Sunteți pe pagina 1din 9

1.

Gestiunea trezoreriei
1.1. Natura si continutul trezoreriei intreprinderii

In mod obisnuit, prin trezorerie se intelege un ansamblu de operatiuni financiare prin care se
constituie si se cheltuiesc resursele publice in vederea indeplinirii functiilor statului.
In mod concret, trezoreria este data de incasarile si platile bugetului de stat, operatiuni de
gestionare si contabilitate a resurselor bugetare, operatiuni de completare a resurselor bugetului prin
lansarea de imprumuturi publice (emisiuni de bonuri de tezaur sau certificate de trezorerie) sau prin
contractarea de imprumuturi interne sau externe.
Cuvantul „trezorerie“ provine din fr. „trésorerie“, care inseamna trezorerie, bisterie, tezuar,
semnificand si locul unde se pastreaza resursele bugetului, aurul si alte valori ale statului.
La nivel microeconomic, trezoreria inseamna un asamblu de operatiuni financiare prin care se
constituie capitalurile intreprinderii si se cheltuiesc aceste capitaluri, respectiv incasarile si platile
intreprinderii, gestionarea acestor operatiuni de selectare a resurselor ce vor fi atrase in intreprindere sau
de plasament a excedentelor de trezorerie.
In mod concret, trezoreria intreprinderii este rezultanta ansamblului de incasari si plati determinate
de ciclurile operatiunilor de exploatare si in afara exploatarii (de investitii si financiare) conform schemei
1.
In cadrul operatiunilor intrep., activitatea de investitii se desfasoara in baza unor decizii strategice
ce presupun sume importante, dar la intervale relativ mari de timp (neregulate). Astfel, in baza deciziei de
investitii, intrep. isi asigura mentinerea si mai apoi modernizarea si dezvoltarea capacitatilor de productie.
Pt. realizarea proiectelor de investitii, intrep. adopota decizia de finantare care presupune
utilizarea surselor de finantare a investitiilor in ordinea de preferinta, respectiv utilizarea disponibilitatilor
pt. investitii ramase din anii precedenti, amortizarea activelor imobilizate, sume din vanzarea mijloacelor
fixe neutilizate sau partial utilizate, profit net afectat pt. finantarea proiectelor de investitii si in
completare cresterea capitalului social si contractarea de imprumuturi bancare sau obligatare.
Intrucat investitiile se realizeaza la anumite perioade de timp, gestiunea trezoreriei intrep. se
rezuma la gestionarea capitalurilor pe termen scurt, respectiv pt. activitatea de exploatare si financiara a
intrep.
Obiectivul gestiunii trezoreriei este asigurarea solvabilitatii intrep., respectiv onorarea tuturor
obligatiilor acesteia provenite din contracte sau in virtutea legilor fiscale in vigoare.

Plati pt. aprovizionari

Incasari din vanzarea


productiei, executarea de Lucrari pt. plati, servicii
lucrari, prestarea de servicii prestate de terti

