UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

PROIECT CONTABILITATE
FINANCIARA DE RAPORTARE

Profesor indrumator: Student:

Conf. dr. Carmen Luiza Costuleanu Luca Ștefan
Robert

Iași
 2021

Cuprins

Capitolul 1 Contabilitatea financiară

1.1 Funcțiile și caracteristicile contabilității financiare
1.2 Utilizatorii și necesitațile informaționale
1.3 Lucrări premergătoare întocmirii situațiilor financiare

Capitolul 2 Situațiile financiare anuale – prezentate general cu exemplificare la

S.C CONPET S.A
2.1. Bilanțul
2.2. Contul de profit și pierdere
2.3. Situația modificărilor capitalului propriu
2.4. Situația fluxuriulor de trezorerie
2.5. Politici contabile și note explicative

Capitolul 3 Contabilitatea principalelor cicluri de exploatare, investitii și

finanțare la S.C CONPET S.A
3.1. Operațiile ciclului de investire
3.2. Operațiile ciclului de finanțare

CONCLUZII ȘI PROPUNERI
 Capitolul 1
Contabilitatea financiară

Contabilitatea financiara se ocupa cu inregistrarea tranzactiilor si operatiilor ce

afecteaza patrimoniul agentilor economici, masoara variatiile la care acesta se supune, explica
si calculeaza rezultatele financiare, intocmeste sinteza situatiilor financiare iar toate aceste
documente vor asigura realizarea unei imagini fidela cu realitatea pentru mediul exterior–
Contabilitatea financiara trebuie sa fie organizata pe baza unor norma unitare pentru a
se asigura ca informatiile necesare utilizatorilor sunt conforme cu realitatea in relatiile de
schimb ale intreprinderii cu mediul extern, si trebuie sa permita comparabilitatea indicatorilor
gestiunii financiare si economice intre diverse unitati. Contabilitatea financiara este, in relatia
cu statul, un suport pe baza caruia se stabilesc si se evalueaza sarcinile sociale si obligatiile
financiare.

1.1 Funcțiile și caracteristicile contabilității financiare

Functiile contabilitatii financiare

1. Funcţia de înregistrare și prelucrare a datelor constă în consemnarea, potrivit unor
principii și reguli proprii, a proceselor și fenomenelor economice ce apar în cadrul
întreprinderilor și se pot exprima valoric.
2. Funcţia de informare a contabilităţii consta în furnizarea informaţiilor privind structura și
dinamica patrimoniului, a situaţiei financiare și a rezultatelor obţinute în scopul fundamentării
deciziilor.
3. Funcţia de control constă în verificarea cu ajutorul informaţiilor contabile a modului de
păstrare și utilizare a valorilor materiale și bănești, administrarea resurselor, controlul
respectării disciplinei financiare etc.
4. Funcţia juridică. Datele din contabilitate și documentele primare servesc ca mijloc de
probă în justiţie, pentru a dovedi realitatea unor operaţii economice, pentru stabilirea
răspunderii patrimoniale pentru pagubele produse. Ele ajută la soluţionarea unor litigii.
5. Funcţia previzională. Informaţiile furnizare de contabilitate sunt utilizate la stabilirea
tendinţelor viitoare ale fenomenelor și proceselor economice.
Caracteristicile contabilitatii financiare sunt:
- are un caracter global în sensul ca urmareşte toate operatiunile, fenomenele şi procesele
determinate de activitatea unui agent economic sau unei institutii publice;
- prezentarea patrimoniului in structuri globale;
- are un caracter unitar în sensul ca se organizeaza dupa reguli unice elaborate de Ministerul
Finantelor, obligatorii pentru toti agentii economici şi institutiile publice;
- în contabilitate se pot înregistra numai operatiunile economice efectuate pentru care s-au
întocmit documentele justificative corespunzatoare;
- se bazeaza pe un principiu fundamental, şi anume principiul dublei reprezent.

Contabilitatea financiara reprezinta o structura foarte importanta a contabilitatii

generale avand si diferite limitari:
- rezultatele globale ale unei entitati fata de alta pot fi comparate in timp si spatiu;
- nu se asigura evidentierea contributiei fiecarui produs, sector, lucrare sau serviciu.

