Sunteți pe pagina 1din 22

UNIVERSITATEA DANUBIUS GALATI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

Management financiar public si privat -anul I-

ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE A INTREPRINDERII


Elaborat de : masterand: RADU IULIAN

Coordonator curs: Gestiunea Trezoreriei Prof. Univ. Dr. ARITON DOINITA

CUPRINS

Probleme generale privind trezoreria intreprinderii

3 3

1. Organizarea si functiile serviciului trezoreriei intreprinderii

Sarcinile trezoreriei Evaluarea prin fluxuri de trezorerie Cash-flow-ul si balanta sa Excedentul global de trezorerie 6.1 Excedentul de trezorerie al exploatarii Excedentul de trezorerie al operatiunilor de gestiune 6.3. Excedentul de trezorerie al operatiunilor de investitii si finantare
2. Previzionarea trezoreriei

4 5 6 8 9 11 12 12 15 16 18 20 22

Gestiunea trezoreriei si dimensionarea trezoreriei


3. Creditele de trezorerie 4. Elaborarea si actualizarea bugetului de trezorerie 5. 6.

Studiu de caz Bibliografie

1. Probleme generale privind trezoreria intreprinderii

Trezoreria unei intreprinderi reprezinta fluxurile de incasari si plati care se deruleaza in cadrul intreprinderii intr-o anumita perioada de timp, respectiv fluxul de diferente dintre incasarile si platile efectuate de intreprindere. Trezoreria evidentiaza rezultatul intregii activitati a intreprinderii si modul de respectare a cerintelor echilibrului financiar. Toate operatiunile pe care intreprinderea le realizeaza se regasesc imediat sau la termen, sub forma fluxurilor de trezorerie. Mentinerea echilibrului fluxurilor de trezorerie (de incasari si plati) este o conditie necesara a viabilitatii intreprinderii.O intreprindere poate fi viabila numai daca activitatea sa degaja, in mod permanent, trezorerie. Pe de alta parte, trezoreria constituie un instrument de actiune la dispozitia conducatorilor intreprinderii pentru realizarea obiectivelor strategice ale intreprinderii. Astfel, trezoreria poate fi utilizata fie pentru achizitionarea echipamentelor indispensabile cresterii interne, fie pentru procurarea titlurilor de participare care vizeaza cresterea externa.

2. Organizarea si functiile serviciului trezoreriei intreprinderii


Orice intreprindere este situata intr-un context economic. Scopul sau consta in crearea unei avutii materiale sau intelectuale, in vederea satisfacerii unei necesitati actuale sau viitoare a unei piete, ale consumatorilor. Intreprinderea este un sistem care la randul ei se caracterizeaza printr-o structura economica, sociala si financiara.In interiorul si exteriorul intreprinderii se nasc o multime de fluxuri. Intre acestea cele banesti detin un rol si loc important. Aceste fluxuri sunt legate de formarea capitalului si remunerarea acestuia, de sporirea capitalului fie prin cresterea numarului actionarilor, fie prin finantarea externa, fie prin cotatie la bursa.Intreprinderea are nevoie de capital pentru a finanta: . cheltuielile sale de investitii; . cheltuielile de functionare,de trezorerie pe toata durata activitatii sale. 3

Intreprinderile mari isi pot organiza un serviciu distinct de trezorerie fiind o componenta a directiei financiare a intreprinderii. Serviciul trezoreriei joaca un rol activ asupra pietei financiare printr-un oficiu al sau specializat (sau birou).Un alt birou se ocupa cu gestiunea administrativa trezoreriei, controlul respectarii procedurilor, confirmarea operatiunilor si a pozitiei. Activitatea de exploatare a unei intreprinderi genereaza o retea de fluxuri si anume: - fluxuri reale de marfuri, materiale, servicii; - fluxuri monetare. La nivelul fluxurilor monetare legatura dintre intrari si iesiri este asigurata de trezorerie. Trezoreria este imaginea disponibilitatilor monetare aparute din evolutia curenta a incasarilor si platilor, disponibilitati care trebuie sa faca fata scadentelor in mod continuu.

3. Sarcinile trezoreriei
Principalele sarcini ale trezoreriei constau in: a) prevederea si asigurarea diferitelor fluxuri de intrare si de iesire in/ din trezorerie; b)asigurarea lichiditatii intreprinderii; c) evaluarea diferitelor tipuri de plasamente si plasarea excedentului de trezorerie; d) aprecierea, evaluarea diferitelor surse de finantare pe termen scurt; e) stabililea bugetului trezoreriei si planificarea trezoreriei. Fluxurile sunt evaluate, previzionate. Prin intermediul nevoilor de fluxuri de iesire si mijloacelor ca fluxuri de intrare se stabileste gradul in care trezoreria face fata unor situatii neprevazute, probabile. Cu alte cuvinte mijloacele se cer a fi superioare nevoilor. Una din sarcinile importante ale trezoreriei este asigurarea lichiditatii.Intreprinderea are nevoie de lichiditate pentru efectuarea tranzactilor sale, pentru plata achizitiilor zilnic scadente.Marimea incasarilor ca influxuri depinde de nive1ul veniturilor, de politica de credite-furnizor,de politica de credite a intreprinderii. Intrarile si iesirile de trezorerie sunt dificil de prevazut cu o foarte mare precizie. Intreprinderea conserva incasarile ca o precautiune pentru a face fata cererilor de fonduri imprevizibile. Nivelul incasarilor depinda de usurinta si rapiditatea cu care intreprinderea poate rambursa creditul acordat de banca.

