.00 10,559,857.00
25
C. Flux de numerar =22+…+25 (22,067,090 (5,079,415.0
utilizat în activitatea .00) 0)
26 de finanţare
Numerar la început de (207,302,183 (318,055,010.

27 an .00) 00)
Flux de numerar – =15+21+2 (110,752,827 (63,482,205.0

28 total (A+B+C) 6 .00) 0)


Numerar la sfârşit de an (318,055,010 (381,537,215.
.00) 00)
29

Fluxul din activitatea de exploatare

1. În anul 2007 societatea OLTCHIM a înregistrat o pierdere de


95.893.917 lei şi nu a plătit impozit pe profit.

2. Pentru amortizările şi provizioanele, inclusiv reducerile de


valoare ale imobilizărilor corporale sunt următoarele:

65
Indicator 31.12.2008

Amortizare imobilizărilor corporale 76,632,306

Reduceri de valoare ale imobilizărilor


-497,526
corporale
TOTAL 76,134,780

3. Pierderea aferentă vânzării de mijloace fixe


Indicator 31.12.2008

Pierderea aferentă vânzării de mijloace fixe 1,060,005

Achiziţii 365,697,433

Cedări de active 364,637,428

4. Veniturile din dobânzi sunt preluate din rulajul contului 766


„Venituri din dobânzi”, respectiv din valoarea cumulată la 31.12.2008,
valoare regăsită în contul de profit şi pierdere. Astfel, această valoare
573.431 lei se scade din pierderea înregistrată de societate la
31.12.2008.

5. Cheltuielile privind dobânzile sunt preluate din rulajul contului


666 „Cheltuieli privind dobânzile”, respectiv din valoarea cumulată la
31.12.2008, valoare regăsită în contul de profit şi pierdere. Astfel,
această valoare 50.747.647 lei se adună la pierderea înregistrată de
societate la 31.12.2008.

6. Din diferenţele de curs la împrumuturi societatea a înregistrat o


cheltuială în valoare de 20.212.935 lei la 31.12.2008.

7. Veniturile din subvenţii pentru exploatare considerate la


31.12.2008 au fost în valoare de 3.844.729 lei, ele scăzându-se din
pierderea înregistrată de societate la 31.12.2008.

8. Veniturile din dividende la 31.12.2008 se scad şi ele din


pierderea înregistrată de societate la 31.12.2008. Acestea sunt în valoare de
1.082.127 lei.

9. Prin însumarea tuturor elementelor enumerate mai sus,


obţinem profitul înaintea modificărilor în capitalul circulant. Putem
observa că profitul obţinut în anul 2008 reprezintă mai puţin de 50% din
valoarea înregistrată în anul 2007. Acest lucru s-a datorat în primul rând
pierderii înregistrate de societate în anul 2008, dar şi creşterii
cheltuielilor cu dobânzile şi cu diferenţele de curs valutar.
Acest profit este de fapt un rezultat obţinut de societate înainte de
variaţia fondului de rulment.

10. Variaţia stocurilor pentru fluxul de numerar calculat în anul


2008 a fost de (71,430,061.00) lei. Putem observa că variaţia stocurilor
pentru fluxul de numerar calculat în anul 2007 a fost de 29,871,674.00
lei. Componenţa variaţiei stocurilor la 31.12.2008 a fost următoarea:
Perioada
Perioada
Indicator 31.12.2007 31.12.2008

258.752.414
Stocuri, din care: 191.463.806
Materii prime, materiale, ob.inv,
82.243.262
ambalaje 62.516.744
38.972.827
Producţia în curs de execuţie 26.374.039
130.484.861
Produse finite şi mărfuri 96.533.840
Avansuri pentru cumpărări de
7.051.464
stocuri 6.039.183

Putem observa că stocurile au crescut în anul 2008, ceea ce a dus


la scăderea fluxului din exploatare cu 71.430.061 lei.

11. Variaţia clienţilor şi a altor creanţe pentru fluxul de numerar


calculat în anul 2008 a fost de (24,707,368.00) lei. Putem observa că
variaţia creanţelor pentru fluxul de numerar calculat în anul 2007 a fost
de (73,555,192.00) lei. Componenţa variaţiei creanţelor la 31.12.2008 a

67
fost următoarea:

Perioada
Perioada
Indicator 31.12.2007 31.12.2008

285.312.548
Creanţe 259.393.949
230.274.443
Creanţe comerciale 210.084.733
55.038.105
Alte creanţe 49.309.216
Putem observa că societatea OLTCHIM a înregistrat creanţe la
31.12.2008 mai mari cu +9,99%, ceea ce a dus la diminuarea fluxului
din exploatare cu (24,707,368.00) lei.

12. Variaţia furnizorilor şi a altor datorii pentru fluxul de numerar


calculat în anul 2008 a fost de 253,075,356.00 lei. Putem observa că
variaţia creanţelor pentru fluxul de numerar calculat în anul 2007 a fost
de 75,346,234.00 lei.
OLTCHIM a înregistrat datorii către furnizori la 31.12.2008 mai
mari în anul 2008 faţă de anul 2007, ceea ce a dus la modificări ale
capitalului circulant.
Astfel, pentru exerciţiul financiar 2008, modificările în capitalul
circulant al OLTCHIM au fost de +156.937.927 lei. În comparaţie cu anul
2008 variaţia capitalului circulat a crescut de 4,96 ori. Acest lucru s-a
datorat creşterii stocurilor, creanţelor şi datoriilor curente ale societăţii
în anul 2008 faţă de anul 2007.
Putem observa că necesarul de fond de rulment al societăţii a
crescut în anul 2008 la +156.937.927 lei. Cu alte cuvinte societatea are
nevoie de 4,96 ori mai mult fond de rulment decât în anul 2007.

14. Dobânzile plătite de societatea, considerate parte a activităţii


de exploatare au fost de 47.723.455 lei şi ele au dus la diminuarea
fluxului din exploatare. Putem vedea că acestea au crescut faţă de anul
2006 cu 25,85%.
Obţinem astfel un flux net de trezorerie din activitatea de
exploatare de +155.975.635 lei în creştere faţă de cel din 2007 care a
fost în valoare de +104.744.273 lei.

Flux de numerar utilizat în activitatea de investiţii


16. Achiziţiile de imobilizări corporale şi necorporale au generat
plăţi în valoare de 246.855.303. Astfel, societatea a cumpărat în anul
2008 un teren în valoare de 510.399 lei, construcţii în valoare de
14.645.789 lei, instalaţii tehnice în valoare de 105.324.930 lei şi alte
imobilizări în valoare de 917.284 lei şi alte imobilizări necorporale în
valoare de 4.594 lei.
17. Achiziţii de imobilizări financiare au generat plăţi în valoare de
221.622 lei.

18. Încasarea din vânzarea imobilizărilor în anul 2008 a fost de


31,042,942.00 lei. Aceste încasări s-au datorat vânzării unui teren de
49.418 mp în valoare de 685.922,67 lei firmei Euro Urethane SA, a unui
teren de 446,60mp aferent unor garsoniere deţinute de societate, dar şi
datorită vânzării de utilaje din investiţii în curs în sumă de
23.956.393,78 lei tot firmei Euro Urethane SA (s-a constituit un aport în
natură).

19. Dobânzile încasate sunt preluate din rulajul contului 766 „Venituri din
dobânzi”, respectiv din valoarea cumulată la 31.12.2008, valoare regăsită în
contul de profit şi pierdere. Astfel, valoarea 573.431 lei înregistrată de
societate la 31.12.2008 aduce un plus activităţii de investiţii a societăţii.

20. Dividendele primite sunt preluate din rulajul contului 7611 şi 7613
„Venituri din interese de participare”, respectiv din valoarea cumulată la
31.12.2008, valoare regăsită în contul de profit şi pierdere. Astfel,
valoarea 1.082.127 lei înregistrată de societate la 31.12.2008 aduce un
plus activităţii de investiţii a societăţii.

69
Însă, fluxul de numerar utilizat în activitatea de investiţii a fost
negativ, mai exact în valoare de (214,378,425.00), în creştere faţă de
fluxul de numerar utilizat de societate în anul 2007. Acest lucru s-a
datorat achiziţiilor de imobilizări necorporale, corporale şi financiare
efectuate de societate care au depăşit valoarea încasărilor din
valorificarea imobilizărilor corporale, necorporale şi financiare efectuate
de societate.
OLTCHIM are nevoie de fonduri pentru a-şi susţine activitatea de
investiţii pe care o derulează.

Flux de numerar utilizat în activitatea de finanţare


Activitatea de finanţare generează şi ea un flux negativ de
numerar în valoare de (5,079,415.00). Acest lucru se datorează
variaţiei creditelor pe termen scurt şi pe termen lung, care generează
un flux negativ de (15.523.131) lei.
Plăţile de leasing au generat un flux negativ de (116,141.00).
Societatea a preluat prin cesiune un contract de leasing financiar cu
firma Romania Leasing de pe piaţa internă pentru un autoturism Nissan
Primera cu o valoare rămasă la 31.12.2008 de 43.535 lei.
În cursul anului 2008 societatea OLTCHIM a achiziţionat prin
leasing financiar prin BCR Leasing încă 9 autoturisme marca
Volkswagen, a căror valoare rămasă la 31.12.2008 a fost de 547.593 lei.
Pentru acestea societatea a plătit ratele de leasing în anul 2008.
Subvenţiile primite pentru activitatea de investiţii au fost în
valoare de 10.559.857 lei în anul 2008, ceea ce a generat un plus
pentru fluxurile activităţii de investiţii a societăţii OLTCHIM S.A.
În anul 2008 societatea a reuşit să-şi îmbunătăţească fluxul din
activitatea de investiţii, faţă de cel obţinut în anul 2007. Din nefericire,
şi activitatea de finanţare trebuie susţinută cu fluxuri de numerar din
activitatea de exploatare a firmei.

Concluzie: Activităţile de finanţare şi de investiţii ale societăţii


OLTCHIM generează fluxuri de numerar negative, fluxuri care trebuie
susţinute de activitatea de exploatare a societăţii.
Din păcate, fluxul pozitiv din activitatea de exploatare nu
generează suficiente resurse pentru a susţine activitatea de investiţii a
societăţii.
Observăm că şi numerarul la începutul perioadei a fost negativ. În
anul 2008, fluxul net de numerar al societăţii OLTCHIM a fost negativ, în
valoare de (63.482.205) lei, un flux de numerar mai bun faţă de cel din
anul 2007 (110.752.827) lei. Din păcate lipsa de numerar de la
începutul anului 2008, cumulată cu fluxul net de numerar din cursul
anului 2008 a dus la un numerar negativ la sfârşitul anului 2008 de
(381.537.215) lei.

Astfel că OLTCHIM are nevoie de sprijin din partea acţionarilor sau


partenerilor care să-i permită derularea activităţilor de investiţii de care
are nevoie societatea.
Putem observa de altfel că societatea a cumulat o pierdere la
31.12.2008 în valoare de 529.833.475 lei provenind în special din
perioada 2000 – 2003, iar obligaţiile curente ale societăţii, depăşesc
activele sale circulante cu 416.689.017 lei la 31.12.2008.
Aceste aspecte indică existenţa unei incertitudini care ar putea
pune la îndoială capacitatea societăţii de a-şi continua activitatea dacă
acţionarii nu o vor sprijini pentru îmbunătăţirea şi derularea activităţii.

CONCLUZII

Aprecierea performanţei întreprinderii prin intermediul tabloului


fluxurilor de trezorerie nu este pertinentă decât pe perioade medii şi
lungi. Nu sunt luate în considerare o serie de elemente care au o

71
incidenţă asupra structurii capitalurilor şi angajamentelor întreprinderii,
dar care au o influentă directă asupra trezoreriei. Astfel de elemente
sunt reprezentate, în special, de cele care fac parte din structura
angajamentelor financiare în afara bilanţului.
Fluxul de trezorerie /numerar, pentru o analiza corectă, trebuie comparat cu
anul precedent, cu o societate cu acelaşi profil din ramură. În acest mod
şi ţinând cont de planurile pe care le are societatea în anul următor, de
planul de afaceri, de inflaţie, etc se pot face previziuni mai aproape de
realitate a fluxurilor de trezorerie viitoare.
Când este utilizat în corelaţie cu celelalte situaţii financiare, un
tablou al fluxurilor de trezorerie furnizează informaţii ce permit
utilizatorilor să evalueze schimbările activului net al unei întreprinderi,
structura sa financiară (între care şi lichiditatea şi solvabilitatea sa) şi
capacitatea sa de a modifica valorile şi scadenţarul fluxurilor de
trezorerie, pentru a se adapta schimbărilor de circumstanţe şi
oportunităţi.
În acelaşi timp, informaţiile referitoare la fluxurile de trezorerie
sunt folosite pentru a permite utilizatorilor să îşi elaboreze modele
pentru aprecierea şi compararea valorii actuale a fluxurilor de trezorerie
viitoare ale diferitelor întreprinderi.
Cercetarea fluxului de disponibilităţi este necesar în practica
economică deoarece orice activitate trebuie să „degaje bani”, să rezulte
un surplus de capital faţă de cel investit. O societate comercială trebuie
să fie şi solvabilă, respectiv să dispună de lichidităţi, să nu existe
decalaje între încasările şi plăţile pe care le efectuează în cadrul ciclului
financiar.
Analiza fluxurilor de numerar prezintă importanţă în special pentru
evoluţia acestora pe perioadele următoare, pentru formularea politicii
de finanţare a firmei pe termen scurt şi mediu.
În ceea ce priveşte societatea OLTCHIM, din analiza fluxului de
numerar pe cele trei tipuri de activităţi am observat că activitatea de
investiţii şi activitatea de finanţare a societăţii nu generează un surplus
de capital faţă de cel investit de societate. Din păcate, nici surplusul
generat de activitatea de exploatare a societăţii nu a generat un flux de
numerar pozitiv nici în anul 2007 şi nici în anul 2008.
Mai mult activul net al societăţii relevă faptul că societatea nu
reuşeşte să-şi acopere datoriile curente din activele curente ale
societăţii.
Trebuie însă ţinut cont de faptul că societatea OLTCHIM derulează
un amplu proiect de investiţii în trei etape, investiţii pentru care sunt
necesare fonduri importante. Există şi o serie de finanţări pe care
aceasta le va primi în primii ani de derulare a investiţiilor. Astfel,
volumul investiţiilor în curs şi avansuri la 31 decembrie 2008 era de
384.540.459 lei. Procentul de punere în funcţiune pentru anul 2009 este
prevăzut la 65,3 %, ceea ce va duce la creşterea activelor imobilizate cu
251.279.000 lei
Faţă de nivelul indicatorilor economici prevăzuţi în notele de
fundamentare şi de aprobare a acestor investiţii, prin punerea în
funcţiune s-au realizat indicatorii de capacitate prevăzuţi, condiţiile de
mediu au fost în totalitate îndeplinite, iar din punct de vedere al
eficienţei economice s-au asigurat condiţiile ca până la terminarea
perioadei de probe tehnologice şi a testului de performanţă să fie
îndepliniţi şi aceşti indicatori.
În urma rezultatelor obţinute se observă că activitatea de exploatare
generează un flux pozitiv de trezorerie. La activitatea de investiţii
semnul negativ este normal, întrucât este logic să se investească mai
mult decât să se dezinvestească. Semnul fluxului de trezorerie aferent
activităţii de finanţare sugerează un apel foarte redus la surse externe
de finanţare, poate şi din cauza costurilor ridicate ale acestor surse.
Activitatea de exploatare oferă o sumă acceptabilă la dispoziţia
investiţiilor. Eventuala existenţă a unui decalaj ar putea fi compensată
prin atragerea unor surse externe de finanţare.
Se mai poate realiza şi o analiza a investiţiilor, pentru a stabili în
ce măsură acestea sunt productive sau neproductive, dacă este cumva
vorba de retehnologizari etc.
Nu trebuie scăpate din vedere acele operaţii care nu au efect

73
asupra fluxurilor de trezorerie şi care sunt excluse din tablou: creştere
de capital prin aport în natură, prin integrarea unor alte structuri de
capitaluri proprii, prin conversia datoriilor, primirea bunului la locatar în
cadrul operaţiei de leasing financiar etc.
Pentru societate există o previziune a necesarului de fond de
rulment făcută de auditorul extern al societăţii. Astfel, pentru perioada
2008-2012 acesta prevede o îmbunătăţire treptată a cash-flow-ului pe
măsură ce etapele de derulare a investiţiilor sunt realizate de societate.