Trezoreria

Incasari de venituri financiare


Plati pt. cheltuieli financiare

Incasari din vanzarea de


mijloace fixe disponibile
Plati pt. achizitii de mijloace
fixe

Contractarea de noi

1
imprumuturi
Rambursari de credite

Cresterea capitalului social

Plati pt. dividende

Plati pt. impozite

Acesta se mai numeste si obiectivul de lichiditate sau gestiunea riscului de lichiditate. Prin
dezvoltarea pietelor financiare si multiplicarea astfel a posibilitatilor de finantare pt. intrep. si prin
internationalizarea productiei si schimburilor cu strainatatea, gestiunea trezoreriei intrep. capata si alte
obiective:
- gestiunea riscului de dobanda;
- gestiunea riscului de curs de schimb.
Obiectul gestiunii trezoreriei este determinarea stocului monetar, respectiv a sumei de bani de
numerar care sa asigure onorarea la scadenta a tuturor obligatiilor intrep.
Determinarea stocului monetar presupune anticiparea (previzionarea) incasarilor si platilor care, in
functie de natura lor presupune anumite nivele si anumite momente de realizare.
Trezoreria intrep. poate fi analizata in termen de flux, respectiv incasarile si platile perioadei, dar
si in termen de stoc, respectiv trezoreria intrep. la un moment dat, legatura intre cele 2 variabile
realizandu-se astfel:
trezoreria la inceputul perioadei
+ incasarile perioadei
- platile perioadei____________
= trezoreria la sfarsitul perioadei
Continutul trezoreriei intrep. poate fi analizat prin mai multe abordari, continutul fiind din ce in
ce mai extins astfel:
1. totalul valorilor de casa;
2. active lichide;
3. trezorerie neta;
4. trezorerie potentiala.
1. Abordarea trezoreriei prin totalul valorilor de casa reprez. continutul restrans al acesteia,
referindu-se numai la mijloacele de plata imediata sau cvasiimediata:
- disponibilitati in lei si valuta in casieria intrep;
- disponibilitati in lei si valuta in costurile la vedere;
- acreditive deschise;
- CEC-uri si efecte comerciale de incasat;
- efecte comerciale remise spre scontare;
- mijloace banesti pe drum;
- alte valori in casierie (timbre postale, tichete de calatorie, bilete de odihna si tratament, etc.).
Toate aceste active sunt considerate „active lenese“, intrucat remunerarea lor e 0 sau
nesemnificativa, de aceea obiectivul gestiunii trezoreriei in aceasta abordare este „trezoreria 0“.
2. Abordarea trezoreriei prin active lichide cuprinde pe langa mijloacele de plata cvasiimediate
si plasamentele aferente trezoreriei excedentare:
- plasamentele in valori mobiliare (investitii financiare pe termen scurt: actiuni, obligatiuni, alte
active);
- biletele de trezorerie si bonurile de casa emise de alte intrep. prin care intrep. acorda credite pe
termen scurt;
- depozitele bancare la termen.

2
In aceasta abordare, trezoreria corespunde conceptiei anglosaxone de cash sau cash echivalent.
3. Abordarea trezorerieii ca trezorerie neta corespunde analizei functionale a a bilantului in
care trezoreria neta se detrmina ca diferenta intre nevoia de fond de rulment si fondul de rulment.
TN = NFR – FR
Practic, se compara diferenta intre activele de exploatare si pasivele de exploatare, respectiv
nevoia de fond de rulment cu excedentul de capitaluri permanente ramas dupa finantarea activelor
imobilizate, respectiv fondul de rulment. Totodata, trezoreria neta se stabileste ca diferenta intre valorile
de trezorerie active si valorile de trezorerie pasive.
4. Abordarea trezoreriei ca trezorerie potentiala largeste si mai mult sfera
treoreriei pt. ca compara valorile de trezorerie active (mijloace de plata, plasamentele trezoreriei
excedentare si veniturile realizate din aceste plasamente) si diferenta capacitatii de creditare neutilizate pe
de o parte cu nevoile de trezorerie, pe de alta parte.
In aceasta abordare, pe langa asigurarea lichiditatii de zi cu zi, trezoreria urmareste si cresterea
eficientei intrep. prin selectarea nevoilor de resurse cu costul cel mai mic si efectuarea de plasamente de
trezorerie cu randament cat mai ridicat.
Oricare ar fi modalitatea de abordare a trezoreriei, procesul decizional al trezoreriei se desfasoara
in 3 etape:
- previziunea fluxurilor de trezorerie;
- selectarea mijloacelor de acoperire a deficitului sau de plasament a excedentului;
- controlul trezoreriei.