Incasarile de prudenta, de precautie sunt in general detinute sub forma de titluri negociabile pe termen scurt. Trezorierul trebuie sa determine un nivel minim de incasari care insa trebuie sa evite: - riscul incapacitatii de plata; - riscul incasarilor insuficiente care duc la amanarea platilor si amanari ale reglementarilor suplimentare ca: - rata medie a dobanzii si cresterea nivelului pentru banci; - un angajament potential de credit asupra furnizorilor sai.

4. Evaluarea prin fluxuri de trezorerie (cash-flows)


O intreprindere poate fi evaluata prin lichiditatile pe care urmeaza sa le generaze in viitor. Valoarea ei este data de fluxurile de trezorerie (cash-flows) previzionale susceptibile a fi obtinute in urmatori ani. In primul rand trebuie sa definim metoda de masurare a fluxurilor de trezorerie. Armonizarea reglementarilor contabile romanesti cu cele europene si cu standardele internationale de contabilitate retin prin ultimul Regulament Contabil din februarie 2001 metoda din Standardul International de Contabilitate IAS7. Cele doua metode cea directa si cea indirecta fac distinctia intre fluxurile din activitati de exploatare, activitati de investitii, activitati de finantare. Metoda indirecta porneste de la profitul net inainte de impozitare la care se adauga amortizarile, cheltuielile si pierderile financiare si se scad veniturile din investitii financiare si se ajusteaza cu + sau - diferentele de stocuri si datorii sau creante pentru obtinerea fluxului din activitati de exploatare la care se adauga sau scade fluxul din activitatile de investitii si de finantare. Fluxurile de trezorerie determinate prin metoda directa se bazeaza pe incasarile de la clienti din care se scad platile catre furnizori, angajati, comisioane bancare, impozit pe profit la care se adauga sau scade numerarul rezultat din activitati de investitii (achizitia de cladiri, echipamente sau vanzarea lor) si numerarul rezultat din activitati de finantare (emisii de actiuni, cumpararea de actiuni, imprumuturi pe termen lung, plata dividendelor). Bancile cand analizeaza oportunitatea acordarii unui credit prefera metoda directa da calcul a fluxurilor de trezorerie din partea clientului. Dupa alegerea metodei de determinare a fluxurilor de trezorerie incepe munca de constructie a

unei proiectii a activitatii intreprinderii in urmatorii cinci sau mai multi ani. Aceasta munca presupune o profunda cunoastere a intreprinderii, a mediului de afaceri, a perspectivelor pietei interne si a celei externe si de asemenea o oarecare intuitie a viitoarelor oportunitati de afaceri din domeniul respectiv. Realizarea acestei situatii prospective incearca sa estimeze nevoia viitoare de investitii (corporale, necorporale) posibilitatea operatiunilor financiare (achizitii sau vanzari de actiuni, operatiuni de leasing), necesarul pentru asigurarea functionarii curente a intreprinderii si care sa asigure o dezvoltare constanta a activitatilor. Fluxul de trezorerie sau de lichiditati se exprima in bani la puterea de cumparare a zilei. Actualizarea sau exprimare in preturi constante necesita ajustari ale valorilor previzionate. De ce se face aceasta actualizare ? In primul rand din cauza infaltiei, in al doilea rand banii pe care urmeaza sa-i primim sunt bani ce nu pot fi investiti acum pentru a produce alte lichiditati imediat. Actualizarea se poate face plecand de la rata investitiilor fara risc ( imprumuturi de stat ) la care se adauga o prima pentru riscul de tara, riscul intreprinderii si o prima suplimentara pentru riscul datoriilor intreprinderii. Daca aceste riscuri sunt mari se poate ca investitorul (cumparatorul) sa considere investitia (achizitia) nerentabila. Se poate spune ca realizarea acestei previziuni care sa tina seama de dezvoltarea intreprinderii, de nivelul inflatiei, de riscurile atat ale tarii cat si ale intreprinderii in domeniul ei de activitate tin mai mult de execitiul mersului pe sarma. Valoarea intreprinderii = Suma fluxurilor de trezorerie previzionate pentru anii viitori In alegerea uneia din metodele enumerate foarte succint si speram pe intelesul tuturor, trebuie sa punem in balanta efortul necesar de evaluare cu justificarea acestui efort prin importanta intreprinderii si a valorii de vanzare a actiunilor ei. Pretul de vanzare nu trebuie sa fie fixat rigid numai in limitele evaluarii.