Sursa: Oltchim, Raport audit KPMG pentru 31.12.2006

Din previziunile auditorului, abia în anul 2012 societatea va


genera un cash flow general pozitiv. Activitatea de investiţii şi cea
financiară va genera în continuare fluxuri negative, dar surplusurile
obţinute de OLTCHIM din activitatea de exploatare, vor compensa
lipsurile celorlalte activităţi ale societăţii.

Aprecierea performanţei întreprinderii prin intermediul tabloului


fluxurilor de trezorerie nu este pertinentă decât pe perioade medii şi
lungi. Nu sunt luate în considerare o serie de elemente care au o
incidenţă asupra structurii capitalurilor şi angajamentelor întreprinderii,
dar care au o influentă directă asupra trezoreriei. Astfel de elemente
sunt reprezentate, în special, de cele care fac parte din structura
angajamentelor financiare în afara bilanţului.
Deocamdată OLTCHIM SA rămâne liderul industriei chimice şi
petrochimice din România, fiind în acelaşi timp cel de-al doilea mare
producător de PVC de pe piaţa Europei Centrale şi de EST, deţinând şi o
poziţie de frunte ca producător de sodă caustică, polioli, propilenoxid şi
plastifianţi.
OLTCHIM este într-un amplu program de modernizare şi
retehnologizare care se va finaliza în anul 2010. La sfârşitul acestui
program, OLTCHIM va fi o companie flexibilă, performantă, cu o echipă
implicată, cu impact minim asupra mediului şi cu legături strânse cu
comunitatea.
Principalele recomandări de care trebuie să ţină seama
managementul companiei se referă la aplicarea tuturor măsurilor
tehnice de funcţionare constantă şi în siguranţă a instalaţiilor în cadrul
combinatului şi la găsirea de noi pieţe de desfacere care să anihileze
creşterile majore la energie electrică şi la principalele materii prime
utilizate în procesul de fabricaţie. Este necesară şi reducerea nr. mediu
de personal prin restructurarea diviziei agro-alimentare (subunităţilor
Avicola Băbeni, SUINPROD Băbeni şi F.N.C. Băbeni, Fabricii de Conservă
Râureni).

75
BIBLIOGRAFIE

1. Coman Florin, - Contabilitate financiară, Editura Fundaţiei


România de Mâine, Bucureşti, 2006;
2. Duţescu Adriana – Ghid privind înţelegerea şi aplicarea
Standardelor Internaţionale de Contabilitate – Ediţia I şi II –
Bucureşti, Ed. C.E.C.C.A.R., 2004;
3. Ionescu Cicilia – Contabilitate, Baze şi Proceduri, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2006 (sau 2007), pag.: 11-63; 64-
102; 103-112; 113-120; 286-338; 339-354;
4. ***Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările şi
completările ulterioare.
5. ***Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
6. ***Normele de aplicare ale Codului Fiscal
7. ***Ordinul ministrului finanţelor publice nr.1752/17.11.2005
pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene, publicat în Monitorul Oficial al României
nr.1080 bis / 30.11.2005, cu modificările şi completările ulterioare
(ORDIN nr. 2374 din 12 decembrie 2007).
8. Popescu Lucian, Băluţă Aurelian-Virgil - Metode şi procedee de
calculaţie şi analiză a costurilor Editura Fundaţiei România de
Mâine (Ediţia a II-a revăzută şi adăugită), p. 33–47; 76–90; 261–
289; Bucureşti, 2007;
9. Ristea Mihai, (coordonator) - Contabilitate financiară, Editura
Universitară, Bucureşti, 2005;
10. ***Raport administratori 2008 OLTCHIM S.A.
11. Standarde Internaţionale de Raportare Financiară (IFRSs)
incluzând Standarde internaţionale de Contabilitate (IASs) şi
interpretările lor la 1 ianuarie 2005, traducere oficială în limba
română, Bucureşti, Ed. C.E.C.C.A.R., 2006.
12. ***Situaţiile financiare la 31.12.2008 OLTCHIM S.A.
13.www.oltchim.ro
77
ANEXĂ
Prezentarea situaţiilor financiare la 31.12.2008

31.12.2007 31.12.200
8
Denumire indicator
3,878,853
I Imobilizări necorporale 5,616,637
3,380,692
Concesiuni, brevete, licenţe 4,853,758
498,161
Avansuri şi imobilizări necorporale în curs 762,879
1,057,320
,741
II Imobilizări corporale,din care: 868,804,199
225,781,30
9
Terenuri şi construcţii 173,971,788
446,571,47
6
Instalaţii tehnice şi maşini 391,130,460
427,497
Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 563,758
384,540,45
9
Imobilizări corporale în curs 303,138,193
33,817,25
9
III Imobilizări financiare, din care: 9,639,243
Titluri de participare deţinute la societăţile 33,817,259
din cadrul grupului 9,639,243
1,095,016
,853
A TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 884,060,079
258,752,4
14
I Stocuri,din care: 191,463,806
82,243,262
Materii prime,materiale,ob.inv,ambalaje 62,516,744
38,972,827
Producţia în curs de execuţie 26,374,039
130,484,86
1
Produse finite şi mărfuri 96,533,840
7,051,464
Avansuri pentru cumpărări de stocuri 6,039,183
285,312,5
48
II Creanţe 259,393,949
230,274,44
3
Creanţe comerciale 210,084,733
31.12.2007 31.12.200
8
Denumire indicator
55,038,105
Alte creanţe 49,309,216
2,420
III Investitii financiare pe termen scurt 2,420
10,089,49
9
IV Casa şi conturi la bănci 42,396,495
554,156,8
81
B TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 493,256,670
Conturi de regularizare şi asimilate, 267,746
din care: 655,954
267,746
C Cheltuieli înregistrate în avans 655,954
971,113,6
Datorii ce trebuie plătite într-o 44
D perioadă de un an 780,415,952
444,629,06
0
Sume datorate instituţiilor de credit 410,923,430
212,173,42
2
Avansuri încasate în contul comenzilor 110,109,997
280,060,90
7
Datorii comerciale - furnizori 233,007,240
Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte 34,250,255
datorii pentru asigurările sociale 26,375,285
-
416,689,0
Active circulante, respectiv datorii 17
E curente nete -286,503,328
678,327,8
36
F Total active minus datorii curente 597,556,751
653,557,8
Datorii ce trebuie plătite într-o 44
D perioadă mai mare de un an 259,921,845
68,683,353
Sume datorate instituţiilor de credit 58,705,688
68,473,461
Avansuri încasate în contul comenzilor
19,401,506
Datorii comerciale - furnizori 2,398,011
496,999,52
Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte 4
datorii pentru asigurările sociale 198,818,146
H Provizioane 029,851,46

79
31.12.2007 31.12.200
8
Denumire indicator
5

12,211,25
3
I Venituri în avans 5,496,125
12,211,253
Subvenţii pentru investiţii 5,389,826
0
Venituri în avans 106,299
32,358,86
4
I Capital subscris şi vărsat 354,695,600
0
II Prime de capital 0
551,445,33
0
III Rezerve din reevaluare 487,586,188
24,630,47
2
IV Rezerve 19,690,468
6,842,711
Rezerve legale 6,842,711
9,743,756
Rezerve din reevaluare 4,803,752
8,044,005
Alte rezerve 8,044,005
-
529,833,4
75
V Profitul sau pierderea reportat -538,199,795
-
95,893,91
7
VI Rezultatul exerciţiului 8,779,523

Repartizarea profitului 413,203


-
17,292,72
6
TOTAL CAPITALURI 332,138,781
CONTUL DE PROFIT şi PIERDERE Perioada
Perioada
31.12.2007 31.12.2008
Denumire indicator
CIFRA DE AFACERI 1,749,871,9
75
1,731,805,193
Producţia vândută 1,703,250,85
1
1,696,521,113
Venituri din vânzări de mărfuri 46,621,124
35,284,080
Variaţia stocurilor de produse finite 107,239,787
115,029,441
Variaţia stocurilor de producţie în curs de -43,302,442
execuţie -119,953,214
Producţia realizată de entităţi pentru scopuri 16,431,447
proprii 5,800,784
Alte venituri din exploatare 44,854,155
9,418,732
VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL 1,875,094,9
22
1,742,100,936
Chelt.cu mat.prime,materiale consumabile 1,044,859,09
5
956,824,662
Alte cheltuieli materiale 18,995,347
20,529,607
Cheltuieli cu energie şi apă 331,067,226
337,928,108
Cheltuieli cu mărfurile 43,200,895
34,156,237
Cheltuieli cu personalul 129,124,013
109,626,891
Ajustări de valoare imobilizări corporale şi 72,816,348
necorporale 82,226,379
a. Cheltuieli 81,814,943
82,258,988
b. Venituri 8,998,595
32,609
Ajustări de valoare active circulante 11,271,039
-2,214,087
a. Cheltuieli 36,284,180
19,664,316
b. Venituri 25,013,141
21,878,403
Alte cheltuieli de exploatare 216,375,47
9
183,615,949
Cheltuieli privind prestaţiile externe 168,552,536
167,168,635

81
CONTUL DE PROFIT şi PIERDERE Perioada
Perioada
31.12.2007 31.12.2008
Denumire indicator
CIFRA DE AFACERI 1,749,871,9
75
1,731,805,193
Cheltuieli cu impozite şi vărsăminte asimilate 4,668,328
4,200,515
Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active 43,154,615
cedate 12,246,799
CHELTUIELI DIN EXPLOATARE-TOTAL 1,867,709,4
42
1,722,693,746
REZULTATUL DIN EXPLOATARE 7,385,480
19,407,190
Venituri din interese de participare 1,082,127
515,460
Venituri din dobânzi 573,431
419,273
Alte venituri financiare 82,238,781
67,077,875
VENITURI FINANCIARE-TOTAL 83,894,339
68,012,608
Ajustări de valoare imobilizări financiare 29,851,465
0
a. Cheltuieli 29,851,465
0
Cheltuieli cu dobânzi 50,747,647
38,913,759
Alte cheltuieli financiare 106,574,624
39,726,516
CHELTUIELI FINANCIARE-TOTAL 187,173,73
6
78,640,275
REZULTATUL FINANCIAR -
103,279,39
7
-10,627,667
REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI -95,893,917
8,779,523
VENITURI TOTALE 1,958,989,2
61
1,810,113,544
CHELTUIELI TOTALE 2,054,883,1
78
1,801,334,021
REZULTATUL BRUT AL -95,893,917
EXERCITIULUI(11+13) 8,779,523
IMPOZIT PE PROFIT 0.00
0
PROFIT SAU PIERDERE NETĂ A -95,893,917
EXERCIŢIULUI 8,779,523
83
TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE CA MODEL DE
ANALIZĂ A PERFORMANŢELOR ÎNTREPRINDERII

CUPRINS

CAPITOLUL I
LOCUL ŞI ROLUL TABLOULUI FLUXULUI DE TREZORERIE
2
ALE UNEI ÎNTREPRINDERI
CAPITOLUL II
NECESITATEA UTILIZĂRII INFORMAŢIILOR DE TIP FLUX
DE TREZORERIE ÎN EVALUAREA ŞI ÎN ANALIZA
4
FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII
CAPITOLUL III
ÎNTOCMIREA, PREZENTAREA ŞI PUBLICAREA TABLOULUI
7
FLUXULUI DE TREZORERIE ÎN CONFORMITATE CU IAS 7
3.1. Prezentarea noţiunilor specifice standardului internaţional
7
de contabilitate IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie”
3.2. Studiu de caz privind întocmirea fluxului de trezorerie în
conformitate cu IAS 7 în cadrul S.C. OLTCHIM S.A.
22
Râmnicu Vâlcea
3.2.1. Prezentarea societăţii S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu
22
Vâlcea
3.2.2. Prezentarea situaţiilor financiare 24

3.2.3. Întocmirea tabloului fluxului de numerar şi


30
interpretarea acestuia
CONCLUZII 37

BIBLIOGRAFIE 41

ANEXE 42
CAPITOLUL I
LOCUL ŞI ROLUL TABLOULUI FLUXULUI DE TREZORERIE
ALE UNEI ÎNTREPRINDERI

Fluxurile de numerar sunt definite ca intrări şi ieşiri de numerar şi


echivalente de numerar.
Lichidităţile se referă la fondurile disponibile şi la depozitele la
vedere. Echivalentele de lichidităţi sunt plasamente pe termen scurt,
foarte lichide, convertibile cu uşurinţă într-o mărime determinantă de
lichidităţi şi care sunt supuse la un risc neglijabil de schimbare a valorii1.
Conform IAS1 şi , situaţiile financiare anuale ale întreprinderii
sunt:
• Bilanţul - prezintă informaţii referitoare la poziţia financiară;
• Contul de profit şi pierdere - prezintă informaţii privind
performanţa întreprinderii;
• Situaţia modificărilor de capital propriu;
• Situaţia fluxurilor de trezorerie/situaţia fluxurilor de numerar
(IAS 1)
• Politici contabile şi note explicative/note la situaţiile financiare
(IAS 1)
Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a
poziţiei financiare, performanţei, modificărilor capitalului propriu şi
fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii pentru respectivul exerciţiu
financiar.
Atunci când situaţia fluxurilor de numerar este utilizată împreună
cu restul situaţiilor financiare ea furnizează informaţii care permit
utilizatorilor să evalueze modificările în activele nete ale unei
întreprinderi, structura sa financiară (inclusiv lichiditatea şi
solvabilitatea sa), precum şi capacitatea întreprinderii de a influenţa

1 Liliana Feleagă, Nicolae Feleagă, Contabilitate financiară – o abordare europeană şi


internaţională, vol. I, Editura Info Mega, Bucureşti, 2005, p. 125.

85
valoarea şi momentul apariţiei fluxurilor de numerar. Situaţia fluxurilor
de numerar oferă posibilitatea utilizatorilor să dezvolte modele de
evaluare şi comparare a valorii actualizate a fluxurilor de numerar
viitoare ale diferitelor întreprinderi. De asemenea, aceste informaţii
elimină efectele utilizării unor tratamente contabile diferite pentru
aceleaşi tranzacţii şi evenimente, permite astfel comparabilitatea
raportării rezultatelor din exploatare între diferite întreprinderi din
acelaşi sector de activitate.
În general rolul tabloului fluxurilor de trezorerie constă în2:
• Posibilitatea previzionării fluxurilor viitoare de trezorerie;
• Evaluarea deciziilor companiei;
• Determinarea capacităţii societăţii de a plătii dividende
acţionarilor, de a rambursa împrumuturile primite de la
creditori, de a plăti dobânzile aferente acestor împrumuturi.
De asemenea el permite determinarea capacităţii de plată la
termen a împrumuturilor şi dobânzilor aferente;
• Prezentarea relaţiei dintre rezultatul net şi fluxurile de
trezorerie ale întreprinderii.