1.2 Utilizatorii și necesitațile informaționale

Relaţia dominantă în viaţa unei întreprinderi este relaţia între proprietarii acesteia şi
managerii ei. Această relaţie trebuie judecată în contextul modului de guvernantă a
întreprinderii.
Dacă relaţia între administratorii întreprinderii şi proprietarii ei este o relaţie
primordială în guvernanta întreprinderii, nu este mai puţin adevărat că, la nivel internaţional,
contabilitatea trebuie să răspundă astăzi necesităţilor unei game diverse de utilizatori, ofertele
ei având un caracter din ce în ce maisocial.
Utilizatorii interni sunt reprezentaţi de manageri. Ei apelează la informaţiile contabile
care reflectă operaţiile de exploatare, de investiţii, de finanţare şi de gestiune a trezoreriei,
pentru fundamentarea şi luarea deciziilor lor. In acest sens, ei folosesc atât informaţii generate
de contabilitatea curentă cât şi pe cele prezentate în situaţiile financiare anuale sau
trimestriale, ca produse finale ale contabilităţii. In condiţiile internaţionalizării contabilităţii
româneşti, lor le revine un rol major în alegerile contabile: definirea opţiunilor privind
politicile contabile cele mai adecvate întreprinderii, în vederea 10 reflectării realităţii
economice. Mandataţi de proprietari să gestioneze averea şi activitatea întreprinderii,
managerii dispun de datele furnizate de contabilitatea financiară, dar şi de cele aferente
contabilităţii de gestiune (care le sunt destinate în exclusivitate).
Utilizatorii externi sunt reprezentaţi de finanţatorii întreprinderii, partenerii ei
comerciali, partenerii sociali, puterea publică şi alţi utilizatori externi.
Finanţatorii sunt utilizatorii care, potenţial sau efectiv, pun la dispoziţia întreprinderii
resursele necesare desfăşurării activităţilor sale. In funcţie de modalitatea de finanţare, în
contextul diferitelor tipuri de întreprinderi, vom întâlni:
- finanţatori bursieri, dacă întreprinderile sunt cotate pe piaţa financiară;
- finanţatori bancari, dacă întreprinderile îşi procură resursele externe prin recursul la
împrumuturile bancare;
- puterea publică, în calitatea ei de investitor în regiile autonome şi în întreprinderile de
interes naţional;
- alte categorii de finanţatori (de exemplu, finanţarea prin încheierea şi derularea de contracte
de locaţie-finanţare, numite şi contracte de leasing financiar). Nu trebuie neglijat faptul că o
întreprindere cu o soliditate financiară asigurată duce o politică de echilibru între recursul la
sursele externe de finanţare (enunţate mai sus) şi generarea de surse proprii (calea
autofinanţării, prin amortizarea diferitelor componente de activ imobilizat şi prin repartizarea
unei cote reprezentative din profit pentru constituirea de rezerve).
În consecinţă, finanţatorii sunt reprezentaţi de investitori, creditori (în special bancari),
statul şi agenţiile guvernamentale, locatorii (în cadrul contractelor de leasing financiar) etc. In
conformitate cu reglementarea contabilă internaţională, utilizatorii externi de informaţii,
definiţi în cadrul proceselor şi operaţiilor de finanţare, sunt investitorii şi creditorii.
Managerii şi nevoia de fundamentare a deciziei
In cazul întreprinderilor mici, managerul coincide, de regulă, cu proprietarul. In
celelalte întreprinderile, însă, acţionarii fiind numeroşi, ei nu se pot implica direct în
activitatea cotidiană şi deleagă autoritatea conducerii unui grup de manageri.
Managerii au acces imediat şi complet la informaţiile contabile. Ei nu trebuie să
aştepte şi nici nu sunt limitaţi la informaţiile publicate în situaţiile financiare. Deşi beneficiază
de asimetrie informaţională în raport cu celelalte categorii de utilizatori, managerii acordă,
totuşi, o atenţie deosebită modului în care informaţiile publicate sunt percepute de către
aceştia. Un atare interes se datorează faptului că situaţiile financiare publicate informează
terţii asu pra capacităţii manageriale a colectivului de conducere. Altfel spus, managerii
utilizează informaţiile din situaţiile financiare nu pentru a lua decizii privind gestiunea, ci
pentru a comunica.
 Investitorii şi globalizarea pieţelor financiare
In general, investitorii (acţionarii) doresc să măsoare rentabilitatea şi riscul investiţiilor
lor, în funcţie de acestea ei luând decizia de menţinere, creştere sau reducere a aporturilor.
Astfel, investitorii sunt interesaţi de capacitatea întreprinderii de a realiza câştiguri viitoare.
Noţiunea de capacitate de a realiza câştiguri viitoare se referă la măsura în care întreprinderea
va adopta o strategie al cărui scop să fie creşterea bogăţiei sale, obţinerea de fonduri noi şi va
putea să convertească, ulterior, beneficiile în disponibilităţi. Investitorii raţionează, de regulă,
în funcţie de fluxurile monetare, care au o reprezentare tangibilă, şi mai puţin în funcţie de
beneficiul net care, depinzând de convenţii contabile, nu reflectă, întotdeauna, îmbogăţirea
economică reală a firmei. Raţionamentele lor ţin cont, de asemenea, de faptul că, de regulă,
întreprinderile utilizează o parte din câştigurile realizate pentru autofinanţare.