1.2. Etapele procesului decisional al trezoreriei

1. Previziunile trezoreriei
Calitatea deciziilor adoptate de trezorierul intreprinderii depinde de calitatea informatiilor si
previziunilor pe care acesta le elaboreaza. In previziunile de trezorerie, ca de altfel in orice previziune
trebuie determinat orizontul si pasul previziunii.
Orizontul previziunii este intervalul de timp pt. care se elaboreaza previziunile. Previziunile de
trezorerie se elaboreaza pe orizonturi de timp anuale prin intermediul bugetului de venituri si cheltuieli
sau multianuale prin intermediul planului de finantare a investitiilor daca este vorba de investitii compexe
si a caror durata de realizare se intinde pe o perioada de mai multi ani (3-5 ani).
Pasul previziunii este intervalul de timp care separa revizuirea sau actualizarea a 2 previziuni
succesive. In cazul bugetului de venituri si cheltuieli pasul previziunii este trimestrul, intrucat valorile
anuale au defalcare trimestriala. In cazul planului de finantare a investitiilor, pasul previziunii este anul
calendaristic, intrucat valorile previzionate se actualizeaza anual.
Baza informationala pt. elaborarea previziunilor de trezorerie o reprezinta bugetul vanzarilor,
bugetul aprovizionarilor, clauzele contractuale referitoare la modul si instrumentele de plata, datele din
contabilitate, studii statistice pt. previziunile cu caracter de responsabilitate.
In elaborarea previziunilor de trezorerie trebuie sa se aiba in vedere faptul ca exista un decalaj
intre fluxurile reale (de bunuri si servicii) si fluxurile financiar-monetare. Ex: vanzarile de produse (flux
real) se inregistreaza in contabilitate in momentul intocmorii facturii si avizului de expediere-insotire, pe
cand fluxurile monetare se inregistreaza amanat, mai tarziu, in functie de durata transportului pana la
beneficiar, durata intocmirii documentelor de plata si a circuitului bancar.
Se pot inregistra insa si fluxuri simultane. Ex: platile in numerar.
2. Alegerea mijloacelor de acoperire a deficituluisau de plasament a excedentului de trezorerie
Daca previziunile de trezorerie prin care se stabileste excedentul sau deficitul de trezorerie sunt
elaborate cu exactitate, trezorierul are timpul necesar pt. a alege si negocia cea mai buna cale de acoperire
a nevoilor de trezorerie (deficitului) sau de plasament a excedentului.
Acoperirea nevoilor de trezorerie trebuie sa se realizeze la costul cel mai mic. Pt. aceasta,
trezorierul trebuie sa cunoasca conditiile de creditare, respectiv nivelul dobanzilor, comisioanelor, spezele
bancare practicate in sistemul bancar pt. a selecta banca care ofera cele mai bune conditii de creditare.
3
In cazul excedentelor de trezorerie, trezorierul trebuie sa urmareasca
modalitatea de plasament cu randamentul cel mai ridicat insa, in paralel, trebuie sa urmareasca si
diversificarea plasamentelor pt. a compensa riscul plasamentelor cu randamentele cele mai mari.
Pt. realizarea plasamentelor cu randamente adecvate, trezorierul trebuie sa cunoasca evolutiile
bursiere pe toata durata anului si nu doar in momentele in care inregistreaza excedentele de trezorerie.
3. Controlul trezoreriei
Analiza abaterilor (diferetelor) dintre previziuni si realizari este o modalitate de revizuire a
previziunilor si de adoptare a unor masuri care sa permita corectarea influentelor nefavorabile
conjuncturale ce au condus la nerealizarea nivelurilor propuse.
Instrumentul de control este planul de trezorerie glisant care realizeaza actualizarea previziunilor
de la o perioada la alta.
Pt. intocmirea unui astfel de instrument este necesara consultarea unui volum sporit de informatii,
de cele mai multe ori de natura extracontabila (date despre vanzari, despre cumparari, clauze sau conditii
de plata). Totodata, prin intermediul controlului trezoreriei, se realizeaza analiza performantelor gestiunii
trezoreriei prin determinarea si interpretarea erorilor de echilibrare asupra sau submobilizarilor de resurse.

1.3. Elaborarea previziunilor de trezorerie

Elaborarea previziunilor de trezorerie presupune asocierea unui sistem informational de analiza a


datelor contabile si extracontabile cu un sistem de previziune. Prin intermediul planurilor de trezorerie,
datele din celelalte sectiuni de plan (bugetul aprovizionarilor, bugetul productiei, bugetul vanzarilor, etc.)
sunt convertite (transformate) in fluxuri monetare de trezorerie.
In functie de orizontul de timp pe care se elaboreaza previziunea, exista mai multe tipuri de
planuri de trezorerie:
- planul anual (bugetul de trezorerie);
- planurile intermediare (pe 3, 6 sau 9 luni);
- graficele zilnice de trezorerie.
Bugetul de trezorerie este instrumentul prin care se determina evolutia stocului monetar
(excedentului sau deficitului) pe luni si cumulate de la inceputul anului dupa urmatoarea formula:
St = Vt + It + TPt – Pt – RCt
St – stocul monetar al perioadei t
Vt – vanzarile perioadei t
It – imprumuturile perioadei t
TPt – titlurile de plasament
Pt – platile perioadei t
RC – rambursarea de credite a perioadei t
Prin intermediul acestei formule se determina structura optima a stocului monetar, respectiv
volumul creditelor ce vor fi angajate de intreprindere, volumul plasamentelor in valori mobiliare si
volumul rambursarilor de credite in perioada respectiva.
In bugetul de trezorerie, incasarile si platile intreprinderii sut structurate pe cicluri de operatiuni,
respectiv ciclul operatiunilor de exploatare (activitatea de baza) si ciclul operatiunilor in afara exploatarii
(investitii si operatiuni financiare).
In bugetul de trezorerie, veniturile si cheltuielile sunt evidentiate pe cicluri de operatiuni de
exploatare si-n afara exploatarii astfel:

Specificatie Ian Feb … Dec


1. Soldul trezoreriei la inceputul perioadei
2. Incasari aferente ciclului operatiunilor de exploatare:
- incasari din vanzarea productiei;
- incasari din vanzarea productiei de imobilizari;
- subventii de exploataree;
- alte venituri din exploatare.
4
3. Plati aferente ciclului operatiunilor de exploatare:
- plati pt. cumpararile de marfuri, aprovizionarile cu materii prime,
materiale, combustibil, energie;
- plati pt. servicii prestate de terti;
- plati cu personalul:
- cheltuieli cu salariile;
- cheltuieli cuasigurarile si protectia sociala.
- plati pt. impozite, taxe;
- plati pt. alte cheltuieli de exploatare.
4. Soldul trezoreriei aferente operatiunilor de exploatare (rd2-rd3)
5. Incasari in afara exploatarii:
- incasari de venituri financiare (dobanzi, dividende);
- credite angajate de intreprindere;
- subventii pt. investitii;
- cresterea capitalului social prin emisiune de actiuni in numerar.
6. Plati aferente ciclului operatiunilor in afara exploatarii:
- plati pt. cheltuieli financiare (dobanzi, comisioane);
- rambursari de credite;
- dividende de plata;
-plata impozitului pe profit.
7. Soldul trezoreriei aferente operatiunilor in afara exploatarii (rd5-rd6)
8. Flux de numerar total (soldul trezoreriei la finele perioadei)
rd1+rd4+rd7

In practica financiara romaneasca, ca anexa a bugetului de venituri si cheltuieli, se intocmeste


bugetul activitatii de trezorerie pe an si cu defalcare trimestriala. Prin acest buget se realizeaza o
recapitulatie a fluxurilor de trezorerie dupa provenienta.
Evaluarea fluxurilor de trezorerie se realizeaza prin 2 metode:
- directa;
- indirecta.
Metoda directa de evaluare a fluxurilor de trezorerie pp. evaluarea fluxurilor aferente activitatii
de exploatare, de investitii si de finantare astfel:
1. Flux de numerar din activitatea de exploatare:
- incasari din vanzarea de produse, executarea de lucrari, prestarea de servicii;
- incasari de redevente (chirii), onorari, comisioane si alte venituri;
- plati pt. aprovizionari;
- plati catre si in numele personalului;
- plata altor cheltuieli de exploatare.
2. Flux de numerar din activitatea de investitii:
- plati pt. cumparari de terenuri, mijloace fixe si imobilizari necorporale;
- incasari din vanzarea de terenuri, constructii, cladiri, echipamente tehnologice si imobilizari
necorporale;
- plati pt. cumpararea de titluri si creante la capitalul altor intreprinderi;
- incasari din vanzarea de titluri si creante ale altor intreprinderi.
3. Flux de numerar din activitatea de finantare:
- intrari de credite pe termen scurt, mediu si lung;
- rambursari de credite pe termen scurt, mediu si lung;
- emisiunea de actiuni in numerar;
- plati pt. dividende;
- incasari din venituri financiare;
- plata impozitului pe profit.
Metoda indirecta:
5
1. Flux de numerar din activitatea de exploatare:
- rezultatul net;
- amortizari si ajustari pt. depreciere (provizioane);
- modificari ale capitalului circulant.
2. Flux de numerar din activitatea de investitii
IDENTIC ca si la metoda directa
3. Flux de numerar din activitatea de finantare
IDENTIC ca si la metoda directa
Structura bugetului activitatii de trezorerie, ca anexa a bugetului de venituri si cheltuieli, se
prezinta stfel:

Exercitiul financiar
Specificatie Preceden Curen din care
t t Trim Trim Trim Tri
I II III m
IV
+ Cifra de afaceri
+ Venituri din productia stocata
+Venituri din productia de imobilizari
+Subventii de exploatare
+ Alte venituri de exploatare
= Total venituri din exploatare
- Cheltuieli pt. cumpararile de marfuri,
materii prime, combustibil, energie
- Salarii directe
- Cheltuieli pt. lucrari/servicii
- Alte cheltuieli directe
= - Cheltuieli variabile
= Marja bruta (Total venituri de exploatare-
Cheltuieli variabile)
- Amortizarea activelor imobilizate
- Salarii fixe
- Cheltuieli cu chirii
- Alte cehltuieli fixe
= - Cheltuieli fixe
= Rezultat din exploatare
+ Venituri financiare
- Cheltuieli financiare
= + Rezultat financiar
+ Venituri extraordinare
- Cheltuieli extraordinare
= + Rezultat extraordinar
= Rezultatul brut al exercitiului
- Impozit pe profit
= Rezultatul net al exercitiului
Rezultatul net al exercitiului +/-
6
+ Amortizari si provizioane
- Variatia stocurilor +/-
- Variatia creantelor +/-
+ Variatia furnizorilor si creditorilor +/-
- Variatia altor elemente de activ +/-
+ Variatia altor elemente de pasiv +/-
A Flux net de numerar din activitatea de
exploatare
- Cheltuieli pt. achizitie de mijloace fixe de
la furnizori
- Cheltuieli pt. investitii erxecutate in regie
proprie
+ Sume din vanzarea de mijloace fixe si alte
active disponibile
B Flux de numerar din activitatea de investitii
- Variatia creditelor:
- intrari de credite pe termen scurt (+)
- restituiri de credite pe termen scurt (-)
- intrari de credite pe termen mediu si
lung (+)
- restituiri de credite pe termen mediu si
lung (-)
- Subventii pt. investitii
- Dividende de plata
- Cresterea capitalului social
C Flux de numerar din activitatea de finantare
Flux de numerar total (A+B+C)
Soldul trezoreriei la inceputul perioadei
Soldul trezoreriei la sfarsitul perioadei
= + + – –