2 Horngen c.T., Financial Accounting, Fourth Edition, Prentice-Hall, Inc. 2001, citat în
Feleagă Nicolae, Contabilitate financiară – o abordare europeană şi internaţională, vol.
I, Editura Info Mega, Bucureşti, 2005, p. 123.
CAPITOLUL II
NECESITATEA UTILIZĂRII INFORMAŢIILOR DE TIP FLUX
DE TREZORERIE ÎN EVALUAREA ŞI ÎN ANALIZA
FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

Necesitatea întocmirii situaţiei fluxurilor de trezorerie rezultă şi din


limitele bilanţului şi a contului de profit şi pierdere. (din punct de vedere
la informaţiilor oferite). Bilanţul contabil este documentul contabil de
sinteza prin care se prezintă activul şi pasivul unităţii patrimoniale,
precum şi rezultatele perioadei pentru care se întocmeşte, potrivit legii.
Bilanţul contabil este sursa de date ce se prelucrează pentru
realizarea diagnosticului contabil şi financiar.
Bilanţul este un document static unde, din punct de vedere tehnic,
apar soldurile care, deşi sunt o rezultantă, disimulează fluxurile
înregistrate în conturi. Prin respectarea principiului costurilor istorice,
bilanţul nu reflecta valorile actuale. Se face abstracţie de numeroase
elemente care au valoare economică, dar nu pot fi măsurate în mod
obiectiv. Analiza echilibrului financiar pe baza relaţiei dintre fondul de
rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreria neta este
contestată. Numeroşi specialişti consideră ca noţiunea de fluxuri de
trezorerie prezintă un caracter obiectiv faţă de cea de fond de rulment.
În contul de profit şi pierdere apar fluxurile care determină
rezultatul, înţeles, în principiu, ca variaţie a capitalurilor proprii în cursul
exerciţiului. Noţiunile de venituri şi cheltuieli din exploatare se
îndepărtează, poate din ce în ce mai mult, de conceptul de fluxuri de
trezorerie. Mărimea rezultatului depinde de metodele contabile folosite.
De exemplu, două întreprinderi similare care utilizează metoda lineară
de amortizare, respectiv metoda degresivă oferă, presupunând celelalte
elemente egale, două reprezentări diferite privind rezultatul. Este
evident ca cea de-a doua va obţine un rezultat mai mic în primii ani de
utilizare a imobilizărilor. În cele din urmă va trebui să se tină cont de
calitatea rezultatelor obţinute de o întreprindere. Valoarea adăugată, ca

87
indicator al performanţei şi ca instrument de gestiune, este, de
asemenea, contestabil. Capacitatea de autofinanţare nu reprezintă
decât un surplus monetar potenţial. Aceasta este influenţată, ca şi
excedentul brut din exploatare şi valoarea adăugată, de politicile
contabile şi fiscale ale întreprinderii.
Astfel, în ultimele decenii s-au confruntat două abordări în privinţa
modului de prezentare a unui tablou de finanţare: abordarea care are la
bază conceptul de fond de rulment şi abordarea centrată pe noţiunea de
cash flow. Conceptul bazat pe fondul de rulment a condus la tablourile
de utilizări şi resurse, destul de criticate, deoarece, deşi permiteau
calculul variaţiei trezoreriei, nu explicau cauzele acestei variaţii. Toate
aceste contradicţii informaţionale explică interesul acordat astăzi
tablourilor fluxurilor de trezorerie care, în mod just, pun accentul pe
variaţia trezoreriei şi originile sale (cauzele acestei variaţii).
Pe de altă parte, întrucât nici una din situaţiile financiare evocate
anterior nu au reuşit să ofere un tablou complet şi detaliat al tuturor
intrărilor şi ieşirilor de fonduri, al tuturor provenienţelor şi utilizărilor de
disponibilităţi, s-a propus un document al evoluţiei situaţiei financiare —
tabloul fluxurilor de trezorerie.
Aprecierea performanţei întreprinderii prin intermediul tabloului
fluxurilor de trezorerie nu este pertinentă decât pe perioade medii şi
lungi. Nu sunt luate în considerare o serie de elemente care au o
incidenţă asupra structurii capitalurilor şi angajamentelor întreprinderii,
dar care au o influentă directă asupra trezoreriei. Astfel de elemente
sunt reprezentate, în special, de cele care fac parte din structura
angajamentelor financiare în afara bilanţului.
Fluxul de trezorerie /numerar, pentru o analiza corectă, trebuie
comparat cu anul precedent, cu o societate cu acelaşi profil din ramură.
În acest mod şi ţinând cont de planurile pe care le are societatea în anul
următor, de planul de afaceri, de inflaţie, etc se pot face previziuni mai
aproape de realitate a fluxurilor de trezorerie viitoare.
Când este utilizat în corelaţie cu celelalte situaţii financiare, un
tablou al fluxurilor de trezorerie furnizează informaţii ce permit
utilizatorilor să evalueze schimbările activului net al unei întreprinderi,
structura sa financiară (între care şi lichiditatea şi solvabilitatea sa) şi
capacitatea sa de a modifica valorile şi scadenţarul fluxurilor de
trezorerie, pentru a se adapta schimbărilor de circumstanţe şi
oportunităţi3.
În acelaşi timp, informaţiile referitoare la fluxurile de trezorerie
sunt folosite pentru a permite utilizatorilor să îşi elaboreze modele
pentru aprecierea şi compararea valorii actuale a fluxurilor de trezorerie
viitoare ale diferitelor întreprinderi.
În analiza economico-financiară, tabloul fluxurilor de numerar este
corelat şi cu informaţiile legate de fondul de rulment, necesar de fond
de rulment şi trezoreria societăţii
FR = AC totale – Datorii sub un an = Cap permanent – Active
imobiliz.
Cap.permanent. = Active imob + FR = Cap propr. + Proviz.+ Dat.
peste un an
NFR = AC – TREZORERIE – DAT SUB UN AN
NFR = AC (stoc+creanţe+ch în avans)- datorii (inclusiv venit în
avans)
Trezoreria = FR – NFR = + sau –
Trezoreria negativă poate fi acoperită de credite bancare sau de
datorii restante, fie întreprinderea este decalată în faliment.
Trezorerie = disponibilităţi- dat financiare pe termen scurt.
Cercetarea fluxului de disponibilităţi este necesar în practica
economică deoarece orice activitate trebuie să „degaje bani”, să rezulte
un surplus de capital faţă de cel investit. O societate comercială trebuie
să fie şi solvabilă, respectiv să dispună de lichidităţi, să nu existe
decalaje între încasările şi plăţile pe care le efectuează în cadrul ciclului
financiar.
Analiza fluxurilor de numerar prezintă importanţă în special pentru
evoluţia acestora pe perioadele următoare, pentru formularea politicii

3 Liliana Feleagă, Nicolae Feleagă, Contabilitate financiară – o abordare europeană şi


internaţională, vol. I, Editura Info Mega, Bucureşti, 2005, p. 124.

89
de finanţare a firmei pe termen scurt şi mediu.
CAPITOLUL III
ÎNTOCMIREA, PREZENTAREA ŞI PUBLICAREA
TABLOULUI FLUXULUI DE TREZORERIE ÎN
CONFORMITATE CU IAS 7

3.1. Prezentarea noţiunilor specifice standardului


internaţional de contabilitate IAS 7 „Tabloul fluxurilor de
trezorerie”

Conform IAS 7: TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE, situaţia


fluxurilor de numerar/trezorerie trebuie să prezinte elemente enumerate
într-unul dintre formatele situaţiei fluxurilor de trezorerie prevăzute de
IAS 7. Acest standard afirmă că informaţiile privind fluxurile de numerar
sunt folositoare utilizatorilor situaţiilor financiare, oferind o bază pentru
evaluarea capacităţii întreprinderii de a genera numerar şi echivalente
de numerar, precum şi a necesităţilor întreprinderii pentru utilizarea
fluxurilor respective.
Obiectivul acestui standard este acela de a impune furnizarea de
informaţii cu privire la istoricul mişcărilor de numerar ale unei
întreprinderi, prin intermediul situaţiei fluxurilor de numerar. Utilizatorii
situaţiilor financiare ale unei întreprinderi sunt interesaţi de modul în
care întreprinderea generează şi foloseşte numerarul şi echivalentele de
numerar. Acest lucru se întâlneşte indiferent de natura activităţii
întreprinderii, ele au nevoie de numerar pentru a-şi desfăşura
activităţile, a-şi plăti obligaţiile şi pentru a asigura rentabilitate
investitorilor.
Pornind de la necesităţile informaţionale ale principalilor utilizatori
de situaţii financiare, una din informaţiile esenţiale pentru investitori şi
creditori este dată de capacitatea întreprinderii de a obţine câştiguri
viitoare şi de a transforma beneficiile în disponibilităţi.
Investitorii şi creditorii analizează, în general, în funcţie de
fluxurile monetare, care sunt fenomene concrete, şi nu în funcţie de

91
beneficiile din exploatare, ce reprezintă concepte abstracte, artificiale,
fără o reprezentare reală.
Utilizatorii de informaţie financiară sunt interesaţi de modalităţile
în care întreprinderea finanţează activităţile sale şi investeşte fondurile.
Un document al evoluţiei financiare care prezintă activităţile de
finanţare, investiţii şi exploatare permite atingerea acestui obiectiv. În
practica şi doctrina anglo-saxonă este criticată valenţa fondului de
rulment utilizat pentru caracterizarea sănătăţii financiare pe termen
scurt şi se recomandă prezentarea evoluţiei situaţiei financiare pe baza
fluxurilor de trezorerie în detrimentul utilizării fondului de rulment.
Tabloul fluxurilor de trezorerie este analizat distinct în norma
contabilă internaţională IAS 7 „Tablourile fluxurilor de trezorerie” (Cash
Flow Statements). De asemenea, cadrul conceptual al organismului
internaţional de normalizare contabilă face din tabloul fluxurilor de
trezorerie o componentă distinctă a situaţiilor financiare. În România,
prin OMF nr. 1752/4 Reglementările contabile armonizate cu Directiva a
IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele
Internaţionale de Contabilitate, situaţiile financiare anuale trebuie să
cuprindă şi o „situaţie a fluxurilor de trezorerie”. Forma şi conţinutul
acestei situaţii financiare în „viziune românească” se întocmeşte potrivit
unuia din modelele prevăzute în IAS 7.
Pentru atingerea obiectivului de furnizare a unei informări
relevante privind intrările şi ieşirile de lichidităţi şi echivalente de
lichidităţi în timpul exerciţiului şi pentru a facilita investitorilor,
creditorilor şi altor utilizatori analiza trezoreriei întreprinderii, această
situaţie financiară trebuie să prezinte incidenţa asupra trezoreriei a
activităţilor de exploatare, investiţii şi finanţare, precum şi creşterea sau
diminuarea netă a trezoreriei.
Tabloul fluxurilor de trezorerie reprezintă o situaţie de flux care,
spre deosebire de contul de profit şi pierdere, permite compararea
rezultatelor diferitelor întreprinderi, prin eliminarea efectelor utilizării
diferitelor metode contabile pentru aceleaşi operaţii şi evenimente. Se
poate afirma că variaţia trezoreriei se calculează simplu cu ajutorul
bilanţului. Dar fenomenele de lichiditate şi solvabilitate solicită analize
complexe pentru a determina contribuţia factorilor care determina
aceasta variaţie, fiind necesar un tablou al fluxurilor de trezorerie.
Informaţiile istorice privind fluxurile monetare stau la baza previziunilor
de fluxuri de trezorerie viitoare, creându-se, astfel, premizele pentru
estimarea valorii întreprinderii. De asemenea, acest tablou permite să
se evalueze capacitatea întreprinderii de a degaja lichidităţi, să se
determine necesarul de lichidităţi, să se prevadă scadenţele şi riscul
încasărilor viitoare. Având la dispoziţie un tablou al fluxurilor de
trezorerie, utilizatorii pot să evalueze schimbările activului net al unei
întreprinderi, în structura sa financiară, capacitatea de adaptare la
diferitele conjuncturi şi oportunităţi, să elaboreze modele pentru
aprecierea diferitelor întreprinderi. Tabloul fluxurilor de trezorerie aduce
mult dorita conciliere între rezultatul contabil şi trezorerie.
IAS 7 nu defineşte noţiunea de trezorerie, deducându-se însă că
ea reprezintă ansamblul lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi.
Astfel, fluxurile de trezorerie desemnează ansamblul intrărilor şi ieşirilor
de lichidităţi şi echivalente de lichidităţi. Prin lichidităţi se va înţelege
fondurile băneşti şi depozitele la vedere. Echivalentele de lichidităţi
reprezintă plasamente pe termen scurt (sub trei luni), foarte lichide,
deţinute cu scopul de a face fata anumitor angajamente de trezorerie.
De menţionat faptul că fluxurile de trezorerie nu se referă şi la dinamica
între elementele care reprezintă lichidităţi sau echivalente de lichidităţi,
aceasta făcând parte din gestiunea trezoreriei.
Variaţia lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi se poate explica
prin acţiunea a trei factori sau genuri de activităţi, tabloul fluxurilor de
trezorerie bazându-se pe o clasificare funcţională a fluxurilor
întreprinderii:
- activităţi de exploatare
- activităţi de investiţii
- activităţi de finanţare
a) În ceea ce priveşte activităţile de exploatare, IAS 7 prezintă o
definiţie interesantă, acestea fiind principalele activităţi generatoare de

93
venituri şi orice alte activităţi, cu excepţia celor definite ca fiind
activităţi de investiţii sau de finanţare.
Fluxul de trezorerie generat de activitatea de exploatare apare ca
un indicator vital de mărimea lui depinzând aprecierea capacităţii
întreprinderii de a genera suficiente lichidităţi şi echivalente de
lichidităţi în scopul realizării de noi investiţii, de a acorda dividende, de a
rambursa împrumuturi, toate acestea fără a se apela la costisitoarele
surse externe de finanţare. Nu trebuie uitată nici importanta previziunii
fluxurilor viitoare de trezorerie aferente exploatării.
Fluxurile de trezorerie pot fi determinate prin două metode.
- metoda directă, care operează numai cu informaţii de tip
încasări şi plăţi;
- metoda indirectă, care operează, în principiu, cu informaţii
degajate de contabilitatea de angajamente.
Metoda directă este dorită de investitori (stabilirea valorii
întreprinderii se poate realiza şi pe bază de cash flow), iar cea indirectă
de manageri (o astfel de prezentare ar ascunde utilizatorilor externi
imaginea reală despre lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii) şi de
contabilii întreprinderii (pentru uşurinţa calculului). IAS 7 recomandă
utilizarea metodei directe, pentru că aceasta este mai uşor de înţeles de
utilizatori şi permite obţinerea de informaţii care se dovedesc a fi utile
pentru estimarea fluxurilor viitoare de trezorerie. În practică, însă
majoritatea întreprinderilor aplică metoda indirectă.
Metoda directă prezintă fluxurile monetare grupate în diferite
categorii de încasări şi plăti. Aceste categorii nu sunt prezentate în mod
expres de 1AS 7, oferindu-se doar un model orientativ, dovada a
flexibilităţii normei internaţionale.
Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de exploatare
(metoda directă)
• încasări generate de vânzările de mărfuri, produse finite,
semifabricate -l- încasări generate de executarea de lucrări şi prestarea
de servicii + încasări din redevente, onorarii, comisioane şi alte venituri
- Plaţi privind datoriile fata de furnizori
- Plaţi privind datoriile fata de salariaţi şi în numele salariaţilor
- Plăti privind impozitele, inclusiv impozitul pe profit (de obicei
distinct) (1)
- Plaţi privind dobânzile şi dividendele (2) + încasări de dobânzi şi
dividende (3)
- Plăti privind redevenţele în cazul operaţiei de leasing operaţional
± Plăti/încasări privind operaţiile extraordinare
= ± Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare
(1) Acest flux (plata impozitului pe profit) ar putea fi împărţit între
cele trei tipuri de activităţi
(2) Aceste fluxuri ar putea fi incluse la fluxurile de finanţare
(3) Aceste fluxuri ar putea fi incluse la fluxurile de investiţii
Dezavantajul este că informaţiile privind diferitele categorii de
încasări şi plăţi nu sunt oferite în mod direct de situaţiile financiare. Ele
pot fi obţinute fie pe baza înregistrărilor contabile ale întreprinderii, fie
prin ajustări.
Astfel, suma vânzărilor realizate în cursul exerciţiului nu coincide,
în general, cu încasările din vânzările perioadei. Informaţiile privind
încasările de la clienţi vor fi oferite de rulajul creditor al conturilor de
creanţe clienţi, fiind necesare atât date din bilanţ, cat şi din contul de
profit şi pierdere. În acelaşi mod, suma achiziţiilor efectuate în cursul
exerciţiului nu coincide cu plăţile privind cumpărările perioadei.
Metoda indirectă operează numai în mica măsură cu informaţii
de tip încasări şi plăţi, aceasta făcând apel la informaţiile degajate de
contabilitatea de angajamente.
Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de exploatare
(metoda indirectă)
• Rezultatul exerciţiului înaintea impozitări şi elementelor
extraordinare (Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor fără incidenţă asupra
trezoreriei) + Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele
Venituri din provizioane
(Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor nelegate de exploatare, care
aparţin activităţilor de investiţii şi finanţare)