5. Cash-flow-ul si balanta sa
Pentru cash-flow sunt utilizati doi indicatori: a) Cash-flow de gestiune, destinat: - platii dividentelor; - platii dobinzilor; - autofinantarii.

CFg = EBIT - Impz Az =PN +Dob+Az unde: EBIT = excedentul brut inainte dc impozitare si de plata dobanzilor; Impz = impozitul pe profit = (EBIT - Dob) * t Dob = dobanzi; Az = amortizari; PN = profit net = (EBIT - Dob) * (1 - t) t = cota de impunere a profitului. b) Cash-flow disponibil, arata disponibilitatile ramase intreprinderii dupa ce s-au acoperit investitiile pentru dezvoltare. CFd = CFg - Imob- NFR Imob = Imob1- Imob0 - Az +DezI NFR = NFR1- NFR0 NFR = AC - Dexpl unde: = variatia= nivelul curent al indicatorului nivelul de baza al indicatorului ; Imob = imobilizari; 0, 1 = nivel de baza, nivel curent; DezI = dezinvestitii; AC = active circulante (inclusiv trezoreria neta); Dexpl = datorii de exploatare. Cash-flow-ul disponibil are doua destinatii: pentru actionari si pentru creditori: Cfd =Cfa + Cfc unde: Cfa = cash-flow pentru actionari = PN - Kpr Kpr = capital propriu; Cfc = cash-flow pentrucreditori= Dob- Dat

Dat =datorii. Intreprinderile indatorate realizeaza o economie fiscala deoarece dobanda se scade din profit inainte de impozitare. Marimea acestei economii este: Ef = Dob * t unde: Ef= economia fiscala Ca rezultat, costul efectiv al imprumutuiui este: cei = Dob * (l - t) unde : cei = costul efectiv al imprumutului, Balanta cash-flow-ului este exprimata in relatia: Imob + NFR~ Kpr+ Oat unde ~ = compara. Daca comparatia este > rezulta: insuficienta cash-flow pentru sustinerca cresterii economiei; < rezulta: exista disponibilitati pentru acoperirea altor obligatii sau pentru accentuarea cresterii economice sau pentru plasament

6. Excedentul global de trezorerie


ExcedentuI global de trezorerie se stabileste ca diferenta intre incasarile si platile generate de intreaga activitate a intreprinderii dintr-un exercitiu dat. Structura trezoreriei (formarea excedentului global de trezorerie) Excedentul global de trezorerie provine din urmatoarele operatii distincte:

operatii de gestiune, compuse in principal din operatii de exploatare, dar si din alte operatii de

gestiune. Aceasta categorie de operatii genereaza excedentul de trezorerie a1operatiilor de gestiune (ETOG) si excedentul de trezorerie al operatiilor de exploatare(ETE); operatii de investitii si de finantare, care genereaza excedentul de trezorerie al operatiilor de investitii si de finantare (ETOIF).

6.1. Excedentul de trezorerie al exploatarii (ETE)


Operatiile de exploatare constituie partea cea mai mare a operatiilor de gestiune din cadrul intreprinderii. Ele sunt operatii ciclice caracteristice activitatii intreprinderii. Operatiile de exploatare degaja, in cursul exercitiului, un excedent (sau deficit) de trezorerie denumit excedent (deficit) de trezorerie al exploatarii (ETE). Excedentul (deficitul) de trezorerie al exploatarii este generat numai de operatiunile de exploatare care se deruleaza in cadrul intreprinderii. Pentru determinarea excedentului trezoreriei de exploatare pot fi folosite urmatoarele doua metode : 1. Metoda diferentei dintre incasarile din exploalare si platile pentru exploatare: ETE = Incasari din exploatare Plati pentru exploatare In care: incasarile din exploatare reprezinta cifra de afaceri diminuata cu cresterea creditelor pentru clienti, iar platile pentru exploatare reprezinta cheltuieli pentru exploatare diminuate cu datoriile catre furnizori si cu cresterea altor datorii de exploatare. Intr-o forma mai dezvoltata, relatia de calcul al ETE devine: + Incasari din vanzari - Plati pentru cumparari ETE = - Plati pentru alte cheltuieli de exploatare Regularizari privind TVA de plata si accize Prima metoda de calcul al excedentului de trezorerie al exploatarii se preteaza foarte bine la determinarea bugetului de trezorerie al exploatarii, deci la previzionarea acestuia.

2.