Creditorii şi particularităţile pieţei bancare

Creditorii bancari reprezintă terţi care acordă împrumuturi societăţilor în scopul de a
obţine profitabilitate de pe urma acestor împrumuturi. Din acest motiv, ei sunt interesaţi de
capacitatea întreprinderii debitoare de a crea profit, acesta reprezentând singura sursă de
acoperire a dobânzilor aferente împrumuturilor. Dar cum doar o parte din profit rămâne la
dispoziţia întreprinderii, băncile acordă o atenţie particulară dividendelor, veghind ca, prin
distribuirea acestora, să nu se amputeze capitalul economic al entităţii în cauză.
De asemenea, băncile acordă o atenţie deosebită indicatorului de lichiditate.
Lichiditatea arată gradul în care activele întreprinderii sunt lichide (lichidităţi sau echivalente
de lichidităţi), permiţând acesteia să îşi plătească datoriile şi să beneficieze de noi oportunităţi
de investiţii.

Partenerii comerciali
Partenerii comerciali ai întreprinderii sunt clienţii şi furnizorii.
Clienţii sunt interesaţi de capacitatea întreprinderii de a-şi continua activitatea şi, în
consecinţă, de a vinde bunuri sau de a presta servicii, într-un viitor previzibil. De exemplu, o
societate care produce şi comercializează autovehicule doreşte să ştie dacă există riscul ca
furnizorul de frâne să intre în stare de faliment. Interesul pentru această informaţie a crescu t
pe măsura introducerii unor tehnici de management precum aprovizionarea „just-in-time”. In
astfel de situaţii, clienţii vor să vadă că întreprinderea este profitabilă, că dispune de suficiente
resurse pentru plata datoriilor angajate şi că ea este capabilă să supravieţuiască, furnizând
bunuri în mod eficient şi la timp. In plus, în cazul în care bunurile cumpărate necesită servicii,
sub forma întreţinerii şi reparaţiilor, ei vor să ştie dacă vor putea beneficia de aceste servicii.
Cerinţele informaţionale ale clienţilor sunt satisfăcute, într-o oarecare măsură, de contul de
profit şi pierdere şi de bilanţ.
Furnizorii sunt interesaţi, de măsura în care societatea debitoare va fi capabilă să îşi
îndeplinească obligaţiile financiare. Acest interes este parţial satisfăcut de bilanţul contabil,
care furnizează informaţii privind resursele de care dispune societatea, datoriile pe care le-a
angajat şi lichiditatea activelor. De asemenea, furnizorii vor să ştie care este probabilitatea ca
întreprinderea să îşi continue activitatea şi acordă o deosebită atenţie perspectivelor sale de
creştere economică, deoarece o eventuală creştere ar putea avea consecinţe asupra volumului
şi valorii comenzilor ce le vor fi adresate. Aceste cerinţe informaţionale se referă însă la viitor
şi nu pot fi satisfăcute în mod ad ecvat de informaţiile din situaţiile financiare anuale, care se
referă, în special, la trecut.
Analiştii financiari şi diagnosticul întreprinderii
Analiştii financiari preiau informaţia brută şi o transformă într-un alt tip de informaţie,
care reflectă capacitatea lor de a înţelege, sintetiza şi interpreta informaţia, în calitatea ei de
materie primă. In mod concret, ei realizează trei tipuri de activităţi referitoare la informaţie: a)
căutarea de informaţii private, care nu sunt disponibile publicului; b) analiza, procesarea şi
interpretarea informaţiilor în scopul previziunii (analiza predictivă); şi c) analiza
performanţelor trecute (analiza retrospectivă). Relaţia lor cu informaţia contabilă nu este una
simplă: pe de o parte, informaţia contabilă reprezintă un factor de producţie pentru analişti iar,
pe de altă parte, aceeaşi informaţie reprezintă, pe piaţă, un produs competitiv pentru
rapoartele de analiză.

1.3 Lucrări premergătoare întocmirii situațiilor financiare

Situaţiile financiare anuale ocupă un loc important în cadrul documentelor contabile de
sinteză. Ele fac parte din Raportul anual care se întocmește la sfârșitul exerciţiului.
De regulă exercițiul finaciar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie. Pentru
reflectarea poziției financiare, performanței și trezoreriei entității se întocmesc situațiile
financiare anuale. Pentru scopuri contabile, entităţile pot opta pentru un exerciţiu financiar
diferit de anul calendaristic, în condiţiile prevăzute la art. 27 din Legea nr. 82/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste entități au totuși obligația
întocmirii și depunerii unor raportări contabile anuale la 31 decembrie.