95
± Rezultatul net degajat de cesiunea imobilizărilor
± Rezultatul net degajat de cesiunea plasamentelor pe termen
lung
+ Cheltuielile privind dobânzile
Venituri din plasamente
Venituri din reluarea subvenţiei pentru investiţii
= ± Rezultatul din exploatare înaintea variaţiei necesarului în fond
de rulment (Ajustări prin luarea în calcul a efectelor variaţiilor NFR) (1)
± Variaţia soldurilor conturilor de clienţi şi altor creanţe din
exploatare (2)
± Variaţia stocurilor -
± Variaţia cheltuielilor constatate în avans (3)
± Variaţia datoriilor fata de furnizori şi a altor datorii din
exploatare (4)
± Variaţia veniturilor constatate în avans
(Încasări şi plăţi ataşate fluxurilor de exploatare care nu s-au
regăsit mai sus)
- Plaţi privind dobânzile şi dividendele (5)
- Plăti privind impozitul pe profit (6)
± Plăti/încasări generate de elementele extraordinare
= ± Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare
(1) NFR = stocuri + creanţe şi alte conturi asimilate + cheltuieli
constatate în avans — datorii furnizori şi alte datorii de exploatare —
venituri înregistrate în avans. Variaţiile acestor elemente trebuie
eliminate, deoarece acestea ajustează fluxul net de trezorerie într-un
sens sau altul.
(2) Creşterea creanţelor clienţi generează o micşorare a cash flow;
diminuarea creanţelor clienţi semnifică faptul că încasările sunt mai
mari decât veniturile înregistrate pe baza contabilităţii de angajamente.
Ca atare, pentru determinarea fluxului net, rezultatul trebuie modificat,
prin creştere, cu diminuarea creanţelor clienţi.
(3) O creştere a acestor cheltuieli denotă că mărimea cheltuielilor
de exploatare, conform contabilităţii de angajamente, este mai mică
decât dacă ele ar fi fost imputate, ţinând cont de plăţi. Pentru a
determina fluxul net, trebuie ca din rezultat să se deducă suma creşterii
cheltuielilor plătite în avans.
(4) Creşterea datoriilor faţă de furnizori denotă noi angajamente,
dar nu şi noi plaţi. Ca atare, această creştere trebuie să fie adăugată
rezultatului, în vederea determinării fluxului net.
(5) Aceste fluxuri ar putea fi incluse la fluxurile de finanţare
(6) Acest flux ar putea fi împărţit între cele trei tipuri de activităţi
Fluxurile de trezorerie generate de activitatea de
investiţii.
IAS 7 afirmă că fluxurile ce rezultă din operaţii de investiţii indică
în ce măsură plăţile au fost efectuate pentru achiziţia unor active
destinate să genereze fluxuri de trezorerie viitoare.
Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de
finanţare
Conţine operaţii care determină schimbări în mărimea şi structura
capitalurilor proprii şi capitalurilor împrumutate ale întreprinderii:
încasări din emisiunea de noi acţiuni (aporturi în numerar); plăţi
generate de rambursări de capital; încasări generate de contractări de
împrumuturi bancare sau împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni;
plăti privind ratele scadente la împrumuturi generate de operaţiuni de
leasing financiar; achiziţia unei întreprinderi prin intermediul unei
emisiuni de acţiuni, etc
Nu trebuie scăpate din vedere acele operaţii care nu au efect
asupra fluxurilor de trezorerie şi care sunt excluse din tablou: creştere
de capital prin aport în natură, prin integrarea unor alte structuri de
capitaluri proprii, prin conversia datoriilor, primirea bunului la locatar în
cadrul operaţiei de leasing financiar etc.
Prezentarea componentelor numerarului şi echivalentelor de
numerar, la fel ca şi prezentarea politicii contabile adoptate în
determinarea acestora este cerută de IAS 7 paragrafele 45 şi 46. Dacă
valorile numerarului şi echivalentelor de numerar din situaţia fluxului de
numerar nu sunt egale cu valorile corespunzătoare din bilanţ, IAS 7

97
paragraful 45 cere să fie prezentata o reconciliere. O întreprindere
trebuie, de asemenea, să prezinte orice sume incluse, ce nu sunt
disponibile imediat utilizării de către grup ca rezultat al contractelor de
împrumut (de exemplu, o cerere de menţinere a soldurilor
compensatorii), restricţiilor regulatorii, controlului schimbului valutar,
etc.

Conform tratamentului contabil din IAS 7, o situate a fluxurilor de


numerar trebuie să prezinte fluxurile de numerar, incluzând
echivalentele de numerar, clasificate în funcţie de:
• activităţile de exploatare - sunt principalele activităţi
producătoare de venituri ale întreprinderilor, precum şi alte
activităţi ce nu sunt activităţi de investiţie sau de finanţare;
• activităţile de investiţie - constau în achiziţionarea şi
cedarea de active pe termen lung, precum şi alte investiţii;
şi
• activităţile de finanţare - constau în schimbări ale
dimensiunii şi compoziţiei capitalului propriu şi datoriilor
unei întreprinderi.
Pentru prezentarea informaţiilor referitoare la clasele majore de
plăţi şi încasări brute în numerar este încurajată utilizarea metodei
directe. Este permisă, de asemenea, metoda indirectă, cu ajutorul
căreia profitul net sau pierderea netă este ajustată cu efectele
tranzacţiilor ce nu au natură de numerar şi cu elementele de investiţii
sau finanţare.
În general, fluxurile de numerar nu se raportează în funcţie de
sume nete, cu excepţia anumitor activităţi ale instituţiilor financiare.
Fluxurile de numerar din dobânzi şi dividende încasate sau plătite
pot fi clasificate ca activităţi de exploatare, de investiţii sau de
finanţare. Impozitul pe profit se clasifică, în general, ca activitate de
exploatare.
Prezentarea informaţiilor conform IAS 7. Componentele
numerarului şi ale echivalentelor de numerar trebuie prezentate şi
reconciliate cu elementele echivalente raportate în bilanţ. Prezentarea
trebuie făcuta pentru orice solduri semnificative ale numerarului şi
echivalentelor de numerar ce nu sunt disponibile folosirii de către grup,
împreuna cu un comentariu al conducerii.
Tranzacţiile ce nu se fac în numerar trebuie excluse din situaţia
fluxurilor de numerar şi prezentate într-o notă.
Aria de aplicabilitate a standardului IAS 7
Standardul cere tuturor întreprinderilor să prezinte o situaţie a
fluxurilor de numerar pentru fiecare perioadă pentru care sunt întocmite
situaţiile financiare.
Astfel, fluxurile de numerar sunt definite ca intrări şi ieşiri de
numerar şi echivalente de numerar. O situaţie a fluxurilor de numerar
explică modificările acestor elemente pe durata exerciţiului financiar.
Activităţile de exploatare se referă la principalele activităţi care
aduc venituri pentru întreprindere şi includ toate acele activităţi ce nu
sunt activităţi de investiţii sau de finanţare. Cu alte cuvinte, se identifică
mai întâi acele activităţi care intră în categoria activităţilor de finanţare
sau de investiţii, ceea ce rămâne fiind activităţile de exploatare.
Echivalentele de numerar reprezintă investiţii financiare pe
termen scurt ce sunt cumpărate şi vândute, în general, ca parte a
gestiunii numerarului unei întreprinderi, şi nu ca parte a activităţilor de
exploatare, de investiţii sau de finanţare ale acesteia. IAS 7 paragraful 7
arată faptul că o investiţie se consideră, în mod normal, echivalent de
numerar doar dacă este „uşor convertibilă într-o sumă prestabilită de
numerar” şi, atunci când este achiziţionată, are o scadenţă mica de „să
zicem, trei luni sau mai puţin”. Acest lucru este în contradicţie cu
practica urmată în anumite ţări de clasificare a tuturor investiţiilor pe
termen scurt (investiţiile ce au scadenţa la mai puţin de 12 luni de la
data bilanţului) ca echivalente de numerar. IAS 7 cere ca echivalentele
de numerar să fie subiectul unui risc nesemnificativ al schimbării valorii
lor şi ca ele să fie păstrate pentru îndeplinirea angajamentelor pe
termen scurt. Aceasta nu se aplică în cazul investiţiilor ce au o scadenţă
mai mare de trei luni.

99
Modificările valorii investiţiilor în titluri de creanţă, altele decât
modificările în ceea ce priveşte solvabilitatea, rezultă din schimbările
ratei dobânzii. O estimare precisă a fluctuaţiilor ratei dobânzii este
rareori posibilă. În mod evident, cu cât este mai scurtă scadenţa unui
titlu de creanţă, cu atât este mai mic efectul asupra valorii lui datorat
unei modificări în ratele dobânzii. IAS 7 presupune că modificările
ratelor ar avea în mod normal un efect nesemnificativ asupra valorii
unui titlu ce are o scadenţă de trei luni sau mai puţin de la data
achiziţiei lui de către întreprindere. Cu toate acestea, cele trei luni
menţionate în standard nu trebuie văzute ca o cerinţă absolută. Se
poate adopta o politica de includere a investiţiilor cu scadenţa iniţială
mai mare de 3 luni, dacă circumstanţele o cer. Un exemplu în aceasta
privinţă ar fi stabilitatea ratei dobânzii, cu variaţii nesemnificative ale
acesteia pe termen lung. În astfel de circumstanţe, o întreprindere
poate justifica o politică de considerare a unei investiţii într-un titlu de
creanţă, cu o scadenţă iniţială (adică scadenţa la data achiziţiei de către
întreprindere) puţin mai mare de trei luni, ca echivalent de numerar. O
întreprindere trebuie să prezinte componentele numerarului şi ale
echivalentelor de numerar şi efectul oricărei modificări în politica de
determinare a componentelor acestora.
Chiar dacă o investiţie are o scadenţă iniţială mai mică de trei luni
(incluzând acţiunile preferenţiale recent achiziţionate cu o dată
specificată de răscumpărare), nu trebuie considerată echivalent de
numerar dacă există o îndoială că entitatea emitenta va răscumpăra în
întregime garanţia la scadenţa.
În anumite circumstanţe, descoperirile de cont pot fi considerate
ca o parte integrantă a gestiunii numerarului unei întreprinderi şi, de
aceea, pot fi incluse în numerar şi în echivalentele de numerar mai
degrabă decât să fie clasificate ca activităţi de finanţare. Această
excepţie ar trebui aplicată în mod strict şi limitat la întreprinderile din
ţările unde practicile de împrumut sunt conform celor descrise în IAS 7
paragraful 8.
Nu toate investiţiile ce satisfac definiţia echivalentelor de numerar
trebuie să fie tratate ca atare.
Astfel: o întreprindere ale cărei operaţii constau în principal în
investiţii, ar putea decide ca toate investiţiile ei pe termen scurt, cu
lichiditate ridicată, să fie tratate, mai degrabă, ca investiţii decât ca
echivalente de numerar. Politica de determinare a elementelor ce se
tratează ca echivalente de numerar trebuie respectată în mod
consecvent şi prezentata.
De asemenea, nu este întotdeauna clar în ce condiţii un element
poate fi clasificat ca o activitate de exploatare, de investiţii sau de
finanţare. În general, acest lucru depinde de natura activităţii care este
considerată a fi sursa predominantă a fluxurilor de numerar pentru
elementul respectiv.
Astfel: bunurile imobiliare sunt considerate adesea un activ pe
termen lung şi, prin urmare, o plată în numerar pentru achiziţionarea
acestora ar fi considerată ca o ieşire de numerar cu scop investiţional.
Oricum, atunci când bunuri imobiliare sunt cumpărate de un
antreprenor de bunuri imobiliare pentru a le îmbunătăţi şi vinde, plata în
numerar pentru achiziţionarea acestora şi veniturile din vânzarea lor
trebuie clasificate ca activităţi de exploatare. În aceasta situaţie,
bunurile imobiliare sunt considerate stocuri. Există multe situaţii în care
elemente ca titlurile de valori, împrumuturile, avansurile şi contractele
pot fi clasificate ca activităţi de exploatare, de investiţii sau de
finanţare, în funcţie de natura afacerii întreprinderii.
O singura tranzacţie poate include fluxuri de numerar ce sunt
clasificate în mod diferit. IAS 7 paragraful 12 descrie clasificarea sumei
iniţiale a rambursării unei datorii ca flux de numerar din activitatea de
finanţare şi dobânda ca flux de numerar din activitatea de exploatare.
Plăţile în numerar făcute de un beneficiar al activului închiriat pe baza
unui contract de leasing operaţional trebuie incluse în fluxurile de
numerar ce provin din activităţi de exploatare; cu toate acestea,
proporţia plăţilor făcute conform unui contract de leasing financiar ce
reduc datoria trebuie clasificate ca o activitate de finanţare, în timp ce
acelea ce nu reduc datoria trebuie clasificate în concordanţă cu politica

10
1
întreprinderii în ceea ce priveşte clasificarea plăţii dobânzii.
Fluxurile de numerar ce provin din activităţi de exploatare sunt, în
general, determinate de efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente ce
intră în determinarea profitului sau pierderii nete. Totuşi, anumite tipuri
de tranzacţii ce intră în determinarea profitului sau pierderii reprezintă
fluxuri de numerar din activităţi de finanţare sau de investiţii şi trebuie
clasificate ca atare. Exemplele includ câştigul sau pierderea la vânzarea
activelor productive, la răscumpărarea sau refinanţarea instrumentelor
de datorie şi la vânzarea unor activităţi în curs de întrerupere.
Impozitele pe venit sunt, în general, clasificate ca o activitate de
exploatare, cu excepţia situaţiei în care ele pot fi direct atribuite
perioadelor curente corespunzătoare activităţilor de finanţare sau de
investiţii, aşa cum sunt cele descrise mai sus. Atâta timp cat fluxurile de
numerar generate de impozite apar adesea într-o altă perioadă decât
cea a tranzacţiei în cauză, sau altfel sunt imposibil de identificat,
impozitele plătite sunt, de obicei, clasificate ca activităţi de exploatare.
Activităţile de investiţii includ plăţi în numerar pentru
achiziţionarea terenurilor şi mijloacelor fixe şi a altor active productive.
În general, aceste plăţi în numerar includ avansuri şi alte sume plătite la
data cumpărării sau curând după aceea. Achiziţionarea unui activ prin
îndatorare directă la vânzător este o tranzacţie ce nu are natură de
numerar, care trebuie să fie exclusă din situaţia fluxurilor de numerar,
dar prezentată într-o notă în situaţiile financiare. Plăţile ulterioare sunt
ieşiri de numerar cu caracter investiţional. În mod clar, tranzacţiile ce nu
au natură de numerar trebuie să fie excluse din fluxurile de numerar.
Plăţile sumei iniţiale ale contractului de leasing financiar sunt
clasificate ca o activitate de finanţare.
IAS 7 paragraful 16(g) şi (h) indică faptul că plăţile în numerar şi
încasările ce apar din contracte de swap, futures şi options încheiate
anterior sunt, în general, privite ca activităţi de investiţii (altele decât
cele făcute de un intermediar în acele contracte). Ori de cate ori astfel
de contracte stabilesc acoperirea riscului pentru o poziţie identificabilă,
fluxurile de numerar ce decurg din contract să fie clasificate împreuna
cu acelea ale poziţiei ce este asigurată împotriva riscurilor.
Ieşirile şi intrările de numerar din activităţi de finanţare includ:
resursele obţinute de la proprietari cărora le furnizează rentabilitate (IAS
7 paragraful 34) şi o rambursare a investiţiilor lor; sumele împrumutate
şi restituirea acestora sau, altfel spus, achitarea obligaţiilor. Includ, de
asemenea, obţinerea şi plata altor resurse obţinute de la creditori prin
credite pe termen lung.
Raportarea fluxurilor de numerar din activităţi de exploatare
Fluxurile de numerar din activităţi de exploatare pot fi raportate
fie prin metoda directă, fie prin metoda indirectă. Pe baza metodei
directe, prezentarea informaţiilor constă din prezentarea încasărilor şi
plăţilor brute în numerar determinate fie direct, din înregistrările
contabile, fie indirect, prin ajustarea vânzărilor, a costului acestora,
pentru modificări apărute în timpul perioadei în stocuri, în structura
datoriilor şi creanţelor din exploatare şi a altor elemente descrise în IAS
7 paragraful 19
Metoda indirectă raportează aceleaşi valori ale fluxului de
numerar din activitatea de exploatare ca şi metodă directă, dar ajunge
la ele prin ajustarea profitului sau a pierderii nete cu aceleaşi ajustări ca
cele menţionate mai sus, plus ajustări adiţionale pentru elementele ce
nu au natura de numerar, cum sunt amortizarea, provizioanele etc.
Deşi standardul încurajează raportarea fluxurilor de numerar din
activitatea de exploatare folosind metoda directă, acest lucru nu este
obligatoriu şi în practică metoda indirectă este mult mai des folosită.
Costul mijloacelor fixe ce sunt utilizate şi, consumate în cursul
activităţii întreprinderii nu trebuie raportat ca o ieşire de numerar din
activităţile de exploatare ale întreprinderilor ce deţin (în mod direct sau
prin leasing financiar) respectivele mijloace fixe.
Acest fapt iese în evidenţă dacă este folosită metodă indirectă
când amortizarea este readunata profitului net (sau scăzuta dintr-o
pierdere neta). Aşadar, trebuie avut grija când se compară fluxurile de
numerar din activităţile de exploatare ale unei întreprinderi ce deţine
propriile active fixe cu acelea ale unei întreprinderi ce-şi închiriază