Metoda care se bazeaza pe excedentul brut de exploatare (EBE) sl pe modificarea necesarului de presupune folosirea, pentru calculul excedentului de trezorerie a1 exploatarii, a unei relatii similare celei privind calculul excedentului global de trezorerie. Astfel, pentru determinarea excedentului global de trezorerie poate fi folosita relatia:

fond de rulment al exploatarii( NFRE),

Finantarea degajata de intrega activitate EGT = Trezoreria = concretizata in globala In care: EGT - excedentul global de trezorerie; NFR - modificarea nececsarului global de fond de rulment in exercitiul analizat, comparativ eu exercitiul precedent FR - modificarea fondurilor de rulment Asemanator cu relatia de mai sus privind ca1culul excedentului global de trezorerie, poate fi folosita urmatoarea relatie de calcul pentru excedentul de trezorerie al exploatarii (ETE): ETE =EBE - NFRE In relatia de mai sus, privind excedentul de trezorerie al exploatarii, simbolurile au urmatoarele semnificatii: EBE - excedentul brut de exploatare NFRE - modificarea necesarului de fond de rulment pentru exploatare NFRE0) Se poate demonstra ca, in cazul in care intreprinderea executa si productie imobilizata (productie folosita pentru nevoile proprii ale intreprinderii), relatia de calcul al excedentului de trezorerie al exploatarii (ETE) devine: ETE =EBE - NFRE- Productia imobilizata (NFRE=NFRE1modificarea fondului de rulment (NR) Decalajele de trezorerie (NFR)

10

Daca excedentul de trezorerie al exploatiirii este negativ,inseamna ca activitatea de exploatare consuma trezorerie,in loc sa degaje trezorerie,adica incasarile sunt inferioare platilor. In acest caz, intreprinderea nu are capacitatea de a face fata nevoilor de autofinantare a investitiilor(mentinerea capitalului economic, capital care este dat de suma dintre nevoia de fond de rulment si activele imobilizate folosite pentru exploatare), de asigurare a dezvoltarii sale (investitii noi) sau de plata a dobanzilor si de rambursarea datoriilor financiare, inclusiv a platilor pentru impozite si pentru dividende. Aceasta situatie grava(care,pe termen lung, poate compromite supravietuirea intreprinderii) poate fi consecinta unei rentabilitati economice scazute(EBE insuficient), sau a unei cresteri nejustificate a nevoilor de finantare a activitatii de exploatare(cresterea foarte mare a NFRE). O astfel de situatie nu se poate prelungi decat in masura in care intreprinderea isi gaseste in alte operatiuni, surse de completare a trezoreriei necesare pentru a face fata platilor scadente. Prin urmare, excedentul brut de exploatare (EBE), fiind un instrument important in diagnosticarea si prevenirea dificultatilor intreprinderii,devine indicatorul de baza In analiza fluxurilor financiare.

6.2. Excedentul de trezorerie degajat de ansamblul operatiunilor de gestiune(ETOG)


Excedentul de trezorerie degajat de ansamblul operatiunilor de gestiune regrupeaza excedentul de trezorerie al exploatarii (ETE) si excedentul de trezorerie care provine din alte operatiuni de gestiune (financiare si exceptionale). Excedentul de trezorerie degajat de ansamblul operatiunilor de gestiune (ETOG) mai poate fi denumit "Excedentul de trezorerie al operatiunilor curente ETOC" sau "Partea lichida a capacitiitii de autofinantare". Pentru determinarea nivelului ETOG poate fi folosita relatia: ETOG= CAF - NFR - Productia imobilizata in care: NFR - modificarea necesarului de fond de rulment determinat pentru intregul ansamblu al operatiunilor de gestiune CAF - capacitatea de autofinantare;

11

CAF = Rezultatul net al exercitiului + Amortizari calculate +Provizione calculate + Valoarea contabila a elementelor de activ cedate (VCEAC) - Venituri din cesiunea de active corporale -Reluari (diminuari) asupra provizioanelor - Cote parti din subventii virate asupra rezultatului, unde: VCEAC = VB1CC - AEAC si unde: VB1CC - valoarea bruta a imobilizarilor corporale cedate, AEAC - amortizarea elementelor de activ cedate,

6.3. Excedentul de trezorerie al operatiunilor de investitii si finantare(ETOIF)


Excedentul de trezorerie al operatiunilor de investitii si finantare se determina pe baza documentului denumit "Tabloul de finantare" . Pentru determinarea nivelului ETOIF poate fi folosita relatia: ETOIF = FR CAF Excedentul global de trezorerie (EGT) rezulta din insumarea excedentului de trezorerie degajat de ansamblul operatiunilor de gestiune (ETOG) cu excedentul de trezorerie aferent operatiunilor de investitii si finantare (ET01F),conform relatiei: EGT = ETOG + ETOIF =(CAF - NFR-Prod. Imob.)+(FR + CAF) = FR - NFR - Prod imob. In care: NFR = Stocuri + Clienti + alti debitori de exploatare - (Furnizori + alte pasive de exploatare si asimi!atele lor) FR =Kp -AI, Unde: Kp -capitalul permanent; AI- activele imobilizate corporale,necorporale si financiare.

12

In cursul unui exercitiu contabil (financiar) cash-flow-ul disponibil (CFD) rezultat ca diferenta intre incasarile si platile generate de intreaga activitate a intreprinderii, provine din operatii de gestiune (exploatare, financiare, exceptionale) si din operatii de capital (investitii,dezinvestitii,financiare).