I. RNE = RBE – IP
RBE = RE + RF + Rex
RE + RF = RC – rezultatul curent
REx = VE – CE
RE = VE – (CV +CF)
MB = VE – CV
RE = MB – CF
CA = PV + VVM
PV - Productia vanduta
VVM - Venituri din vanzarea marfurilor
PE = PV (±) SPS + PI
SPS – soldul productiei stocate
PI – productia imobilizata
RF = VF – CFin
REx = VEx – CEx
II. A. FNE = RNE(+/-) +AsiP - (+/-) - (+/-) + (+/-) - (+/-) + (+/-)
B. FNI = -AUF – IRP +
C. FNF = (+/-) + SI – DP + CCS
7
FNT = A + B + C = FNE + FNI + FNF
SF = SI + FNT
Planurile intermediare de trezorerie se stabilesc pe perioade de 3,6 si 9 luni si au rolul de a
actualiza previziunile realizate prin bugetul anual, functionand ca niste planuri glisante.
In practica financiara romaneasca, un astfel de plan este planul trimestrial de trezorerie prin care
intreprinderea isi actualizeaza nivelul creditului de trezorerie pt. trimestrul urmator. Pt. aceasta, compara
nivelul stocurilor de active circulante existente la finele trimestrului in curs + nivelul platilor de efectuat
in trimestrul urmator, pe de o parte cu capitalurile existente si nivelul creditelor de trezorerie angaajat pt.
trimestrul in curs.
Daca stocurile + patile sunt mai mari decat capitalurile proprii si creditele de trezorerie angajate,
intreprinderea solicita suplimentarea creditului de trezorerie pt. asigurarea echilibrului financiar.
S+P>C+
S+P=C+ +a
In situatia inversa, S + P < C + , intreprinderea va proceda la rambursarea partiala sau integrala
a creditului de trezorerie angajat.
S+P=C+ –b
Graficele zilnice de trezorerie – prin planul anual sau prin planurile intermediare se poate stabili
starea echilibrului financiar fara a fi oferite informatii cu privire la nivelul trezoreriei existent in conturile
bancare. Acest fapt se realizeaza prin intermediul graficelor zilnice de trezorerie prin care se stabileste
evolutia stocului monetar (excedent sau deficit de trezorerie) prin compararea incasarilor zilnice cu platile
zilnice.
Pt. fundamentarea graficelor zilnice de trezorerie, in primul rand trebuie sa se aiba in vedere
decalajul existent intre fluxurile reale (de bunuri si servicii) si fluxuri monetare (de trezorerie). In al 2-lea
rand, trebuie sa se aiba in vedere frecventa si caracterul fluxurilor. Din acest p.d.v. exista 2 categorii de
fluxuri de trezorerie:
- fluxuri de valori relativ constante si la termene fixe;
- fluxuri de valori variabile si la termene aleatorii.
Din prima categorie, ca fluxuri de iesire de trezorerie enumeram:
- platile pt. salarii si cotizatii sociale;
- platile pt. chirii;
- rambursarea creditelor si plata dobanzilor;
- plata unor impozite si taxe (impozitul pe cladiri, pe terenuri, taxa pe mijloacele de transport, impozitul
pe profit).
Ca fluxuri de intrare de trezorerie enumeram pe cele provenite din incasarea chiriilor, locatiilor
de gestiune, onorariilor, etc. Toate fluxurile din aceasta categorie se caracterizeaza printr-o frecventa
lunara redusa.
In cea de-a 2-a categorie se incadreaza incasarile din vanzarea productiei, platile pt. aprovizionari,
nivelul fluxurilor depinde de caracterul ritmic al vanzarilor sau aprovizionarilor.Totodata, momentul
realizarii fluxurilor din aceasta categorie depinde de mijloacele de decontare folosite. Daca decontarea se
face imediat prin ordin de plata, decalajul intre fluxul de trezorerie si cel real depinde de durata
transportului, durata receptiei la beneficiar si chiar de durata circuitului bancar.
Daca decontarea se face prin intermediul unui titlu de credit (cambie, bilet la ordin) atunci se
cunoaste cu exactitate si nivelul fluxului (suma inscrisa in titlul de
credit) si momentul realizarii fluxului (scadenta titlului).
Toate fluxurile din aceasta categorie (sume variabile si termene intamplatoare) se caracterizeaza
printr-o frecventa lunara ridicata.
Obiectivul trezoreriei, urmarit prin fundamentarea graficelor de trezorerie, este acela al
“trezoreriei 0”, intrucat nivelul stocului monetar trebuie sa fie minim daca se are in vedere lipsa de
remunerare sau remunerarea redusa.
Asigurarea solvabilitatii – intreprinderea pp. asigurarea unei corelatii zilnice intre incasari si
plati astfel:

8
>
- incasarea zilnica a zilei i
- platile zilnice ale zilei i

1.4. Optimizarea fluxurilor gestiunii de trezorerie

Trezorierul intreprinderii trebuie sa asigure nu doar obiectivul de lichiditate, solvabilitate al


intreprinderii, ci trebuie sa urmareasca cresterea eficientei gestiunii trezoreriei.
In cazul deficitului de trezorerie, el trebuie sa negocieze cea mai buna acoperire prin atragerea
surselor de finantare cu costul cel mai scazut. Astfel, posibilitatile de atragere pot fi reprezentate de
creditele bancare pe termen scurt (credite de trezorerie, linii de credit, credite facilitate de cont, credite
nevoi generale), toate din categoria creditului pt. finantarea globala a activitatii, dar si atragerea unor
credite pe obiect, cum este cazul creditelor pe stocuri cu destinatie speciala, credite pe creante comerciale,
etc.
In cazul excedentului de trezorerie, trezorierul trebuie sa asigure plasamentul acestuia cu
randamente cat mai ridicate, urmarind si diversificarea plasamentelor astfel:
- constituirea de depozite bancare la termen;
- cumpararea titlurilor de proprietate si de creanta la capitalul altor intreprinderi (actiuni, obligatiuni).
- cumpararea certificatelor de investitii la fonduri de investitii;
- acordarea de credite pe termen scurt prin cumpararea de bonuri de tezaur sau bilete de trezorerie.