10
3
activele pe baza unui contract de leasing operaţional.
Raportarea fluxurilor de numerar pe o baza neta
În general, informaţiile despre sumele brute încasate în numerar şi
plăţile în numerar în timpul unei perioade sunt mai relevante decât
informaţiile despre sumele nete ale încasărilor şi plăţilor în numerar.
Valoarea netă a încasărilor şi plăţilor la care se face referire furnizează
suficiente informaţii pentru anumite clase de fluxuri de numerar, după
cum urmează:
• fluxuri de numerar din activitatea de exploatare raportate
folosind metoda indirecta;
• încasări şi plăţi în numerar în numele clienţilor, când
fluxurile de numerar reflecta, mai degrabă, activităţile
clientului decât pe cele ale întreprinderii; şi
• plăţile şi încasările în numerar pentru elementele pentru
care rulajul este rapid, sumele sunt mari şi termenul de
scadenţă scurt. Elementele ce intra în aceasta categorie
includ investiţii (altele decât echivalentele de numerar),
împrumuturi, creanţe şi datorii, ce asigură că scadenţa
iniţială pentru activul sau datoria respectivă este după un
termen scurt - în general, de trei luni sau mai puţin.
În practică, ultimele două situaţii pentru raportarea fluxurilor de
numerar pe o baza netă vor apărea, de obicei, într-o bancă sau într-o
instituţie financiară similară.
Dacă o instituţie financiară este parte a unui grup consolidat şi are
fluxuri de numerar ce o califică pentru o prezentare netă, în mod
prezumtiv acea prezentare este adecvată pentru componentele
instituţiei financiare din cadrul grupului, chiar dacă fluxurile de numerar
brute ar fi cerute pentru alte componente ale grupului.
Fluxuri de numerar în valuta
Deoarece tranzacţiile în valută şi fluxurile de numerar provenite
dintr-o operaţiune din străinătate sunt, de obicei, convertite, utilizând
media ponderată a cursurilor de schimb valutar, iar elementele
bilanţiere sunt prezentate la cursul de schimb de la sfârşitul perioadei,
apar diferenţe la reconcilierea numerarului şi a echivalentelor de
numerar la începutul şi la sfârşitul perioadei.
Aceste diferenţe se referă la numerar şi la echivalentele de
numerar deţinute, precum şi la fluxurile de numerar generate în timpul
perioadei din activităţi de exploatare, de investiţii şi de finanţare şi ele
trebuie raportate separat în situaţia fluxului de numerar.
Activităţi în curs de întrerupere
IAS 35, „Activităţi în curs de întrerupere”, cere prezentarea
fluxurilor de numerar nete de exploatare, de investiţii şi de finanţare ce
sunt generate de activităţile în curs de întrerupere. Aceasta prezentare
poate fi făcuta în situaţia fluxului de numerar sau ca o prezentare
suplimentară în notele de subsol ale paginii. Trebuie respectate
prevederile generale pentru determinarea naturii fluxului de numerar. În
cadrul fiecărei clasificări, nu există nici o recomandare de a separa
intrările de ieşirile de numerar ce se referă la operaţiile întrerupte.
Elemente extraordinare
Trebuie respectate prevederile generale în momentul clasificării
fluxului de numerar ce se referă la elemente extraordinare - aceasta
înseamnă ca ele trebuie clasificate în concordanţă cu natura tranzacţiei
în cauză. Astfel, încasările din asigurare în cazul unei uzine distruse de
un cutremur trebuie clasificate ca o intrare de numerar cu caracter
investiţional.
Dobânda şi dividendele
Dobânda şi dividendele plătite şi încasate trebuie fiecare
prezentate în mod separat. IAS 7 permite următoarele prezentări
alternative, urmând ca prezentarea selectată să fie aplicată consecvent
de la o perioadă la alta:
• dobânda şi dividendele încasate - ca activităţi de exploatare
sau de investiţii; sau
• dobânda şi dividendele plătite - ca activităţi de exploatare
sau de finanţare.
IAS 7 paragraful 33 prezintă faptul ca instituţiile financiare
consideră, de obicei, dobânda plătită şi dobânda şi dividendele încasate

10
5
ca activităţi de exploatare.
În unele cazuri fluxurile de numerar nu apar în mod uniform pe
toata durata de viaţă a instrumentului la care se raportează. Daca o
întreprindere emite sau investeşte în titluri de creanţă cu cupon zero
(toata dobânda se plăteşte la scadenţă), sau emite sau investeşte în
titluri de creanţă cu primă sau cu discount, fluxurile de numerar din
astfel de titluri trebuie clasificate după cum urmeaza:
• Pentru un titlu de creanţă, numerarul încasat la scadenţă
trebuie clasificat ca o intrare de numerar din activitatea de
investiţii, pentru suma iniţială ce a fost investită. Daca titlul
a fost achiziţionat la o valoare la care s-a aplicat un
discount, diferenţa între valoarea investiţiei iniţiale şi
capitalul încasat la scadenţă trebuie raportate ca o intrare
de numerar ce se clasifică în acelaşi mod cu cel în care
întreprinderea clasifică dobânda încasată. Dacă titlul a fost
iniţial achiziţionat cu prima (de achiziţie), diferenţa între
capitalul încasat şi valoarea iniţială a investiţiei trebuie
clasificată în concordanţă cu modul în care întreprinderea
clasifică dobânda încasată, dar ca o ieşire de numerar.
• Pentru un împrumut, sau pentru titluri de creanţe emise cu
discount sau prima (incluzând obligaţiuni cupon zero),
raportarea trebuie să fie similară exceptând acele încasări
din emiterea titlului, ce trebuie clasificate ca o ieşire de
numerar din activitatea de finanţare pentru suma
împrumutată (încasată iniţial). Diferenţa între încasările
iniţiale ale întreprinderii şi suma plătită la scadenţă
reprezintă o ajustare de dobândă similară prezentărilor ce
sunt descrise mai sus pentru titluri de investiţii, exceptând
clasificarea ca dobândă platită.
Impozitul pe profit
Impozitul pe profit plătit este, de obicei, clasificat ca activitate de
exploatare, cu excepţia situaţiilor în care poate fi identificat în mod
specific ca o activitate de finanţare sau de investiţii. În multe cazuri, nu
este posibil a se identifica fluxurile de numerar ce provin din impozitul
pe profit raportat activităţilor de finanţare sau de investiţii, în special
când fluxurile de numerar din impozitul pe profit apar într-o perioadă
diferită faţă de fluxurile de numerar din tranzacţia în cauză.
Dacă fluxurile de numerar aferente impozitului pe profit pentru o
perioadă sunt incluse în mai mult de o clasificare, trebuie prezentată în
mod suplimentar valoarea totală a impozitelor plătite pentru perioada
respectivă.
Investiţii în filiale, întreprinderi asociate şi asocieri în participate
IAS 7 paragraful 37 limitează raportarea fluxului de numerar
aferent investiţiilor (contabilizate prin folosirea metodei punerii în
echivalenţa sau a metodei costurilor) la fluxuri de numerar între
investitor şi întreprinderea în care s-a investit. Avansurile şi noile
participaţii achiziţionate ar trebui clasificate ca activităţi de investiţii, în
timp ce dividendele încasate pot fi considerate fie activităţi de
exploatare, fie de investiţii, exceptând situaţia în care ele reprezintă o
rambursare a capitalului investit (caz în care sunt considerate activităţi
investiţionale).
Achiziţionarea şi cedarea filialelor şi a altor unităţi de afaceri
IAS 7 cere prezentarea separată a ieşirilor cumulate de numerar
pentru achiziţii şi a intrărilor cumulate de numerar din vânzări, ambele
clasificate ca activităţi de investiţii. Sumele cumulate prezentate sunt
valori nete ale numerarului şi echivalentelor de numerar achiziţionate
sau vândute. În plus, paragraful 40 din IAS 7 conţine alte recomandări
de prezentare ce ajuta la distingerea fluxului de numerar din achiziţii şi
vânzări de unităţi de afaceri de fluxul de numerar din activităţi normale.
IAS 35 cere prezentarea separată a situaţiei fluxului de numerar a
activităţilor în curs de întrerupere.
Când este folosită metoda indirectă de raportare a fluxurilor de
numerar din activităţi de exploatare, profitul net sau pierderea netă este
ajustată pentru modificările în cadrul stocurilor şi ale creanţelor şi
datoriilor din activităţi de exploatare. Aceste modificări trebuie să
includă efectul unor astfel de active şi datorii provenite dintr-o achiziţie.

10
7
Tranzacţii care nu au natura de numerar
În cazul în care activităţile de investiţii şi de finanţare ale unei
întreprinderi în timpul unei perioade nu au ca rezultat încasări sau plaţi
în numerar, ele nu sunt incluse în situaţia fluxului de numerar, dar
trebuie, în conformitate cu IAS 7 paragraful 43, să fie prezentate în altă
parte. Această prezentare poate să fie sub formă narativă, cum ar fi o
notă la situaţiile financiare, sau rezumat într-un tabel ce însoţeşte
situaţia.
Astfel, întreprinderile ce folosesc tranzacţii barter ca achitare
pentru cumpărări de terenuri şi mijloace fixe nu includ astfel de
tranzacţii nici în fiuxurile de numerar din activităţi de exploatare, nici în
cele provenite din activităţi de investiţii. Pentru a satisface cerinţa din
IAS 7 în ce priveşte tranzacţiile care nu au natură de numerar societatea
trebuie să prezinte în note detaliile tranzacţiilor barter efectuate pentru
a achita costurile de exploatare şi pentru cumpărarea de terenuri şi
mijloace fixe.
Unele tranzacţii sunt făcute parţial în numerar şi parţial în non-
numerar; doar proporţia de numerar este inclusă în fluxurile de
numerar. Proporţia de non-numerar trebuie prezentată în alta parte.
Astfel: cumpărarea unei afaceri implică adesea plăţi în numerar la
fel ca şi preluarea de datorii şi probabil emiterea de obligaţiuni sau de
acţiuni. Pe baza prevederilor din IAS 7 paragrafele 40 şi 43, doar plata în
numerar este prezentată în situaţia fluxului de numerar, în timp ce
activele primite, obligaţiunile emise şi datoriile asumate sunt prezentate
în altă parte.
În circumstanţele în care o bancă taxează în mod direct pentru
dobândă contul bancar al unei întreprinderi, aceasta trebuie să
raporteze dobânda ca o plată în numerar când dobânda este
înregistrată în contul întreprinderii (banca ar raporta în acelaşi timp o
încasare de numerar din activitatea de exploatare).
Toate taxele şi creditele impuse în mod direct pentru depozitul din
cont ar trebui raportate ca fluxuri de numerar atunci când au loc.
Totodată, dacă o întreprindere achiziţionează echipament plătind
10.000 în numerar şi emite vânzătorului un bilet la ordin de 40.000,
doar plata de 10.000 făcută în numerar trebuie raportată ca ieşire de
numerar din activitatea de investiţii. Ulterior, plăţile făcute pentru a
reduce această datorie trebuie clasificate ca ieşiri de numerar din
activitatea de investiţii. Dacă, cei 40.000 au fost împrumutaţi de la o
bancă sau de la o terţă parte, ambele tranzacţii trebuie raportate în
situaţia fluxurilor de numerar. Împrumutul trebuie prezentat ca o intrare
de numerar de 40.000 din activitatea de finanţare şi preţul total de
cumpărare de 50.000 trebuie prezentat ca o ieşire de numerar din
activitatea de investiţii.
Alte prezentări de informaţii
Prezentarea componentelor numerarului şi echivalentelor de
numerar, la fel ca şi prezentarea politicii contabile adoptate în
determinarea acestora este ceruta de IAS 7 paragrafele 45 şi 46. Daca
valorile numerarului şi echivalentelor de numerar din situaţia fluxului de
numerar nu sunt egale cu valorile corespunzătoare din bilanţ, IAS 7
paragraful 45 cere să fie prezentată o reconciliere. O întreprindere
trebuie, de asemenea, să prezinte orice sume incluse, ce nu sunt
disponibile imediat utilizării de către grup ca rezultat al contractelor de
împrumut, restricţiilor regulatorii, controlului schimbului valutar, etc.
Trebuie acordată atenţie prezentării soldurilor compensatorii
menţinute pentru cei ce acordă împrumuturi (sau alţii), chiar în acele
situaţii unde restricţia este stabilită prin înţelegere mutuală între
întreprindere şi cealaltă parte şi nu este încheiată legal. Aceasta
informaţie ar putea fi de folos utilizatorilor situaţiilor financiare.
Prezentarea fluxurilor de numerar ce cresc capacitatea
operaţională, la fel ca şi acelea ce menţin capacitatea operaţională, pot
fi utile în scopul analizelor financiare. Oricum, alocarea fluxurilor de
numerar între acele categorii este adesea foarte dificilă şi cere alocări
arbitrare, iar subiectivitatea implicată ar putea avea ca rezultat
măsurători neviabile.

3.2. Studiu de caz privind întocmirea fluxului de trezorerie

10
9
în conformitate cu IAS 7 în cadrul S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu
Vâlcea

3.2.1. Prezentarea societăţii S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu


Vâlcea
OLTCHIM SA este liderul industriei chimice şi petrochimice din
România, fiind în acelaşi timp cel de-al doilea mare producător de PVC
de pe piaţa Europei Centrale şi de EST, deţinând şi o poziţie de frunte ca
producător de sodă caustică, polioli, propilenoxid şi plastifianti.
Societatea a fost înfiinţată la 15 mai 1966 (Combinatul Chimic
Râmnicu Vâlcea) prin HCM nr. 1046/26.05.1966 şi începe construcţia
propriu-zisă a combinatului.
Din 1966, de la înfiinţarea companiei, OLTCHIM a însemnat
proiecte de calitate, management de calitate şi produse de
calitate.
OLTCHIM a fost prima companie din România care a obţinut
certificări pe linie de calitate. Deviza OLTCHIM este: „Perfecţiunea în
calitate şi afaceri”.
Societatea comercială OLTCHIM SA cu sediul în Râmnicu Vâlcea,
înscrisă în Registrul Comerţului cu nr. J 38/219/1991 înregistrează în
bilanţul contabil la sfârşitul anului 2007 un capital social de 32.359 mii
lei echivalând cu un nr. de 323.588.641 acţiuni a 0,1 lei/acţiune.
Structura sintetică consolidată a acţionarilor, conform
Depozitarului Central S.A., la data de 21 ianuarie 2008.
Nume Număr Procent
acţiuni
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor 172.337.817 53,2583
Statului 0

Petro Carbo Chem SE-Germania 41.754.862 12,9036


9

Persoane fizice 58.373.059 18,0392


8
Persoane juridice 51.122.903 15,7987
3

Total 323.588.641 100

Valoarea nominală a unei acţiuni este de 0,10 lei.