7. Previzionarea trezoreriei
In teoria echilibrului financiar al intreprinderii trezoreria este definita ca fiind surplusul resurselor de finantare ce se degaja din intreaga activitate economica, respectiv diferenta dintre fondu1 de rulment si nevoia de fond de ru1ment, diferenta care mai poarta denumirea de trezorerie neta. Aceasta acceptiune, cu caracter mai mult teoretic, fiind neoperationala pentru gestiunea eficienta a trezoreriei, poate fi inlocuita cu o definire in termeni de active si pasive de trezorerie. Prin urmare,poate fi considerata si urmatoarea relatie a trezoreriei: TREZORERIA = ACTIVE DE TREZORERlE - PASIVE DE TREZORERlE respectiv: TREZORERIA= LICHID1TATI+ ACTIVE FINANCIARE - (SOLDUL CREDITOR AL CONTULUI CURENT+ CREDITE DE TREZORERlE +CREDITE DE SCONT). Previzionarea trezoreriei,respectiv gestiunea trezoreriei are urmatoarele obiective: asigurarea disponibilitatilor de finantare(prin cresterea capitalului, credite pe termen lung, mediu si cresterea operativitatii incasarii creantelor intreprinderii fara a deteriora politica fata de clienti; asigurarea trezoreriei la nivel zero (sold zero al incasarilor si platilor)in scopuI evitarii costurilor de plasarea excedentului de trezorerie cat mai rentabil, cat mai putin riscant si cu cea mai buna Previzionarea fluxurilor de intrare se refera la previzionarea: - fluxurilor cerute de exploatare; - fluxurilor provenite din imprumuturile intreprinderii; - fluxului generat de cresterea capitalului propriu al intreprinderii. 13 scurt) la cel mai mic cost al acestora;

finantare sau al celor de oportunitate; lichiditate.

Fluxurile exploatarii sunt dependente de veniturile intreprinderii. De aceea prevederea veniturilor constituie elementul fundamental al analizei previzionale. Ele sunt un produs al functiei comerciale si al compartimentului financiar. Analiza intema este completata de analiza externa in scopul elaborarii previziunilor de integrare a evolutiei nivelului preturilor, a segmentului de piata a intreprinderii. Aceste studii interne si externe sunt hotaratoare in previziunea veniturilor ca flux al intrarilor.Previziunile fluxului intrarilor sunt in functie de repartizarea sau natura veniturilor si anume venituri (contate) proprii si venituri din credite. Informatiile privind veniturile sunt furnizate de bugetele de investitii si financiare. Previziunea fluxurilor de iesire este rezultatul: - deciziilor pe termen lung : rambursari de imprumuturi, angajamente si reglementari privind achizitiile de imobilizari; - deciziilor de exoloatare privind reglementari,intelegeri cu furnizorii,plati pentru cheltuieli comerciale, salarii s.a. Fluxul iesirilor se compune din: 1) Cheltuielile de exploatare Previziunile unei parti din vanzari sunt stabilite pentru o intreprindere industriala de previziunile productiei. Ritmul productiei este in functie de strategia adoptata de intreprindere. Productia este variabila in timp, iar productia excedentarii este stocata sau este plusata daca exista un plus posibil de vanzari,diminuand costurile stocarii care atenueaza la randul lor alte costuri si influenteaza eficienta productiei. Prin urmare programarea productiei depinde de previziunea cheltuielilor de exploatare si de investitii date de: achizitii,salarii si asimilate, angajamente,impozite alte cheltuieli. 2) Cheltuielile de investitii Acestea decurg din programul de investitii elaborat de intreprindere. 3) Un alt flux al iesirilor il reprezinta dividendele varsate. 4) Impozitele asupra beneficiului sunt o alta iesire. Pana la generalizarea taxei pe valoarea adaugata (T.V.A.) ,in fluxul iesirilor se cuprindea si impozitul pe Circulatia Marfurilor (I.C.M.), ramanand pentru cateva produse. Comparand fluxul intrarilor cu cel al iesirilor pentru anumite perioade (trimestru, luna, semestru, an) ajungem fie la excedente, fie la deficite de trezorerie.

14

Trezorierul poate influenta anumite fluxuri pentru obtinerea unui echilibru cert in urmatoarele directii: - accelerarea incasarii creantelor; - temperarea platilor de casa pe cat este posibil ; - utilizarea cursului flotant, ca diferenta intre conturile bancare. Daca fluxul intrarilor este inferior iesirilor trezoreriei, trezorierul poate recurge la un sprijin bancar si anume: - daca intreprinderea doreste sa recurga la o linie de credit, bugetul trezoreriei permite o determinare a limitei superioare; - daca societatea a recurs la imprumutul bancar, bugetul permite determinarea marimii nivelului, data si durata imprumutului necesar. In cazul unui flux al intrarilor superior fluxului iesirilor, trezoreria opereaza cu plasamente pe durata excedentelor. Trezorierul dispune permanent de mijloace pentru optimizarea trezoreriei: - regimul creditelor existente; - importanta liniilor de credit neutilizat; - posibilitatea de plasament pe termen scurt. Este importanta cunoasterea exacta a pozitiei cotidiene a conturilor intreprinderii la bancii si ameliorarea previziunilor pe termen scurt.Trezoreria este punctul prin care trece echilibrul intreprinderii.