Situațiile financiare anuale cuprind:

- bilanțul;
- contul de profit și pierdere;
- situația modificărilor poziției financiare;
- notele explicative;
- alte situații suplimentare.

Lucrările pregătitoare sau premergătoare întocmirii situațiilor financiare sunt denumite

lucrări de închidere a exercițiului.
În funcție de ordinea realizării lor, lucrările premergătoare întocmirii situațiilor
financiare sunt:
1. Stabilirea balanței conturilor înainte de inventariere.
2. Inventarierea generală a activelor și datoriilor.
3. Contabilitatea operațiilor de regularizare .
4. Stabilirea balanței conturilor după inventariere.
5. Determinarea rezultatului exercițiului și distribuirea profitului sau finanțarea
pierderii.
 Capitolul 2
Situațiile financiare anuale – prezentate general cu exemplificare la S.C
CONPET S.A

2.1. Bilanțul si dinamica elementelor patrimonaile

Bilantul contabil este un procedeu fundamental al contabilitatii, folosit in analiza si
modelarea financiara.
Bilantul poate fi definit ca o sinteza a statutului financiar al unei companii la un
moment dat, iar in componenta acestuia intra:
Activele – circulante/ imobilizate
Pasive – curente/ pe termen lung
Capitalul propriu – actiuni comune / rezultat reportat
Atunci cand se reda bilantul contabil, trebuie avuta in vedere urmatoarea ecuatie:
Active = Pasive + Capitalul Actionarilor
Spre deosebire de declaratia de venit, bilantul este mult mai simplu si se prezinta ca o
imagine de ansamblu a statutului financiar al unei companii.  
In vederea realizarii foii de bilant, crearea declaratiei de venit este absolut necesara,
intrucat trebuie cunoscute veniturile retinute. Prin declaratia de venit se poate stabili profitul
net. Partea de profit net care nu este distribuita in randul actionarilor se numeste „rezultat
reportat”.  

Structura Bilantului

In bilant, elementele componente trebuie sa respecte o anumita ordine, astfel ca in

partea stanga a foii se vor trece activele, iar pasivele impreuna cu capitalul propriu in partea
dreapta. Ideal, totalul cumulat de active trebuie sa fie egal cu totalul cumulat de pasive si
capitalul propriu.  
Active = Pasive + Capital Propriu  
Formatul bilantului contabil se prezinta astfel:
 Active circulante
 Pasive curente
 Active pe termen lung  
 Pasive pe termen lung  
 Capital propri
Nr. Perioada analizata
Specificatie UM 31 dec 2018 31 dec 2019
Crt
lei 430.599.587 463.635.969
Imobilizari necorporale % 100 107.67
lei 2.843.604 6.339.869
Imobilizari corporale % 100 222,95
1 ACTIVE
lei 860.582 810.598
IMOBILIZATE
Imobilizari financiare % 100 94,19
Active imobilizate lei
437.208.922 476.208.922
total % 100 108,92
Stocuri lei 9.168.429 8.169.862
% 100 89,10
Creante lei 43.155.623 42.248.700
% 100 97,89
Casa si conturi la banci lei 259.682.354 238.576.951
% 100 91,87
ACTIVE Active circulante lei 312.006.406 288.995.513
2 CIRCULANTE % 100
92,62
lei 751.128.304 765.067.154
TOTAL ACTIVE % 100 101,85

Dinamica activului patrimonial

Dinamica activului patrimonial

800,000,000
700,000,000
600,000,000
31.dec.18
500,000,000
31.dec.19
400,000,000
300,000,000
200,000,000
100,000,000
0
ACTIVE IMOBILIZATE ACTIVE CIRCULANTE TOTAL ACTIVE
 Dinamica pasivului patrimonial
Nr. Perioada analizata
Specificatie UM 2018 2019
Crt
lei 28.569.842 28.569.842
% 100 100
Capital social
lei 31.524.908 26.825.861
100 85,09
%
Rezerve din reevaluare
CAPITAL PROPRIU lei 496.092.345 495.540.772
1