În ceea ce priveşte evoluţia acţiunii aceasta a cunoscut următorul
trend
Societatea este listată la categoria I a Bursei de Valori Bucureşti
începând cu data de 18 februarie 1997, cu simbolul OLT.

Cu o experienţă de mai bine de 40 de ani, OLTCHIM se bucură de


recunoaştere în peste 80 ţări, colaborează cu cel puţin 300
companii şi este prezent pe pieţele din Europa, Orientul Mijlociu, Asia
Pacific, în condiţiile în care exportă, mai bine de trei sferturi din
producţia sa.
Piaţa internă a societăţii este caracterizată astfel:
• 22% din totalul vânzărilor este destinat pieţei interne.
• Oltchim este unicul producător intern de PVC, polioli
polieteri, plastifianţi (dioctilftalat).
• 37,5% este ponderea PVC din totalul vânzărilor în 2007
• 28,7% reprezintă ponderea livrărilor de propenoxid şi
polioli (intermediari pentru poliuretani) în total vânzări
2007;
• 14,4% reprezintă ponderea produselor clorosodice în
total vânzări 2007
Piaţa externă a societăţii este caracterizată astfel:
• La 31 martie 2008, comercializarea produselor OLTCHIM se
realiza în 80 de ţări;
• 300 parteneri mondiali garantează profesionalismul
OLTCHIM;
• 78% din totalul vânzărilor reprezintă livrări pe piaţa
externă;
• 36,8% este ponderea PVC în totalul exporturilor OLTCHIM;

11
1
• 32,8% reprezintă ponderea exporturilor de propenoxid şi
polioli (intermediari pentru poliuretani) în total
exporturi 2007;
• 14,6% reprezintă pondere export produse clorosodice în
total export 2007
În ceea ce priveşte destinaţia exporturilor aceasta este
următoarea:
• 23,0% din export se îndreaptă către Orientul Mijlociu
(inclusiv Turcia);
• 39,6% este ponderea Europei Centrale şi de Est în cadrul
exportului;
• 33,8% reprezintă exporturi OLTCHIM în Europa de Vest.
OLTCHIM este într-un amplu program de modernizare şi
retehnologizare care se va finaliza în anul 2010. La sfârşitul acestui
program, OLTCHIM va fi o companie flexibilă, performantă, cu o echipă
implicată, cu impact minim asupra mediului şi cu legături strânse cu
comunitatea.
Eforturile societăţii s-au îndreptat asupra personalului angajat,
proceselor tehnologice, gamei de produse, protecţiei mediului şi culturii
calităţii.
Societate are peste 40 de ani de cercetare şi inovaţie. Aceasta
promovează transparenţa şi se concentrează tot mai mult pe client.
Societatea este axată pe înţelegerea şi anticiparea nevoilor, exigenţelor
şi aspiraţiilor clienţilor săi. De asemenea aceasta conştientizează
importanţa comunicării. Câştigarea clienţilor s-a realizat prin câştigarea
încrederii acestora, prin răspunsul prompt la cererile acestora şi
încurajarea dialogului.
OLTCHIM este o companie aflată în topul marilor jucători din
industria chimică. În Europa Centrală şi de Est aceasta este
numărul unu pe piaţa produselor clorosodice, piaţa poliolilor
polieteri şi piata propenoxidului, iar pe piaţa PVC ocupă locul al
doilea.
OLTCHIM a devenit un brand puternic. Aceasta s-a angajat în
cursa competitivităţii şi a reuşit să îşi păstreze poziţia pe piaţă
deoarece a reuşit să reducă costurile de producţie, consumurile
energetice şi de materii prime. De asemenea, poziţia pe piaţă s-a
datorat şi faptului că oferă produse performante, la nivelul aşteptărilor
clienţilor. Totodată compania a investit mult în protecţia mediului
înconjurător, reducând poluarea.

3.2.2. Prezentarea situaţiilor financiare

Cifra de afaceri înregistrată la data de 31 decembrie 2007 este de


1.749.872 mii lei, care în comparaţie cu valoarea programată de
1.798.500 mii lei rezultă o nerealizare de 48.628 mii lei.
Pe subunităţi, nivelul realizării cifrei de afaceri se prezintă astfel:
• Combinatul Chimic: 1.648.417 mii lei
• Avicola: 20.018 mii lei
• FNC: 3.094 mii lei
• Fabrica de Conserve: 19.760 mii lei
• Suinprod: 66 mii lei
• Divizia Mat.Constr.: 58.517 mii lei
Din punct de vedere al conţinutului economic, vânzările au
următoarea structură:
• -vânzări produse finite 1.631.051 mii lei
• -vânzări şi revânzări de mărfuri 46.621 mii lei
• -vânzări diverse (ambalaje, chirii cisterne, prest.servicii)
72.200 mii lei
Veniturile realizate în suma de 1.958.989 mii lei, pe subunităţi au
următoarea componenţă:
a) Veniturile din exploatare de 1.875.095 mii lei cuprind pe lângă
volumul total al vânzărilor (cifra de afaceri) următoarele:
• venituri din producţia stocată: 63.937 mii lei;
• venituri din investiţii efectuate în regie proprie: 16.431 mii
lei;

11
3
• alte venituri din exploatare: 44.855 mii lei;
b) Veniturile financiare de 83.894 mii lei se compun din:
• reactualizare disponibil în cont , creanţe de încasat şi datorii
în valuta din care: 32.449 mii lei
o diferenţa favorabilă rambursări credite: 9.356 mii lei
o diferenţa favorabilă plăţi furnizori externi: 9.844 mii lei
o diferenţa favorabilă încasări clienţi externi: 13.249 mii
lei
• venituri din participaţii, dividende de încasat: 1.082 mii lei
• venituri din dobânzi bancare: 573 mii lei
• venituri din sconturi: 870 mii lei
• diferenţe favorabile din actualizarea creanţelor, obligaţiilor
şi disponibilităţilor în valută: 48.919 mii lei
Cheltuielile totale efectuate în suma de 2.054.883 mii lei, pe
subunităţi au următoarea componenţă:
a) Cheltuielile din exploatare-total: 1.867.709 mii lei, din care:
• cheltuielile activităţii de bază, din care: 1.819.538 mii lei
• chelt.cu materii prime, materiale, mărfuri
1.107.055 mii lei
• chelt. ajustări de valoare a activelor circulante
11.271 mii lei
• chelt.cu energia şi apa 331.067 mii lei
• chelt.cu amortizări şi ajustări 72.816 mii lei
• cheltuieli cu personalul 129.124 mii lei
• chelt.cu prestaţii 168.553 mii lei
• alte cheltuieli din exploatare, din care: 47.823 mii lei
• cheltuieli cu impozite şi taxe 4.668 mii lei
• majorări şi penalităţi (pentru depăşiri
concentraţie suspensii în ape uzate) 3.630 mii lei
• cheltuieli cu bonuri valorice acordate salariaţilor
4.252 mii lei
• cheltuieli privind mijloacele fixe vândute sau
casate 32.103 mii lei
• cheltuieli sociale 2.688 mii lei
• alte cheltuieli din exploatare 482 mii lei
b) Cheltuielile financiare-total: 187.174 mii lei
• cheltuieli din diferente de curs - din care: 103.028 mii lei
• diferente reactualizare disponibil, creanţe şi datorii în valuta
63.826 mii lei
• diferente nefavorabile rambursări credite 13.391 mii lei
• diferente nefavorabile plăţi furnizori 12.780 mii lei
• diferente nefavorabile încasări clienţi externi 13.031 mii lei
• cheltuieli cu dobânzi bancare 50.748 mii lei
• cheltuieli privind sconturile acordate 3.455 mii lei
• alte cheltuieli financiare din care: 29.943 mii lei
• provizion AVAS 29.851 mii lei
În anul 2007 S.C. OLTCHIM S.A. a înregistrat pe total activitate o
pierdere de -95.893 mii lei, din care din activitatea de exploatare un
profit de 7.386 mii lei, iar din activitatea financiară o pierdere de
103.279 mii lei.
Activitatea S.C. OLTCHIM S.A. Rm. Valcea, a fost puternic afectată
în a doua jumătate a anului 2007 de o serie de evenimente excepţionale
astfel:
a. În data de 14-august-2007, datorita creşterii presiunii pe
reactorul de prepolieteri s-a produs o explozie urmată de un incendiu la
Instalaţia de poliolipolieteri din cadrul Secţiei propenoxid polioli. Datorită
acestui incident tehnic a fost oprită instalaţia de Propenoxid–Polioli
pentru o perioada de peste 20 de zile, înregistrându-se atât pierderi de
producţie, cât şi cheltuieli suplimentare pentru refacerea şi punerea în
funcţiune a acestei secţii.
b. În data de 15-septembrie-2007 a avut loc un soc de tensiune în
sistemul energetic naţional – Staţia Râureni care aparţine Transelectrica
- datorita căruia combinatul chimic OLTCHIM S.A. a fost oprit total în
regim de avarie.

11
5
La secţia Electroliza cu mercur, cu o capacitate de 210.000
tone/an lesie a avut loc o explozie care a afectat în întregime
funcţionarea instalaţiei, aceasta fiind oprită pentru remediere şi
reparaţii timp de o lună de zile.
Tot urmare a acestui eveniment s-au produs avarii la instalaţia de
clorura de vinil şi implicit instalaţiile de P.V.C., deoarece din lipsă de
materie prima (clorura de vinil) instalaţiile de producere PVC au trebuit
să fie oprite timp de 3 zile.
Pentru aceste două evenimente excepţionale OLTCHIM are
eliberate de Camera de Comerţ şi Industrie Vâlcea certificate de forţă
majoră.
c. În data de 31-octombrie-2007, datorita unei hotărâri
judecătoreşti definitive, capitalul social al OLTCHIM a fost diminuat cu
creanţa AVAS în suma de 95.284.145,58 USD. Pentru aceasta suma
AVAS a calculat dobânzi pentru perioada cuprinsa între data adoptării
Hotărârii de majorare a capitalului social (28.11.2003) şi data rămânerii
irevocabile a sentinţei civile de diminuare a capitalului social.
Valoarea dobânzii este de 10.063.949,04 USD, respectiv 29.851
mii lei. OLTCHIM a contestat aceasta suma de 10.063.949,04 USD, dar
până la clarificarea ei, aceştia au creat provizion la 31.12.2007 pentru
echivalentul în lei, respectiv 29.851 mii lei.
d. Creşterea accentuata a cursului de schimb al principalei valute
EUR în comparaţie cu leul. Comparativ cu data de 30.06.2007, data la
care s-a efectuat ultima actualizare a creanţelor şi datoriilor în valuta,
cursul de schimb valutar de la 31.12.2007 a înregistrat creşteri
semnificative, astfel EURO a crescut cu 0,4762 lei respectiv 15,2% (de la
3,1340 lei/EUR la 3,6102 lei/EUR). Având în vedere faptul că majoritatea
datoriilor în valută OLTCHIM le înregistrează în EURO, actualizarea la
sfârşitul anului a creanţelor şi datoriilor în valută a condus la o pierdere
din diferenţă de curs valutar de 63.826 mii lei.
e. Provizioanele calculate la stocurile înregistrate de Fabrica de
Conserve Râureni.
În cadrul Fabricii de Conserve Râureni, sunt stocuri de produse
finite (conserve legume – fructe, gemuri, dulceţuri) produse în perioada
2003 – 2005, perioada în care se realizau vânzări semnificative pe piaţa
internă în special la unităţi militare. Datorită faptului ca unităţile militare
s-au restructurat masiv, Fabrica de Conserve a rămas cu stocuri mari la
aceste produse, pentru care în vederea impulsionării vânzării lor s-a
redus preţul de vânzare. Pentru valoarea cu care s-a redus preţul de
vânzare la aceste stocuri, la sfârşitul anului 2007 s-au creat provizioane
în suma de 4.361 mii lei.
f. Urmare a creşterii preturilor la ţiţei, preţul materiilor prime
derivate din acesta, respectiv etilena şi propilena a înregistrat creşteri,
astfel: etilena cu 16,3% de la 775 EUR/to în anul 2006 la 901 EUR/to în
anul 2007, iar la propilena cu 9,70% de la 732 EUR/to în anul 2006 la
803 EUR/to în anul 2007, iar preţurile la produsele finite obţinute din
cele doua materii prime au înregistrat creşteri de numai 4 – 5%.
Cantitatea de etilena consumata de OLTCHIM în anul 2007 a fost
de 80.361 to x 126 EUR/to (creşterea de preţ) determină o influenţă
nefavorabila de 10,1 milioane EUR. La propilena cantitatea consumata
în anul 2007 a fost de 121.660 to x 71 eur/to (creşterea de preţ)
determină o influenţă nefavorabilă de 8,6 milioane EUR.
Din diferenţa de preţ la cele două materii prime rezultă o influenţă
nefavorabilă de 18,7 milioane EUR, respectiv 62.408 mii lei.
Datorită acestor evenimente, în anul 2007 S.C. OLTCHIM S.A. a
înregistrat o pierdere de 95.893 mii lei, formată din:
- profit din activitatea de exploatare: 7.386 mii lei;
- pierdere din activitatea financiară: 103.279 mii lei.
Activele imobilizate
La data de 31 decembrie 2007 s-a efectuat de către
PricewaterhouseCoopers reevaluarea activelor imobilizate (terenuri,
mijloace fixe, investiţii în curs).
Analizând activele imobilizate la valoarea rămasă neta, se
constata o creştere a acestora faţă de anul precedent cu 210.957 mii
lei, de la 884.060 mii lei la 1.095.017 mii lei, determinata de:
- achiziţii şi puneri în funcţiune de imobilizări corporale şi

11
7
necorporale 246.671 mii lei
- majorări din reevaluarea activelor 65.525 mii lei
- deprecierii activelor prin calculul amortizării 72.816 mii lei
- mijloace fixe vândute sau aduse ca aport 52.601 mii lei
- creşterea imobilizărilor financiare 24.178 mii lei
Activele circulante
Comparând valoarea activelor circulante la anul 2007 cu valoarea
acestora la 2006 se constată o creştere a acestora cu 60.900 mii lei, din
care:
-creştere clienţi de încasat 20.190 mii lei
-alte creanţe (TVA de rambursat) 5.728 mii lei
-creştere stocuri din care: 67.288 mii lei
-diminuare disponibil în cont: -32.306 mii lei

Datoriile totale ale societăţii


Datoriile totale înregistrate la 31 decembrie 2007 erau în valoare
de 1.624.672 mii lei, prezentând o creştere cu 584.334 mii lei faţă de
anul 2006, determinata de:
-creşterea datoriei faţă de bănci ca urmare a contractării de
credite noi 43.684 mii lei
-creşterea avansurilor de la clienţi în contul comenzilor 170.538
mii lei
-diminuarea obligaţiilor la bugetul de stat datorită compensării
acestora cu TVA de recuperat: -11.911 mii lei
-creşterea obligaţiei fata de AVAS, datorita diminuării capitalului
social: 317.966 mii lei
-creşterea obligaţiilor de plată faţă de furnizori: 64.057 mii lei
Din totalul datoriilor înregistrate la 31 decembrie 2007 de
1.624.672 mii lei plăţile restante erau în valoare de 524.853 mii lei

Capitalurile proprii
În baza situaţiilor financiare întocmite la 31 decembrie 2007,
valoarea capitalurilor proprii este de -17.293 mii lei, era compusă din:
• capital social 32.359 mii lei
• rezerve din reevaluare imobilizări corporale 551.445 mii lei
• rezerve legale 6.843 mii lei
• alte rezerve 17.787 mii lei
• pierdere din anii precedenţi (2001, 2002, 2003): -529.833
mii lei
• pierdere an 2007: -95.894 mii lei
În ceea ce priveşte volumul total al creditelor angajate la 31
decembrie 2007 acesta era de 1.022.490 mii lei şi avea următoarea
componenţă:
a)credite pe termen scurt: 416.627 mii lei
b)credite pe termen lung: 90.482 mii lei
c)alte împrumuturi: 509.178 mii lei
d) dobânzi credite: 693 mii lei

Principalii indicatori economico-financiari la 31 decembrie


2007
1. Lichiditatea generala = Active circulante/ Datorii curente =
=554.156.881/971.113.644=0,57
Valoarea acestui indicator indică faptul că activele circulante
acoperă doar 57% din datoriile curente, fapt ce reflectă o lipsa a
capitalului de lucru ca efect al decapitalizării societăţii în perioada 2001-
2003 când s-au înregistrat pierderi precum şi datorită pierderilor din
anul 2007.
Comparativ cu anul 2006 acest indicator a înregistrat o evoluţie
descendentă când activele circulante acopereau 63% din datoriile
curente.
2. Durata de plată a obligaţiilor faţă de furnizori = (Datorii faţă de
furnizori/Cifra de afaceri)*365 zile = (299.462.365/1.749.871.975)*365
zile = 52,40 zile.
Comparativ cu anul 2006, când durata de plată a obligaţiilor faţă
de furnizori era 49,61 de zile, în anul 2007 acest indicator a crescut.
3. Durata medie de recuperare a creanţelor =(Clienţi de

11
9
încasat/Cifra de afaceri)*365 zile = (230.274.443/1.749.871.975)*365
zile = 48,03 zile.
Durata medie de recuperare a creanţelor a crescut faţă de
realizările anului precedent, de la 44,27 zile în anul 2006 la 48,03 de zile
în anul 2007.
Datorită evenimentelor excepţionale care i-au afectat activitatea,
Compania Oltchim a înregistrat o pierdere de 23.524 mii euro în anul
2007. Deşi cifra de afaceri a crescut de la 318.670 mii euro în anul
2004, la 384.164 mii euro în anul 2005, 485.856 mii euro şi 518.567 mii
euro, societatea a înregistrat o scădere continuă a profitului net, de la
20.633 mii euro în anul 2004, la 6.250 mii euro în 2005 şi la 2,490 mii
euro în anul 2006.
Totuşi, în baza programelor întocmite de managementul SC
OLTCHIM S.A., aceasta este capabilă să realizeze nivelele de producţie
pentru export şi profit propuse şi numai o situaţie deosebită de
conjunctură şi recesiune economică pe piaţa externă i-ar putea crea
dificultăţi în atingerea ţintelor stabilite.