8. Gestiunea trezoreriei si dimensionarea trezoreriei


Dupa cum am aratat trezoreria joaca un rol fundamental pentru intreprindere.Ea realizeaza echilibrul financiar pe termen scurt intre fondul de rulment relativ constant si necesitatile de fond de rulment fluctuante in timp. Operatiunile unei intreprinderi pot fi tratate ca intrari sau iesiri de trezorerie generate de exploatare (fabricatie), repartitie sau finantare. Dimensionarea Trezoreriei se realizeaza ca: - diferenta intre disponibilitati si ajutoarele bancare pentru trezorerie.Concursul, sprijinul bancar curent se refera la datoriile contractate la banca in concordanta cu nevoile trezoreriei.. Daca disponibilitatile depasesc concursul bancar trezoreria este pozitiva.In caz contrar este negativa. 15

diferenta intre fondui de rulment si necesarul pentru fond de rulment.

Acest mod apropie calculul de operatiile care afecteaza capitalul permanent si activele imobilizate cum si operatiile referitoare la activele circulante si datoriile pe termen scurt. Trezoreria (fabricatiei) exploatarii prezinta variatii egale cu diferenta dintre excedentul brut al exploatarii si suma variatiei stocurilor si creantelor exploatarii mai putin variatia datoriilor. In cadrul fluxurilor care influenteaza trezoreria exista si fluxul taxei pe valoare adaugata(T.V.A.).Fluxul TVA este un flux de trezorerie. Toate angajamentele genereaza un flux de intrare sau de iesire de fonduri din T.V.A. ale carei combinatii pot fi favorabile sau nefavorabile trezoreriei. Astfel, toate reaprovizionarile genereaza o retinere de fonduri sub forma T.V.A. deductibila un numar de zile de la facturare. Toate vanzarile genereaza o iesire de fonduri sub forma T.V.A. exigibila intr-un numar de zile dupa facturare. Toate aprovizionarile noastre genereaza o iesire de fonduri in momentul platii furnizorului inclusiv T.VA recuperabila (ca sursa atrasa). Asemanator, toate veniturile genereaza o intrare de fonduri.ln momentul platii de catre client continand si TVA colectata (o creanta). Amanarea intre facturarea vanzarii si plata facuta de client este egala cu timpul de creditare acordat clientului. Pentru aprecierea efectului T.V.A. asupra trezoreriei sa presupunem o anumita situatie pe durata unui ciclu dat de timpul de stocare mediu al materiei prime, timpul transformarii materiilor prime, timpul de stocare mediu mediu al produselor finite. Impactul T.V.A. recuperabila asupra Trezoreriei depinde de intervalul dintre TVA. recuperabila ca plata si T.V.A. deductibila. Daca intervalul de timp al T.VA recuperabile este mai mic decat cel deductibil, atunci avem un flux de trezorerie negativ. Daca relatia este inversa fluxul de trezorerie este pozitiv. Aceste fluxuri sunt specifice unei aprovizionari pe credit furnizor.

9. Creditele de trezorerie
Sub numele de credite de trezorerie se inteleg ajutoarele pe termen scurt,cu caracter subiectiv, care au ca obiect asigurarea echilibrului trezoreriei curente a intreprinderii si care poate fi obtinut prin mobilizarea creantelor sale comerciale.

16

Nevoile de acoperit prin creditele de trezorerie sunt date de decalajul existent intre platile si incasarile de exploatare. Importanta lor depinde direct de durata ciclului de fabricatie si stocare;amplitudinea variatiei este in functie de natura si sezonalitatea activitatii, de ritmul mai mult sau mai putin regulat al intrarilor si iesirilor de fonduri zi de zi,cum si de alte fenomene accidentale. Intreprinderea nu poate decat in mod exceptional sa echilibreze valoric si in timp incasarile si platile sale; trezoreria inregistrand cresteri sau diminuari.Analiza previzionala a miscarilor,fluxurilor este indispensabila gestiunii. In cazul diminuarilor recurgerea la creditul bancar se impune in majoritatea cazurilor. EI constituie o finantare prioritara de mobilizare a conturilor de clienti care sunt insuficiente pentru toata scara decalajelor de trezorerie. Intreprinderea este astfel adusa in situatia de a solicita bancii sale un ajutor direct care ia forma creditului de trezorerie. Creditul prin casa, sau in numerar asigura realizarea unui avans curent, fiind foarte simplu. Creditul prin casa este o facilitate ce permite trezoreriei o elasticitate functionala. EI permite intreprinderii sa faca fata decalajelor pe o durata foarte scurta legata de plata furnizorilor, personalului sau reglementarea impozitelor si taxelor. In anumite situatii, intreprinderea inregistreaza o insuficienta de fond de rulmen si care este satisfacuta prin aportul bancar structural pentru ecartul pasager. Este o intentie deliberata a intreprinderilor de a justifica descoperirea lichiditatii sale, facand apel la banca sa. Creditul in numerar, prin casa prezinta pentru intreprindere avantaje ca urmare a supletei in utilizare.Din punct de vedere bancar acest credit este un risc inalt, deoarece esta influentat de factori interni si externi privind: cresterea salariilor,cercetari infructuoase, vanzari pasagere in pierdere, pierderi de marfuri, insolvabilitatea clientilor etc. Pe de alta parte el poate fi usor deturnat de la obiectul sau. Banca plateste capitalul angajat, antrenandu-se intr-un risc inalt. Un alt credit de trezorerie este prin bilet la ordin. Pentru situatiile in care descoperirile, insuficienta este permanenta, banca examineaza clientul sau care solicita un credit de trezorerie prin scontarea hartiilor financiare. Acest credit este generat de un deficit cronic de trezorerie.Inaintea acordarii unui asemenea credit banca reuneste toate elementele informationale ce permit evaluarea solvabilitatii prezente si viitoare a intreprinderii cliente: valoarea si moralitatea conducatorilor,calitatea gestiunii valoarea produselor, perspectivele oferite de piata,