Alte Rezerve % 100 99,88

lei 60.676.044 58.876.719

Rezultatul exercitiului % 100 97,03

lei 661.522.409 653.810.356

Capital propriu total % 100 98,83

lei 72.734.497 92.331.447
Datorii perioada mai mica
% 100 126,94
de un an
lei 15.653.060 19.851.259
Datorii perioada mai
2 DATORII TOTALE % 100 126,82
mare de un an
lei 88.387.557 112.182.706
Datorii totale
% 100 126,92
lei 1.188.338 1.074.092
3 VENITURI IN AVANS
% 100 90,38
lei 751.128.304 765.067.154
TOTAL PASIVE % 100 101,85
 Dinamica pasivului patrimonial

800,000,000

700,000,000

600,000,000

500,000,000
31.dec.18
31.dec.19
400,000,000

300,000,000

200,000,000

100,000,000

0
CAPITAL DATORII VENITURI TOTAL
PROPRIU TOTALE IN AVANS PASIVE
 Analiza bilanțului pe orizontală la S.C CONPET S.A

Perioada analizata Perioada analizata

Active imobilizate Capitaluri proprii
31 dec 2018 31 dec 2019 31 dec 2018 31 dec 2019

Imobilizări necorporale 2.843.604 6.339.896

Capital social 28.569.842 28.569.842
Rezerve din reevaluare 31.524.908 26.825.861
Imobilizări corporale 430.599.587 463.635.696 Alte Rezerve 496.092.345 495.540.772
Rezultatul exercitiului 60.676.044 58.876.719
Imobilizări financiare 860.582 810.598

Active circulante Datorii

Stocuri 9.168.429 8.169.862 Datorii pe termen lung 15.653.060 19.851.259

Creanțe 43.155.623 42.248.700 Datorii scurt 72.734.487 92.331.447
Numerar si echivalente de numerar 259.682.354 238.576.951 Provizioane 13.084.999 23.237.499

Cheltuieli în avans Venituri în avans

1.770.972 1.862.719 1.188.338 1.074.092

TOTAL ACTIV 751.128.304 765.067.154 TOTAL PASIV 751.128.304 765.067.154

2.2. Contul de profit și pierdere
Contul de profit și pierdere reflectă veniturile și cheltuielile societății pe o anumită
perioadă, de obicei pe parcursul unui exercițiu financiar. Analiza acestora, pe care o vom
prezenta în cadrul articolului de față, este importantă pentru managerul financiar, el arătând
modul în care este format profitul companiei și eventualele dificultăți financiare la nivelul
entității, precum și motivele care au stat la baza apariției lor.
2.3. Situația modificărilor capitalurilor proprii
2.4. Situația fluxuriulor de trezorerie

Toate operatiile realizate de întreprindere se regăsesc, imediat sau la termen, sub