3.2.3. Întocmirea tabloului fluxului de numerar şi


interpretarea acestuia

În funcţie de rezultatele de societatea comercială OLTICHIM S.A. a


fost întocmită situaţia fluxurilor de trezorerie pentru anul 2007.
Metoda folosită pentru calculul fluxurilor a fost metoda indirectă.
Nr. Denumire Formula Exerciţiul financiar
Crt.
31.12.2006 31.12.2007

Profitul (Pierderea) 8,779,523.00 (95,893,917.0


anului 0)
1
Amortizare şi 80,012,293.0 76,134,780.00
provizioane inclusiv 0
reduceri de valoare ale
2 imobilizărilor corporale
Nr. Denumire Formula Exerciţiul financiar
Crt.
31.12.2006 31.12.2007

Profitul (Pierderea) 8,779,523.00 (95,893,917.0


anului 0)
1
Pierderea aferentă 773,137.00 1,060,005.00
3 vânzării de mijloace fixe
Venituri din dobânzi (419,273.00)(573,431.00)
4
Cheltuieli cu dobânzile 38,913,759.0 50,747,647.00
5 0
Diferenţe de curs la (10,953,526. 20,212,935.00
împrumuturi (venit) 00)
6 cheltuială
Venituri din subvenţii (5,607,438.0 (3,844,729.00)
7 0)
Venituri din dividende (515,460.00)(1,082,127.00)
8
Profit înaintea =1+…+8 110,983,015. 46,761,163.00
modificărilor în 00
9 capitalul circulant
Creştere/ (Diminuare) 29,871,674.0 (71,430,061.0

10 stocuri 0 0)
Creştere clienţi şi alte (73,555,192. (24,707,368.0

11 creanţe 00) 0)
Diminuare furnizori şi 75,346,234.0 253,075,356.0

12 alte datorii 00
Modificări ale =10+…+12 31,662,716. 156,937,927.

13 capitalului circulant 00 00
Dobânzi plătite (37,901,458. (47,723,455.0

14 00) 0)
A. Flux de numerar =9+13+14 104,744,27 155,975,635.
din activitatea de 3.00 00
15 exploatare
Achiziţii de imobilizări (194,979,538 (246,855,303.

16 corporale şi necorporale .00) 00)


17 Achiziţii de imobilizări (333,032.00)(221,622.00)

12
1
Nr. Denumire Formula Exerciţiul financiar
Crt.
31.12.2006 31.12.2007

Profitul (Pierderea) 8,779,523.00 (95,893,917.0


anului 0)
1
financiare

Încasarea din vânzarea 947,827.00 31,042,942.00


18 imobilizărilor
Dobânzi încasate 419,273.00 573,431.00
19
Dividende primite 515,460.00 1,082,127.00
20
B. Flux de numerar =16+…+20 (193,430,01 (214,378,425
utilizat în activitatea 0.00) .00)
21 de investiţii
Variaţia creditelor pe (37,288,076. (13,522,181.0

22 termen scurt 00) 0)


Variaţia creditelor pe 12,942,885.0 (2,000,950.00)
23 termen lung 0
Plăţi de leasing (398,000.00)(116,141.00)
24
Subvenţii primite 2,676,101.00 10,559,857.00
25
C. Flux de numerar =22+…+25 (22,067,090 (5,079,415.0
utilizat în activitatea .00) 0)
26 de finanţare
Numerar la început de (207,302,183 (318,055,010.

27 an .00) 00)
Flux de numerar – =15+21+2 (110,752,827 (63,482,205.0

28 total (A+B+C) 6 .00) 0)


Numerar la sfârşit de an (318,055,010 (381,537,215.
.00) 00)
29
Fluxul din activitatea de exploatare

1. În anul 2007 societatea OLTCHIM a înregistrat o pierdere de


95.893.917 lei şi nu a plătit impozit pe profit.
2. Pentru amortizările şi provizioanele, inclusiv reducerile de
valoare ale imobilizărilor corporale sunt următoarele:
Indicator 31.12.2007

Amortizare imobilizărilor corporale 76,632,306

Reduceri de valoare ale imobilizărilor


-497,526
corporale
TOTAL 76,134,780

3. Pierderea aferentă vânzării de mijloace fixe


Indicator 31.12.2007

Pierderea aferentă vânzării de mijloace fixe 1,060,005

Achiziţii 365,697,433

Cedări de active 364,637,428

4. Veniturile din dobânzi sunt preluate din rulajul contului 766


„Venituri din dobânzi”, respectiv din valoarea cumulată la 31.12.2007,
valoare regăsită în contul de profit şi pierdere. Astfel, această valoare
573.431 lei se scade din pierderea înregistrată de societate la
31.12.2007.

5. Cheltuielile privind dobânzile sunt preluate din rulajul contului


666 „Cheltuieli privind dobânzile”, respectiv din valoarea cumulată la
31.12.2007, valoare regăsită în contul de profit şi pierdere. Astfel,
această valoare 50.747.647 lei se adună la pierderea înregistrată de
societate la 31.12.2007.

6. Din diferenţele de curs la împrumuturi societatea a înregistrat o


cheltuială în valoare de 20.212.935 lei la 31.12.2008.

7. Veniturile din subvenţii pentru exploatare considerate la


31.12.2007 au fost în valoare de 3.844.729 lei, ele scăzându-se din
pierderea înregistrată de societate la 31.12.2007.

12
3
8. Veniturile din dividende la 31.12.2007 se scad şi ele din
pierderea înregistrată de societate la 31.12.2007. Acestea sunt în
valoare de 1.082.127 lei.

9. Prin însumarea tuturor elementelor enumerate mai sus,


obţinem profitul înaintea modificărilor în capitalul circulant. Putem
observa că profitul obţinut în anul 2007 reprezintă mai puţin de 50% din
valoarea înregistrată în anul 2006. Acest lucru s-a datorat în primul rând
pierderii înregistrate de societate în anul 2007, dar şi creşterii
cheltuielilor cu dobânzile şi cu diferenţele de curs valutar.
Acest profit este de fapt un rezultat obţinut de societate înainte de
variaţia fondului de rulment.

10. Variaţia stocurilor pentru fluxul de numerar calculat în anul


2007 a fost de (71,430,061.00) lei. Putem observa că variaţia stocurilor
pentru fluxul de numerar calculat în anul 2006 a fost de 29,871,674.00
lei. Componenţa variaţiei stocurilor la 31.12.2007 a fost următoarea:
Perioada
Perioada
Indicator 31.12.2006 31.12.2007

258.752.414
Stocuri, din care: 191.463.806
Materii prime, materiale, ob.inv,
82.243.262
ambalaje 62.516.744
38.972.827
Producţia în curs de execuţie 26.374.039
130.484.861
Produse finite şi mărfuri 96.533.840
Avansuri pentru cumpărări de
7.051.464
stocuri 6.039.183

Putem observa că stocurile au crescut în anul 2007, ceea ce a dus


la scăderea fluxului din exploatare cu 71.430.061 lei.

11. Variaţia clienţilor şi a altor creanţe pentru fluxul de numerar


calculat în anul 2007 a fost de (24,707,368.00) lei. Putem observa că
variaţia creanţelor pentru fluxul de numerar calculat în anul 2006 a fost
de (73,555,192.00) lei. Componenţa variaţiei creanţelor la 31.12.2007 a
fost următoarea:
Perioada
Perioada
Indicator 31.12.2006 31.12.2007

285.312.548
Creanţe 259.393.949
230.274.443
Creanţe comerciale 210.084.733
55.038.105
Alte creanţe 49.309.216
Putem observa că societatea OLTCHIM a înregistrat creanţe la
31.12.2007 mai mari cu +9,99%, ceea ce a dus la diminuarea fluxului
din exploatare cu (24,707,368.00) lei.

12. Variaţia furnizorilor şi a altor datorii pentru fluxul de numerar


calculat în anul 2007 a fost de 253,075,356.00 lei. Putem observa că
variaţia creanţelor pentru fluxul de numerar calculat în anul 2006 a fost
de 75,346,234.00 lei.
OLTCHIM a înregistrat datorii către furnizori la 31.12.2007 mai
mari în anul 2007 faţă de anul 2006, ceea ce a dus la modificări ale
capitalului circulant.
Astfel, pentru exerciţiul financiar 2007, modificările în capitalul
circulant al OLTCHIM au fost de +156.937.927 lei. În comparaţie cu anul
2007 variaţia capitalului circulat a crescut de 4,96 ori. Acest lucru s-a
datorat creşterii stocurilor, creanţelor şi datoriilor curente ale societăţii
în anul 2007 faţă de anul 2006.
Putem observa că necesarul de fond de rulment al societăţii a
crescut în anul 2007 la +156.937.927 lei. Cu alte cuvinte societatea are
nevoie de 4,96 ori mai mult fond de rulment decât în anul 2006.

14. Dobânzile plătite de societatea, considerate parte a activităţii


de exploatare au fost de 47.723.455 lei şi ele au dus la diminuarea
fluxului din exploatare. Putem vedea că acestea au crescut faţă de anul
2006 cu 25,85%.

12
5
Obţinem astfel un flux net de trezorerie din activitatea de
exploatare de +155.975.635 lei în creştere faţă de cel din 2006 care a
fost în valoare de +104.744.273 lei.

Flux de numerar utilizat în activitatea de investiţii


16. Achiziţiile de imobilizări corporale şi necorporale au generat
plăţi în valoare de 246.855.303. Astfel, societatea a cumpărat în anul
2007 un teren în valoare de 510.399 lei, construcţii în valoare de
14.645.789 lei, instalaţii tehnice în valoare de 105.324.930 lei şi alte
imobilizări în valoare de 917.284 lei şi alte imobilizări necorporale în
valoare de 4.594 lei.
17. Achiziţii de imobilizări financiare au generat plăţi în valoare de
221.622 lei.

18. Încasarea din vânzarea imobilizărilor în anul 2007 a fost de


31,042,942.00 lei. Aceste încasări s-au datorat vânzării unui teren de
49.418 mp în valoare de 685.922,67 lei firmei Euro Urethane SA, a unui
teren de 446,60mp aferent unor garsoniere deţinute de societate, dar şi
datorită vânzării de utilaje din investiţii în curs în sumă de
23.956.393,78 lei tot firmei Euro Urethane SA (s-a constituit un aport în
natură).

19. Dobânzile încasate sunt preluate din rulajul contului 766


„Venituri din dobânzi”, respectiv din valoarea cumulată la 31.12.2007,
valoare regăsită în contul de profit şi pierdere. Astfel, valoarea 573.431
lei înregistrată de societate la 31.12.2007 aduce un plus activităţii de
investiţii a societăţii.

20. Dividendele primite sunt preluate din rulajul contului 7611 şi


7613 „Venituri din interese de participare”, respectiv din valoarea
cumulată la 31.12.2007, valoare regăsită în contul de profit şi pierdere.
Astfel, valoarea 1.082.127 lei înregistrată de societate la 31.12.2007
aduce un plus activităţii de investiţii a societăţii.

Însă, fluxul de numerar utilizat în activitatea de investiţii a fost


negativ, mai exact în valoare de (214,378,425.00), în creştere faţă de
fluxul de numerar utilizat de societate în anul 2006. Acest lucru s-a
datorat achiziţiilor de imobilizări necorporale, corporale şi financiare
efectuate de societate care au depăşit valoarea încasărilor din
valorificarea imobilizărilor corporale, necorporale şi financiare efectuate
de societate.
OLTCHIM are nevoie de fonduri pentru a-şi susţine activitatea de
investiţii pe care o derulează.

Flux de numerar utilizat în activitatea de finanţare


Activitatea de finanţare generează şi ea un flux negativ de
numerar în valoare de (5,079,415.00). Acest lucru se datorează
variaţiei creditelor pe termen scurt şi pe termen lung, care generează
un flux negativ de (15.523.131) lei.
Plăţile de leasing au generat un flux negativ de (116,141.00).
Societatea a preluat prin cesiune un contract de leasing financiar cu
firma Romania Leasing de pe piaţa internă pentru un autoturism Nissan
Primera cu o valoare rămasă la 31.12.2007 de 43.535 lei.
În cursul anului 2007 societatea OLTCHIM a achiziţionat prin
leasing financiar prin BCR Leasing încă 9 autoturisme marca
Volkswagen, a căror valoare rămasă la 31.12.2007 a fost de 547.593 lei.
Pentru acestea societatea a plătit ratele de leasing în anul 2007.
Subvenţiile primite pentru activitatea de investiţii au fost în
valoare de 10.559.857 lei în anul 2007, ceea ce a generat un plus
pentru fluxurile activităţii de investiţii a societăţii OLTCHIM S.A.
În anul 2007 societatea a reuşit să-şi îmbunătăţească fluxul din
activitatea de investiţii, faţă de cel obţinut în anul 2006. Din nefericire,
şi activitatea de finanţare trebuie susţinută cu fluxuri de numerar din
activitatea de exploatare a firmei.

12
7
Concluzie: Activităţile de finanţare şi de investiţii ale societăţii
OLTCHIM generează fluxuri de numerar negative, fluxuri care trebuie
susţinute de activitatea de exploatare a societăţii.
Din păcate, fluxul pozitiv din activitatea de exploatare nu
generează suficiente resurse pentru a susţine activitatea de investiţii a
societăţii.
Observăm că şi numerarul la începutul perioadei a fost negativ. În
anul 2007, fluxul net de numerar al societăţii OLTCHIM a fost negativ, în
valoare de (63.482.205) lei, un flux de numerar mai bun faţă de cel din
anul 2006 (110.752.827) lei. Din păcate lipsa de numerar de la
începutul anului 2007, cumulată cu fluxul net de numerar din cursul
anului 2007 a dus la un numerar negativ la sfârşitul anului 2007 de
(381.537.215) lei.