17

evolutia activitatii si rezultatelor, situatia financiara actuala si previzibila.De asemenea este necesar un plan al trezoreriei cu fluxuri detaliate lunar, cu intrarile si iesirile de fonduri prognozate, estimate. Intreprinderea, beneficiarul emite, subscrie un bilet la ordin bancii sale,care-l sconteaza, creditand contul intreprinderii cu suma din bilet si debitand agio calculat pe perioada ce curge pana la termenul scadent, un interval de timp de 10-90 de zile. Pe langa cele doua tipuri de credite trezoreria mai beneficiaza si de alte credite speciale care raspund unui obiect bine definit, fiind insotite de conditii particulare de folosire. Acestea participa la finantarea achizitiilor de materii prime, transformarea lor, stocarea produselor indiferent de ramura de activitate si de durata ciclului de fabricatie. Unul din credite este cel pentru nevoi de campanie, de sezonalitate, pentru productie sezoniera, cu ciclu lung de fabricatie. Acest credit se poate acorda prin casa, prin bilet la ordin sau prin warant. Creditul de campanie prin casa consta in stabilirea limitei in functie de care banca acorda sau intreprinderea restituie sumele potrivit planului trezoreriei. In cazul warantului, garantiile se ataseaza unui credit de campanie,acestea fiind foarte variate, depinzand de increderea bancii fala de clientul sau, importanta si durata concursului sprijinului bancar. Pe langa necesitati pot fi intalnite si situatii de excedente ale trezoreriei.

10. Elaborarea si actualizarea bugetului de trezorerie


Prin intermediul bugetului de trezorerie se urmareste asigurarea permanenta a capacitatii de plata a intreprinderii, prin sincronizarea incasarilor cu platile. Nerea1izarea acestui obiectiv in conditii acceptabile determina modificari in ansamblul bugetelor creditelor de client etc. Bugetu1 de trezorerie se elaboreaza pc baza metodei "incasari plati" si aceasta actiune presupune doua faze mai importante, si anume: previziunea incasarilor si platilor; determinarea si acoperirea soldurilor de trezorerie rezultate din compararea cu platile. Fluxurile de incasari si plati pot fi grupate in patru mari categorii: a) fluxuri de exploatare, generate de operatiunile curente, care inc1ud: incasarile din activitatea de exploatarc (incasari din activitatea de exploatare, cat si din aIte activitati, subventii de exploatare, aIte incasarilor anuale, in ritmul investitiilor, politica

18

incasari din exploatare) si platile efectuate pentru activitatea de exploatare (cumparari de materii prime, materiale,impozite si taxe, cheltuieli salariale si alte cheltuieli de exploatare); b) fluxuri de trezorerie in afara exploatarii, care includ incasarile si p1atile nelegate direct de activitatea de exploatare. Platile in afara exploatarii inc1ud si fluxurile anuale de "repartizare" a profitului intreprinderii intre participantii directi la viata economica a acesteia: stat (impozitul pe profit), salariati (participarea la profit) actionari sau asociati (dividende); c) fluxuri pur financiare, legate de operatiunile privind imprumuturile intreprinderii pe termen lung si aportul actionarilor sau asociatilor la cresterea capitalului social; d) fluxuri de investire si dezinvestire, care cuprind incasarile din vanzarea activelor si platile pcntru achizitionarea activelor imobilizate sau pentru cumpararea titlurilor financiare. Toate aceste fluxuri modifica zilnic nivelul sumelor din conturile bancare ale intreprindcrii, antrenand o serie de decizii ale conducerii (trezorierului) intreprinderii. Trezorierul intreprinderii trebuie sa fie, in pemanenta, preocupat de acoperirea soldurilor de trezorerie. Acoperirea soldurilor dc trezorerie - (faza a doua a elaborarii bugetului trezoreriei) presupune acoperirca prin credite pe tcrmen scurt a deficitului de trezorerie sau plasarea excedentului de trezorerie.