forma fluxurilor de trezorerie, întâlnite şi sub denumirile de fluxuri de lichidităti, de
disponibilităti nete sau de numerar.
Fluxurile de trezorerie desemnează ansamblul intrărilor şi ieşirilor de lichidităti şi
echivalente de lichidităti. Lichiditătile se referă la disponibilitătile băneşti şi depozitele la
vedere. Echivalentele de lichidităti sunt investitii financiare pe termen scurt, cu grad de
lichiditate foarte ridicat, care pot fi uşor transformate în numerar şi al căror risc de schimbare
a valorii este nesemnificativ.
 In urma analizei se poate observa ca disponibilitatile banesti la 31.12.2019 s-au
diminuat fata de cele existente la 31.12.2018 de la 260mil. lei la 239 mil. lei. scaderea a fost
determinata in principal de cresterea platilor pentru activitatea de exploatare, determinata de
majoararea preturilor la bunurile si serviciile achizitionate si salariilor platite angajatilor. Pe
de alta parte, plata de dividente din rezultatul raportat si din alte rezultate a reprezentat un alt
factor care a generat scaderea numerarului la finalul anului 2019, fata de anul precedent.
Efectele celor trei arii de activitate (exploatatie, investitii si finantare) asupra
capitalului intreprinderii in perioada celor 12 luni din 2019 se prezinta astfel:
- activitatea de exploateare a generat un flux de numerar in suma de 94 mil. lei.
- activitatea de investitii s-a incheiat cu un flux de numerar negativ in suma de 53 mil. lei
- activitatea de finantare a diminuat fluxul total de numerar cu 63 mil. lei, datorita iesirilor de
numerar pentru plata dividentelor.
Comparativ cu anul precedent, fluxul net de numerar generat de activitatea de
exploatare din 2019 1-a depasit pe cel din anul 2018 cu 10 mit. lei urmare a cresterii
veniturilor din transport, respectiv a încasarilor de la clienți.
Numerarul activitatii de investiții a înregistrat o diminuare în anul 2019 datorită
scaderii numerarului reprezentând cota de modernizare cuprinsă în tariful de transport,
respectiv a diminuarii procentului alocat în tarif pentru cota de modernizare. pe fondul
menținerii relativ constante a plăților pentru achiziția de imobilizări.
Fluxul de numerar al activitatii de finantare înregistrează și în 2019 valori negative, în
creștere față de anul precedent datorită încasărilor de dividende returnate de către Depozitarul
Central mai mici fata de anul 2018. Suma totala a dividendelor platite în anul 2019 a fost de
65 mil. lei, iar în anul 2018 au fost plătite dividende în sumă de 70 mil. lei.
2.5. Politici contabile și note explicative
Politici Contabilie
În conformitate cu Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.1917/2005 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor
publice, Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 191/30.01.2017 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare ale instituţiilor
publice la 31 decembrie 2019 precum şi pentru modificarea şi completarea anexei nr. 41 la
Normele metodologice privind întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare trimestriale ale
instituţiilor publice, conducerea CONPET S.A a procedat la elaborarea politicilor contabile –
un set de proceduri pentru toate operaţiunile derulate, pornind de la întocmirea documentelor
justificative până la întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale, cu respectarea
principiilor de bază ale contabilităţii de angajamente.
Scopul politicilor contabile este de a stabili metode contabile (metode detaliate de
evaluare, măsurare şi constatare) alese dintr-un cadru general acceptate de legislaţia în
vigoare, care să fie utilizate permanent şi care să ofere o imagine fidela a instituţiei publice, a
poziţiei sale financiare, a performanţelor sale şi a evoluţiei poziţiei sale financiare.
În acest context, conducerea CONPET S.A consideră că aceste aspecte trebuie să se
respecte şi în modul de lucru al instituţiei respectând anumite reguli şi practici specifice
activităţii sale în scopul de a reflecta cu fidelitate efectele tranzacţiilor desfăşurate.
Astfel, s-au stabilit următoarele:
1. Toate operaţiile economice şi financiare se înregistrează în contabilitate pe baza
unor documente justificative (prevăzute de lege pentru diferite operaţiuni), documente ce
angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care
le-au înregistrat în contabilitate.
2. Forma de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare este
„maestru-şah”, iar principalele registre şi formulare care se utilizează este: Registru-jurnal,
Registru-inventar, Cartea Mare, Balanţa de verificare.
3. Situaţiile financiare anuale şi trimestriale utilizate sunt: bilanţul, contul de rezultat
patrimonial, situaţia fluxurilor de trezorerie, situaţia modificărilor în structura activelor,
contul de execuţie bugetar şi anexe la situaţiile financiare care includ politici contabile şi note
explicative.
 4. Inventarierea patrimoniului instituţiei se face cel puţin o dată pe an, înaintea
situaţiilor financiare anuale. Evaluarea elementelor de activ şi pasiv, cu ocazia inventarierii, se
face la valoarea actuală a fiecărui element, denumită valoarea de inventar.
5. Evaluarea şi înregistrarea în contabilitate a bunurilor la data intrării în patrimoniu se
face la valoarea de intrare (valoarea contabilă), care se stabileşte: - la cost de achiziţie-pentru
bunuri procurate cu titlu oneros; - la cost de producţie-pentru bunurile produse în instituţie; -
la valoarea justă-pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit.
6. Activele fixe corporale şi necorporale se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare.
Amortizarea se calculează folosind metoda amortizării liniare. Valorificarea şi scoaterea din
funcţiune a activelor fixe se face numai cu aprobarea Consiliului Local.
7. Stocurile se înregistrează în contabilitate la costul de achiziţie. Stocurile cuprind
materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează să fie folosite în desfăşurarea
activităţii curente a instituţiei (rechizite, hârtie de scris, hârtie xerox, materiale cu caracter
funcţional, alte bunuri pentru întreţinere şi funcţionare), precum şi cele de întreţinere şi
curăţenie, iar la sfârşit se întocmesc bonuri de consum şi se înregistrează la bunuri de natura
cheltuielii pe capitole şi articole bugetare. Costul bunurilor de natura stocurilor se recunoaște
în momentul consumului acestora, cu excepţia materialelor de natura obiectelor de inventar al
căror cost se recunoaşte în momentul scoaterii din folosinţă.
8. Creanţele instituţiei se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală.
Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul
zilei, comunicat de BNR, iar operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează la
cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează schimbul valutar.
9. Datoriile instituţiei publice se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală. În
activitatea instituţiei există - datorii pe termen scurt(sub un an), - datorii pe termen lung (peste
un an).
10. Capitalurile instituţiei cuprind: fondurile, rezultatul patrimonial, rezultatul reportat,
rezervele din reevaluare.
Rezultatul patrimonial se stabileşte lunar prin închiderea conturilor de venituri -
finanţări şi a conturilor de cheltuieli. La începutul exerciţiului, soldul contului de rezultat
patrimonial de la sfârşitul anului se transferă asupra rezultatului reportat.
Rezultatul reportat, exprimă rezultatul patrimonial al exerciţiilor financiare anterioare.
Reevaluarea activelor fixe se face la valoarea determinată, în baza metodelor şi procedurilor
de evaluare şi conform reglementărilor legale.
 Modificarea politicilor contabile se va face doar dacă sunt cerute de lege sau au ca
rezultat informaţii mai relevante referitoare la instituţie. Această modificare va fi menţionată
în notele explicative care însoţesc situaţiile financiare.