Astfel că OLTCHIM are nevoie de sprijin din partea acţionarilor sau


partenerilor care să-i permită derularea activităţilor de investiţii de care
are nevoie societatea.
Putem observa de altfel că societatea a cumulat o pierdere la
31.12.2007 în valoare de 529.833.475 lei provenind în special din
perioada 2000 – 2003, iar obligaţiile curente ale societăţii, depăşesc
activele sale circulante cu 416.689.017 lei la 31.12.2007.
Aceste aspecte indică existenţa unei incertitudini care ar putea
pune la îndoială capacitatea societăţii de a-şi continua activitatea dacă
acţionarii nu o vor sprijini pentru îmbunătăţirea şi derularea activităţii.
CONCLUZII

Aprecierea performanţei întreprinderii prin intermediul tabloului


fluxurilor de trezorerie nu este pertinentă decât pe perioade medii şi
lungi. Nu sunt luate în considerare o serie de elemente care au o
incidenţă asupra structurii capitalurilor şi angajamentelor întreprinderii,
dar care au o influentă directă asupra trezoreriei. Astfel de elemente
sunt reprezentate, în special, de cele care fac parte din structura
angajamentelor financiare în afara bilanţului.
Fluxul de trezorerie /numerar, pentru o analiza corectă, trebuie
comparat cu anul precedent, cu o societate cu acelaşi profil din ramură.
În acest mod şi ţinând cont de planurile pe care le are societatea în anul
următor, de planul de afaceri, de inflaţie, etc se pot face previziuni mai
aproape de realitate a fluxurilor de trezorerie viitoare.
Când este utilizat în corelaţie cu celelalte situaţii financiare, un
tablou al fluxurilor de trezorerie furnizează informaţii ce permit
utilizatorilor să evalueze schimbările activului net al unei întreprinderi,
structura sa financiară (între care şi lichiditatea şi solvabilitatea sa) şi
capacitatea sa de a modifica valorile şi scadenţarul fluxurilor de
trezorerie, pentru a se adapta schimbărilor de circumstanţe şi
oportunităţi.
În acelaşi timp, informaţiile referitoare la fluxurile de trezorerie
sunt folosite pentru a permite utilizatorilor să îşi elaboreze modele
pentru aprecierea şi compararea valorii actuale a fluxurilor de trezorerie
viitoare ale diferitelor întreprinderi.
Cercetarea fluxului de disponibilităţi este necesar în practica
economică deoarece orice activitate trebuie să „degaje bani”, să rezulte
un surplus de capital faţă de cel investit. O societate comercială trebuie
să fie şi solvabilă, respectiv să dispună de lichidităţi, să nu existe
decalaje între încasările şi plăţile pe care le efectuează în cadrul ciclului

12
9
financiar.
Analiza fluxurilor de numerar prezintă importanţă în special pentru
evoluţia acestora pe perioadele următoare, pentru formularea politicii
de finanţare a firmei pe termen scurt şi mediu.
În ceea ce priveşte societatea OLTCHIM, din analiza fluxului de
numerar pe cele trei tipuri de activităţi am observat că activitatea de
investiţii şi activitatea de finanţare a societăţii nu generează un surplus
de capital faţă de cel investit de societate. Din păcate, nici surplusul
generat de activitatea de exploatare a societăţii nu a generat un flux de
numerar pozitiv nici în anul 2006 şi nici în anul 2007.
Mai mult activul net al societăţii relevă faptul că societatea nu
reuşeşte să-şi acopere datoriile curente din activele curente ale
societăţii.
Trebuie însă ţinut cont de faptul că societatea OLTCHIM derulează
un amplu proiect de investiţii în trei etape, investiţii pentru care sunt
necesare fonduri importante. Există şi o serie de finanţări pe care
aceasta le va primi în primii ani de derulare a investiţiilor. Astfel,
volumul investiţiilor în curs şi avansuri la 31 decembrie 2007 era de
384.540.459 lei. Procentul de punere în funcţiune pentru anul 2008 este
prevăzut la 65,3 %, ceea ce va duce la creşterea activelor imobilizate cu
251.279.000 lei
Faţă de nivelul indicatorilor economici prevăzuţi în notele de
fundamentare şi de aprobare a acestor investiţii, prin punerea în
funcţiune s-au realizat indicatorii de capacitate prevăzuţi, condiţiile de
mediu au fost în totalitate îndeplinite, iar din punct de vedere al
eficienţei economice s-au asigurat condiţiile ca până la terminarea
perioadei de probe tehnologice şi a testului de performanţă să fie
îndepliniţi şi aceşti indicatori.
În urma rezultatelor obţinute se observă că activitatea de
exploatare generează un flux pozitiv de trezorerie. La activitatea de
investiţii semnul negativ este normal, întrucât este logic să se
investească mai mult decât să se dezinvestească. Semnul fluxului de
trezorerie aferent activităţii de finanţare sugerează un apel foarte redus
la surse externe de finanţare, poate şi din cauza costurilor ridicate ale
acestor surse.
Activitatea de exploatare oferă o sumă acceptabilă la dispoziţia
investiţiilor. Eventuala existenţă a unui decalaj ar putea fi compensată
prin atragerea unor surse externe de finanţare.
Se mai poate realiza şi o analiza a investiţiilor, pentru a stabili în
ce măsură acestea sunt productive sau neproductive, dacă este cumva
vorba de retehnologizari etc.
Nu trebuie scăpate din vedere acele operaţii care nu au efect
asupra fluxurilor de trezorerie şi care sunt excluse din tablou: creştere
de capital prin aport în natură, prin integrarea unor alte structuri de
capitaluri proprii, prin conversia datoriilor, primirea bunului la locatar în
cadrul operaţiei de leasing financiar etc.
Pentru societate există o previziune a necesarului de fond de
rulment făcută de auditorul extern al societăţii. Astfel, pentru perioada
2007-2012 acesta prevede o îmbunătăţire treptată a cash-flow-ului pe
măsură ce etapele de derulare a investiţiilor sunt realizate de societate.

13
1
Sursa: Oltchim, Raport audit KPMG pentru 31.12.2006

Din previziunile auditorului, abia în anul 2012 societatea va


genera un cash flow general pozitiv. Activitatea de investiţii şi cea
financiară va genera în continuare fluxuri negative, dar surplusurile
obţinute de OLTCHIM din activitatea de exploatare, vor compensa
lipsurile celorlalte activităţi ale societăţii.

Aprecierea performanţei întreprinderii prin intermediul tabloului


fluxurilor de trezorerie nu este pertinentă decât pe perioade medii şi
lungi. Nu sunt luate în considerare o serie de elemente care au o
incidenţă asupra structurii capitalurilor şi angajamentelor întreprinderii,
dar care au o influentă directă asupra trezoreriei. Astfel de elemente
sunt reprezentate, în special, de cele care fac parte din structura
angajamentelor financiare în afara bilanţului.
Deocamdată OLTCHIM SA rămâne liderul industriei chimice şi
petrochimice din România, fiind în acelaşi timp cel de-al doilea mare
producător de PVC de pe piaţa Europei Centrale şi de EST, deţinând şi o
poziţie de frunte ca producător de sodă caustică, polioli, propilenoxid şi
plastifianţi.
OLTCHIM este într-un amplu program de modernizare şi
retehnologizare care se va finaliza în anul 2010. La sfârşitul acestui
program, OLTCHIM va fi o companie flexibilă, performantă, cu o echipă
implicată, cu impact minim asupra mediului şi cu legături strânse cu
comunitatea.
Principalele recomandări de care trebuie să ţină seama
managementul companiei se referă la aplicarea tuturor măsurilor
tehnice de funcţionare constantă şi în siguranţă a instalaţiilor în cadrul
combinatului şi la găsirea de noi pieţe de desfacere care să anihileze
creşterile majore la energie electrică şi la principalele materii prime
utilizate în procesul de fabricaţie. Este necesară şi reducerea nr. mediu
de personal prin restructurarea diviziei agro-alimentare (subunităţilor
Avicola Băbeni, SUINPROD Băbeni şi F.N.C. Băbeni, Fabricii de Conservă
Râureni).

13
3
BIBLIOGRAFIE

14. Liliana Feleagă, Nicolae Feleagă, Contabilitate financiară – o


abordare europeană şi internaţională, vol. I, Editura Info Mega,
Bucureşti, 2005.
15. Horngen c.T., Financial Accounting, Fourth Edition, Prentice-Hall,
Inc. 2001, citat în Feleagă Nicolae, Contabilitate financiară – o
abordare europeană şi internaţională, vol. I, Editura Info Mega,
Bucureşti, 2005.
16.Ana Morariu, Gabriel Radu, Mirela Paunescu, Contabilitate şi
Fiscalitate în dezvoltarea firmei, Editura ExPonto, Bucureşti, 2005
17. Duţescu Adriana – Ghid privind înţelegerea şi aplicarea
Standardelor Internaţionale de Contabilitate – Ediţia I şi II –
Bucureşti, Ed. C.E.C.C.A.R., 2004.
18.***Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările şi
completările ulterioare.
19.***Normele de aplicare ale Codului Fiscal
20. ***Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
21. ***Ordinul ministrului finanţelor publice nr.1752/17.11.2005
pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene, publicat în Monitorul Oficial al României
nr.1080 bis / 30.11.2005, cu modificările şi completările ulterioare
(ORDIN nr. 2374 din 12 decembrie 2007).
22.Standarde Internaţionale de Raportare Financiară (IFRSs)
incluzând Standarde internaţionale de Contabilitate (IASs) şi
interpretările lor la 1 ianuarie 2005, traducere oficială în limba
română, Bucureşti, Ed. C.E.C.C.A.R., 2006.
23.***Raport administratori 2007 OLTCHIM S.A.
24.***Situaţiile financiare la 31.12.2007 OLTCHIM S.A.
25.www.oltchim.ro
13
5
ANEXĂ
Prezentarea situaţiilor financiare la 31.12.2007

31.12.2006 31.12.200
7
Denumire indicator
3,878,853
I Imobilizări necorporale 5,616,637
3,380,692
Concesiuni, brevete, licenţe 4,853,758
498,161
Avansuri şi imobilizări necorporale în curs 762,879
1,057,320
,741
II Imobilizări corporale,din care: 868,804,199
225,781,30
9
Terenuri şi construcţii 173,971,788
446,571,47
6
Instalaţii tehnice şi maşini 391,130,460
427,497
Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 563,758
384,540,45
9
Imobilizări corporale în curs 303,138,193
33,817,25
9
III Imobilizări financiare, din care: 9,639,243
Titluri de participare deţinute la
33,817,259
societăţile din cadrul grupului 9,639,243
1,095,016
,853
A TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 884,060,079
258,752,4
14
I Stocuri,din care: 191,463,806
82,243,262
Materii prime,materiale,ob.inv,ambalaje 62,516,744
38,972,827
Producţia în curs de execuţie 26,374,039
130,484,86
1
Produse finite şi mărfuri 96,533,840
7,051,464
Avansuri pentru cumpărări de stocuri 6,039,183
285,312,5
48
II Creanţe 259,393,949
230,274,44
3
Creanţe comerciale 210,084,733
31.12.2006 31.12.200
7
Denumire indicator
55,038,105
Alte creanţe 49,309,216
2,420
III Investitii financiare pe termen scurt 2,420
10,089,49
9
IV Casa şi conturi la bănci 42,396,495
554,156,8
81
B TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 493,256,670
Conturi de regularizare şi asimilate,
267,746
din care: 655,954
267,746
C Cheltuieli înregistrate în avans 655,954
971,113,6
Datorii ce trebuie plătite într-o
44
D perioadă de un an 780,415,952
444,629,06
0
Sume datorate instituţiilor de credit 410,923,430
212,173,42
2
Avansuri încasate în contul comenzilor 110,109,997
280,060,90
7
Datorii comerciale - furnizori 233,007,240
Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte
34,250,255
datorii pentru asigurările sociale 26,375,285
-
416,689,0
Active circulante, respectiv datorii
17
E curente nete -286,503,328
678,327,8
36
F Total active minus datorii curente 597,556,751
653,557,8
Datorii ce trebuie plătite într-o
44
D perioadă mai mare de un an 259,921,845
68,683,353
Sume datorate instituţiilor de credit 58,705,688
68,473,461
Avansuri încasate în contul comenzilor
19,401,506
Datorii comerciale - furnizori 2,398,011
496,999,52
Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte
4
datorii pentru asigurările sociale 198,818,146
H Provizioane 029,851,46

13
7
31.12.2006 31.12.200
7
Denumire indicator
5

12,211,25
3
I Venituri în avans 5,496,125
12,211,253
Subvenţii pentru investiţii 5,389,826
0
Venituri în avans 106,299
32,358,86
4
I Capital subscris şi vărsat 354,695,600
0
II Prime de capital 0
551,445,33
0
III Rezerve din reevaluare 487,586,188
24,630,47
2
IV Rezerve 19,690,468
6,842,711
Rezerve legale 6,842,711
9,743,756
Rezerve din reevaluare 4,803,752
8,044,005
Alte rezerve 8,044,005
-
529,833,4
75
V Profitul sau pierderea reportat -538,199,795
-
95,893,91
7
VI Rezultatul exerciţiului 8,779,523

Repartizarea profitului 413,203


-
17,292,72
6
TOTAL CAPITALURI 332,138,781
CONTUL DE PROFIT şi PIERDERE Perioada
Perioada
31.12.2006 31.12.2007
Denumire indicator
CIFRA DE AFACERI 1,749,871,9
75
1,731,805,193
Producţia vândută 1,703,250,85
1
1,696,521,113
Venituri din vânzări de mărfuri 46,621,124
35,284,080
Variaţia stocurilor de produse finite 107,239,787
115,029,441
Variaţia stocurilor de producţie în curs de
-43,302,442
execuţie -119,953,214
Producţia realizată de entităţi pentru scopuri
16,431,447
proprii 5,800,784
Alte venituri din exploatare 44,854,155
9,418,732
VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL 1,875,094,9
22
1,742,100,936
Chelt.cu mat.prime,materiale consumabile 1,044,859,09
5
956,824,662
Alte cheltuieli materiale 18,995,347
20,529,607
Cheltuieli cu energie şi apă 331,067,226
337,928,108
Cheltuieli cu mărfurile 43,200,895
34,156,237
Cheltuieli cu personalul 129,124,013
109,626,891
Ajustări de valoare imobilizări corporale şi
72,816,348
necorporale 82,226,379
a. Cheltuieli 81,814,943
82,258,988
b. Venituri 8,998,595
32,609
Ajustări de valoare active circulante 11,271,039
-2,214,087
a. Cheltuieli 36,284,180
19,664,316
b. Venituri 25,013,141
21,878,403
Alte cheltuieli de exploatare 216,375,47
9
183,615,949
Cheltuieli privind prestaţiile externe 167,168,635168,552,536

13
9
CONTUL DE PROFIT şi PIERDERE Perioada
Perioada
31.12.2006 31.12.2007
Denumire indicator
CIFRA DE AFACERI 1,749,871,9
75
1,731,805,193

Cheltuieli cu impozite şi vărsăminte asimilate 4,668,328


4,200,515
Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active
43,154,615
cedate 12,246,799
CHELTUIELI DIN EXPLOATARE-TOTAL 1,867,709,4
42
1,722,693,746
REZULTATUL DIN EXPLOATARE 7,385,480
19,407,190
Venituri din interese de participare 1,082,127
515,460
Venituri din dobânzi 573,431
419,273
Alte venituri financiare 82,238,781
67,077,875
VENITURI FINANCIARE-TOTAL 83,894,339
68,012,608
Ajustări de valoare imobilizări financiare 29,851,465
0
a. Cheltuieli 29,851,465
0
Cheltuieli cu dobânzi 50,747,647
38,913,759
Alte cheltuieli financiare 106,574,624
39,726,516
CHELTUIELI FINANCIARE-TOTAL 187,173,73
6
78,640,275
REZULTATUL FINANCIAR -
103,279,39
7
-10,627,667
REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI -95,893,917
8,779,523
VENITURI TOTALE 1,958,989,2
61
1,810,113,544
CHELTUIELI TOTALE 2,054,883,1
78
1,801,334,021
REZULTATUL BRUT AL
-95,893,917
EXERCITIULUI(11+13) 8,779,523
IMPOZIT PE PROFIT 0.00
0
CONTUL DE PROFIT şi PIERDERE Perioada
Perioada
31.12.2006 31.12.2007
Denumire indicator
CIFRA DE AFACERI 1,749,871,9
75
1,731,805,193
PROFIT SAU PIERDERE NETĂ A
-95,893,917
EXERCIŢIULUI 8,779,523

14
1