Tabloul incasarilor din vanzari + alte incasari

Tabloul platilor pentru cumparari

Tabloul TVA

Acoperirea soldurilor de trezorerie

Tabloul general al platilor Alte plati

Bugetul definitiv al trezoreriei

In ceea ce priveste orizontul de previziune al trezoreriei, acesta difera in functie de scadentele incasarilor si platilor intreprinderii, precum si de interesele acesteia. Astfel, daca incasarile si platile

19

sunt trimestriale si intreprinderea urmareste soldul anual al trezoreriei,periodicitatea bugetului de trezorerie poate fi un an. Daca scadenta incasarilor si platilor este lunara si intreprinderea urmareste optimizarea structurii de finantare pe termen scurt, orizontul de timp este de ordinul zilelor; pana la o luna, intocmindu-se,in acestcaz, graficul zilnic al incasarilor si platilor cu scadente semidecadale,decadale si chenzinale. In literatura de specialitate si in practica financiara se apreciaza ca o previziune realista a trezoreriei presupune intocmirea unui buget anual al trezoreriei, cu defalcare pe luni si cu o detaliere pe saptamani pentru primele trei luni ale anului.In conlinuare, aceasta previziune va fi actualizata in permanenta in cursul anului si detaliata in functie de necesitatile intreprinderii. La baza intocmirii bugetului de trezorerie al intreprinderii stau urmatoarele trei documente: bilantul exercitiului incheiat, care reprezinta bilantul de deschidere al perioadei de previziune; contul de rezultate (profit si pierdere) previzionat; bilantul previzionat. Pentru o gestionare mai eficienta a fluxurilor de trezorerie, multe intreprinderi elaboreaza o serie de variante de tablouri ale fluxurilor de trezorerie, prezentand fluxuri financiare pe un exercitiu sau pe mai multe exercitii succesive, regrupate in diverse maniere, in functie de importanta conceptuala a lor, precum si in functie de cerintele utilizatorilor (banca, analisti financiari care lucreaza la societatii bursiere, conducerea intreprinderii etc.).

11. Studiu de caz


Se extrag urmatoarele date de analiza financiara din contabilitatea SC OMV PETROM SA pe anii 2008-2009: Capitaluri proprii (SN) Datorii pe termen lung Imobilizari Stocuri Creante Clienti Datorii pe termen scurt Amortizari (Az) Profit net (PN) 20 2008 111.798 33.277 139.822 14.984 11.240 1.984 29.200 10.370 -161 2009 111.502 30.440 136.722 12.135 6.361 2.111 19.734 11.891 297

Excedent brut inainte de impozitare si de plata dobanzilor (EBIT) Imp. Profit 2.645 2.806 708 411

In urma analizei situatiilor financiare din anii 2008 2009 am calculat urmatorii indicatori : SN = Capitaluri proprii, SN2008 = 111.798, SN2009 =111.502 FR= Capitaluri proprii + Datorii pe term. lung Imob FR2008 = 111.798 + 33.277 139.822 = 5.253 FR2009 = 111.502 + 30.440 - 136.722 = 5.220 NFR = Stocuri + Creante + Clienti Datorii pe term. scurt NFR2008 =14.984 + 11.240 + 1.984 - 29.200 = -992 NFR2009 = 12.135 + 6.361 + 2.111 - 19.734 = 873 TN= FR NFR TN2008 =5.253 + 992= 6.245 TN2009 =5.220 - 873= 4.347 Cash-flow de gestiune : CFgest= PN + Amortizari + Dobanzi CFgest2008 = - 161 + 10.370 = 10.209 CFgest2009 = 297 + 11.891 = 12.188 CFexpl = EBIT Imp. Pr + Amortizari CFexpl2008 =2.645 2.806 + 10.370 = 10.209 CFexpl2009 = 708 411 + 11.891= 12.188 Cash-flow disponibil : CFDtotal dupa origine = CFgest (Imob + NFR) Imob = Imob2009 Imob2008 Imob = 136.722 139.822= - 3.100

21

NFR= NFR2009 - NFR2008 NFR= 873+992 = 1865 CFDtotal dupa origine = 12.188 - (- 3.100+ 1.165) =14.123 CFDtotal dupa destinatie = CFactionari+CFcreditori CFDactionari = PN - CP CFDactionari = 297 - (111.798-111.502) = 1 CFDcreditori = Dobanzi - Dat financiare CFDcreditori = 0 - (30.440 - 33277) = 2.837 CFDtotal dupa destinatie =1 + 2.837 = 2.838

12.Bibliografie:
1. Georgeta Vintila, Gestiunea financiara a intreprinderii 2. Caloian Florentin, Situatia fluxurilor de trezorerie aplicarea metodelor directe in activitatea practica a intreprinderii 3. Brezeanu Petre, Gestiunea financiara a intreprinderii :elemente inspirate din teoria si practica financiara a Uniunii Europene,aplicatii, studii de caz, teste 4. Dinu Oltita, Metode de analiza a fluxurilor financiare la nivelul firmei 5. Petcu Monica, Fluxurile de trezorerie in evaluarea echilibrului financiar

22