Note Explicative - Analiza situatiei financiare

Bilanţul contabil încheiat la 31.12.2019 a fost întocmit, în baza balanţelor de verificare
a conturilor sintetice.
Totalul activelor imobilizate la sfârşitul perioadei a fost de 476.208.922 lei cu 8% mai
mare comparativ cu anul precedent, determinata de intrarile de imobilizari in valoare totala
mai mare decat valoarea amortizarii inregistrata in anul 2019.
Totalul activelor circulante la sfârşitul perioadei analizate a fost de 288.995.513 lei
inregistrand o scade cu 7,3% ,de la 313.77 mii lei comparativ cu anul precedent, scadere
datorata iesirilor de numerar pentru plata de dividende suplimentare, repartizate din rezultatul
raportat si din surse proprii de finantare, precum si pentru acoperirea cresterilor de preturi la
bunuri si serviciile destinate activitatii de operare si a cresterilor salariale
Capitalurile proprii au inregistrat o scadere de 1,2% fata de 31 dec 2018 ajungand la
653.810mii lei
Totalul datoriilor la sfârşitul perioadei a fost de 112.182.706 lei cu 26% mai mare fata
de anul precedent ca urmare a cresterii datoriilor privind leasigul si provizioanele pentru
beneficiile angajatilor.
Datoriile curente, in valoare de 92.332mii lei, sunt in crestere cu 19.597mii lei fata de
31 dec 2018 urmare a cresterii datoriilor comerciale si a provizioanelor pe termen scurt.
La finalul anului 2019 intreprinderea CONPET S.A a inregistrat o crestere a activelor
totale cu aproximativ 2% comparativ cu anul 2018, pe seama cresterii activelor imobilizate.
În contul de rezultat patrimonial sunt prezentate veniturile şi cheltuielile în următoarea
structură:
- Venituri operaţionale
- Venituri extraordinare
- Venituri financiare
- Cheltuieli operaţionale
- Cheltuieli extraordinare
- Cheltuieli financiare
 Situatia profitului si pierderilor in perioada 2019, se inregistreaza o crestere a
veniturilor din exploatare cu 5,7% comparativ cu anul precedent reprezentand valoarea de
443.002.806, aceasta crestere fiind determinata in principal de cresterea veniturilor din
transport cu 5,3%.
Cheltuielile de exploatare realizate in 2019 au crescut cu 6% fata de 2018 pe baza
cresterii pretului la materiale, energie electrica, gaze naturale, servicii de transport pe calea
ferata, precum si a cresterii cheltuielilor cu personalul.
Profitul din exploatare realizat in anul 2019, de 62.148.190 lei, a inregistrat o scadere
de 4.092mii lei (6,2%) fata de anul 2018, in principal datorita cresterii cheltuielilor cu
personalul.
Situaţia fluxurilor de trezorerie – prezintă existenţa şi mişcările de numerar, divizate
în: fluxuri de trezorerie din activitatea operaţională, din activitatea de investiţii şi din
activitatea de finanţare.
Elementele prezentate în situaţiile financiare se evaluează în conformitate cu
principiile contabile generale, conform contabilităţii de angajamente.
Informaţiile contabile prezentate în situaţiile financiare sunt credibile, respectă
realitatea economică a evenimentelor.
 Capitolul 3
Contabilitatea principalelor cicluri de exploatare, investitii și finanțare la
S.C CONPET S.A

3.1. Operațiile ciclului de investire

Porgramul de investitii pe anul 2019 a cuprins lucrari pentru reabilitarea conductelor

magistrale de transport si lucrari de investitii pentru instalatii si echipamenteaferente
Sistemului National de Transport al petrolului.
Proiectele de investitii vizeaza atat cresterea eficientei activitatii de transport, cat si
operarea in siguranta a Sistemului National de Transport.
Programul anual de investitii s-a realizat in proportie de 93% si a fost cu 10,5 milioane
lei mai mare fata de anul 2018

2019 2018
Investitii Grad de Grad de
Progarm Realizat realizare Progarm Realizat realizare
% %

Total 88,00 66,67 93,2% 76,63 59,65 90,8%

investitii

Domeniu 71,62 13,47 93,4% 68,03 63,39 93,2%

public

Domeniul 14,62 13,47 92,1% 8,60 6,26 72,8%

operational
3.2. Operațiile ciclului de finanțare
Politica financiară a unei entităţii pesupune ca investiţiile şi necesarul permanent de
finanţare, generat de ciclul de exploatare să fie finanţate din capitalurile sale permanente.
Această regulă de finanţare, devenită în unele ţări normă, este destul de rigidă, fapt pentru
care nu poate fi generalizată la realitatea practică a întregului mediu economic, astfel că
agenţii economici utilizează ca principale căi de finanţare:
- finanţare proprie;
- finanţare externă (străină);
- subvenţiile pentru investiţii;
- leasingulfinanciar.
In cadrul intreprinderii CONPET S.A principalele investitiii au fost finantate atat din
surse proprii cat si din surse inprumutate.

Finanţarea proprie (capitalul propriu)

Această finanţare repezintă resursa pe termen lung, cea mai sigură pentru finanţarea
activului patrimonial şi este constituită din: capitalul social sau patrimoniul regiei; prime
legate de capital, rezerve din reevaluare; rezerve; rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului.
Creşterea capitalurilor proprii este asigurată, în special, prin politica de constituire de
rezerve şi a majorării capitalului social prin noi aporturi în bani şi natură, dar mai ales în bani.
Majorarea capitalurilor proprii prin constituirea de rezerve este un procedeu clasic şi
sănătos, dar în opoziţie cu politica de distribuire de dividende.

Finanţarea străină (împrumuturile pe termen lung şi datoriile asimilate)

În economiile dezvoltate, majoritatea operaţiilor de împrumut au ca obiectiv
finanţarea investiţiilor, în detrimentul consumului. Investiţiile reprezentând unul din factorii
creşterii economice, rezultă că eficacitatea politicii financiare, la nivel de firmă, depinde de
capacitatea acesteia de a mobiliza un volum mare de resurse, inclusiv resurse străine,
contractând împrumuturi obligatare şi bancare pe termen lung.
Împrumutul bancar reprezintă o modalitate tradiţională pentru a finanţa investiţiile.
Atunci când finanţarea bancară este importantă, sub aspect financiar contabilitatea se
adresează, în mod preferenţial creditorilor. Pentru a răspunde cerinţelor acestora, politicile
contabile trebuie să vizeze, cu respectarea principiilor, normelor şi regulilor contabile, o
atitudine conservatoare, eventual de minimizare a profitului.
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Concluzii
In urma analizei situatiei financiare societatea a inregistrat o usuara crestere
economica justificata de urmatoarele rapoarte:
a. Activele imobilizate au crescut cu 8% in 2019 comparativ cu anul precedent, determinata
de intrarile de imobilizari in valoare totala mai mare decat valoarea amortizarii inregistrata in
anul 2019.

b. Activele circulante la sfârşitul perioadei analizate au fost de 288.995.513 lei inregistrand o

scade cu 7,3% ,de la 313.77 mii lei comparativ cu anul 2018, scadere datorata iesirilor de
numerar pentru plata de dividende suplimentare, repartizate din rezultatul raportat si din surse
proprii de finantare, precum si pentru acoperirea cresterilor de preturi la bunuri si serviciile
destinate activitatii de operare si a cresterilor salariale

c. Veniturile din exploatare au avut o crestere cu 5 % in perioada 2018-2019 reprezentand

valoarea de 443.002.806, aceasta crestere fiind determinata in principal de cresterea
veniturilor din transport cu 5,3%.

d. Principalale proiectele de investitii vizeaza atat cresterea eficientei activitatii de transport,

cat si operarea in siguranta a Sistemului National de Transport.
Programul anual de investitii s-a realizat in proportie de 93% si a fost cu 10,5 milioane
lei mai mare fata de anul 2018.

Propuneri
Pentru indeplinirea principalelor obiective strategice:
- Scaderea cheltuielilor de exploatare
- Tarif imbunatatit pe import
- Definirea societatii ca jucator regional
- Abordare financiara moderna
 In concluzie, putem afirma pe baza analizei situatiei financiar- contabile ca S.C
CONPET S.A. are o structura financiara optima din toate punctele de vedere.